miercuri, octombrie 31, 2007

Canis domesticus



(Câine domestic)
PSD a lansat cu mare tam-tam cea mai largă operaţiune mediatică de ceva timp încoace, referitoare la reforma sa internă. Operaţiunea a fost numită, destul de inspirat, cu numele de cod “Javrele Bătrâne”.
“Lansarea la apă a operaţiunii a făcut-o în ziua de 30.10.2007, pe seară, domnul Vasile Dâncu. Revenit după un lung turneu peste hotarele social-democarte, domnul Dâncu reia munca plină de abnegaţie începută cu ceva timp în lume. Mesajul politic al domnului Dâncu este: “Să păstrăm bătrânii înţelepţi, dar să eliminăm javrele bătrâne”. Să citim câteva din inspiratele sale cuvinte: "Ce poate face Mircea Geoană şi colegii vicepreşedinţi? Curăţenie rapidă şi reformă. Trebuie să eliminăm paralelismele de autoritate şi toate formele de leadership artificial. Trebuie păstraţi bătrânii înţelepţi, dar eliminate javrele batrâne pentru care partidul este doar o cârpă de şters pe picioare. Trebuie să terminăm urgent cu resturile bolşevice şi cu sinecurile pentru scursorile vechiului regim".
Combate bine domnia sa. Le spune bine. Este o combinaţie echilibrată între neologisme de tipul “leadership”, cuvinte livreşti de tipul “sinecură” şi cuvinte populare rămase din străbuni de tipul “javră”. Desigur, puţini îşi mai amintesc că javra este de fapt o boală, ca şi parvo ori sabia, ori rabia. Când spui javre bătrâne poţi înţelege de fapt bătrâni bolnavi în tratament (sau nu). Nici măcar dicţionarul nu mai aminteşte acest fapt, că javra este o boală, dar, din moment ce se tratează, pe semne că mai există pe undeva cazuri de îmbolnăvire.
Pentru cei care nu cunosc sensul cuvântul “sinecură”, reprezintă acele locuri de muncă care sunt bine plătite dat care nu implică şi obligativitatea exercitării unei munci la fel de eficientă precum plata. Cam ce înţelege populaţia despre un loc în Parlamentul României (nu spun că aşa şi este). Eu aş fi indignat pentru faptul că astfel de locuri există şi apoi că cineva este desemnat să ocupe acel loc clientelar. Eu iau afirmaţia domnului Dâncu ca pe un autodenunţ relativ la trafic de influenţă. O mai fi şi altcineva care înţelege că cererea de încetare a traficului de influenţă nu se poate face decât ştiind, participând, la acest trafic? Poate că nu. Oricum în România instituţia auto-sesizării nu funcţionează, se pare, decât atunci când miroase a mâncare şi băutură. Cel puţin aşa reiese din media.
Şi mai spune domnul Dâncu:
"Mircea Geoană a suferit la moţiune un eşec grav, întreaga conducere este într-o situaţie jenantă, o situaţie fără precedent în viaţa politică românească". (…) "Mi-e ruşine mie, ca vicepreşedinte demisionat, de situaţia actualei conduceri. Am avut dreptate în cele mai negre preziceri ale mele, deşi aş fi vrut să fie distopii fanteziste".
Sunt absolut de acord cu domnul Dâncu că jena politică a apărut în România concomitent cu eşecul moţiunii de cenzură iniţiate de PSD. Până acum politică din România nu a avut nici o jenă. Acum eu îl cred pe cuvânt, pentru că nu sesizez nici acum o jenă reală. Domnul Geoană ne-a explicat că vinovaţii sunt alţii şi nu domnia sa. Trebuie să remarc un alt cuvânt rar, de data aceasta cred că medical. Trebuie neapărat să-mi cumpăr dicţionar. Din câte îmi aduc aminte, distopia se întâmplă atunci când organele sunt aşezate în poziţii “neclasice”, cum ar fi inima în partea dreaptă. Domnul Dâncu este atât de profund încât uită că distopia nu duce neapărat la decesul pacienţilor. Pentru unii ar putea să nu aibă nici o importantă unde anume are inima sau ficatul.
Răspunzând la o întrebare “binevoitoare” relativă la susţinerea politică pe care o acordă “grupul de la Cluj” lui Mircea Geoană, domnul Dâncu a răspuns:
"Mircea Geoană nu este prostănac, înţelege sigur ce are de făcut. N-o să înţeleg niciodată de ce face tot ceea ce îl fragilizează, pe el şi partidul, de ce nu grăbeşte reforma şi schimbarea oamenilor. Când mereu îi aduci pe duşmani la masa ta, îţi pierzi prietenii. Când îl ridici de jos pe adversarul învins şi îl ştergi de praf sau îl consolezi, eşti perceput ca fiind unul de la Crucea Roşie, în nici un caz un mare învingător!".
Desigur, toată lumea ştie că în România Crucea Roşie este condusă de doamna Mihaela Geoană, soţia domnului Geoană. Este o lovitură sub centură.

Fidel lui Mircea Geoană, Titus Corlăţean a reacţionat un pic mai repede decât trebuia, fără să se consulte cu El Lider Minimo… pardon Maximo. „Suntem social-democraţi, indiferent de cum putem să ne numim între noi. Putem fi şi aroganţi, şi filfizoni, putem fi şi bolşevici, mai tineri sau mai bătrâni. Suntem social-democraţi”. Eu suspectez că domnul Titus s-a identificat cu arogant, filfizon sau bolşevic, pentru “javră bătrână” este prea tânăr.
Domnul Corlăţean spune clar că locul “gunoiului” este sub preş până după alegerile europene. Desigur, “dopo festival” se va discuta altfel. „Aştept ca toată lumea din partid să facă acelaşi lucru, să mergem să discutăm despre problemele oamenilor şi vă asigur că putem discuta după 25 noiembrie şi despre viitorul partidului, aşa cum îl gândim unii sau alţii. Problemele cetăţenilor au prioritate”. Dorm mai liniştit atunci când ştiu că măcar cineva în ţara asta se gândeşte la problemele mele.

Vocea numărul trei a corului, este cea a domnului Nicolae Văcăroiu. Încep să-l iubesc pe acest om, desigur platonic. Ăsta da om politic, fără ascunzişuri, fără tulburare, ştie ce trebuie să spună… Văcăroiu Preşedinte! Mă gândeam pentru început la PSD. Părerea mea! Decamdată domnul Nicolae Văcăroiu este vicepreşedinte la social-democraţi, Bine şi aşa. Reacţia domniei sale este firească şi netulburată, un fel de plimbă ursu’ că rugineşte lanţul. Dar să citez exact:
”Domnule, nu te regăseşti în partidul ăsta. Vezi-ţi de treabă şi du-te în altă parte!”. (…) ”Nu vreau să comentez, este sub orice prag, mai ales din partea unui profesor universitar”. (…) ”Eu nu ştiu ce caută dânsul în PSD. Să îşi vadă de treabă, să îşi facă un partid, să se ducă în altă parte. De doi ani de zile este problema cu domnul Dâncu. Eu i-am spus-o şi direct: Domnule, nu te regăseşti în partidul ăsta. Vezi-ţi de treabă şi du-te în altă parte”.
Foarte tare, frate! Nea Nicu, dă-mi voie să te pup! Eşti un om dulce! Aş sta de vorbă cu domnia ta la o vişinată şi ceva “ordevre” plus mezelic, dar nu am. Poate face PSD-ul cinste.
Păi şi eu mă întrebam cine bagă strechea persuasiunii prin limbaj licenţios printre profesorii universitari. Păi nu se mai raportează domniile lor la farmecul lui Iorga sau Călinescu ci la maneaua de la “colţo di bloco”.

Am lăsat pentru final opinia cea mai specială. Domnul Sorin Oprescu deja ne-a obişnuit cu vorbe care rămân în aer după ce sunt spuse. Ascultaţi sonoritatea replici, vâjâitul biciului prin aer şi cum acesta se înfăşoară peste lipsa de bun simţ (politic, desigur) a domnului Dâncu.
“Vasile Dâncu a avut o copilărie nefericită şi o maturitate nesimţită”. (…) ”Trebuie să discutăm cu toţii modul ăsta de abordare.” (…) “Dâncu trebuie să revină la un limbaj urban, nu acolo unde se situează acum, la nivelul semnelor, după care putem avea şi discuţii”.
Jos pălăria domnule doctor!
Acum nu ştiu ce se va întâmpla prin PSD. Discutând cu membrii de partid, cu opinia publică, părerile sunt împărţite. Discuţia se duce acum dacă se va rupe partidul în două sau dacă se vor elimina părţile ce nu sunt necesare printr-o operaţie oncologică. S-a luat de la domnul Oprescu, şi în nări am un miros medicamentos de spital. Ajutor! Nu este endemic, este pandemic! Cineva să-mi trateze terminologita acută!

Să lăsăm PSD-ul… sunteţi pregătiţi de rock?

marţi, octombrie 30, 2007

carmen et theatrum



(cântec şi teatru)
Mă simt prea obosit să scriu despre războiul de preşcolari. Am să enumăr pe scurt câteva titluri (oricum ştirea nu spune nimic mai mult) şi am să trec la a dezvolta un act cultural:

Corlăţean face o afirmaţie evidentă de ani de zile: Băsescu rămâne inamicul politic numărul unu al PSD

  • Cea mai avizată voce din PLD, Teodor Stolajan, reafirmă faptul că dizolvarea PLD într-un alt partid nu intră în discuţie.

  • Emil Boc expune punctul de vedere al PD: Moţiunea PLD îşi are timpul după alegeri.

  • Partidele “prezidenţiale” PD şi PLD nu trebuie să fie acuzate că nu au folosit prilejul asumării răspunderi pentru a demite guvernul, deci nu vor participa.

  • Ministrul Chiuariu este indezirabil PD

  • Iliescu nu va vota de referendum şi îndeamnă şi populaţia să boicoteze prin neprezentare la vot. Iată de ce probabil nu se vrea votarea în acelaşi loc şi în acelaşi timp şi pentru alegeri şi pentru referendum, pentru ca cetăţeanul să poate vota la alegeri dar să nu se prezinte la referendum. Disperare?

  • Gheorghe Funar (voce PRM) vrea interzicerea prin lege a UDMR ca partid politic. A mai cerut de câteva ori acest lucru. Îi va reuşi acum?
    Diaconescu: PSD va sesiza Avocatul Poporului asupra modificării articolul 195 din Codul Penal. (“Art. 195. - Violarea secretului corespondentei. Deschiderea unei corespondente adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanta, fara drept, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului unei corespondente, chiar atunci când a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, chiar în cazul în care faptuitorul a luat cunostinta de acesta din greseala sau din întâmplare. Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Împacarea partilor înlatura raspunderea penala.”) Cine ştie ce legătură există între violarea corespondenţei şi libertatea de acces la informaţii publice. Probabil că este una. Ori poate că între timp Codul Penal nu mai este în versiunea pe care o ştiu eu.

  • Guvernul şi-a asumat răspunderea şi pe alegerea uninominală a preşedinţilor consiliilor judeţene alături de a parlamentarilor.
    Mircea Geoană: Susţinem uninominalul PSD supus referendumului de Băsescu. Un lucru ciudat dat fiind că mulţi dintre liderii PSD nu par a accepta acest lucru.

  • Băsescu nu îl revocă pe Ţuluş dar, dacă ar putea, ar revoca ministrul justiţiei.

  • Chiuariu, răspunzând lui Băsescu: În loc să răspundă argumentat, Băsescu a ales un atac politic. Aş adăuga, în loc să ceară argumentat Chiuariu a cerut politc revocarea lui Ţuluş.

  • Băsescu, spre ştiinţa guvernului României: Legea votului uninominal nu va fi promulgată până la referendum; Euroalegerile şi referendumul să aibă loc în aceleaşi spaţii.

  • O lovitură de europenism, UDMR cere partidelor din Ungaria să nu mai intervină în politica internă a maghiarilor din România.
    Geoană ne mai oferă o “bombă” cu fâsssss: Băsescu şi Tăriceanu să informeze opinia publică despre scutul antirachetă…
  • atât despre politică.

    Stagiunea Teatrul Naţional de Operetă este deschisă de spectacolele "Contesa Maritza" şi "Bal" în prim planul evenimentelor culturale.
    "Contesa Maritza", de Emmerich Kalman, este una dintre cele mai îndrăgite opere. Spectacolul deschide duminică, stagiunea din această toamnă la Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" (TNO).
    Creată în 1924, subiectul fiind bazat pe "Romanul unui tânăr sarac", de Octave Feuillet. Vorbim de colaborarea dintre Emmerich Kalman şi libretiştii Julius Brammer şi Arthur Grunwald.
    Regia semnată de Răzvan Dincă este ajutată de bagheta dirijorilor George Balint şi Emil Maxim, şi de participarea artiştilor Silvia Sohterus, Ligia Dună şi Doina Scripcaru - în rolul Maritzei -, Alfredo Pascu şi Florin Budnaru îl vor interpreta pe Tassilo, Gabriela Daha sau Mediana Vlad, în rolul Lizei. Vor mai interpreta Bogdan Caragea, Cătălin Petrescu, Anton Zidaru, Valentino Tiron, Daniel Eufrosin, Paul Lăzărescu, Adriana Mirea.
    Teatrul Naţional de Operetă speră să apropie astfel spectatorul modern de frumuseţile operetei clasice, a cărei valoare rezistă în ciuda trecerii timpului.
    Spectacolul “Bal” este un prilej de dans şi muzică. Pretextul unei petreceri dansate dezvăluie destinul personajelor şi relaţiile interumane. Se împletesc astfel armonios grotescul, umorul, tragismul, într-un cuvânt viaţa de zi cu zi. Recunoaştem valsul şi tangoul care vorbesc şi ele despre dorinţă, despre visul zadarnic, despre căutarea pe care o onorăm fiecare dintre noi în lupta cu alienarea, iubirea, singurătatea… Acesta este desigur şi sensul celor două părţi aproape antagonice, prima parte a “distracţiei” dintr-o sală de local, cea de a doua în mijlocul naturii (dar şi în mijlocul naturii umane).

    Regia si coregrafia este semnată de Yvette Boszik, scenografia este legată de binecunoscuta Doina Levintza. Ideea originală aparţine lui Petö Jószef. În distribuţie: Beatrice Rancea, Monica Strat, Sorina Tiron, Gabriela Calin, Diana Petrache, Madalina Mechenici, Cristina Osiceanu, Oana Botez, Tünde Baczó, Pastorel Ionescu, Andrei Ciobanu, Marian Horhota, Cristian Osolos, Ionut Kivu, Daniel Dragomir, István Téglás, Marius Grosu şi Cristi Hogas
    Stagiunea mai cuprinde:
    Auditia de Alexandr Galin
    Broadway. Bucuresti
    Ce inseamna sa fii... Bunbury de Gerd Natschinski
    Romania povestilor albastre
    Rosu si negru de Livia Teodorescu-Ciocanea
    Silvia de Emmerich Kalman
    Tara surasului de Franz Lehar
    Victoria si-al ei husar de Paul Abraham
    Voievodul tiganilor de Johann Strauss
    Amănunte despre programarea spectacolelor puteţi găsi pe site-ul oficial al Teatrului, la adresa http://www.opereta.ro. Chiar vă recomand să vizitaţi această pagină pentru că veţi găsi foarte multe imagini şi mai ales fragmente audio excepţionale care vă vor ajuta să alegeţi spectacolul care vi se potriveşte.

    luni, octombrie 29, 2007

    responsum



    (răspuns)
    Jocul de-a referendumul a ajuns azi în faza în care Guvernul îţi asumă răspunderea pentru votul uninominal.
    După ce atâta timp nimănui nu i-a “părut“ importantă adoptarea unei legi a votului uninominal, asistăm la o cursă contra cronometru a trei variante de vot uninominal. Incredibil dar adevărat! Prima variantă este cea a votului uninominal majoritar, în două tururi de scrutin, pentru care preşedintele Băsescu a convocat referendumul, cea de a doua formă este în dezbaterea Senatului şi este concepută de Comisia de cod electoral. Aceasta este în faza de dezbatere a Senatului.
    În ceea ce priveşte varianta guvernamentală, Camera Deputaţilor s-a grăbit să depună 113 amendamente după cum urmează: 74 de la PSD, 26 de la PC, 7 de la UDMR, 6 de la grupul minorităţilor. Eu să fi fost în postura de a impune un amendament, aş fi pus un articol din care să reiasă că EU sunt din oficiu ales. Cred că aş fi votat legea în forma propusă de mine. Proiectul guvernamental este “semi-uninominal”, în sensul că jumătate din mandatele de parlamentari vor fi obţinute de primii clasaţi în colegii, restul vor fi redistribuite proporţional cu numărul de voturi obţinut la nivel naţional.
    Proiectul Guvernului spune că deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentativităţii proporţionale, norma de reprezentare fiind un deputat la 79.000 de locuitori şi un senator la 170.000 de locuitori.
    Potrivit proiectului Guvernului, se constituie circumscripţii în cele 41 de judeţe, o circumscripţie în Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul în afara României, în total 43 de circumscripţii, în care se constituie colegii uninominale pe baza dublului normei de reprezentare. Astfel, va exista un colegiu la 158.000 de locuitori pentru Cameră şi un colegiu la 340.000 de cetăţeni pentru Senat. Se calculează câte colegii, se înmulţeşte cu doi şi numărul total de mandate este cel puţin dublu. Etapele de repartizare şi atribuire a mandatelor sunt la nivelul fiecărui colegiu uninominal, la nivelul fiecărei circumscripţii electorale judeţene şi, la nivel naţional. Jumătate din mandatele de parlamentari vor fi obţinute de primii clasaţi în colegii, cea de a doua jumătate vor fi redistribuite următorilor clasaţi, dacă formaţiunea din care aceştia fac parte au trecut pragul electoral la nivel naţional. Redistribuirea acestor mandate se face proporţional cu numărul de voturi obţinut la nivel naţional de partidul din care face parte candidatul. În cazul candidatului independent, acesta va câştiga mandatul de parlamentar prin obţinerea majorităţii voturilor valabil exprimate în colegiul în care a candidat. În cazul în care candidatul este reprezentant al unui partid, şi el trebuie să ia majoritatea voturilor valabil exprimate dat este condiţionat şi de partid, în sensul că acesta trebuie să depăşească pragul electoral.
    Conform calendarului procedurii parlamentare în cazul asumării răspunderii Guvernului pe votul uninominal, termenul de depunere a unei eventuale moţiuni de cenzură este joi, 1 noiembrie, aceasta urmând să fie prezentată luni, 5 noiembrie şi dezbătută joi, 8 noiembrie.
    Până în prezent, nici un partid nu şi-a anunţat intenţia de a depune moţiune de cenzură la asumarea răspunderii Guvernului. PRM ameninţase iniţial cu o astfel de moţiune, dar a renunţat, spunând că nu va iniţia un asemenea demers, ci doar îl va susţine.

    Eu personal găsesc inacceptabilă această variantă de vot uninominal pentru că nu văd mari diferenţe de fond între varianta veche şi cea nouă. Oricum candidatul este "dependent de partid şi stat".
    Eu merg pe varianta referendumului. “Domn preşedinte”, daţi înainte cu referendumul.

    duminică, octombrie 28, 2007

    Crux-patriarcha



    (cruce-patriarh)
    Dintre sute de medalii
    Ce le dă preşedinţia
    S-o întors una cuminţică
    De-o de-te patriarhia.

    Preşedintele Traian Băsescu a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie a Bisericii Ortodoxe Române. Ceremonia a fost prilejuită de participarea Preşedintelui României al Sfânta Liturghie a Cuviosului Dimitrie cel Nou - Ocrotitorul Bucureştilor, oficiată chiar de Patriarhul României.
    Preşedintele a fost surprins de această recunoaştere a Bisericii Ortodoxe Române:
    "Mărturisesc că este o mare surpriză pentru mine. La liturghie am venit pentru că, oricum, din 2002, după ce tatăl meu a plecat în nefiinţă, slujbele ocazionate de Sfântul Dumitru îmi prilejuiesc momente de împăcare şi de gând către tata. Cred că, de acolo de unde se află acum, dacă vede se bucură." (…) "Îmi aduc aminte poveştile din '51 când el, militar fiind, într-o brigadă de tancuri, tânăr ofiţer, după naşterea mea, ne povestea cât de dificil a fost ca, împreună cu mama, să ajungă la biserică să ne boteze." (…) "Mulţumesc mult şi Dumnezeu să ocrotească Biserica Ortodoxă Română. Vă asigur de tot respectul meu, de dragostea mea pentru Biserica Ortodoxă şi, în acelaşi timp, vă mărturisesc speranţa că într-o lume dificilă, într-o lume încă neaşezată, într-o lume care îşi caută reperele, sunt unul dintre aceia care sunt convinşi că Biserica poate fi acel stâlp moral de care toţi avem nevoie."
    La rândul lui, Înalt Prea Fericitul Daniel i-a urat sănătate şefului statului, De asemenea, oarecum neaşteptat, Înalt Prea Fericitul Daniel, patriarhul României i-a făcut şi un îndemn: "Dacă a fost dificil timpul în care domnia voastră aţi fost botezat, noi am aflat că aţi fost naş la multe botezuri şi la multe cununii. Dorim ca, în continuare, să desfăşuraţi această lucrare misionară."
    Este plăcut când vezi măcar două instituţii ale statului român că sunt în bună înţelegere.

    Duminica a 24-a dupa Rusalii



    În aceasta luna, în ziua a douazeci si opta, Sfintii Mucenici Terentie, Neonilla si fiii lor Nita, Sarvil, Ierax, Teodul, Fota, Vil si Evnichi.

    Acesti sfinti fiind în casa, închinându-se si slujind lui Dumnezeu pururea, au fost pârâti si fiind adusi la judecata, au marturisit pe Hristos Dumnezeu adevarat si pe idoli îi batjocoreau. Deci au fost spânzurati si-i strujeau, si-i udau peste rani cu otet iute si cu sare, pârjolindu-i dedesubt cu foc. Iar ei se rugau lui Dumnezeu în tacere, îndemnându-se unul pe altul la mucenicie. Si nu a trecut Dumnezeu cu vederea ruga lor si îngeri nevazuti i-au slobozit din legaturi si le-au dat tamaduiri; iar pagânii s-au înfricosat si s-au spaimântat. Apoi legându-i la o roata, i-au batut; si cât se parea acelora ca-i bat, ei nici un rau la nici un chin nu patimeau; apoi i-au dat sa-i manânce fiarele. Si sfintii mucenici ramânând de toate nevatamati, i-au bagat în niste caldari cu smoala clocotind pe foc; si smoala s-a prefacut în apa. Deci vazând pagânii ca chinurile nu sunt nimic înaintea lor, le taiara capetele.

    //*//

    14. Caci El este pacea noastra, El care a facut din cele doua - una, surpand peretele din mijloc al despartiturii,
    15. Desfiintand vrajmasia in trupul Sau, legea poruncilor si invataturile ei, ca, intru Sine, pe cei doi sa-i zideasca intr-un singur om nou si sa intemeieze pacea,
    16. Si sa-i impace cu Dumnezeu pe amandoi, uniti intr-un trup, prin cruce, omorand prin ea vrajmasia.
    17. Si, venind, a binevestit pace, voua celor de departe si pace celor de aproape;
    18. Ca prin El avem si unii si altii apropierea catre Tatal, intr-un Duh.
    19. Deci, dar, nu mai sunteti straini si locuitori vremelnici, ci sunteti impreuna cetateni cu sfintii si casnici ai lui Dumnezeu,
    20. Ziditi fiind pe temelia apostolilor si a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind insusi Iisus Hristos.
    21. Intru El, orice zidire bine alcatuita creste ca sa ajunga un locas sfant in Domnul,
    22. In Care voi impreuna sunteti ziditi, spre a fi locas al lui Dumnezeu in Duh.
    (Ap. Efeseni 2, 14-22)

    //*//

    41. Si iata a venit un barbat, al carui nume era Iair si care era mai-marele sinagogii. Si cazand la picioarele lui Iisus, Il ruga sa intre in casa Lui,
    42. Caci avea numai o fiica, ca de doisprezece ani, si ea era pe moarte. Si, pe cand se ducea El, multimile Il impresurau.
    43. Si o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sange si cheltuise cu doctorii toata averea ei, si de nici unul nu putuse sa fie vindecata,
    44. Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui si indata s-a oprit curgerea sangelui ei.
    45. Si a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toti tagaduind, Petru si ceilalti care erau cu El, au zis: Invatatorule, multimile Te imbulzesc si Te stramtoreaza si Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine?
    46. Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Caci am simtit o putere care a iesit din Mine.
    47. Si, femeia, vazandu-se vadita, a venit tremurand si, cazand inaintea Lui, a spus de fata cu tot poporul din ce cauza s-a atins de El si cum s-a tamaduit indata.
    48. Iar El i-a zis: Indrazneste, fiica, credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace.
    49. Si inca vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicand: A murit fiica ta. Nu mai supara pe Invatatorul.
    50. Dar Iisus, auzind, i-a raspuns: Nu te teme; crede numai si se va izbavi.
    51. Si venind in casa n-a lasat pe nimeni sa intre cu El, decat numai pe Petru si pe Ioan si pe Iacov si pe tatal copilei si pe mama.
    52. Si toti plangeau si se tanguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plangeti; n-a murit, ci doarme.
    53. Si radeau de El, stiind ca a murit.
    54. Iar El, scotand pe toti afara si apucand-o de mana, a strigat, zicand: Copila, scoala-te!
    55. Si duhul ei s-a intors si a inviat indata; si a poruncit El sa i se dea sa manance.
    56. Si au ramas uimiti parintii ei. Iar El le-a poruncit sa nu spuna nimanui ce s-a intamplat.
    (Ev. Luca 8, 41-56)

    sâmbătă, octombrie 27, 2007

    Officium conciliator



    (Scop mijlocitor)
    Politica Guvernului Tăriceanu II este una platonică. Cel puţin aşa demonstrează politica guvernamentala de prin părţile Clujului. Vineri seara, Monitorul Oficial a “declamat” numirea-promovare a subprefectului Călin Platon în postul de prefect, înlocuind pe Alin Tişe, fost membru PD, întâmplător finul lui Emil Boc. Îmi pare că acest lucru se întâmplă cel puţin a doua oară, după înlocuirea prefectului capitalei, Mioara Mantale, iar întâmplător de la PD. Interesant este că se numesc fără concurs oameni în locul unora care, cel puţin teoretic, au dat nişte probe de concurs pentru a ajunge prefecţi. Pentru că, nu-i aşa, sper că cei schimbaţi au fost numiţi prin concurs. Poate de aceea prefecţii nu sunt demişi ci uşor retrogradaţi. Alin Tişe s-a “pricopsit” cu postul de inspector guvernamental. Trebuie spus că exista o prevedere legală pentru acest lucru, nu şi una morală însă. Baza legală stă în H.G. nr.341/11-04-2007, HOTĂRÂRE privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici. (Textul AICI) Căutând Hotărârea de Guvern, am dat nu numai de trimiteri la alte legi, ceea ce îndreaptă totul spre zonele gri ale justiţiei interpretative, dar şi de încă un caz de prefect fost PD, de data aceasta şi cu explicaţiile de rigoare, în Gazeta de Sud-Est. Îmi permit să citez o porţie din articole acestei gazete:

    Nici prefectul Cazacu nu a scăpat de ameninţări, că nu se ştie cine va câştiga viitoarele alegeri şi, în consecinţă, că e mai bine să stea liniştit, pentru ca acţiunile de astăzi (nişte împropietări cu pământ cf. legea Legii nr.18/1991, nota mea) să nu aibă consecinţe negative după ce PD nu va mai fi la guvernare. (D. Istrate, 16/09/2005)

    “Mobilitate“ anti ex-membrii PD
    Mobilitatea funcţionarilor publici se poate realiza, conform HG-ului emis de Cabinetul Tăriceanu, prin modificarea raporturilor de serviciu, pentru “eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice; în interes public; în interesul funcţionarului public.“ Pentru eficientizarea activităţii, Guvernul stabileşte şi următoarea situaţie: “atunci când există o funcţie publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici vacantă sau temporar vacantă“. Şi cum, pentru prefecţii care urmau a fi supuşi regulei mobilităţii nu existau funcţii publice corespunzătoare vacante, acestea au apărut odată cu inventarea celor de “inspector guvernamental“.
    Mobilitatea pentru eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice se dispune “prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a ministrului internelor şi reformei administrative, pentru funcţiile publice de prefect şi subprefect.“
    Numai că Tăriceanu a “uitat“ în august ceea ce a decis în aprilie, aşa că...
    Grabă sau prostie? Mai întâi, Cazacu Marinică a fost numit prefect prin Hotărârea Guvernului nr.25 din 7 ianuarie 2005. După schimbarea reglementărilor în domeniu (când prefecţii şi subprefecţii au ajuns în corpul înalţilor funcţionari publici şi au fost nevoiţi să-şi dea demisia din partidele din care făceau parte), funcţiile s-au ocupat în urma unor concursuri. Aşa că Guvernul mai emite o Hotărâre pentru numirea lui Cazacu în funcţia de prefect (HG nr.1.793 din 22 decembrie 2005).
    dacă s-ar fi respectat întocmai HG nr.341/2007, prefecţii puteau fi trecuţi în funcţia de inspector guvernamental (funcţii nou create) numai la solicitarea motivată a ministrului internelor şi reformei administrative, prin Hotărâre de Guvern. Dar primul ministru a decis trecerea prefectului Cazacu în funcţia de inspector guvernamental prin decizie! (Decizia nr.209 din 06.08.2007).
    Cum o hotărâre de guvern nu poate fi abrogată decât printr-o altă hotărâre de guvern, decizia primului ministru nu a anulat numirea în funcţia de prefect a lui Cazacu. Aşa că HG nr.1.793/2005 este încă în vigoare. Legal ar fi fost ca mutarea prefectului (şi a celorlalţi prefecţi schimbaţi din funcţie) să se facă prin hotărâre de guvern, act care să conţină şi un articol prin care să se anuleze hotărârile de numire în funcţie! Ceea ce Guvernul nu a făcut până acum! Iar hotărârile de numire în funcţia de prefect sunt încă în vigoare! DOI prefecţi pentru un singur post. (Daniela Istrate, 10/8/2007)

    Domnule Tăriceanu, vă adresez şi eu o întrebare publică. Când a greşit primul ministru Tăriceanu, atunci când a numit atunci nişte prefecţi inadecvaţi sau acum când a destituit nişte prefecţi buni dar simpatizanţi PD? Nu mai să nu-mi spuneţi că prefecţii au fost numiţi urmând doar criteriul politic şi nu cel al competenţei, şi că de aceea îi schimbaţi acum.
    De ce oare mai cere legea neapartenenţa la un partid dacă tot se face politică pe faţă în posturile publice, începând cu preşedintele. O mascaradă de doi lei, pentru o piesă de doi bani.
    Domnule Tăriceanu, nu uitaţi de răspuns sau drept la replică… orice vreţi domnia voastră. Sper că aveţi un serviciu de monitorizare care să vă semnaleze acest articol?

    vineri, octombrie 26, 2007

    exanimo



    (a sufoca)
    Comisia Europeană ne spune să respirăm mai puţin. Plămânii sufocaţi de eşapament şi ţigări proaste respiră mult prea mult. Respiraţia noastră grăbeşte efectul de seră, aşa că respiraţi numai din când în când.
    Bruxelles-ul a aprobat reducerea cotei de CO2 pentru România de la 95,7 milioane de tone la 75,9 - circa 20,7 la sută. Cota Bulgariei a fost de asemenea diminuată de la 67,6 milioane de tone la 42,3 - reducere de 37,4 la sută.
    Stabilirea acestor planuri este menită să asigure respectarea de către UE a angajamentelor asumate prin protocolul de la Kyoto, potrivit cărora emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu 8 la sută în 2012, faţă de anul 1990.

    Nicolae Dobrin nu mai este



    Moarte se joacă în continuare cu noi, cei rămaşi în viaţă. Dobrin a încetat să mai strige GOL! S-a încheiat un meci început pe 26 august 1947. Destinul şi fotbalul au încununat în Nicolae Dobrin idolul iubitorului de fotbal. De al 14 ani şi 10 luni Dobrin a întruchipat un om căruia iubitorul de stadion nu are ce să-i reproşeze.
    Palmaresul personal include două titluri de campion cu FC Argeş (1972 şi 1979) şi trei titluri de cel mai bun fotbalist al anului (1966, 1967 şi 1971). La echipa naţională a debutat la 18 ani, la 1 iunie 1966, într-o partidă cu Germania, disputată în localitatea Ludwig Shafen, meci pierdut de prima reprezentativă cu scorul de 0-1. În prima reprezentativă naţională a evoluat de 48 de ori, purtând de două ori banderola de căpitan.
    Dobrin a fost component al lotului primei reprezentative care a participat la Cupa Mondială din Mexic 1970 şi al echipei care s-a calificat în sferturile de finală ale CE 1972. Pe lista performanţelor sale se înscriu 409 prezenţe în prima divizie, 111 goluri marcate în campionatul intern şi alte şase goluri înscrise pentru echipa naţională. A fost selecţionat în echipa lumii la 14 decembrie 1972, într-un meci organizat cu ocazia retragerii spaniolului Gento.
    Chiar dacă nu va mai apărea la ştiri, nimic nu-l va împiedica să facă parte din viaţa noastră. Mereu l-am ştiut acolo, undeva, pe lângă FC Argeş, pentru mine va continua să fie acolo, depăşind natura de fost fotbalist sau antrenor, o parte a Eului meu pusă de pe vremea când eram copil şi eram fascinat de magia maestrului balonului rotund.

    joi, octombrie 25, 2007

    Decretum, paenitudo



    (decret, regret)
    COMUNICAT DE PRESĂ
    (25 octombrie 2007)
    Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat astăzi, 25 octombrie a.c., următoarele decrete:
    Decret privind înaintarea în gradul următor de general maior - cu două stele domnului general de brigadă – cu o stea Olaru Iordache din Ministerul Apărării;
    Decret privind înaintarea în gradul următor de general maior - cu două stele domnului general de brigadă – cu o stea Bejinariu Petru din Ministerul Apărării;
    Decret privind înaintarea în gradul următor de general maior - cu două stele domnului general de brigadă – cu o stea Botoş Ilie din Ministerul Apărării;
    Decret privind înaintarea în gradul următor de general maior - cu două stele domnului general de brigadă – cu o stea Tabarcia Niculae din Ministerul Apărării;
    Decret privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea domnului colonel Ungureanu Ion din Ministerul Apărării;
    Decret privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea domnului colonel Zete Vasile din Ministerul Apărării;
    Decret privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea domnului colonel Scarlat Dumitru din Ministerul Apărării;
    Decret privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea domnului colonel Scrieciu Liviu din Ministerul Apărării;
    Decret privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea în retragere domnului colonel în retragere Ţopescu Cristian-George din Ministerul Apărării;
    Decret privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea în retragere domnului colonel în retragere Ifrim Ioan din Ministerul Apărării;
    Decret privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea în retragere domnului colonel în retragere Matei Dumitru din Ministerul Apărării.
    Departamentul de Comunicare Publică
    25 Octombrie 2007
    Parcurgând decretele am observat şi numele lui Cristian-George Ţopescu, generalul comentării sportive. Între două decrete domnul Traian Băsescu a avut timp de o scurtă vizită la colegii domniei sale de politică, social-democraţi.
    Invitat, ironic sau nu, de Marian Vanghelie la Romexpo, loc unde avea loc lansarea candidaţilor PSD Bucureşti pentru euro-parlamentare, Traian Băsescu a onorat cu plăcere invitaţia, mai presus de aşteptările oricui ştia de invitaţia trimisă. Probabil ironia liderului bucureştean al PSD-ului, dorinţa de a da dovadă de "corectitudine" şi "echiditanţă", au produs surpriza.
    Vanghelie i-a transmis, de asemenea şefului statului că PSD susţine toate proiectele sale şi este deci normal ca el să participe, în calitate de preşedinte al tuturor românilor, şi la lansarea candidaţilor susţinuţi de organizaţia PSD Bucureşti pentru euro-alegeri.
    Întortocheate sunt căile domnului şi omul este prea mărunt pentru a le judeca.
    Declaraţia lui Marian Vanghelie sună cam aşa:
    "Ca parte componentă a sistemului electoral românesc, PSD doreşte să îşi declare public susţinerea faţă de acest proiect. Ni s-a părut normal şi am considerat firesc ca domnul Băsescu, în calitatea sa de preşedinte al tuturor românilor, să-i adresăm o invitaţie, să fie prezent alături de noi, astăzi, la Romexpo şi alături de românii de acolo. Îl asigurăm de toată simpatia noastră şi de tot sprijinul nostru şi de colaborarea noastră pentru toate proiectele sale pe care dânsul le are în derulare".(…) "Ni se pare normal ca dânsul, dacă a acceptat invitaţia PD să vină şi la noi. Eu am vorbit şi cu domnul Mircea Geoană şi am căzut de comun acord să-i facem o invitaţie oficială domnului preşedinte şi dorim să fie prezent alături de românii de la Romexpo, pentru a dovedi corectitudine şi echidistanţă şi pentru a demonstra că nu doreşte să transforme acest referendum într-un joc politic, ci într-adevăr doreşte să sprijine clasa politică, să facă o reformă în clasa politică şi ca atare noi îi oferim această posibilitate".
    Desigur, ei au lansat invitaţia dar pariez că nu se aşteptau ca ea să fie şi onorată. În mijlocul discursului lui Mircea Geoană, Traian Băsescu îşi face apariţia din mijlocul mulţimii făcând o baie de aplauze consternate şi de fluierături în combinaţie perfectă cu românescul HUO!
    A urmat gestul curtenitor al preşedintelui PSD care l-a poftit pe scenă şi i-a oferit elegant un scaun. În acel moment, mi s-a părut că Mircea Geoană era un pic ca verde-galben-albastru, probabil că erau însă reflecţiile spre portocaliu ale membrilor propriului partid.
    Luând cuvântul, Traian Băsescu a făcut un fel de pendulare între poetică şi ironie.
    "Aici, la Romexpo, în 1990 se mulţumea minerilor, iar acum vorbim de votul uninominal. Acestea sunt realităţile noastre." (…) "Esenţa momentului este aceea că abia acum am ajuns să încheiem perioada de tranziţie a democraţiei şi că vom trece al democraţia adevărată" (…) "Am decis să declanşez referendumul din motive tehnice. Momentul alegerilor europarlamentare este extrem de important în raport cu referendumul. În primul rând pentru că acest referendum se realizează la câteva zile după ce la Lisabona şefii de stat şi de guvern au decis structura viitorului tratat al UE." (…) "Românii au responsabilitatea de a vota 35 de oameni politici pentru Europa. 35 de oameni care vor fi interfaţa ţării noastre cu Europa. Atunci când vom vota pentru oamenii politici care ne vor reprezenta, trebuie să avem responsabilitatea votului. Este responsabilitatea noastră să îi convingem pe oameni să iasă la vot. Cred că partidele trebuie să fie reformate de alegători." (…) "La discuţiile din martie am spus delegaţiei partidului dumneavoastră că susţin proiectul partidului dumneavoastră. Iată că astăzi suntem aproape de această soluţie, o soluţie pe care o susţin fără rezerve. Iniţiativa scrierii legii am lăsat-o politicienilor. Am acceptat şi ideea că va fi un compromis între partide. Am ţinut să îmi respect cuvântul faţă de români cărora le-am promis că vom avea o lege a votului uninominal."
    Cum poate da cineva lovituri atât de precise dar totodată să aibă momente de anti-comportament?
    Ce a spus domnul Geoană? A spus:
    “Sunt lucruri care ne separă şi lucruri probabil pe care niciodată probabil timpul nu le va putea vindeca pentru că sunt lucruri care se întâmplă în viaţă şi politică. Dar pentru că sunt oameni care respectam instituţiile şi respectăm Constituţia daţi-mi voie sa-l salut pe preşedintele României la această întâlnire a noastră…”, aici este întrerupt de aplauze.
    Asta ca să fie totul clar. Nea Marian Vanghelie, calea spre preşedinţia PSD îţi este deschisă!

    anser



    (găscanul)
    Alintat în cariera sa de fotbalist "Gâscanul" fie "Prinţul din Trivale", idolul iubitorilor de fotbal, Nicolae Dobrin are iar un moment de cumpănă în lupta sa cu boala tot mai prezentă de secolul trecut: cancer. Cât de cruntă răsplată pentru o viaţă închinată sportului.
    Acum ceva timp s-a hotărât că Gheorghe Hagi este regele fotbalului în România. Desigur, cei de o generaţie mai veche ar pune pe Dobrin pe tronul fotbalului românesc. Dar ce mai contează acum un astfel de titlu de glorie.
    Un alt simbol al fotbalului românesc, Necula Ricanul Raducanu are si el probleme cu un accident vascular cerebral.
    Doamne, avem nevoie de ei pentru a fi simboluri pentru cei ce vin. Ajut-le lor pentru noi, să revină veseli şi iubitori de viaţă, aşa cum au fost o viaţă întreagă.

    contumacia



    (aroganţă)
    Faptul că oamenii politici strâmbă din nas la vederea şi auzirea poporului ca la o întâlnire intimă cu vidanja, nu este o noutate. Se pare însă că suportul logistic al PNG, în frunte cu preşedintele Gigi Becali, adică telefonul artistic cu înjurătura veselă, tristă sau dramatică, este un fenomen pe cale să se exacerbeze. Chiar aseară am dat întâmplător (sau nu) peste zecile de “momente” Gigi Becali, printre care şi acele înjurături continue la adresa trustului Voiculescu. Mai târziu, domnul Becali a justificat că nu-şi ascunde sentimentele şi purtarea sa de zi cu zi în faţa electoratului, cine îl vrea îl va vota exact aşa cum este.
    Astăzi citesc că pe la Craiova “s-a luat” spiritul Becali.
    Pe scurt, social-democraţi lansează chestiunea europeană în inima oraşului Craiova. Presa a dorit transmiterea acestui eveniment. Pentru transmisie îi este necesară prezenţa unui car de reportaj. Decât că acesta trebuie să ceară aprobare pentru a intra în piaţa împrejmuită de poliţişti comunitari. În consecinţă, ziariştii cer din timp aprobarea a primarului PD-ist. Primarul, plecat fiind în străinătate, dă verbal autorizaţia. Comunitarul poliţist însă are alte ordine. Primarul este deranjat iarăşi, domn primare, domn primare, poliţistul treaba n-are, nu mă lasă să filmez, publicul să informez. Primarul înjură ziaristul “un pic” amabil şi închide. Presa presează pe “şeful” primarului neconciliant, şefu îl deranjează iar pe primar, primarul sună înjură câteva minute presă.
    Asta a fost pe scurt, să vedem ştirea pe lung şi pe lat.
    Un jurnalist de la un post de televiziune locală a fost înjurat şi ameninţat de primarul Craiovei, Antonie Solomon, ziaristul înregistrând convorbirea telefonică în care mai sunt denigraţi rectorul Universităţii din Craiova şi directorul postului de televiziune.
    Arthur Andriţoi, redactor în cadrul Tele U, a apelat, în urmă cu două săptămâni, la primarul Antonie Solomon, solicitându-i să permită accesul în Piaţa Prefecturii a carului de televiziune al postului, care urma să transmită în direct întâlnirea social-democraţilor, desfăşurată în sala de concerte a Filarmonicii “Oltenia”.
    "L-am sunat personal şi i-am cerut permisiunea. Iniţial, mi-a spus că se află în străinătate, dar că nu e nicio problemă şi că putem trece", a povestit Andriţoi.
    Ajunşi în Piaţa Prefecturii, însă, jurnaliştii nu au fost lăsaţi să treacă de către poliţiştii comunitari.
    "Când am ajuns acolo, nişte poliţişti comunitari ne-au oprit şi ne-au spus că nu putem trece. Le-am zis că am vorbit cu domnul Solomon, care ne-a dat permisiunea, dar ei ne-au răspuns că aşa sunt ordinele”, a declarat redactorul.
    Confruntat cu refuzul ferm al poliţiştilor comunitari, jurnalistul l-a apelat din nou telefonic pe primar. “Când l-am sunat a doua oară, să-i spun că aveam nevoie să intrăm cu carul de televiziune şi că cei de la Poliţia comunitară nu ne permit accesul, a început să mă înjure. Că îmi face, că îmi drege, că şi-o bagă şi alte cuvinte pe care nu pot să le reproduc”, a adăugat ziaristul.
    Jurnalistul de la Tele U a apelat apoi la şeful pe linie politică al primarului, preşedintele PD Dolj, Radu Berceanu. “Eu l-am sunat să-i spun să-l stăpânească pe domnul Solomon, care ne înjurase. La puţin timp, m-a sunat domnul Solomon şi a început să mă înjure din nou. De data aceasta l-am înregistrat. Mă aflam chiar în carul de transmisiuni, montam la nişte filmări. Un coleg cu camera a prins întreaga convorbire, pentru că eu am dat-o pe speaker”, a mai spus Arthur Andriţoi.
    În convorbirea telefonică înregistrată de Andriţoi, edilul-şef îl ameninţă pe jurnalist cu bătaia, repetând de trei ori: “Te prind şi te calc în picioare!”. "Să vezi ce fac eu cu voi de acu’ înainte, auzişi? Te joc în picioare, fii atent, când te prind! Derbedeu' dracu'!", i se adresează primarul.
    Întrebat de jurnalist de ce i se adresează aşa, primarul Craiovei răspunde: "De-asta, că te bag în p... mă-tii din momentul ăsta, da? Şi pe tine, şi pe dom’ director al tău! Fiindcă e un pătat şi un nespălat, să-i spui. Pătatu' ăla, urâtu' ăla!? Să vezi ce fac eu cu tine şi cu el, să ştii, de-acu' înainte, bine?".
    Rectorul Universităţii din Craiova, Ion Vladimirescu, instituţie care este proprietarul postului de televiziune, şi care în convorbirea telefonică este făcut "prost" de către primarul Solomon, apreciază că edilul-şef este mai “vulcanic”.
    “Dumnealui este mai vulcanic şi-şi iese mai uşor din pepeni. Am înţeles de la colaboratorii săi că după aceea îşi revine şi-şi cere scuze. Relaţiile mele cu dumnealui sunt reci pe linia proprietăţilor universitare şi asta o ştie toată lumea”, a spus rectorul Universităţii din Craiova.
    Directorul Tele U, Florentin Gust, spune că exprimarea lui Antonie Solomon relevă exact ceea ce gândeşte edilul-şef. “Din păcate, acea înregistrare arată cum gândeşte un primar de municipiu, arată respectul pe care-l poartă instituţiilor şi arată respectul pe care-l are faţă de oameni. În definitiv, este un atac la adresa libertăţii presei şi la libera exprimare”, a spus Gust.

    Am ascultat înregistrarea. Am recunoscut exact cuvintele lui Becali de acum câtva timp. Probabil că ceea ce spunea “primarele” PD era un citat din personajul atât de celebru în ziua de astăzi. La un moment dat se şi aude din partea vocii aflate în difuzor: “eşti o javră, o hahaleră cum spune Becali”. Un limbaj învăţat desigur în timpul pregătirii doctoratului, pentru că domnul primar Antonie Solomon (nume de înţelept) nu este numai economist, dar este şi doctor în ştiinţe economice.
    Cum am putea combate noi aroganţă? Cine ştie. Aud că nici referendumul nu este un mijloc de a impune ceva politicienilor. Până la urmă tot la mâna lor ajungem. O revoluţie? Aşa… şi? Încep să înţeleg de ce pe vremuri loviturile de palat se duceau până la capăt, adică ghilotină şi JANG! Dacă la maxim 16 ani (4 mandate) am face câte o lovitură din acestea cu ghilotină la capătul tunelului, cine s-ar mai înghesuii la putere?
    Dacă doriţi amănunte despre primat şi primăria Craiovei, puteţi accesa pagina web http://www.primariacraiova.ro/pcv/servlet/portal
    Pe undeva, pe acolo, este şi o adresă de email, dar doar dacă doriţi să arătaţi cât de pozitiv aţi primit înjurăturile.
    Nu pot pune poze pentru că ar fi prea obscene comentariile. NU se face aşa ceva.

    Celebratio nea Stolo



    (celebrare nea Stolo)
    Unii dintre noi sărbătoresc. Pretextul petrecerii? În nici un caz succesele politici româneşti. Acest articol vizează întâlnirea coaliţiei antiguvernamentale Băsescu-Stolojan cu ocazia zilei de naştere a celui din urmă.
    PLD-ul a sărbătorit ieri cei 64 de ani (63,5 primăveri) ale liderului său, Teo Stolojan. Dansul şi antrenul la restaurantul Capşa. Un “membru” mai special al PLD a fost domnul preşedinte Traian Băsescu. Cadourile au constat în principal în flori, şi obiecte de artă gen tablouri şi icoane.








    Pentru cei care nu au mai văzut Casa Capsă de dinainte de renovare, supunem atenţiei meniurile de GUSTARE tip Bufet:
    Gustare Pescareasca “CAPSA”
    Batog de peste spada
    Icre de Manciuria pe ou fiert
    Cozi de creveti pe salata de cruditati
    Icre Negre
    Masline, capere, lamaie
    Muschi de vita cu piper verde
    Salata verde cu lamaie
    Tort Richard Glace
    Cafea
    Apa minerala/Plata
    Racoritoare
    Vin alb “Blanc de Transilvania”
    Vin rosu “Cabernet Sauvignon Samburesti”
    Bar
    Pret: 290 RON

    Gustare rece de casa
    Pate de ficat de pasare
    Rulada de cascaval
    Rulou de sunca cu salata de cruditati
    Rosie cu salata de vinete
    Piftie de pasare
    Canapea de castravete cu pasta de branza
    Terina de caprioara
    Consome Ambasador
    Muschi de vaca Wellington garni
    Salata verde cu lamaie
    Parfait de alune
    Cafea
    Apa minerala/plata, vin alb sau rosu
    Bar deschis
    Preţ: 200 RON

    Gustare rece „Capsa”
    Batog de peste spada
    Icre de Manciuria pe ou fiert
    Pate de ficat de pasare
    Creveti pe salata de cruditati
    Masline, capere, lamaie
    Muschi de porc impanat cu usturoi si bacon
    Salata de muraturi
    Tort Richard Glace
    Cafea
    Apa minerala/plata, vin rosu sau alb
    Bar deschis
    Preţ: 220 RON

    Vă doresc gustare plăcută… şi altă dată să luaţi şi voi trei lalele şi să veniţi pe la ziua lui nea Stolo, că e în fiecare an. La mulţi ani! nea Stolo. Nu am ştiut, că altfel veneam şi eu. Probabil că invitaţiile către popor s-au pierdut pe drum… probabil de la poştă, este prea ocupată cu număratul banilor de pensie.

    miercuri, octombrie 24, 2007

    fraternitas



    (confrerie)
    Putea fi o ştire că multe altele… la Realitatea TV am văzut un soi de protest. În ziua de azi toată lumea protestează, nu mai este decât un fapt divers. Un sat întreg protestează în faţa bisericii. Să fie glasul poporului vocea zeilor? Un sat întreg respinge un preot. Cum poţi impune un preot într-un sat care şi-l doreşte de duhovnic pe preotul cel vechi? “Iacaşa!” Era şi un cântec popularizat de grupul Song. Sute de enoriaşi din localitatea Viişoara, judeţul Constanţa, protestează, cu căţel, cu purcel vis-à-vis de suspendarea preotului din sat pentru 30 de zile. De actul suspendări se face vinovată Arhiepiscopia Tomisului. De unde a început totul? În urmă cu aproximativ două săptămâni, Arhiepiscopia Tomisului a hotărât că un preot este prea puţin pentru o biserică şi a mai trimis un preot. Cei din Viişoara însă văd în aceasta o ameninţare la adresa vechiului preot şi nu vor să primească slujirea religioasă de la noul preot.
    Faptul că nu este nevoie de doi preoţi în aceiaşi biserică este un lucru confirmat atâta timp cât oamenii simt acest lucru. Ei ştiu cel mai bine, doar pentru ei se săvârşeşte serviciul religios. O doamnă iese din grupul de contestatari şi spune uşor revoltată: “Preotul nostru are har!”. Uite aici începe şi atenţia mea. Tagma preoţească susţine că harul lui Dumnezeu este coborât asupra preotului în tipul hirotonisirii. Preotul va rămâne cu acest har indiferent de ceea ce face el ca om. Pe de altă parte, preoţii acceptă faptul că unii au mai mult har şi alţii mai puţin. Harului i se aplică deci o logică a cuantificării. Chiar aseară auzeam, de la un implicat în Biserica Ortodoxă Română, că indiferent dacă un preot, un înalt prelat, a colaborat cu fosta Securitate, gestul nu poate fi “interpretat” deoarece preotul a continuat să aibă har. Este peste logica umană aşa ceva. Este indiferent dacă faci rău sau bine atâta timp cât eşti înscris în armata binelui. Poate că aceşti oameni ar trebuii să-şi amintească că Iuda era unul dintre apostoli şi totuşi s-a spânzurat în regretul faptelor sale rele.
    Pentru ca ridicolul situaţiei să fie maxim, la biserică au venit şi poliţiştii localităţii, dar nu să se alăture demonstraţiilor ci să le spună enoriaşilor că nu au autorizaţie pentru protest. Ar trebui să ne întrebăm dacă legile bisericii, legile mirene, laice, sunt pentru om sau împotriva omului. Există oare o justificare pentru un preot să-şi continue prezenţa atâta timp cât nu este dorit de toţi enoriaşii acolo? Poliţia îşi mai găseşte justificare dacă vine să spună întregului sat că nu are aprobare de la primărie pentru protest? Încep să cred că “suveranitatea poporului” a rămas o inscripţie pe o lespede de mormânt. Nimeni nu o mai înţelege ca atare. Poate că referendumul mai ajută, din când în când, aceşti oameni care se cred dumnezei peste “supuşii” lor să simtă suveranitatea poporului, vocea lui. Spuneam ieri că nu analizez decizia lui Traian Băsescu de a provoca un referendum, că nu analizez pierderile materiale pricinuite de acest referendum, dar că era timpul ca întreaga clasă politică să simtă că poporul poate hotărî în afara părerii lor. Atunci când poporul se va ridica, murmurul lor va întuneca cerul.
    Ce poate face legal poporul Viişoarei? Un memoriu prin care cer încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a vechiului preot. Să se adreseze Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române…
    Arhiepiscopia Tomisului a decis să trimită o comisie de anchetă care să rezolve acest conflict.
    Şi îmi amintesc iar cu durere în suflet acele imagini cu preotul dând în brânci măicuţele afară din locaşul lui. Dar oare acel locaş era al lui sau al Lui? De ce ne gândim că stăpânim peste lucrurile care nu sunt de fapt ale noastre ci ale Bunului Dumnezeu.

    Fostul candidat la postul de Patriarh al României, Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, va lansa astăzi, la sediul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti, trei volume de teatru.
    La lansare vor vorbi criticul literar Dan C. Mihăilescu, dramaturgul Mircea Ghiţulescu şi poetul clujean Mircea Petean, editorul operei ierarhului.
    În cele trei volume vom regăsi “Mioriţa”, “Meşterul Manole”, “Steaua Zimbrului”, “Du-te vreme, vino vreme!”, “Greul Pământului”, “Hoţul de mărgăritare şi fantezia pentru copii” şi “Păhărelul cu nectar”.

    Gândul meu este însă, din păcate, mai departe decât gâlceava legată de un părinte din Viişoara sau o lansare de carte, lucruri altfel foarte importante şi ele. Mă gândesc la faptul că preşedintele României a pierdut definitiv statul de mediator între Guvernul României, Parlamentul României şi Societatea Civică. Pe de altă parte, politică în România este mult prea arogantă în acest moment pentru a mai avea bun simţ. România, cetăţenii ei, traversează o zonă tumultuoasă politic tocmai din acest motiv. Consider că într-un astfel de moment este necesară intervenţia Patriarhului României pentru a juca rolul de mediator şi a obţine o concordie a reprezentanţilor fiinţei româneşti. Dacă acest lucru nu se întâmplă foarte repede, tare îmi este teamă că apropiata sesiune a campaniei electorale va sparge un buboi uriaş ce va irumpe purulent peste tot ceea ce există în ţara asta.
    De aceea rog pe Înalt Preafericirea Sa să intervină spre rezolvarea acestei situaţii, folosindu-se de harul vorbei şi împăciuirii dat de Bunul Dumnezeu.

    marţi, octombrie 23, 2007

    alacer Băsescu



    (vesel Băsescu)
    Astă seară preşedintele Băsescu a jucat ca un adevărat maestru. Nu-mi pot da seama exact care vor fi implicaţiile politice dar strict politic cartea jucată de Băsescu este genială.
    Unde este genialitatea? În ultimul timp părea că referendumul este o simplă metodă de constrângere care punctează electoral. Iată că Traian Băsescu evită cu supleţe capcana care i se întindea atunci când Guvernul a declarat că-şi va asuma răspunderea pentru votul uninominal. Dar adevărata genialitate este în altă parte şi anume în textul întrebării din referendum. Partidele parlamentare discutau de foarte mult timp de posibilitatea de a face un vor semi-uninominal, adică pe liste, jumătate uninominal, urmând ca prin acest sistem să intre şi cine trebuie în parlament. Am auzit o voce arogantă la adresa preşedintelui care spunea că, după referendum, oricum legea ajunge în parlament şi textul legii va fi făcut de parlament. Lovitura genială este că întrebarea referendumului nu este vreţi vot uninominal, ceea ce lasă deschisă interpretarea asupra tipului votului uninominal, tip despre care s-a discutat atâta peste tot.
    Cetăţenii vor fi întrebaţi dacă sunt de acord ca, de la viitoarele alegeri parlamentare, parlamentarii să fie aleşi cu scrutin majoritar uninominal în două tururi. Iată deci că deja s-a stabilit modelul primarilor. Eu înţeleg că acest model desface şi pragul parlamentar. De altfel şi Traian Băsescu a precizat că a ales calea referendumului, pentru că face imposibilă modificarea legii.
    Ascult declaraţiile capilor partidelor politice şi văd că sunt descumpăniţi şi penibili. Nu vreau să mă grăbesc, dar parcă încep să visez la o Românie cu astfel de oameni în tribune. Ce va fi să fie… sper să mai trăim ca să vedem.
    Nu ştiu ce importanţă are acest gest pentru Băsescu, am să mă gândesc la asta de mâine. Astăzi nu pot să mă gândesc decât că în sfârşit clasa politică a primit o palmă meritată.
    UPDATE: Credeam că jocul sa încheiat, el intră însă în prelungiri. Decretul referendumului este "acuzat" de neconstituţionalitate, data la care ar trebui să se ţină referendumul fiind specificată relativ şi nu în mod direct. Iacătă că domnul Tăriceanu îşi asumă răspunderea pentru ţinta referendumului. Lucrurile sunt din ce în ce mai complicate din punct de vedere legal. Vom vedea ce o ieşi.

    mekhel nasul



    (a ierta răul )
    Cum să nu aplauzi spectacolul şi să nu râzi cu lacrimi. Dacă ar fi şi pâine, românul şi-ar duce viaţa liniştit până la adânci bătrâneţe. Am trăit îndeajuns încât să o văd şi pe asta. L-am urmărit pe preşedintele ţării înnodând limba oficială şi prezidenţială într-o ţigănească rromă mult mai imperfectă decât franceza şi engleza la fel de accentuată prezidenţial. Oricum ar fi fost, eu am apreciat gestul preşedintelui. Era vădit emoţionat atunci când a citit acest mesaj şi, dincolo de sinceritatea sau nesinceritatea gestului, m-a emoţionat la rândul meu. Momentul a fost prilejuit şi supralicitat de decorarea cu "Serviciul credincios" în grad de cavaler, Ordin naţional, a trei rromi deportaţi în Transnistria pe vremea celei de a doua conflagraţii: Dumitru Trancă, Traian Grancea şi Ion Minutescu.
    Printre prezenţi, Florin Cioabă, parlamentarul Nicolae Păun şi cântăreaţa Gabi Luncă din partea etniei rrome dar şi Nicholas Taubman, ambasadorul SUA la Bucureşti, prezenţă oarecum surprinzătoare.
    Micul discurs a fost atent construit, de data aceasta consilierii au fost excelenţi. Nuanţa a fost lăsată astfel încât să pară că se cere iertare din partea românilor de acum 70 de ani dar şi din partea unui preşedinte care nu de mult a avut o amendă pentru termenul de “ţigancă împuţită”.
    "Iertaţi-ne, fraţilor şi surorilor pentru ce a fost, iar viitorul României îl vom construi frumos împreună!"
    La rândul lui, preşedintele a fost premiat cu o medalie cu chipul lui Ion Cioabă din partea lui Florin Cioabă şi câteva discuri din partea lui doamnei Gabi Luncă.
    Preşedintele nu s-a putut obţine nici de această dată să nu facă câteva glume cu subînţeles.
    Băsescu a mulţumit lui Florin Ciobă spunând “Măria Ta, mulţumesc mult!”, după care a râs cu râsul binecunoscut. Apoi, atunci când Gabi Luncă i-a adus un omagiu şefului statului spunând că rromii sunt alături de România şi de Traian Băsescu, preşedintele a adăugat haios, dar oarecum neinspirat relativ la momentul în care se afla: "Păi ştiu, că-i văd peste tot unde mă duc.".

    natura et Nicolae Grigorescu



    ( Natură şi Nicolae Grigorescu)
    Muzeul Naţional de Artă găzduieşte o expoziţie de tablouri semnate de Nicolae Grigorescu. “Pretextul” expoziţiei este marcarea celor 100 de ani scurşi de la moartea celui mai cunoscut pictor român. Selecţia picturilor grupată sub titlul "Grigorescu, pictor al naturii" este exclusiv din fondul de pictură al MNAR (Muzeul Naţional de Artă al României) şi este formată din 230 de lucrări de pictură şi grafică având ca temă peisajul. Vernisajul va fi joi.
    Desigur, opera lui Grigorescu nu este necunoscută publicului românesc, dar, de fiecare dată, expoziţiile operei lui Nicolae Grigorescu au fost un succes. De această dată publicul va regăsi câteva lucrări de referinţă ale pictorului: "Toamna la Fontainebleau", "Andreescu la Barbizon", "Ţăranca franceză în vie", "Roşiorul", "Studiu pentru atacul de la Smârdan", "Fete lucrând la poartă"
    Începuturile lui Nicolae Grigorescu se regăseşte într-u formă specială de artă “zugrav de biserici”. Pictura religioasă canonică se leagă însă magistral cu curentele actuale ale vremii venite din occident. Studiul ce şi-a pus marca pe poezia penelului lui Grigorescu a fost Şcoala de la Barbizon, loc unde a fost coleg cu nu mai puţini celebri Corot, Millet şi Courbet, punându-şi forma pe pânză cu un amestec de realism şi impresionism. Sfârşitul carierei este marcat de influenţa simbolismului.



    Precedenta mare expoziţie organizată de MNAR a fost în Franţa: Musée des Beaux-Arts din Agen şi de Musée départemental de l’Ecole de Barbizon, "Nicolae Grigorescu (1838-1907) – Itinéraire d’un peintre roumain de l’école de Barbizon à l’impressionnisme"
    Expoziţia îşi va închide porţile pe data de 30 martie.

    luni, octombrie 22, 2007

    expolitus sordidus



    (curat murdar)
    Agenţia de Monitorizare a Presei
    Alianţa Civică
    APADOR - Comitetul Helsinki
    Asociaţia Pro Democraţia
    Asociaţia Studenţilor din Facultatea de Ştiinţe Politice
    Asociaţia Revoluţionarilor Fără Privilegii
    Centrul pentru Jurnalism Independent
    Freedom House România
    Fundaţia pentru o Societate Deschisă
    Grupul pentru Dialog Social
    Liga Româna de Presă
    Societatea Academica din România…
    pe scurt, Coaliţia pentru un Parlament Curat.
    Iată că s-a creat un organism care face din două una. Ori sfătuieşte în mod direct electoratul pe cine să nu voteze, ori sfătuieşte în mod direct partidele politice pe cine să nu pună pe liste. În numele cui?, în numele cetăţeanului cu drept de vot. Pe ce te bazezi, prietene? A, păi sunt şi criterii de jurizare: realizarea de profit necuvenit ca urmare a unui conflict de interese cât timp persoana a deţinut funcţii publice; persoana se află în anchete de corupţie, deturnare de fonduri, fraudă; persoana se află deja în al treilea partid politic sau mai mult în urma unor mutări repetate în căutare de avantaje personale, fără ca partidele anterioare să se fi desfiinţat, fuzionat cu cel actual sau să îşi fi schimbat orientarea politică în mod radical fără acordul candidatului; persoana a colaborat ca agent sau informator cu Securitatea; persoana se află sau s-a aflat în incompatibilitate cu o funcţie publică pe care a deţinut-o; persoana este deţinatoarea unei averi disproporţionate faţă de sursele sale declarate de venit; persoanele ar intra într-o formă sau alta sub incidenţa proiectului de lege a lustraţiei. Am găsit lista damnaţilor în Jurnalul Naţional.
    Şi acum premianţii, pe primele 11 locuri ale anatemei puse pe capul preacuvioşilor politicieni, în ordinea numerelor aflate pe tricou… să bată tobele!
    Petru Filip, primar al municipiului Oradea şi locul al treilea pe lista PD pentru alegerile euro-parlamentare deoarece este obiectul a numeroase acuzaţii privind conflict de interese în raport cu afacerile familiei sau ale prietenilor, care ar beneficia de contracte cu autorităţile locale. Domnule Petru Filip, nu ştiţi că intrând în politică nu mai ai mamă, nu mai ai tată… păi nu ştiţi cântecul: Ia-ţi primare ziua bună, de la tată de la mumă, de la fraţi de la surori, de la crâşma din Obor… Se poate domnule primar?! Sunteţi primar pentru tot oraşul minus prietenii, familia… ei să plece în alt oraş, unde primarul nu le este cunoscut. Oare de ce se încăpăţânează prietenii şi rudele să-şi voteze prietenul şi neamul. Ar trebui să voteze străini. Doar şi eu sunt în conflict de interese atunci când votează. Mai ales candidaţii nu ar trebui să meargă la vot, este o neruşinare fără margini să ai posibilitatea să te votezi singur. Ăsta da conflict de interese. Eu mă întreb cum se întâmplă la sate, că pe acolo toţi sunt cunoscuţi la o cumetrie sau aşa ceva, asta daca nu sunt rude între ei, cu cine nu face conflict de interesul primarele localităţii româneşti?
    Marian Zlotea, locul opt pe lista PD pentru euro-parlamentare, a fost considerat de CPC ca neîndeplinind condiţiile de integritate deoarece presa a semnalat că fundaţia acestuia a primit finanţare de la administraţia locală în perioada în care acesta îndeplinea o funcţie publică în administraţie, fiind astfel în conflict de interese. Presa a adus şi dovezi la aceste semnalări? Dacă da, cineva cercetează aceste nereguli?, vorba ceea sunt organisme ale statului care abia aşteaptă să facă un dosărel. O fundaţie, din câte îmi aduc eu aminte, este ceva nonprofit, adică cel cu fundaţia ia banii de undeva şi îi dă mai departe, nu păstrează nimic pentru el. Deci ce a avut de câştigat primarul? Dacă vorbim aici de evaziune fiscală, mă gândesc că există fiscul, dacă vorbim de deturnare de fonduri, există procuratură. Deci… aşa pentru mine, că sunt mai prost… despre ce vorbim aici?
    Daniel Dăianu se încadrează la integritate, pentru că acesta a fost trei ani ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii. CPC precizează că Dăianu are verdict de la CNSAS că nu a făcut poliţie politică şi că nu există dovezi sau acuzaţii că, în afara perioadei menţionate, ar fi avut vreo legătură cu Securitatea. Desigur, dat totuşi… CNSAS, tot un organism civic care dă şi el verdicte de DA sau NU, s-a exprimat. CPC însă strâmbă puţin din nas pentru că… nu-i place de Dăianu.
    Cristian Anghel, locul 10 pe lista PD pentru euro-parlamentare şi primar al oraşului Baia Mare, fost trimis în judecată de către DNA pentru că ar fi achiziţionat pentru primărie un imobil supraevaluat, producând administraţiei locale un prejudiciu presupus de 400.000 de euro. Să trăiască! A fost trimis în judecată şi… Mă gândesc că la astfel de sume este destul de uşor de demonstrat infracţiunea. În dreapta avem averea la momentul t-dt egală cu 1 mil. de euro, în dreapta avem averea la momentul t+dt egală cu 1,4 mil. de euro… dă-te prins infractorule! Nu trage, sunt eu… Ei bine nu, se pare că domnul Cristian Anghel a achiziţionat un imobil subevaluat. Păi cine poate spune că este vorba de o subevaluare şi nu de o supraevaluare. Omul a cumpărat ceva mai ieftin, un chilipir, nu oricine face aşa, nu asta e economia de piaţă? Problema este la cel care a făcut evaluarea imobilului, sau tot domnul Cristian Anghel a făcut şi asta? Atunci l-aş trece în fruntea listei parlamentarilor europeni, prea are timp de toate, înseamnă că este un om capabil, şi primar, şi evaluator, şi cumpărător, şi locatar…
    Daniela Buruiană-Aprodu, care ocupă locul doi pe lista PRM pentru europarlamentare, este inclusă de CPC în seria celor care nu respectă criteriile de integritate deoarece în anii 2005, 2006 şi 2007 aceasta împreună cu soţul ei "au raportat venituri oficiale semnificativ mai mici decât bunurile pe care le deţin sau pe care le-au achiziţionat". CPC menţionează de asemenea că Daniela Buruiană-Aprodu a declarat un apartament şi o casă de vacanţă dobândite prin donaţie de la o persoană neprecizată şi reaminteşte că aceasta a fost de asemenea citată pe lista din 2004. Vine donaţia şi-mi rotunjeşte remuneraţia. Pai dacă vorbim de donaţii şi afirmaţii ar trebui să golim întreaga clasă politică şi întreaga Românie. Deja încep să mă amuz.
    Cristian Stănescu, locul 5 pe lista PRM pentru PE, este considerat de CPC "traseist politic" deoarece a fost la APR, PD şi apoi la PRM. CPC menţionează că acesta, în calitate de membru al Consiliului Judeţean Braşov în perioada 2000-2004, s-a aflat în incompatibilitate, fiind în acelaşi timp în Consiliul de Administraţiei al Regiei Autonome Judeţene de drumuri şi poduri. Domnilor, mă scuzaţi… Doamnelor şi Domnilor CPC, păi APR şi PD sunt născute din coasta trecutului PSD, deci omul o fi fost confuz, poate vroia să nimerească în PSD şi a nimerit în aripile lui. Apoi sunteţi nedrepţi, PRM nu este un partid în sine ci o oligarhie care este strâns unită în jurul tribunului. Eu sunt convins că domnul Stănescu a dorit să asculte mai o poezie, mai un pamflet, mai o demascare cripto-comunistă colţ cu cea iudeo-masonică… Despre incompatibilitate… când s-a dat legea asta cu incompatibilitatea? Era ea în 2000? Cum mai trece timpul, parcă mai ieri s-a dat.
    Nicolae Pătru, locul şase pe lista PRM pentru euro-parlamentare că acesta a fost, înainte de 1990, şef al Cooperativei de Consum Olăneşti. CPC adaugă că săptămânalul Academia Caţavencu, citând note ale SRI, a publicat în anul 2000 un articol din care reiese că senatorul Nicolae Pătru a fost participant activ la mineriada din 1999. Potrivit sursei citate, Pătru, patron al brutăriei "Alpex SRL" i-a aprovizionat cu alimente pe mineri şi a găzduit circa 100 dintre aceştia la sediul PRM Vâlcea. CPC menţionează că "Pătru a semnat în numele PRM declaraţia-apel a liderilor politici locali de slidarizare cu minerii care invadau Bucureştiul". Eu propun să facă puşcărie pe viaţă pentru că a dat mâncare unor oameni flămânzi şi a adăpostit 100 de suflete sub un acoperiş. Să nu mai spun că a fost şef de cooperativă de consum… asta da. Probabil că dacă era şef de Loto Pronosport pe timpul lui Ceauşescu era şi mai grav, sau gestionar de Tutungeria. Subersiv al democraţiei şi nomenclaturist. Tare îmi doresc să caut acum prin trecutul celor care judecă aceste nume să văd ce au fost ei înainte de… Nu găsesc poate printre ei vre-un ziarist pe la un ziar care avea pe prima pagina portrete de preşedinte? Ori poate vre-un profesor de economie politică?
    Adrian Severin, locul doi pe lista PSD pentru euro-parlamentare, nu întruneşte criteriile de integritate. CPC citează un raport al Corpului de Control al Guvernului potrivit căruia, Severin "a primit o locuinţă de la primărie în 1991, iar o alta a fost repartizată socrilor săi, deşi nu îndeplineau condiţiile legale", în sensul că fiecare avea deja o locuinţă proprietate personală în Bucureşti. CPC menţionează că Severin a devenit ulterior chiriaş al RAPPS , "deşi funcţia l-a îndreptăţit doar pentru o scurtă perioadă la o locuinţă de protocol, bucurându-se ani de zile de o chirie insignifiantă pentru apartamentul de 270 mp din bulevardul Kisselef". Cu asta vă smulgeţi ridicolului. Din două motive majore. Primul motiv este că dacă faceţi din treaba asta cu casele un criteriu goliţi cu adevărat politica românească de politicieni, începând de la preşedintele Băsescu în jos. Toţi au făcut aşa ceva. De ce? Pentru că s-a putut. Cel de al doilea motiv de ridicol este că domnul Severin reprezintă aproape cea mai constantă imagine externă a României. Eu nu-l pot vedea asocia decât cu reprezentarea României, nu am altă imagine. Păi şi dacă Adrian Severin este de lăsat pe dinafară, pe cine să mai trimitem acolo. Hai să trimitem nişte copii de grădiniţă, că ei trec toate criteriile.
    Ioan Mircea Paşcu, locul şapte pe lista PSD pentru euro-parlamentare, este inclus de CPC în categoria celor care nu respectă criteriile de integritate deoarece "a fost ministru al Apărării în perioada achiziţionării a două fregate din Marea Britanie pentru care la Londra au fost arestate două persoane pentru corupţie". "Ancheta din România este încă în derulare şi nimeni nu a fost pus sub acuzare", precizează CPC, adăugând că în timpul ministeriatului lui Paşcu au fost făcute "multe achiziţii fără licitaţie, existând la ora actuală circa 16 dosare contra unor generali şi funcţionari ai MAp". Am citit de câteva ori pentru că nu am înţeles chiar din prima. Ioan Mircea Pascu este vinovat pentru că au fost arestate în Marea Britanie două persoane? Aşa, şi mai departe? Se sugerează că din moment ce două persoane au fost acuzate de corupţie în Marea Britanie pentru un contract de achiziţionare derulat cu România, automat românul care a semnat contractul este corupt. Am înţeles eu bine?
    În final Rozalia-Ibolya Biro, care ocupă locul al patrulea pe lista UDMR pentru euro-parlamentare precum şi funcţia de viceprimar al Oradei, este acuzată de presa locală că ar fi profitat în mod repetat de pe urma poziţiei sale publice. "Rozalia-Ibolya Biro este asociată în mai multe firme cu Alexandru Kiss, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, a cărui angajată a şi fost. Firmele lor au încheiat contracte avantajoase cu primăria". Săraca Rozalia, este vinovată pentru că s-a scris de aluziv în ziare despre ea. Asta chiar e bună. Îmi place şi formularea “în mod repetat”, pentru că o asociez deja cu ştirile despre violuri (ştiţi bine formularea clasică “a întreţinut în mod repetat acte sexuale normale şi perversiuni sexuale”)
    Inclus de asemenea în categoria celor care nu respectă condiţiile de integritate este şi George Becali, care ocupă locul întâi pe lista PNG pentru Parlamentul European. CPC precizează că "multimilionarul George Becali are destule probleme cu legea, deşi nu a fost condamnat până în prezent de nici o instanţă". CPC menţionează că acesta este "cercetat de DNA pentru dare de mită în urma unui schimb avantajos de terenuri cu Ministerul Apărării". CPC reaminteşte că presa a relatat şi despre alte dosare, tot la DNA, în care George Becali "ar fi cercetat pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi practici incorecte legate de clubul de fotbal Steaua, al cărui proprietar este". Dragă membrii ai CPC care judecaţi moralitatea oamenilor, cercetat nu înseamnă condamnat. Dacă unul dintre cei pe care îi pomeniţi la un loc, sau chiar toţi dintre domniile voastre, sunteţi daţi în judecată… deja veţi fi pătaţi pe întreaga viaţa pentru că veţi avea procese. Aceasta este logica? Eu nu ştiu dacă Gigi Becali este vinovat sau nu, nici nu mă interesează în acest moment aşa ceva, dar simpla prezenţă la un proces, simpla investigare, îl face vinovat de ceva?
    Cei mai mulţi dintre cei acuzaţi si-au exprimat indignarea. Am să-l citez pe “domn Jiji”, pentru că este un om politic “de catifea”:
    "Nu ştiu de ce au procedat aşa. Acum, când am fost la Muntele Athos m-am rugat pentru toată lumea şi în special pentru homosexualii din România. Şi pentru ăştia, Coaliţia pentru un Parlament Curat m-am rugat, pentru iertarea păcatelor lor, sunt majoritatea homosexuali acolo. În loc să mă aprecieze, ei mă contestă."
    Dacă nu ar fi grav, aş râde. Eu mă întreb de ce nu sunt pe listă toţi candidaţii propuşi, oare faptul că au stat un pic mai ascunşi vederii publice şi nu au scris ziarele despre ei îi absolvă de criteriile de mai sus? De fapt ceea ce mă deranjează este că nişte organizaţii civice dau rezoluţii în numele poporului român. Aceste organizaţii ar fi putut spune date despre candidaţi fapte, realităţi, să descrie, să înfiereze, să aducă la cunoştinţă… Cum poate cineva să facă o listă neagră a politicii? Este anormal. Pentru asta există electoratul, pentru asta se merge la vot. Acesta este votul pe liste, există premiaţi pe nedrept în persoana celor care sunt necunoscuţi şi câştigă voturi pe seama celor cunoscuţi, există şi pierzători în persoana celor cinstiţi care nu sunt votaţi din cauza celor necinstiţi. Acestea sunt regulile jocului şi trebuiesc acceptate. Dacă se va schimba instituţia alegerilor şi va apărea votul uninominal, partidul în sine va fi pe locul doi, candidatul va fi vocea întâi la alegeri. Până atunci astfel de liste sunt un joc de copil. De ce? Pentru că oamenii nu votează oamenii ci partidul. Cei de pe listă nu sunt candidaţi efectiv, partidul candidează. Cei de pe listă sunt cei pe care partidul consideră că sunt reprezentativi pe un anumit domeniu. Să nu punem carul înaintea boilor, să ajungem la votul uninominal şi apoi atunci să judecăm fiecare candidat în parte. Pentru că trebuie spus că acum electoratul înţelege că ceilalţi sunt curaţi. Şi mai trebuie să spun onor CPC-ului că în opinia mea, consolidată tot din ce am aflat din mass-media, mai sunt foarte mulţi candidaţi care sunt susceptibili de a fi înscrişi pe acea listă şi, după câte văd eu, sunt lăsaţi pe afară. Să fie un joc politic? Tocmai aici este problema, că totul se rezumă până la urmă la judecata de opinie. Atunci îmi pot face şi eu o judecată de opinie asupra acţiunii CPC, mai ales că nu o fac din poziţia de membru de partid.
    Să mai spun, la final, că poporul poate alege pe oricine, chiar şi pe cei dovediţi, condamnaţi, care stau în noroi murdar până la gât… de aceea poporul este suveran, de aceea se duce la vot. Din păcate evaluarea aceasta cu liste de laureaţi la premiul politica de cacao este deja făcută, manipularea s-a produs. Nu mai pot decât să sper în maturitate şi naturaleţe.
    Am fost dezamăgit şi supărat pe întreagă clasă politică. Nu de mult mesajul meu la adresa politicienilor români, în totalitatea lor, era RUŞINE! Acum simt acelaşi lucru răsfrânt şi asupra societăţii civile. Nu-mi rămâne decât să-mi recunosc neadaptarea la societatea în care trăiesc. Îmi este greu să cred că în altă ţară ar fi altfel, emigrarea nu este deci o soluţie. Aşa că sunt silit să trăiesc în scârbă şi tristeţe tot restul zilelor mele. Să dea Bunul Dumnezeu să nu fie prea multe, că m-am cam săturat.

    duminică, octombrie 21, 2007

    Cuviosului marturisitor Visarion



    Sinaxarul consemnează astăzi pomenirea Cuviosului mărturisitor Visarion.

    Cuviosul părintele nostru Visarion, s-a născut în Bosnia, din părinţi creştini ortodocşi, Maxim si Maria, în anul mântuirii 1714, şi a primit din Sfântul Botez numele de Nicolae. Tânăr, călătorind pe la multe locaşuri de închinare, a poposit adesea la Locurile Sfinte. Acolo, la mânăstirea Sfântul Sava, de lângă Ierusalim, a îmbrăcat schima monahicească, pe când avea 18 ani, primind numele de Visarion. După un timp, a venit în Slovenia şi s-a aşezat la mânăstirea Pacra, unde pentru râvna sa către cele sfinte, s-a învrednicit de darul preoţiei.
    La trei ani după hirotonirea sa întru preot, cuviosul Visarion a mers din nou la Locurile Sfinte, ca să-si întărească şi mai mult sufletul în dreapta credinţa a Bisericii Răsăritului. La puţina vreme după întoarcerea sa din aceasta călătorie, a venit în Ţara Ardealului, unde papistaşii căutau prin silnicie să smulgă credinţa dreptmăritoare din sufletele românilor ortodocşi.
    Nu glasul omenesc l-a chemat în Ardeal, ci însuşi Ziditorul tuturor, ca să mântuiască din pierzare pe românii drept-credincioşi. Pe unde trecea, el aprindea în sufletele credinciosilor râvna pentru credinţa cea adevarată. Trăia o viaţa de aspră înfrânare, hranindu-se numai cu mâncare slaba de legume. Pentru chipul mult îmbunatăţit al vieţii sale, drept-credincioşii români nu numai că-l ascultau şi urmau poveţele lui, dar cuprinşi de o mare însufleţire duhovnicească, îi sărutau mâinile şi picioarele cele sfinte.
    În drum spre Sibiu a fost prins de stăpânirea catolică şi târât la judecată. În faţa celor care-l judecau, el a stat drept si fără frică, mărturisind că dreapta credinţă a Bisericii Răsăritului este singura adevarată si mântuitoare. Pentru aceea, el nu va înceta să arate uniţilor rătăcirea lor şi să-i îndemne să se lase de ea. Pentru aceasta mărturisire a dreptei credinţe, cuviosul Visarion a fost aruncat în fioroasa temniţa din Kufstein, în creierul munţilor tirolezi, unde după suferinţe grele departe de lume, dar aproape de Cel care împarte cununile vieţii celor vrednici, s-a mutat către Domnul.

    Mai multe date pe adresa: http://www.univ-ovidius.ro/btcassian/SINAXAR_ORTODOX/main.htm

    sâmbătă, octombrie 20, 2007

    cyclus



    (ciclu)
    Scriam cu puţin timp în urmă pe un blog că totul revine, că fantoma miliţiei şi securităţii comuniste se renaşte prin alţi oameni, alte obiceiuri, alte denumiri. Nu, cei de acum nu sunt cei de atunci, mentalităţile însă sunt. Am râs când am văzut filmaţi caltaboşii. Apoi am văzut emisiunea lui Marius Tucă despre dispariţia avocatei nu ştiu care şi interviurile soţului poliţist, prezenţa unor oameni din angrenajul acuzării şi uşurinţă cu care aceşti oameni “cu experienţă” puneau acuzaţia pe un om, fără drept de apel, fără îndoială. La un moment dat s-a dat un fel de interviu că un lucrător al SPP, sau aşa ceva, cunoscut de avocată pe internet (dacă am înţeles eu bine). Undeva în mintea mea s-a făcut legătură cu ascultatul telefoanelor, cu filmatul… şi m-am gândit, dacă am vorbit şi eu cu acea avocată. În ultimul an am vorbit poate cu mii de internauti, pe chaturi, pe bloguri, pe… dar mai ştiu cu cine am vorbit!? Dacă undeva pe google să găseşte un nick al meu lângă nick-ul avocatei? Nu este imposibil. Poate se găsesc şi alte chestii pe acre eu l-am spus în glumă pe undeva şi care sunt luate în serios… mai ştiu ce am vorbit, mai ştiu eu ce se poate interpreta? Dacă ditamai specialistul declară vinovăţia indiscutabilă pentru un om după câteva picături de sânge pierdute prin portbagaj, prin baie, în condiţiile în care nici măcar nu se ştie că avocata a murit, încep să-mi pun întrebări. Nu are importanţă că evident starea mea nu are nici un suport, are importanţă că sentimentul acela de teamă faţă de miliţie, securitate şi alte organisme de opresiune politică a revenit. Brusc mi-am adus aminte de acel ex-ministru Mureşan arestat cu o trupă întreagă de “mascaţi”, cu cătuşe la mâini, împins de la spate, de parcă Mureşan nu s-ar fi prezentat la poliţie, sau unde trebuia să fie, printr-un simplu telefon sau o invitaţie scrisă. Dacă un personaj important al României păţeşte aşa ceva, cu avocaţi de avocaţi, un cetăţean, pierdut în marea de cetăţeni, ce drepturi mai poate avea? Apoi mi-am adus aminte că este o emisiune pe Prima TV moderată de Christian Sabbagh, parcă Poliţia în acţiune sau aşa ceva, în care cam toate arestările se întâmplă cu mascaţi. Am simţit cum creşte în mine o teamă nejustificată schizo-paranoidă. Şi iarăşi mi-am adus aminte că la acea emisiune a lui Tucă am văzut un text cu “detectorul de minciuni”… oare emoţia puternică nu poate să provoace reacţii aiurea… Începea să se construiască în mine un adevărat film poliţist în care eram o victimă judiciară care s-a terminat în certitudinea că terorile comunismului încep să revină, mi-am amintit exact aceleaşi senzaţii pe care le aveam atunci când spuneam ceva nu tocmai ortodox politic şi extrem de inconştient de subersiv, şi nu altcuiva, tocmai secretarului de partid. Atunci, ca şi acum, nu se uita nimeni în gura mea, dar teama aceea nejustificată există. M-am gândit că tot se întâmplă din cauza stresului acumulat când… am citit ceva foarte interesant pe MEDIAFAX. Am să citez integral pentru a nu fi acuzat că pun ceva de la mine:

    Oltean: După scandalul Remeş, nu mai vorbeşte nimeni la telefon
    Vicepreşedintele PD Ioan Oltean a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că toţi demnitarii sunt precauţi în ceea ce priveşte subiectele abordate telefonic, atmosfera printre oamenii politici fiind, după dezvăluirile din scandalul Remeş, una de "teroare".
    "Nu mai vorbeşte nimeni la telefon, e o teroare, asta este. Vă daţi seama că după dezvăluirea unor astfel de înregistrări fiecare ministru va fi extrem de prevăzător în ce priveşte subiectele pe care le abordează la telefon, nu numai miniştrii, orice fel de persoană publică îşi controlează foarte bine obiectul discuţiei abordate la telefon. Nu mai vorbesc de caltaboşi, de ţuică, nici măcar de femei”, a spus Ioan Oltean.
    Vicepreşedintele PD a ţinut să precizeze că Marian Vanghelie a avut dreptate atunci când a spus că actualii guvernanţi nici măcar nu ştiu să fure.
    „Am avut o discuţie cu un prieten de-al meu de la PSD care îmi spunea, zilele trecute, că se gândeşte la colegi de-ai lui, foşti miniştri şi demnitari din perioada 2000-2004, care râd în hohote când văd la ce mită s-a ajuns în actuala guvernare: ţuică, caltaboşi şi 15.000 de euro, când ei furau cu milioanele. Vorba lui Vanghelie: «Ăştia nici măcar nu ştiu să fure». A ştiut el ceva când a zis asta”, a declarat Oltean.
    Întrebat ce fel de mită primeau miniştrii în perioada în care şi el făcea parte din executiv, Oltean a răspuns ironic: "Când eram eu ministru veneau oamenii cu rumeguş. Glumesc! Eram la început în perioada aceea. Cu ciuperci şi hribi, că eram ministrul pădurilor!”.
    Biroul Politic Teritorial al PNL Sector 1 a decis, miercuri, sancţionarea lui Remeş cu suspendarea drepturilor ce decurg din calitatea de membru PNL, timp de un an.

    Atunci nu sunt singurul care trăieşte senzaţia dezumanizării, al atacului din afară, a lipsei de spaţiu privat. Întreb atunci, această intruziune prin telefoanele noastre, prin comunicaţiile noastre electronice, prin imaginea noastră de zi cu zi, este justificată, ne protejează atât de mult încât să merite sacrificarea intimităţii? Acum mă gândesc că sunt şi la noi acele tehnologii americane prin care comunici electronic prin viu grai sau scris cuvântul “terorism” sau “bombă” sau laden sau mai ştiu eu ce “triger” şi totul este monitorizat. Exprimaţi-vă! Dar atenţie la ce spuneţi. Cenzuraţi tot ce vă face suspecţi. Nu vă mai bărbieriţi! Dacă vă tăiaţi şi apar nişte picături suspecte? Veţi fi poate cercetat pentru propria moarte. Sinucigaşilor!

    sinister



    (stânga)
    Ion Iliescu pare din ce în ce mai scârbit de viaţa de partid. Iată că, aflat în vizită la aniversarea Partidului Socialist Român (PSR), "Nea Nelu" pişcă un pic din colegii domniei sale mai nebădăioşi. "Ei fac pe socialiştii, oameni de stânga, dar la ei acasă să fie altfel. Aceşti filfizoni fac lecţii de morală şi echitate, dar ei se înfruptă din ce li se oferă" (...) "Există mentalităţi cazone care vor să impună, ca la cazarmă, aceeaşi ordine pentru toţi." (...) "În PSD există o diversitate de valori şi idei. S-ar putea forma aripi noi la stânga şi spre centru. Altfel ne pierdem. Dacă omul nu se simte în partid ca la el acasă, se retrage. De ce să-şi piardă omul vremea? Mai ales cu unii care vin cu aroganţă". Din două una ori pleacă Geoană, ori pleacă Iliescu. Iată cu preşedintele PSD a avut dreptate cu săbiile şi teaca.

    vineri, octombrie 19, 2007

    dolus; error; deceptio



    (eroare)
    Am intrat cu totul întâmplător (adică nu am găsit cu google, ci umblând hai-hui) pe site-ul http://www.otpsd-s2.ro/ . Tocmai remarcam că este cam puţin populat acest site şi mi-am zis sa dau clic să vorbesc cu Mircea Geoană. Eram curios să vad cam ce modalitatea de discuţie au găsit cei care au făcut site-ul, cum anume au făcut ei forum ca să participe şi foarte ocupatul lider de partid pentru că pe la dânsul la blog nu a mai dat de la moartea lui... Dumnezeul să-l odihnească! Am dat clic pe poza domnului Geoana (am mărit un pic zona ca să se vadă mai bine unde anume am dat clic) şi...
    Imediat am intrat pe http://www.psd.ro/forum . Eroare stimaţi cititori, şi nu orice eroare, o eroare gravă de dispariţie. Grav, grav... De la lucrurile mici ce nu merg bine se văd problemele mari care merg spre dezastru. Ce aţi făcut domnule Geoană?, sau s-a închis forumul pe motiv că nu vorbea nimeni?

    persona



    (mască)
    Clujul va cunoaşte pe Silviu Purcărete într-o nouă prezentare: "Gianni Schicchi", la Teatrul Maghiar. Spectacolul "Gianni Schicchi", o “înscenare” Giacomo Puccini, va avea premiera pe 29 octombrie. Spectacolul în limba italiană îi are în distribuţie pe: Albert Csilla, Balla Szabolcs, Bács Miklós, Bíró József, Bodolai Balázs, Bogdán Zsolt Buzási András, Csutak Réka, Dimény Áron, Farkas Lóránd, Fogarasi Alpár, Galló Ernő, Györgyjakab Enikő, Kató Emőke, Keresztes Attila, Laczkó Vass Róbert, M. Fodor Edina, M. Kántor Melinda, Molnár Levente, Panek Kati, Pataki Adorján, Pethő Anikó, Péter Hilda, Salat Lehel, Sándor Árpád, Sinkó Ferenc, Skovrán Tünde, Szűcs Ervin, Varga Csilla,Vindis Andrea. Există şi un decor special semnat Helmut Stürmer, costume speciale realizate de Lia Manţoc, o sonoritate pe măsură îngrijită de bagheta lui Incze G. Katalin. Tot la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj va fi pe 24 octombrie şi spectacolul "Vinerea lungă", regizat de Tompa Gabor, după romanul "Kadiş pentru copilul nenăscut" de Imre Kertész. În ditribuţie: Dimény Áron, Péter Hilda, Orbán Attila, Bodolai Balázs, Györgyjakab Enikő, Bogdán Zsolt, Molnár Levente / Galló Ernő. Coregrafia spectacolului este semnată de Vava Ştefănescu. Atenţie! Este cu bulina de 14 ani. În fine, pe 22 octombrie va fi şi piesa "Yakobi şi Leidental", în regia lui Elie Malka, după Hanoch Levin, cu: Bíró József, Bogdán Zsolt, Panek Kati şi Incze G. Katalin.

    La Bucureşti Teatru de Comedie este gazda celei de a treia ediţii "Comedia ţine la tine". "Zoo Story", "Bella şi cavalerul fără nume" şi "Emigranţii", spectacole a proaspăt absolvenţi la regie. Miza este intrarea în repertoriul teatrului.
    Vladimir Anton va fi reprezentat prin spectacolul "Bella şi cavalerul fără nume", de Oliver Emanuel. În distribuţie: Ioana Anastasia Anton, Lucian Iftime şi Tudor Aaron Istodor. Se poate vedea pe 25, 26 octombrie şi 4 noiembrie.
    Silvia Dumitru îşi susţine concepţia prin "Zoo Story" de Edward Albee, cu Adrian Anghel şi Sorin Dinculescu. Se poate vedea pe 2 şi 4 noiembrie.
    Urma care scapă turma este spectacolul "Emigranţii" de Sławomir Mrożek, cu Alexandru Unguru şi Florin Lăzărescu, semnat regizoral de Zalán Zakariás. Întâlnirea cu acest spectacol pe 1, 2, şi 4 noiembrie.
    Nu mai justificaţi lipsa de cultură prin faptul că biletele sunt scumpe. Intrarea la cele trei spectacole este liberă.
    Adresa oficială web a Teatrului de Comedie este http://www.comedie.ro/. Adresa fizică: Str. Sf. Dumitru nr. 2, sector 3, Bucureşti, România, Tel: 315.91.37.
    Mihăiţă, dai un suc. Hahaha, chiar ca la comedie. Nu are timp Mihăiţă să vină pe blogul meu.

    joi, octombrie 18, 2007

    bilinguis



    (bilingv)

    S-a stabilit ordinea în care partidele vor fi pe buletinul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie. Preşedintele Biroului Electoral Central a extras următoarea ordine: PD, PRM, PNL, PSD, UDMR şi PC. La partidele neparlamentare ordinea este PNŢCD, Partida Romilor "Pro Europa", Partidul Verde, PIN, PNG-CD, PLD şi Partidul Alianţa Socialistă. Ultimul pe lista, candidatul independent Ladislau Tokes.

    Ambasadorul italian la Bucureşti, Daniele Mancini, vede comunitatea românească din Italia cu o viaţă roză. "În contextul ultimelor articole, apărute în presa italiană, referitoare la acte de încălcare a legilor de către unii cetăţeni români, rezidenţi în această ţară, ambasadorul Italiei, vorbind despre comunitatea românească, a ţinut să evidenţieze că aceasta este bine integrată şi respectată în Italia". (…) "De asemenea, a fost evidenţiat interesul celor două state de a consolida cooperarea bilaterală în domeniul gestionării problematicii prezenţei numeroasei comunităţi româneşti în Italia. În acest scop, în perioada imediat următoare, vor avea loc contacte la nivel guvernamental, menite să identifice noi modalităţi de cooperare bilaterală, legate de problemele sociale ale comunităţii româneşti din Italia". Subiectul principal al discuţiei Cioroianu şi Mancini a fost vizita lui Massimo D`Alema, vice-premier şi ministru al Afacerilor Externe al Italiei.

    Dar ochii românilor nu sunt aţintiţi asupra externelor ci asupra bugetului. Iată că PSD nu mai vede bugetul atât de nerealist ca la început. "Primul ministru şi-a ţinut partea leului din fondul de rezervă al Guvernului. Un buget echivalent cu cel al Apărării naţionale este ţinut de Tăriceanu la discreţia sa pentru scopuri politice. De acolo sunt bani suficienţi pentru a putea să rambursăm pensionarilor bonuri valorice în schimbul tichetelor de călătorie nefolosite. Nu este o sumă mare, de ordinul zecilor de milioane de euro. Nu este un efort deosebit".
    Pe de altă parte PRM a descoperit că poate depune moţiune de cenzură. Fiecare vrea, se pare, să o depună pe a sa. Probabil că şi în acest caz este vorba de un mic şantaj. „În condiţiile în care sunt demarate dezbaterile parlamentare, asumarea răspunderii Guvernului apare, din punct de vedere constituţional, ca impunere a unei dictaturi a Guvernului la şantajul prezidenţial. PRM va folosi toate armele luptei parlamentare, democratice, pentru a împiedica acest derapaj constituţional, ajungând până la posibilitatea de a discuta şi cu alte partide să declanşăm o moţiune de cenzură”.
    Mircea Geoană, după revelaţia deja trecută în care îl vedea pe Traian Băsescu că pactizează cu PD, are o nouă revelaţie pe aceiaşi temă. "Este un fel de tricou portocaliu de natură olandeză, vorbind ca la fotbal, în care preşedintele României încearcă, de fapt, să devină capul de listă la alegerile europarlamentare în Partidul Democrat. Asta pentru că PD-ul nu are suficient de mulţi oameni competenţi şi apelează în mod repetat la preşedintele Băsescu pentru a le face campanie. Dacă se va ajunge la referendum pentru votul uninominal, este până la urmă libertatea preşedintelui să o facă, este clar că este un joc de imagine şi un interes politic îngust din parte domniei sale". (…) "Între momentul adoptării legii şi cel în care sistemul electoral va fi pregătit să aplice această lege e nevoie de câteva luni de zile pentru decupajul în fiecare judeţ a circumscripţiilor de vot uninominal. De aceea, din punctul meu de vedere, cele două date posibile pentru alegeri parlamentare iunie 2008 sau la final de 2008 ar permite o adoptare a legii în actuala sesiune parlamentară".
    Fostul ministru al mediului din partea PD, Sulfina Barbu, îl atacă pe actualul ministru al mediului din partea UDMR, Attila Korodi. Fostul ministru al Mediului Sulfina Barbu (PD) l-a criticat pe titularul portofoliului, Attila Korodi (UDMR), nemulţumită de prestaţia instituţiei în problema hotărârii de Guvern care instituie zone de protecţie pentru păsările migratoare, document pentru care România ar putea fi sancţionată. Miza este proiectul de Hotărâre de Guvern care instituie Siturile de Protecţie Avifaunistică (SPA), cerut de Comisia Europeană şi asumat de România prin Tratatul de aderare a fost elaborată încă de la sfârşitul lunii martie a acestui an. Sulfina Barbu spune "Termenul limită pentru apariţia acestor SPA-uri era, conform înţelegerii cu oficialii Comisiei Europene, 30 iunie 2007. La momentul plecării mele din Minister, în data de 4 aprilie, vă spun că actul normativ respectiv era în acelaşi stadiu în care a fost până acum câteva zile, adică avea nevoie de avizele Ministerului Agriculturii şi Ministerului Justiţiei".
    Funar continuă în acţiunea CIA pentru alegerile europene. El cere preşedintelui Curţii de Conturi să verifice cum anume a achiziţionat Institutul Naţional de Statistică (INS) softul care permite centralizarea voturilor la euroalegeri. Ceea ce nu înţeleg eu este de ce anume este nevoie de fiecare dată de un alt soft, cel folosit până acum ce avea, s-a defectat? „Aşa-zisul program de calculator” a fost achiziţionat de la S.C. Net Consulting SRL Bucureşti, pentru suma de 230.000 euro, fără TVA. O sumă importantă aş spune, probabil că l-aş fi făcut pentru 1.000 de euro şi aş fi fost mulţumit. “Am aflat că până în ziua de 16 octombrie nu a fost semnat acest contract, iar în mod legal nu poate fi încheiat”. O sumă cam mare pentru a nu exista un contract între o instituţie a statului, adică INS, şi o firmă particulară, adică Net Consulting. “Se ştie că, la alegerile prezidenţiale şi parlamentare de la sfârşitul anului 2004, actualul Preşedinte al României, domnul Traian Băsescu a acuzat Institutul Naţional de Statistică şi S.C. Net Consulting SRL pentru fraudarea rezultatelor alegerilor, solicitând chiar arestarea făptaşilor şi a calculatoarelor”. Foarte interesant ce susţine domnul Gheorghe Funar. Eu sunt curios dacă este vorba de un alt program. Nu-mi dau seama ce este aşa de complicat într-un astfel de software. Ar trebui să fie un progrămel pe care îl poate face un programatori priceput într-o singură zi, 8 ore de muncă.
    Dar să revenim la buget. Tăriceanu ar vrea să demareze discuţiile privitoare la buget. Se pare totuşi că lumea a început să se sature de astfel de eforturi. “Premierul Călin Popescu Tăriceanu le-a cerut liderilor partidelor parlamentare amânarea consultărilor de joi pentru săptămâna viitoare, solicitarea având în vedere completarea agendei discuţiilor cu tema legii privind votul uninominal”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru. Au confirmat participarea PRM, PC şi UDMR. PD şi PSD au anunţat că nu participă.
    PRM acceptă o discuţie cu primul-ministru şi pe tema votului uninominal, deşi ei nu doresc introducerea acestui tip de vot. "Acceptăm o discuţie pentru a aduce argumentele noastre, care să sperăm că vor fi convingătoare".
    Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, declară punctul de vedere al Uniunii şi anume că Uniunea este de acord cu asumarea răspunderii Guvernului pentru un vot uninominal mixt, prin care jumătate din mandatele de parlamentari să fie obţinute prin vot uninominal şi jumătate prin vot pe listă. Partidul Conservator a anunţat că rămâne deschis consultărilor cu premierul Călin Popescu Tăriceanu prin vocea autorizată a purtătorului de cuvânt al formaţiunii, Bogdan Ciucă. Senatorul PD Radu Berceanu este de părere că există posibilitatea ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe legea votului uninominal, fiind totuşi declanşat şi referendumul, şi a anunţat că PD nu se va prezenta la consultările cu primul-ministru, privind bugetul şi votul uninominal.
    Postul de ambasador la Washington se pare că o să fie ocupat de Adrian Vieriţa. Acesta a declarat că “Vreau să asigur comisiile de specialitate că voi face tot ce îmi stă în putinţă, la Washington, pentru a pune în aplicare recomandările pe care le-aţi făcut şi pentru punerea acestora în aplicare în viitor”. Prioritatea ambasadorului în SUA, oricare ar fi el, este eliminarea vizelor. “Acest lucru face parte dintre obiectivele oricărui ambasador. Eforturile nu s-au diminuat, ci alături de Comisia Europeană încercăm să determinăm o decizie favorabilă astfel încât cetăţenii români să se poată deplasa fără vize în SUA”, a recunoscut şi Vieriţa. Mircea Geoană a găsit de cuviinţă să adauge un sfat important pentru viitorul ambasador în umbra faptului că şi el a fost ambasador la Washington şi ministru de externe. Preţiosul sfat a sunat cam aşa: “Când plecaţi la Washington, reluaţi energic toate contactele cu autorităţile de acolo”. Noroc cu Mircea Geoană pentru că Vieriţa nu i-ar fi dat prin cap un lucru atât de banal.

    Adrian Cosmin VIERIŢA pleacă din poziţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Iată un CV succint:
    Data şi locul naşterii: 4 iulie 1962, Bucureşti
    Studii:
    Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea Tehnologia construcţiilor de maşini
    Academia Diplomatică din Viena: studii postuniversitare în domeniul relaţiilor internaţionale şi integrare europeană – obţine Diploma de merit
    Institutul Român de Studii Internaţionale Bucureşti: studii postuniversitare în domeniul relaţiilor internaţionale şi economie mondială - obţine Diploma de merit
    În prezent, doctorand în domeniul ştiinţelor economice (ASE-Bucureşti)
    Activitate profesională:
    Sept. 1987 - feb. 1991 inginer, Intreprinderea de echipamente periferice "Feper", Bucureşti
    1 martie 1991 intră prin concurs în Ministerul Afacerilor Externe, obţine gradul de ataşat
    Apr. 1991 - sep. 1992 şef de cabinet al secretarului de stat coordonator al relaţiilor bilaterale cu statele Asiei, Africii, Orientului Mijlociu şi Americii Latine (din august 1992 - secretar III)
    - Centrala Ministerului Afacerilor Externe
    Oct.1992 - iul. 1994 studii în domeniul relaţiilor internaţionale
    Aug.1994 - oct. 1995 referent în cadrul Direcţiei ONU (din august 1995 - secretar II)
    - Centrala Ministerului Afacerilor Externe
    Nov. 1995 - iul. 2000 membru al delegaţiei României la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE); adjunct al şefului delegaţiei României la negocierile Tratatului asupra Forţelor Convenţionale în Europa; şeful delegaţiei României la negocierile privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în domeniul naval la Marea Neagră;
    adjunct al reprezentantului permanent al României pe lângă Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA), Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), Biroul Naţiunilor Unite de la Viena; responsabilităţi pe linia Convenţiei ONU împotriva crimei organizate transnaţionale şi a Protocoalelor privind combaterea traficului de persoane şi de migranţi (din august 1998 - secretar I)
    - Misiunea Permanentă a României pe lângă organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena
    Aug. - dec. 2000 director adjunct, Direcţia ONU (din august 2000 - consilier)
    - Centrala Ministerului Afacerilor Externe
    Ian. - iun. 2001 Director, Direcţia Europa Centrală şi de Sud-Est
    - Centrala Ministerului Afacerilor Externe
    Iul. - dec. 2001 Director general, Direcţia Generală Relaţii Europene şi Euroatlantice
    - Centrala Ministerului Afacerilor Externe
    Ian. 2002 - mar. 2006 Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Federală Germania (din august 2003 - ministru consilier; din august 2005- ministru plenipotenţiar)
    Din iulie 2006 Secretar de stat pentru afaceri europene (din noiembrie 2006 - Secretar de stat pentru afaceri europene şi euro-atlantice)
    În anul 2002, decorat cu ordinal Serviciul Credincios in Grad de Ofiţer.
    În anul 2003, desemnat ambasador al anului.
    În anul 2005, declarat diplomat al anului de către cotidianul bucureştean Nine o’clock.
    În anul 2006, decorat cu Marea Cruce de Merit a Republicii Federale Germania
    Visiting lecturer la European College for Liberal Arts in Berlin.
    Coautor al volumului "România la Organizaţia Naţiunilor Unite", Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995.
    Participant la numeroase manifestări si reuniuni ştiinţifice cu tematica politica si economica in domeniul relaţiilor internaţionale.
    Limbi străine: engleza, germana (cursiv), italiana, franceza (cunoştinţe de bază)
    Căsătorit, doi copii.

    miercuri, octombrie 17, 2007

    temulentus

    (Beat)
    Ascultând o ştire la Realitatea TV, mi-am adus aminte de domnul Funar... CIA hotăreşte cine iese la alegeri. Am devenit mai atent.

    Scandal uriaş în Polonia, unde preşedintele şi premierul, care sunt fraţi gemeni, sunt acuzaţi că se folosesc de Biroul Central Anticoruptie ca să-şi compromită adversarii politici. Reproşurile au început să curgă după ce respectivul Birou a dat publicităţii imagini cu o fostă deputată a opoziţiei, filmată în timp ce lua mită.
    Presa îi acuză pe preşedinte şi pe premier că au transformat Biroul Central Anticoruptie într-o armă politică, de care se folosesc ca să strice imaginea partidelor de opoziţie, înainte de alegerile parlamentare de pe 21 octombrie.
    Ziarele poloneze scriu că Biroul Central Anticoruptie a dat publicităţii imagini cu fosta deputată Beata Sawicka, în timp ce lua mită, tocmai ca să discrediteze partidul Platforma Civică, din care femeia face parte. Aceasta şi-a cerut scuze şi s-a plâns că agentul sub acoperire de la care a luat banii a pregătit flagrantul timp de un an. În tot acest timp bărbatul s-a prefăcut că este îndrăgostit de ea.
    Directorul Biroului Central Anticorupţie a negat că ar fi acţionat la comandă politică şi susţine că a vrut doar să arate poporului de ce critică opoziţia atât de vehement agenţia pe care o conduce.

    Parcă trăiesc o scenă de literatură fantastică. Preşedinte şi premier fraţi gemeni?!?! Şi eu abia acum aud. Să-mi fie ruşine.
    În rest... alte personaje la aceiaşi piesă? Foarte interesant. Să aştept ziua de mâine pentru a vedea comunicatele.

    Kinofest



    Kinofest s-a încheiat. Avem acum şi câştigători. Scurtmetrajele de podium pot fi văzute, azi şi mâine, la Galeria 115 din Bucureşti. Festivalul a fost vizitat de aproximativ 700 de persoane.
    Câştigătorii sunt:Cel mai bun micromovie, spotul "Colorful EU";

    Ficţiune, filmul "Maquina";

    Cea mai buna animaţie, filmul "EGO".

    Pentru cine nu cunoaşte Galeria 115, adresa este Str. Mihai Eminescu no.115. Mai precizez că Galeria 115 este prima galerie de artă digitală din estul Europei.
    Miercuri 17 + Joi 18 octombrie, ora 19.30
    Miercuri: 19:30 -22:30 Animatie/ 22-30-24:30 Fictiune + Micromovie
    Joi: 19:30-22:30 Animatie/ 22:30-24:00 Fictiune/ 24:00-24:30 Filmele Premiate

    ambages brevis



    (circuit scurt)
    Deşi modalitatea în care au votat remanierea în PNL a fost ţinută secretă, s-a aflat indirect, pe “surse”. Că Antonescu şi Nicolai au votat pentru remaniere, nu a fost o surpriză. Faptul că Ludovic Orban s-a abţinut, a fost însă o surpriză de proporţii. Încep să cred că l-am judecat greşit. Se pare că s-au mai abţinut Adrian Emanuil Semcu şi Vlad Octavian Mosescu, două nume mai puţin cunoscute ale Biroului Politic Central al PNL. Componenţa BPC o puteţi afla pe site-ul PNL
    Faptul că ministrul Transporturilor Ludovic Orban s-a abţinut se leagă acum şi cu afirmaţia domniei sale conform căreia există necesitatea de fi stabilite criteriile pentru evaluarea miniştrilor.

    Cea mai importantă zonă a guvernării (dacă delimităm guvernul de fiinţa partidelor, deci şi a alegerilor) este zona agriculturii. Cred că preşedintele a avut iar o “premoniţie” atunci când a spus că Agricultura trebuie să fie o prioritate în România. Şi tot de acolo începe şi ministeriatul lui Cioloş, adică cu: "Eu sper ca din punct de vedere tehnic să ne putem face treaba şi să nu ajungem la necesitatea sprijinului politic". Apoi a adăugat puţintel peiorativ: "O să-l informez pe preşedinte, şi nu doar pe preşedinte, ci şi Parlamentul, este cred în sarcina Guvernului de a informa Parlamentul vis-a-vis de ce se face" (…) "Sunt independent în măsura în care îmi asum programul Guvernului şi de aceea am acceptat această poziţie". Dacă ministrul este delicat şi decent, şeful său cel premier contrează firea intempestivă a preşedintelui: "Ieri (adică ziua depunerii jurământului, nota mea), domnul preşedinte, care ne-a obişnuit cu o serie de amabilităţi, i-a spus domnului ministru ştiu că n-o să puteţi să vă faceţi treaba până la data limită, să puneţi în funcţiune şi să operaţionalizaţi APIA, dar eu am să vorbesc la Bruxelles ca să nu se aplice clauza de salvgardare României, pentru că va suferi o ruşine. Vreau să spun un lucru, clauza de salvgardare pe agricultură nu se aplică pornind de la considerente politice şi nu se ridică urmare a unor negocieri în vechiul model balcanic. Măsura se aplică deoarece se constată că APIA nu este operaţională, nu poate derula subvenţiile acordate din bugetul UE şi, prin urmare, se reduce acea sumă pentru că nu există siguranţa că va fi corect utilizată". (…) "Nu va fi nevoie de nici un fel de intervenţie politică a nimănui, cu toate că nu-i refuz ajutorul preşedintelui şi deşi în trecut n-am observat să beneficiem de el, dar sigur că orice român care poate să ajute România, începând cu preşedintele, este bine-venit. Dar nu va fi nevoie, pentru că Guvernul, ministerul, Agenţia sunt capabile să-şi rezolve problemele". Iacătă că Preşedintele României a ajuns un simplu român care poate să ajute la împingerea României cu frâna de mână trasă.
    Din câte am înţeles eu, se urmăreşte cumpărarea unor GPS-uri… adică nu s-au luat până acum? Păi cu ce vroiau ei să facă identificarea terenurilor? Aş râde dacă nu ar fi trist.

    Traian Băsescu nu stă însă pe loc, nu se concentrează doar pe Agricultură, el are un calendar de susţinut. A trecut cu naturaleţe la problema referendumului. Se apropie data limită şi se pare că legea referendumului nu prea este gata. Stă omul cu capacul la stilou scos şi se usucă cerneala. Nu se poate aşa ceva. "În situaţia în care nu voi primi la promulgare legea până la data de 22 octombrie, va trebui să îmi respect angajamentele publice şi să emit decretul de organizare a unui referendum naţional pe tema votului uninominal, în baza articolului 90 din Constituţie". Cineva a sărit repede că s-ar putea da o ordonanţă de urgenţă. Neah! Se pare că este vorba de un document electoral, adică "prea important pentru a fi reglementat prin ordonanţe ale Guvernului, iar o asemenea ordonanţă ar fi vulnerabilă prin posibilitatea respingerii ei de către Parlament".
    Tăriceanu nu suportă însă un referendum. De aceea a prins o idee venită de prin coana Europa… să separăm politicile în teme interne şi teme europene. Dacă se amestecă merele viermănoase de cele modificate genetic! Cine i-a dat acest concept de neamestec? Preşedintele PE, Hans-Gert Poettering. Desigur preşedintele PE se referea la un concept mai larg, şi anume că nu e bine ca în viitoarea campanie electorală să se facă propagandă problemelor specifice alegerilor generale. Sunt probleme legate de Europa, şi acum este timpul lor, şi probleme legate de România, care trebuie să mai aştepte. Desigur, nu orice partid bun pe plan intern este bun şi pe plan european şi nici viceversa. Iată, de exemplu PIN se vede un bun european, pune pe lista de candidaţi ce e mai bun, dar discursul politic al acestei perioade este exclusiv legat probleme interne. Ultima găselniţă a somnului Guşe este războiul cu Adrian Năstase. Este un exemplu, dar astfel de evenimente sunt peste tot.
    Rolul lui Hans-Gert Poettering este destul de încurcat. Îmi pare că el a venit aici de fapt la PNL, tot ca un element de sprijin electoral. "Susţin şi eu ce-a zis premierul, temele europene trebuie să fie prioritare în campania electorală pentru Parlamentul European. Nu se poate împiedica să le îmbinăm şi cu teme naţionale, dar e vorba de alegeri europene şi acestea trebuie să se concentreze pe teme europene. Lansez un apel către toate partidele în România ca să plaseze teme europene în centrul campaniei", este concluzia lui Poettering, după discuţia amănunţită cu premierul Tăriceanu. În ceea ce priveşte agricultura, Poetteing a declarat: "Am ascultat cu interes ce mi-a povestit primul-ministru în ceea ce priveşte situaţia din agricultură, provocările din acest domeniu, despre faptul că se încearcă rezolvarea problemei în următoarele săptămâni pentru ca această clauză de salvgardare să nu fie activată. Sperăm şi noi ca ea să nu fie activată, dar lucrurile vor depinde de felul în care vor evalua proiectele. Mai există probleme în România, cum am auzit şi în domeniul corupţiei, dar dacă reuşim să le combatem, vom găsi cu siguranţă o soluţie". Reacţia statelor membre ale UE nu este specifică noilor intrate, ea se aplică tuturor. "De exemplu, şi Germania dacă nu îndeplineşte criteriile de stabilitate pentru uniunea economică şi monetară, pentru euro, atunci ministrul Finanţelor din Germania va fi admonestat imediat". Să tragi de urechi un ministru este însă una, să tai de la “caşcaval” o ţară parcă este un pic mai mult. Nu ştiu cum au aranjat lucrurile cei de la uniune pentru că văd că mai mult pleacă din România decât se întoarce. După discuţie, premierul a punctat şi el acolo unde-l durea mai tare : "Să nu creadă cineva că se poate interveni politic la Bruxelles. Ori ne facem treaba, ori Comisia Europeană poate lua măsuri de penalizare". Deja sunt convins că “amenda” de 25% din fonduri este ca şi completată cu numele României.
    Spuneam eu că domnul Nicolae Văcăroiu, onor şef la senat o duce foarte bine în relaţia sa cu Traian Băsescu. Nea Văcăroiu, dacă îmi permite să-l numesc astfel, este o voce puţin mai retrasă a PSD, şi are un statut mai raţional, mai “sfătos”. Este practic membrul PSD pe care îl ascult cu atenţie atunci când declară ceva pentru că şi spune ceva cu acea declaraţie. Cea mai nouă afirmaţie a preşedintelui Senatului României este o speranţă. Ce anume speră domnul Văcăroiu? Speră că legea votului uninominal să fie aprobată până la sfârşitul lui noiembrie. Ca un bun politician, împacă şi pe Traian Băsescu şi pe preşedintele PSD. Da, legea nu este o urgenţă, dar are o importanţă deosebită. Eu tot îl văd premier.

    Mircea Geoană mai dă un fâs de presă: Băsescu, agent electoral PD. Asta e o noutate? Păi toată lumea ştia asta de la alegeri încoace. După cum se ştia că şi Ion Iliescu este agent electoral PSD la vremea când Nea Nelu era preşedinte. Oare Constantinescu nu a fost agent electoral al PNŢ-CD? Mircea Geoană tot află lucruri pe care le ştie deja toată lumea. Dar de ce face acest lucru? Pentru că PSD a mărit pensiile, PSD a făcut tot ceea ce este bine şi plăcut electoratului, PSD a strâns, încă de prin 2005, peste un milion de semnături pentru introducerea votului uninominal. Preşedintele Geoană spune deci răspicat că parlamentarii PSD au un mandat clar privind adoptarea votului uninominal, mai spune şi că celelalte partide politice au declarat că susţin votul uninominal. Oare de ce nu se adoptă odată şi să se termine balamucul? "Parlamentarii PSD vor vota săptămâna viitoare, în Senat, proiectul de lege privind votul uninominal şi, dacă restul partidelor favorabile votului uninominal îşi ţin cuvântul, avem o majoritate suficientă pentru a evita un referendum care deturnează sensul alegerilor europene". Iată ce simplu este totul. Iată că Mircea Geoană citeşte şi subtitrarea declaraţiilor PNL. "Vă amintesc mesajul domnului Hans Gert Poettering, preşedintele Parlamentului European, care a declarat la Bucureşti că, în practica europeană, se recomandă ca dezbaterile ce preced alegerile europene să fie concentrate asupra temelor de interes european, iar nu a celor interne". (…) "Nu pot să nu mă întreb, domnule preşedinte, dacă nu cumva graba pe care o manifestaţi în privinţa organizării unui referendum privind introducerea votului uninominal nu urmăreşte fabricarea unei arme electorale, în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European. Ar fi o manieră explicită şi stridentă de a vă transforma în agentul electoral al Partidului Democrat. Sper, domnule preşedinte, că veţi ţine seama de spiritul Constituţiei şi veţi proteja neutralitatea funcţiei prezidenţiale". Declaraţia celui de al doilea cap al partidului, în persoana lui Ion Iliescu, este mai echilibrată: "Această forţare este total inutilă din partea preşedintelui pentru că nu cu formule demagogice se rezolvă o asemenea problemă. Ea trebuie, într-adevăr, gândită cu chibzuinţă şi există o deschidere din partea tuturor forţelor politice pentru a găsi un numitor comun. Sigur că există deosebiri de abordare şi asta e de înţeles, dar forţând nota nu rezolvi problemele mai bine". (…) "Este stridentă o asemenea chestiune, ca şi cum el a descoperit această chestiune. Vă amintiţi că în urmă cu un an de zile era adversarul votului uninominal şi vorbea despre virtuţile votului pe listă şi pericolul pe care l-ar prezenta votul uninominal. A descoperit deodată, pentru că a văzut că-i populară ideea votului uninominal, ca să devinã promotorul acestei idei. Nu-i nevoie de asemenea forţare a notei, pentru că există o abordare responsabilă din partea tuturor şi s-au elaborat câteva proiecte din acest punct de vedere, s-au şi făcut eforturi pentru a găsi numitorul comun între toate aceste abordări şi până la urmă se va adopta o soluţie". (…) "Nu există nimic perfect şi, inclusiv, sistemul de vot uninominal prezintă multe probleme care trebuie gândite bine, pentru că poţi să obţii rezultate exact contrare celor pe care le doreşti. Votul uninominal poate să aibă şi efecte adverse şi perverse, nu are numai virtuţi. Votul uninominal poate să ducă la nişte lucruri exact contrare, nu să vină oameni de mai bună calitate, ci oameni cu bani şi cel care are bani nu are şi calitate De ce în toată Europa nu se practică votul uninominal, ci combinaţii de elemente de vot uninominal cu votul pe listă? Spre exemplu, în Parlamentul European nici nu se concepe ideea votului uninominal, ci voturi pe listă, pentru că din asta rezultă şi grupurile politice", a pus punct domnul Ion Iliescu.
    Iată că se pare că există soluţii definitive în cazul Mureşan-Remeş în cadrul partidelor lor.
    Marian Miluţ, preşedintele PNŢCD, transmite mesajul: Ioan Avream Mureşan, nu ne mai suna, te sunăm noi. "I-am acordat credit atât timp cât legea din România i-a respect drepturile ca orice alt cetăţean. Prin poziţia pe care am avut-o ca preşedinte, de a protesta pentru cum a fost ridicat de acasă şi faptul că nu i s-au spus motivele pentru care a fost ridicat şi două instanţe ne-au dat dreptate eliberându-l, înţeleg că misiunea noastră s-a terminat. Mai departe va trebui să ne delimităm, iar sâmbătă la Bucureşti, la Comitetul Naţional, se va ridica problema suspendării lui din partid", a declarat domnul Marian Miluţ. Acum, trebuie să spun… domnul Mureşan era cunoscut drept agricultorul cu tranzistoare, cine este însă Miluţ. Politic nu a auzit nimeni de el. De unde atâta încredere şi răutate. "Nu putem să-l excludem, că am face noi o greşeală, că nu-i acordăm prezumţia de nevinovăţie, deşi imaginile TVR sunt suficient de clare pentru ce s-a întâmplat, dar nu sunt judecător". Cum mai lucrează prezumţia de nevinovăţie. Este vinovat, în mod evident, dar mă fac că nu-mi dau seama. Păi ori o acordaţi pe Tanti Prezumţia, ori nu?
    De cealaltă parte, şi Remeş va fi suspendat. Ludovic Orban este cel care a dat ştirea. A precizat şi că regretă mult situaţia, plus că Decebal Traian Remeş are şi multe merite. Un gest elegant… la care sincer nu mă aşteptam din partea ministrului trubadur. "Îmi pare foarte rău că a ajuns în această situaţie târât de o iudă. Decebal Traian Remeş, aşa mucalit cum e el, fără să ştie să gestioneze prea bine relaţia cu presa, a avut un rol important pentru România în 1999. Atunci, el a salvat ţara noastră de la incapacitate de plată. Trebuie să i se recunoască acest lucru. Dacă atunci ţara noastră intra în incapacitate de plată, probabil că acum nu am mai fi fost în Uniunea Europeană".
    Cum se mai scurtcircuitează puterea cu opoziţia şi rotaţia cadrelor pe la putere. Şi cât de mult fum iese din carnea arsă… sau o fi un grătar cu olteneşti şi mici?

    liber et electronica



    (carte şi electronica)
    Astăzi sunt un cetăţean mulţumit
    Se pare că este pe cale a se demara un proiect la care visam de foarte mult timp: Biblioteca Digitală a României. Cel puţin aşa susţine ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu. "Acest program este şi el interfaţa autohtonă a unui program pe care îl derulează Uniunea Europeană – Biblioteca digitală europeană" (…) "Pentru derularea acestui program sunt necesare fonduri importante – noi am preconizat un buget de 2,1 milioane de euro".
    Foarte multă lume a râs de mine atunci când le spuneam că Biblioteca Virtuală Naţională este un lucru prioritar al României. O astfel de instituţie permite controlul asupra materialului audio-visual de toate categoriile şi este practic calea adevărată spre libera cunoaştere. În momentul în care dezinteresul pentru cultură şi actul cultural pare a se generaliza, gratuitatea şi accesibilitatea sunt esenţiale.
    2,1 milioane de euro este o sumă foarte mică pentru un aşa lucru mare, dar este un început. Desigur, în primul an cheltuielile vor fi mai mult pentru pregătirea terenului, materiale, echipamente, logisticii, instruire angajaţi, amenajarea clădirii. Iată o finanţare europeană, prin programele eContent sau TEL+, folosită judicios.

    marţi, octombrie 16, 2007

    costa et costa



    (parte şi parte)
    ALEGERI! VIN ALEGERI!
    Partidele au intrat toate într-o voioşie generalizată, de parcă ar fi casa creştinului în pregătirile de Crăciun. Mulţi se bucură pentru primul succes: au ajuns pe liste. Deja sunt un pic mai aroganţi când îi vezi pe la TV, au prin un pic de vând din pupă. Nu e bună asta cu vântul în pupă, să nu se înţeleagă că fac aluzie la… Dar acum am spus-o, asta e. Mai repede se întoarce săgeata scăpată din coardă decât un cuvânt scăpat… cum era versul?
    Uneori această voioşie capătă valenţe comice. Teoretic ar trebui ca un partid să se bucure dacă alt partid desemnează candidaţi slabi, doar ar avea mai mult succes partidul său. Ei bine… nu. Fiecare vrea să oprească “acasă” pe cei buni şi să-i trimită ceilalţi pe cei buni spre forul european.
    Întrebat, desigur de persoane care cârcotesc pe spezele partidelor politice, dacă este mulţumit de candidaţii propuşi de alte partide politice decât PNL, Tăriceanu a “reuşit” să derobeze persoana sa de calitatea politică şi a răspuns, în calitate de premier, cu un vot negativ, arătând, fără nici o ezitare, că are senzaţia că celelalte formaţiuni desconsideră alegerile pentru PE şi importanţa Parlamentului European. "Au nominalizat persoane cu slabă experienţă politică, cu slabă vizibilitate şi cu o carte de vizită profesională care nu compensează câtuşi de puţin lipsa primelor calităţi". Profund şi mobilizator.
    Ei-ei-ei, nu-i aşa, toţi ar trebui să aibă exemplu edificator al PNL care a făcut un efort şi a numit candidaţi pentru parlament din… afara partidului. Nu ştiu de ce credeam că parlamentul este o tribună a politicului, uite că m-am înşelat. Domnul Tăriceanu se mândreşte cu propunerea candidaţilor Renate Weber şi Daniel Dăianu din afara partidului, adică reprezentanţi ai societăţii civile. Deci se confirmă şi teoria mea de mai sus, cei mai buni politicieni îi păstrăm acasă.
    Iată că auzeam pe domnul Fundar cum că serviciile secrete fraudează alegerile. Ce spune domnul Tăriceanu? El o dă un pic cotită, "De fiecare dată când aceste instituţii intervin în viaţa privată - aşa cum din păcate s-a întâmplat în ultima vreme, constatând derapaje, excese şi înregistrări de convorbiri, lucruri care afectează grav drepturile cetăţeneşti - am luat atitudine. Cred că, din păcate, există încă anumite mentalităţi care se perpetuează la nivelul serviciilor şi al procuraturii. Procuratura îi priveşte prea des pe toţi românii ca pontenţiali infractori în loc să lase justiţia să se pronunţe. Se întâmplă un lucru care deja a devenit o practică, acela ca de la procuratură să apară în public permanent informaţii legate de anumite situaţii, cazuri pe care numai justiţia are dreptul să le soluţioneze". Păi de ce nu mi-aţi spus domnule Tăriceanu? Păi vin eu şi fac curat în instituţiile româneşti, doar nu politica trebuie să vegheze la respectarea drepturilor omului ci cei de pe stradă. Unde eraţi domnul Tăriceanu când asta se întâmpla şi oamenilor simpli, bănuiţi că ar fura o pâine sau de prin supermarket.
    Liderul PD, Emil Boc, este în această perioadă elegant.
    Lansarea candidaţilor democraţi la Parlamentul European este programată pentru data de 22 octombrie, când are loc şi Consiliul Naţional de Conducere al formaţiunii. În cadrul unei reuniuni a Consiliului Naţional de Coordonare va participa preşedintele PPE, Wilfried Martens, fiind invitat şi preşedintele Traian Băsescu.
    Iată că Boc răspunde tuturor celor care s-au mirat că pe la PD corupţia nu prea e. Răspunsul a fost, pentru mine, tulburător. „Încă din 2002, PD a luat o decizie, sub semnătura preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, prin care cei care aveau afaceri şi erau implicaţi în politică au fost excluşi din partid”. Şi a mai adăugat că roadele de azi sunt din sămânţa de atunci. Probabil că DNA însămânţează acum PNL-ul. Deja a apărut un copil PLD, şi el lipsit de corupţi.

    Biroului Politic Central al PNL a decis: să nu se facă nici o remaniere. Mai precis au fost 16 voturi "împotrivă", 2 voturi "pentru" şi 3 abţineri.

    “Croşetând” împotriva guvernului, PLD se mişcă cu mult mai repede decât PSD pentru a compune o moţiune, dar tot durează încă şase sau şapte zile. Cred că nu textul e problema lor, ci treaba cu obţinerea semnăturilor. “Am avut o întâlnire cu partenerii din PD, iar concluziile care s-au desprins au fost că acest Guvern trebuie să plece şi că iniţierea demersurilor pentru moţiunea de cenzură era necesară. Împreună cu parlamentarii din PD, vom semna împreună această moţiune”, a declatrat Theodor Stolojan. Păi eu ştiam părerea PD de câns au ieşit de la guvernare. Domnule Stolojan, domnia voastră când aţi aflat-o?
    PD plus PLD egal 102 parlamentari, lipsesc 116 minus 102 egal 14 semnături. Poate dumneaei, poate dumnealui… nu vă înghesuiţi cei de la PRM.
    “În umătoarele 10 zile, textul moţiunii va fi elaborat şi va fi semnat de parlamentarii PD şi PLD, după care vom demara discuţiile cu parlamentarii din alte partide care nu au semnat moţiunea de cenzură a PSD-ului. Pe măsură ce vom convinge parlmentarii, inclusiv pe cei din PNL, vom alege cu PD momentul optim pentru depunerea acestei moţiuni”, a conchis Teodor Stolojan.
    Cine pot fi cei paisprezece, cu cine se vor duce discuţiile pentru susţinerea moţiunii? Se vor face “inclusiv cu cei câţiva parlamentari din PSD care nu au dorit să semneze moţiunea PSD, dar şi cu parlamentari PNL şi chiar Nati Meir, dacă doreşte să lupte împotriva corupţiei”. Cert este că nu este nimic cert. “Vom vedea. Nu suntem într-o competiţie în acest domeniu, cu timpul sau….important este că, împreună cu colegii din PD, am ajuns la concluzia că această moţiune trebuie depusă, iar acest Guvern este compromis total. Vom vedea în ce măsură vom găsi sprijin la ceilalţi parlamentari, pentru că împreună nu avem numărul de semnături, şi în funcţie de asta vom stabili şi momentul. Este mai puţin important dacă acest moment este înainte sau după 25 noiembrie”. Cam atât şi despre noua moţiune… oricum nu contează decât votul.

    Există un buget în aşteptare la Parlamentului României. Nu ştiu cum merg treburile acestea. Dacă se schimbă premierul înainte de a vota bugetul, va fi un alt buget?… Hmmm… Domnul Geoană de exemplu considera că bugetul este, cum spunea el?, “nerealist”.
    Cert este că Legile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2008 au fost depuse la Parlament. Birourile Permanente ale celor două Camere transmit documentele către senatori şi deputaţi, urmează ca acestea să fie dezbătute în comisiile de specialitate, iar din 27 noiembrie în plenul reunit. În perioada 22 octombrie – 1 noiembrie, se vor depune amendamentele. Comisiile de specialitate se vor reuni, în perioada 23 octombrie – 5 noiembrie. În perioada 6 noiembrie până pe 22 noiembrie vor fi dezbaterile în cadrul Comisiilor de buget. Şedinţele comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în care se vor adopta legile bugetului de stat pe 2008 şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2008 probabil pe 27 noiembrie. Rezistă premierul până se votează bugetul? Cred că da.

    Aşa crede şi premierul: "România are nevoie de un buget. Acest buget nu este bugetul unui partid sau bugetul Guvernului, este bugetul unei ţări. Iar o ţară nu poate să funcţioneze fără ca bugetul să fie votat, pentru că toate cheltuielile, indiferent că sunt cele administrative, cele sociale, legate de învăţământ, de sănătate, trebuie să fie făcute. Deci, prin urmare, eu cred că plecând de la această realitate pot să spun că bugetul va fi votat"(…) "Parlamentul este locul în care trebuie să se facă o dezbatere profundă, serioasă asupra bugetului, aşa cum se întâmplă peste tot în ţările din Europa, unde bugetul este principala lege în jurul căreia se fac dezbaterile de natură politică, fiecare formaţiune venind cu argumente, cu contra-argumente, plecând de la baza doctrinară, ideologică pe care o are, aşa încât mă aştept ca acelaşi lucru să se întâmple şi în Parlament. Îmi doresc ca bugetul să devină într-adevăr un subiect de dezbatere serioasă, pentru că el va afecta viaţa românilor pe un întreg an şi, sigur, cu consecinţe pentru anii care urmează".

    Nu este adevărat, nu toată lumea este pesimistă în România! Noul ministru al agriculturii este optimist, chiar şi în privinţa evitării clauzei de salvgardare. Dacian Ciloş, a declarat, cuprins de forţe contrare şi cu o nonşalanţă încrâncenată, după depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, că termen scurt obiectivul va fi evitarea clauzei de salvgardare. Cu cuvintele domniei sale: "O să încercăm, în această primă fază, să evităm clauza de salvgardare, şi al doilea obiectiv, referitor la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agriculttură (celebra de acum APIA, nota mea), este să finalizăm tot ce trebuie finalizat, ca să putem acorda subvenţiile în timp. Ameninţarea clauzei de salvgardare nu a venit pentru că cineva are ceva cu România, ci pentru că instituţiile europene vor să se asigure că fondurile ajung la fermieri. Am o listă de priorităţi pe termen scurt, legat de APIA şi de programul de dezvoltare rurală care trebuie negociat în continuare cu CE, şi apoi sunt şi alte priorităţi pe termen mediu, pe care o să le explicitez după ce voi discuta şi cu organizaţiile profesionale din sector, care cred că ar trebui să fie mai mult implicate în deciziile care se iau" (…) "Nominalizarea aceasta a fost o surpriză, nu mă aşteptam la asta. Eu oricum încercam să-mi fac treaba, acum probabil voi avea mai multe instrumente pentru acest lucru. Sunt colegi în minister cu care putem duce la bun sfârşit această acţiune, într-o primă etapă, pentru că apoi mai sunt şi alte lucruri de făcut. Îmi asum această responsabilitate." (…) "Sper ca din punct de vedere tehnic să ne putem face treaba şi să nu ajungem la necesitatea sprijinului politic", a arătat Cioloş, menţionând că va respecta dorinţa preşedintelui şi îl va informa pe preşedinte în legătură cu evoluţiile din agricultură.

    În acest timp, premierul stă cuprins de gânduri: România este într-un gravisim deficit de democraţie. Se implică politica în instituţii şi instituţiile în politică, dar măcar avem un premier semi-filosof. "Sunt instituţii (probabil preşedinţia, nota mea) care ar trebui să fie complet în afara luptei politice şi care se angrenează şi servesc cu muniţie această dispută politică şi acest lucru este anormal. Dacă aceste lucruri vor funcţiona aşa, în continuare, derapajul de la democraţie este clar. În momentul în care într-o ţară, în loc ca justiţie să se facă în justiţie, ajungem să o facem în piaţa publică sau la televizor atunci nu mai putem să vorbim de o justiţie credibilă, de o justiţie neutră, de o justiţie care să asigure un act de justiţie. Dacă mergem mai departe şi ajungem ca deciziile importante să le luăm prin mitinguri sau prin adunări populare, sunt obligat să atrag atenţia foarte serios că, în acest fel, au apărut şi s-au consolidat ulterior dictaturile politice în Europa, începând cu perioada nazistă. Suntem, în momentul de faţă, într-un grav deficit de democraţie în România prin faptul că aceste instituţii sunt folosite şi se lasă subordonate unor scopuri politice." (…) "Am toleranţă zero la corupţie. În momentul în care văzut această prezentare a cazului Remeş am considerat că cea mai bună decizie este demisia lui imediată, pe care i-am cerut-o". Iată deci că nu Remeş şi-a prezentat demisia şi Tăriceanu încrezător nu a vrut să o accepte ci “viţeversa”. "Noi, de exemplu, cu toţii acceptăm ca preşedintelui să-i acordăm prezumţia de nevinovăţie. Acest lucru trebuie să se întâmple cu orice cetăţean".

    Nţţţţ, nţţţţ, nţţţţ, greu domnule cu politica asta, al naibi de greu.

    Centum Anni Harpae

    (O suta de ani de harpă)


    Un secol de harpă în România - Festivalul de harpă Bucureşti, 2007

    Comunicat de presă

    Între 26 şi 28 octombrie 2007, sub egida Filarmonicii "George Enescu" şi a Universităţii naţionale de muzică din Bucureşti (UMNB) va fi organizat Festivalul de harpă Bucureşti. Festivalul va reuni harpişti din ţară şi din străinătate pentru a sărbători "Un secol de harpă în România".

    Harp Pachelbel Canon in Re major

    Interpreţii Ion Ivan-Roncea, Maria Bîldea, Stasha Grujic, Ioana Nicolescu, Miruna Vidican, Cornelia Marinescu, Bernadette Sara, Roxana Moişanu, Claudia Miţnei, Ileana Rotaru, Mihaela Faur, Kinga Szabo, Tatiana Podoleac, Ioana Comşa, Judith Wunderlich, Dana Ouatu, Florin Ouatu, Sandor Tekeres, Tania Nicolae vor cânta lucrări solo, piese pentru ansamblu de harpe şi opusuri camerale pentru harpă şi diverse instrumente. Vor mai participa Margareta Ignătescu, Elena Dorobăţ, Margareta Erdos, Emese Nagy, Andrea Chiorean, Cristina Munteanu, Daniela Robe ş.a. Recitalurile se vor desfăşura la Ateneul Român şi la UNMB. Vor fi organizate cursuri la Liceul de muzică "George Enescu" şi la UNMB, şi conferinţa "Un secol de harpă în România".

    În paralel cu Festivalul, firmele Lyon & Healy Europa şi Salvi, în colaborare cu "Musikinstrumente Rus"- Germania vor deschide o Expoziţie de harpe la Universitatea naţională de muzică. Expoziţia va avea loc în foyerul sălii de concerte a UNMB şi va fi deschisă zilnic între orele 10-20. Intrarea liberă. Vor fi expuse harpe de concert, harpe fără pedale şi accesorii. Un specialist-reparator va susţine un workshop şi va regla harpe.

    Organizatorii invită pe iubitorii harpei din România, publicul meloman, să audieze programele festivalului şi să viziteze expoziţia.

    Programul festivalului

    Vineri 26 octombrie 2007

    ora 10, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
    Masterclass susţinut de profesoara Stasha Grujic

    ora 18, sala de concerte "G. Enescu" a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti
    "Un secol de harpă în România" - Conferinţă susţinută de profesoara Margareta Ignătescu, urmată de:

    Recital de deschidere: Ion Ivan-Roncea, Maria Bîldea, Stasha Grujic, Ioana Nicolescu, Roxana Moişanu, Miruna Vidican, Ileana Rotaru, Bernadette Sara, Mihaela Faur, Dana Ouatu, Florin Ouatu, Cornelia Marinescu, Tania Nicolae, Claudia Miţnei, Kinga Szabo, Sandor Tekeres, Judith Wunderlich, Tatiana Podoleac, Ioana Comsa. Program Handel, Tournier, S.-Saens, Chabrier, Massenet, Gretry, Watkins, Porumbescu, Pachelbel, ş.a.

    A Jig and two Reels @ Morley Harps


    Sâmbătă 27 octombrie 2007

    ora 10, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti- Masterclass susţinut de profesoara Maria Bîldea

    ora 18, Sala de concerte "G. Enescu" a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti
    Recital Miruna Vidican. Program: Scarlatti - Sonata KV 198, Salzedo - Variaţiuni în stil vechi, Hindemith - Sonata
    Recital Ioana Nicolescu. Program: Basacopol - Preludii, Debussy - Fata cu părul bălai, Smetana - Vltava
    Recital Stasha Grujic. Program: Debussy - Clar de lună, Godefroid - Carnaval la Veneţia, Tournier - Sonatina, Garner - Misty, Conant - New Blues, Lawrence & Gross - Tenderly, Kolo - Dans din Serbia

    Carolan's Dream - cântată la harpă celtică


    Duminică 28 octombrie 2007

    ora 11, Ateneul Roman

    Recital Ion Ivan-Roncea, Maria Bîldea, cu concursul Ioanei Nicolescu. Program: Händel - Sosirea reginei din Saba, Enescu - Preludiu, Debussy - Primul arabesc, Albeniz - Malaghenia, Granada, Turnul cărămiziu, Ravel - Introducere şi Allegro, Anonim - Siciliana, Blanco - Concert în sol, J.S.Bach - Preludiu din Partita a III-a, Scarlatti - Două sonate, Hadzimihelakis - Toy Suite for Toy harp, Liszt - Le Rossignol, Şostakovici - Polca, Matoulas - Brâul

    luni, octombrie 15, 2007

    mutato nomine



    (numele a fost schimbat)

    … şi Făt-Frumos s-a dat de trei ori peste cap…
    Bate vântul şi pică câte un politician de pe cracă. Orban “s-a auto-sesizat” că un coleg a întors vorba liderului mult iubit. Tovarăşa, tovarăşa, Frunda o zis că Guvernul şi PSD egal love… dar e părerea lui, “părerea lui personală”.
    Mediafax ne spune că domnul vicepreşedinte al PNL, simpaticul Ludovic, a declarat că …ăăăă… senatorul UDMR Gyorgy Frunda a emis o „opinie personală” când a afirmat că, după alegerile europarlamentare, PD şi PSD ar putea intra în Guvern. El, Ludovic Orban, nu ştie nimic de aşa ceva. Cum face parte din executiv, simpaticul trubadur Ludovic trage concluzia că acest subiect nu s-a discutat în Guvern.
    Cu aerul că face o mare confidenţă, întâi de toate sinceră, domnul Orban a declarat: „Vă spun sincer, nu ştiu la ce se referă domnul Frunda când vorbeşte de intrarea PSD şi PD la guvernare. Cu siguranţă însă o asemenea discuţie nu a avut loc în Guvern şi nici la nivelul conducerii celor două partide, PNL şi UDMR”(…) „Mai degrabă cred că domnul senator Frunda a emis o opinie personală şi atât”, a conchis vicepreşedintele liberal.

    Veniţi cu noi pentru că la ei veţi avea dosare
    Vicepreşedintele PNL şi liderul filialei Alba a partidului, Teodor Atanasiu, are un nou discurs politic. El le-a cerut, aleşilor liberali din judeţul Alba să facă eforturi în a cosmetiza realizările guvernului cu un imbold eficace: "PNL va trebui să continue guvernarea şi toţi aleşii partidului vor trebui să facă eforturi timp de o lună şi jumătate pentru a demonstra alegătorilor aceste realizări" (…)"Va trebui să mergem înainte la guvernare, dacă vin ceilalţi, o să aveţi toţi dosare penale". Probabil că şi ei realizează că vine scadenţa. O fi politica frumoasă, dar dacă o cercetezi cu atenţie nu e decât o… penală.
    Iată că cineva îl ia în seamă şi pe Cosmin Guşă.
    Ministrul (non)Educaţiei, liberalul Cristian Adomniţei, a găsit de cuviinţă să spună despre liderul PIN că declară “enormităţi”. "Nu am cum să comentez o asemenea enormitate, nu ştiu cât mai are de gând domnul Guşă să lanseze astfel de teme inexistente". Cosmin Guşă afirmă că Adomniţei şi alţi miniştrii ar face parte din gruparea economică Iulian Dascălu.
    Norica Nicolai a intrat şi ea în febra dosariadei şi a fluxului de acuzaţii care vine din toate părţile spre membrii PNL. „Nu ştiu care este sursa informaţiilor domnului Cozmin Guşă, dar consider că dacă s-a informat de la Palatul Cotroceni sau din alte locuri, ştie ce vorbeşte”(...) „Mă aştept să urmeze şi dosarele penale altor demnitari şi acest lucru îmi confirmă că acestea nu sunt făcute decât din raţiuni politice şi fără un suport probatoriu al unor eventuale fapte penale”.
    Gheorghe Funar vrea si el un domeniu în lupta DNA împotriva guvernului. El a depus la forul oficial al luptei anti-corupţie o plângere împotriva Guvernului şi a INS. Nu ştiţi ce e acela INS!? Desigur Institutului Naţional de Statisitică. Ce anume reproşează Gheorghe Funar angajaţilor INS? Nimic altceva decât: neglijenţă în serviciu, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu în formă calificată, dare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă şi tentativă de fraudare a alegerilor pentru Parlamentul European.
    "Am solicitat cercetarea unor angajaţi de la INS şi de la Guvernul României care se fac vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni. Am descris în plângerea penală ce s-a întâmplat. S-a pus la cale fraudarea rezultatului alegerilor europarlamentare. Nu s-a respectat legea nici în 2004, nici la referendumul din 19 mai şi nici acum".
    Mai precis, domnul Funar susţine că Autoritatea Electorală Permanentă este cea care achiziţionează, prin licitaţie publică, programul de calculator, pe care îl pune la dispoziţia Biroului Electoral Central, nu INS. Mai precis: "Cei de la INS au pregătit şi fraudarea primelor alegeri europarlamentare. Cei de la Autoritatea Electorală Permanentă au solicitat Guvernului să le dea banii pentru organizarea licitaţiei. De la Guvern, secretarul de stat de la Ministerul Finanţelor, Doina Dascălu, a refuzat să aloce banii".
    De ce? Este foarte simplu. De fraudarea alegerilor europarlamentare ar fi interesată CIA, pentru a împiedica accederea PRM în Parlamentul European. Acum totul e clar.
    Să trecem la lucruri mai puţin clare. L-am auzit pe domnul Adrian Năstase cum că PLD nu poate strânge semnături pentru a iniţia o moţiune deoarece PLD nu este un grup parlamentar ales. Nu-l contrazic, ştie el mai bine ca mine cum stă treaba. Îl contrazice Stolojan: "Datoria noastră este să spunem că acest Guvern, incompetent, abuziv, corupt, nu trebuie să mai stea nici o clipă deoarece nu reprezintă românii. Vom începe discuţiile cu PD (pentru depunerea moţiunii de cenzură, n.r.), dar împreună nu vom avea numărul necesar de parlamentari. Ne vom adresa şi altor partide, iar dacă ei vor face socoteli şi vor considera că trebuie în continuare să rămână cu acest Guvern corupt, asta e situaţia şi neşansa României". Dacă se alătură social-democraţi este bine, dacă nu, şi mai bine. Ar mai fi o soluţie, PNL să rămână lui Tăriceanu şi toţi liberalii să treacă la PLD. Probabil că în aceste condiţii Călin Popescu Tăriceanu va numi numai miniştrii de la UDMR.
    Domnul Guşă nu are linişte. Este într-o foame de publicitate teribilă. „Maramureş nu înseamnă doar Decebal Traian Remeş. Acolo există o adevărată celulă infracţională a PNL, care mai grupează pe primarul Cristian Anghel (cu dosar penal şi trimis în judecată) şi deputatul liberal Ioan Hoban (partener de afaceri în firmă du Remeş şi care are două dosare penale la DNA)”.(…) „Există probe şi pentru ceilalţi miniştrii, fie că se numesc Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru sau alţii. În ceea ce-l priveşte pe Tăriceanu, faptele care vor fi analizate şi care îi vor da calitatea de învinuit sunt legate de favorizarea unei companii printr-o Hotărâre de Guvern, parteneră de afaceri cu firma sa”, a declarat deputatul PIN.
    Cum în PNL spune unu hăis şi altul cea, trebuie să existe o armonizare a părerilor. Conducerea liberală se reuneşte cam pe luni, în altă şedinţă a Biroului Politic Central. Mai mult ca sigur că una din temele întâlnirii va fi propunerea de remaniere a Cabinetului Tăriceanu, cu susţinerea lui Crin Antonescu şi Norica Nicolai. Coeziunea partidului PNL pare mai mult o coeziune legată de conjunctura scaunelor. Chiar şi Tăriceanu spune că l-a demis (sau şi-a depus demisia, cam neclar aici) pe Remeş, dar nu pentru că îl consider vinovat. Probabil preventiv. "Eu aş fi preferat ca judecarea unei astfel de situaţii să se facă în justiţie, neînsemnând nici un moment ca mi-aş fi dorit ca un caz de corupţie, dacă există, să fie ţinut sub tăcere. Vreau să fiu bine înţeles, nu tolerez aceste lucruri. Este şi motivul pentru care am luat decizia demiterii ministrului, dar nu pentru că l-aş considera vinovat, ci pentru că un ministru implicat într-un astfel de scandal este evident că nu îşi mai poate exercita funcţia cu responsabilitate şi cu autoritate".(…) „Modul în care s-a făcut prezentarea jurnalistică denotă carenţe grave în ceea ce priveşte deontologia celor care lucrează la televiziunea publică. Mie mi se pare regretabil.(...) Înţeleg ceea ce este goana după senzaţional şi după o bombă jurnalistică, dar în acelaşi timp cred că meseria de jurnalist trebuie să însemne şi responsabilitate şi corectitudine", a spus şeful Guvernului.
    Adevărata problemă a premierului este însă bugetul. "România are nevoie de un buget. Acest buget nu este bugetul unui partid sau bugetul Guvernului, este bugetul unei ţări. Iar o ţară nu poate să funcţioneze fără ca bugetul să fie votat, pentru că toate cheltuielile, indiferent că sunt cele administrative, cele sociale, legate de învăţământ, de sănătate, trebuie să fie făcute. Deci, prin urmare, eu cred că plecând de la această realitate pot să spun că bugetul va fi votat". (…) "Parlamentul este locul în care trebuie să se facă o dezbatere profundă, serioasă asupra bugetului, aşa cum se întâmplă peste tot în ţările din Europa, unde bugetul este principala lege în jurul căreia se fac dezbaterile de natură politică, fiecare formaţiune venind cu argumente, cu contra-argumente, plecând de la baza doctrinară, ideologică pe care o are, aşa încât mă aştept ca acelaşi lucru să se întâmple şi în Parlament. Îmi doresc ca bugetul să devină într-adevăr un subiect de dezbatere serioasă, pentru că el va afecta viaţa românilor pe un întreg an şi, sigur, cu consecinţe pentru anii care urmează", a spus optimist Tăriceanu.
    Ceea ce îmi naşte iar în cap eterna întrebare… ce doctrină are fiecare partid, că nu găsesc aceste doctrine pe nicăieri, pe nici un site. Toţi afişează statul partidului, doctrina însă, mai uşurel.

    vestis et praesidens



    (costum şi preşedinte)
    Iată că românii au luat cu ei nemulţumirea românească. Sau, dimpotrivă, iubirea românească pentru conducătorii ţări care îi ocrotesc somnul. Îşi vinde omul totul din casă, emigrează şi el ca tot românul în Germania, caută câinii pe stradă să le ia covrigii din coadă şi… nimic. Păi să nu se enerveze? Să nu se ia la trântă cu statul German? Obişnuit cu viaţa românească, românul nu l-a pândit pe Cancelar şi s-a dus la preşedinte. La pândit pe şeful statului german care părăsea, împreună cu soţia, ceremonia de decernare a premiilor Târgului de Carte de la Frankfurt, amândoi veseli, suavi şi serenisimi, şi mi s-a dus Doamne la el să mi-l ia un pic de revere şi să-i spun verde şi româneşte: “Ascultă măi musiu, pai vin eu aici şi…”. Dar la ei nu e ca la noi, “bodyguarzi e vigilenţi” şi pac, au reţinut bărbăţelul recalcitrant. Ce s-a întâmplat pe urmă, nu se ştie. Se ştie ce a declarat poliţia din Frankfurt după o anchetă sumară: "N-a avut timp decât să-l apuce pe preşedinte de rever, căci bodyguarzii l-au prins imediat. Bărbatul părea confuz. Încerca să atragă atenţia asupra sa, căci avea probleme cu plata chiriei.”. Eu suspectez că partea asta cu confuzul are legătură cu lipsa mâncării. Un om îmbuibat este un om liniştit, Prozac, un medicament pentru liniştea dumneavoastră. A, nuuuu… că a mai vorbit şi un purtător de cuvânt al preşedinţiei germane care a ţinut să precizeze că atacul nu a fost motivat politic. Confuzul de origine română nu are treabă cu politică, el avea treabă cu reverul preşedintelui Horst Koehler. Probabil că i-au strâns mâna, i-au dat un bilet întors spre România şi… ori poate i-au dat şansa să intre un pic “la căldurică” şi să scape de plata chiriei şi de grija mâncării. Fraieri nemţii ăştia, nu şi-au dat seama că de fapt asta şi urmărea bărbatul confuz de 44 de ani, să stea o iarnă pe banii statului german. Paznicii de corp de preşedinte, sau bodyguarzii cum îşi spun ei, ar trebui să se aştepte de săptămâna viitoare la grupuri organizate de turişti români care doresc să atenteze la reverul preşedintelui. Nu de alta, dar la preţurile pe care le are gigacaloria şi kilowattul în România, nu se poate suporta iarna decât cu salariul mediu european. Nu mai bine pe landul promiţător al Germaniei, masă gratuită, căldură gratuită, bilet de întoarcere gratuită… ca şi cum ai găsi un job de unde nu te pot da afară decât dacă vrei tu.

    duminică, octombrie 14, 2007

    uculus et epops



    (cuc şi pupăză)

    Mai puţină lumină în fiecare zi, toamnă spre iarnă, mai multe pocnitori oferite de politică

    Nu mai simt enervare atunci când aud despre bătaia pe care politicienii o fac în public. Simt o imensă greaţă. Ei, politicienii, nu. Ei pot înghiţii o broască vie şi să lase impresia că gustă o delicatesă.
    Vicepreşedintele PNL Crin Antonescu face o dezvăluire extraordinară. El zice că scopul "suprem" al preşedintelui Traian Băsescu este dărâmarea Guvernului Tăriceanu. WaW! Mai spune că şeful statului s-a înconjurat de paraziţi, care trăiesc din "bacşişul de popularitate" ale acestuia. WaWaW! Profund. Câtă cunoaştere politică îţi trebuie să deschizi gura şi să spui. "Scopul său suprem în acest mandat este dărâmarea Guvernului Tăriceanu. S-a înconjurat de paraziţi politici, care trăiesc din bacşişurile de popularitate ale preşedintelui".
    În timp ce Crin Antonescu spunea că se va discuta remanierea, Iată că Ludovic Orban este de altă părere şi anume că nu este momentul. “Nu poţi să laşi un om să se specializeze, să pătrundă în probleme şi când să vină cu soluţiile sau să accelereze realizarea obiectivelor din programul de guvernare, îl trimiţi la plimbare”. “E şi o presiune extrem de mare asupra PNL, care se exercită din toate părţile de la Băsescu, PD, PSD, DNA, Servicii şi de multe ori în anumite contexte se mai scapă anumite declaraţii”. Paradoxal, guvernul vede altă realitate. Orban a ţinut să precizeze că performanţa de ansamblu a Guvernului Tăriceanu este extrem de bună (sâc!) şi de aceea nu este oportună acum o remaniere. Pe de altă parte, liniştea în PNL este iarăşi tulburată. Tonul părerilor contrare l-au dat doi dintre vicepreşedinţii PNL, deputatul Crin Antonescu şi senatorul Norica Nicolai. "Guvernul trebuie şi poate să rămână în fruntea ţării, dar, după opinia mea, şi asta este o discuţie pe care o vom purta cât de curând în partid, cred că trebuie să discutăm serios, inclusiv despre remaniere", a declarat Crin Antonescu. Şi Norica Nicolai a spus că remanierea trebuie făcută cât mai repede, refuzând însă să dea nume de miniştri care ar putea fi vizaţi de remaniere. Şi vicepreşedintele Puiu Haşotti a vorbit, nu de puţine ori, despre erorile înregistrate la nivelul Executivului, vorbind chiar şi despre… "miniştrii-papagali" (de stat, aş adăuga eu). Şi senatorul Radu Stroe consideră că poate ar fi "utilă" remanierea Guvernului. Primarul Bacăului, Romeo Stavarache, membru în BPC, a declarat şi el că poate ar trebui să se facă remanierea, desigur, după momentul 25 noiembrie. Gyorgy Frunda spune ceva şi mai de mare “uniune naţională”: “După alegerile pentru PE e posibilă remanierea, chiar cu acceptarea membrilor altor partide. Şi PSD, şi PD sunt soluţii viabile. Este adevărat că guvernul este într-o situaţie grea, dar nu una de criză. În acelaşi timp, are şi noroc, deoarece PSD are luptele lui interne şi nu este eficient.”. Desigur, aş parafraza şi eu un pic cu un sens asemănător dar mai din topor, “să trăiască opoziţia, că e damă bună şi lipseşte cu desăvârşire”.

    Mi se pare mie sau vocea premierul Tăriceanu rămâne tot mai izolată. Şi totuşi rezistă. Cum mai poate reacţiona un om care este atacat din toate părţile? Poate declarând diferite formulări “inelegante”, cum ar fi faptul că "PD vrea să dea impresia că a avut mari capacităţi în Guvern", dar, de fapt, "oamenii lor au avut doar capacitatea de a se deroba de sarcinile care le-au revenit".
    Să repetăm deci, primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu a declarat, sâmbătă, că deşi Partidul Democrat susţine că a avut "mari capacităţi" în Guvern, reprezentanţii PD au avut de fapt doar "capacitatea de a se deroba de sarcini", referindu-se la avertismentul CE şi la faptul că APIA a fost condusă de un democrat. Derobarea ca derobarea, cam toţi se feresc de muncă, dar vizitiul ce spunea? De ce nu a dat domnul Tăriceanu cu cravaşa atunci când a fost cazul, că doar acesta era unul din rolurile sale. Cum orice nenorocire duce la PD, premierul va face "acele eforturi necesare" să evite clauza de salvgardare iar România să nu risipească (prin jocul politic) banii destinaţi agriculturii. Cum? Păi prin metoda politică, luând măsurile care se impun. Va lua deci măsuri ca "lucrurile să fie îndreptate la Ministerul Agriculturii şi în special APIA", adică acolo unde s-a derobat PD-ul. Şi pentru că trebuia ca nenorocirea să poarte un nume (cel al vinovatului), "să nu uităm că această agenţie a fost condusă până acum două luni de un stimabil membru PD. Ar trebui să-l întrebăm ce măsuri a luat ca să nu ajungem în această situaţie". Deci… aha!
    Iată că Baroneasa Emma Nicholson a cerut, sâmbătă, la Iaşi, stimabilului organism PNL, să aducă în Parlamentul European valorile liberale, etica şi viziunea liberală promovate de liderul partidului, premierul Călin Popescu Tăriceanu. Exact ce promovează premierul României… Ia stai aşa! Emma Nicholson este încă pe aici? Credeam că… Ei bine, nu. Emma Nicholson a participat, doar face parte din grupului liberal din Parlamentul European, la lansarea candidaţilor PNL la euroalegeri. Deci este pe temă de lozincă “Ura noastră şi mândria…”. Steguleţe, discursuri şi urări de bine. Laudă parlamentarii trimişi la Strsbourg de către PNL!, “Cinste lor! Cinste lor! Cinste europarlamentarilor!”, "sunt politicieni de primă clasă". "Avem însă o problemă pe care doar dumneavoastră o puteţi rezolva. Avem nevoie de două, trei, patru ori mai mulţi parlamentari din partea dumneavoastră. Faceţi să se întâmple acest lucru! Aduceţi în PE valorile liberale, etica şi viziunea liberală promovate de premierul vostru!". Dacă e musai, PNL livrează. Până la refuz livrează. Numai să fie primiţi.

    Şi acum să ne reîntoarcem în replica opoziţiei. Emil Boc, un personaj acuzat că ocupă toate locurile de avion al peneliştilor (asta am citit-o pe bloguri), răspunde însă şi la acuzaţia APIA (cred că APIA este Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultura şi nu Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile, pentru că la Tăriceanu aveau sens amândouă): "Este o ipocrizie cum rar se poate întâlni. Toţi miniştrii Agriculturii, din 2004 până în prezent, au fost liberali. Să-i cauţi pe «acarii Păun» în eşaloanele 2 ale ministerelor pe care ei le-au condus demonstrează incapacitatea guvernanţilor liberali". Hai să nu exagerăm domnule Boc. Această ipocrizie este pe toate drumurile, de ce spuneţi că e rară?
    Cristian Diaconescu închide seria de replici, deocamdată spunând că este NO WAY pentru drumul PSD la guvern. Oare vorbeşte în numele lui Traian Băsescu, prea spune acelaşi lucru. Domnia sa are şi un argument: „O discuţie despre asocieri la guvernare nu îşi are nici un rost fără a discuta un program de guvernare”. Păi nu era domnul Geoană cu sărut-mâna la intrat la guvernare?

    Am lăsat la sfârşit cireaşa de pe tort. Din seria politica care consternează (cacofonia deloc întâmplătoare), aflăm de la un personaj foarte nou întrat în politică, atât de nou că nici nu s-a uscat bine cerneala de pe carnetul de partid: "Probabil că voi candida pentru un loc în Camera Deputaţilor din partea Organizaţiei de Tineret PD din Bucureşti. Până la alegerile parlamentare din România, voi susţine femeile din PD care candidează pe locuri eligibile pentru Parlamentul European. Este vorba despre Roberta Alma Anastase, care ocupă locul doi pe lista PD, şi de hunedoreanca Monica Iacob Ridzi care este pe locul patru pe listă". Dacă această ştire ar fi fost ghicitoare, probabil că nu aş fi ghicit niciodată cine anume a spus aşa ceva. Domnia sa, prezentă în oraşul Deva cu ocazia unui simpozion pentru prevenirea cancerului genito-mamar iniţiat de Organizaţia Judeţeană de Femei a Partidului Democrat Hunedoara, domnişoara Elena Băsescu, a declarat că nu a vizat niciodată un loc în Parlamentul European, deoarece îşi doreşte o carieră politică în ţară. Nu am mai văzut niciodată o ascensiune politică atât de rapidă, această domnişoară se mişcă mult mai repede decât Elena Udrea.
    Nu ştiu de ce am eu senzaţia că o să vină timpuri grele.

    peccatum et spiritus



    (păcat şi spirit)
    Ceea ce este sigur este că omul are o latură spirituală. Iar un lucru sigur este că latura spirituală a omului este ascunsă percepţiei sale obişnuite. Cum îşi caută omul propria spiritualitate şi spiritualitatea în general, cum poate avea aceasta pentru el un caracter de Adevăr? Răspunsul este oferit de religie şi practica religioasă. Din păcate “tehnicile de atingere a spiritualităţii” sunt multe şi diferite. Uneori ţi se recomandă întrunirea de reînsufleţire spirituală, alteori ţi recomandă Liturghia, alteori ţi se spune că este indispensabilă meditaţia, alteori ţi se spune să urmăreşti eliberarea din ciclul renaşterilor, din unele părţi se aude că spiritualitatea nu o găseşti în religie şi doar în om, din alte părţi se spune că spiritualitatea o găseşti în starea pură a obiectelor sfinţite.
    Eu am să spun un lucru contrar tuturor celor de mai sus. Nu ai de ce să cauţi o cale de a pătrunde în propria spiritualitate, ea trebuie să iasă înspre afară. Degeaba faci gesturi care îţi “cumpără” un loc în primul rând al păcii lăuntrice. Nu poţi mima liniştea, nu poţi mima bunătatea. Ea izvorăşte din tine sau nu. În loc să scotoceşti în interior după ea, fă-i loc să iasă singură la suprafaţă. Dacă te înfrânezi înseamnă că undeva, ascuns, îţi doreşti totuşi să păcătuieşti. Gândul păcatului este asemeni păcatului. Nevoia păcatului trebui îndepărtată nu înfrânată. Fericiţi cei…

    sâmbătă, octombrie 13, 2007

    velum



    (cortină)

    Simt o cortină de fier peste Prut
    După revoluţie a fost un întreg ritual al entuziasmului relativ la Republica Moldova, ţara vecină şi soră. Lacrimi de suflet, poezie, cântec, reîntregirea neamului, unire, pod de flori, desfiinţarea vizelor…
    Apoi statul tânăr şi independent al Republicii Moldova s-a consolidat, au intervenit interesele de o parte şi de alta, au intervenit cei din Confederaţia Rusă, resurse, sărăcie, descurajare…
    Au urmat apoi declaraţii potrivnice la nivel înalt, scandaluri. Ultimele ştiri despre fraţii moldoveni au fost relative la scandalul spăgii pentru consulul Român la Chişinău.
    Iată că ieri s-a mai adăugat un episod. Delegaţiile din România invitate la sărbătoarea oraşului Chişinău au avut ceva probleme în a trece graniţa dintre România şi Republica Moldova. Motivul refuzului primirii delegaţiilor româneşti nu a fost clar specificat, mai ales că delegaţia Bucureştilor şi-a făcut oarecum loc prin mulţime. Fără noroc au fost delegaţiile din Bacău, Năvodari şi Târgu-Mureş. Ştirea a fost confirmată de Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului şi de Mihai Ghimpu, preşedintele Consiliului Municipal Chişinău. Pe lângă aceste trei delegaţii care au primit undă roşie la trecerea frontierei, ar mai putea fi încă şapte delegaţii invitate la sărbătoarea hramului capitalei moldovene.
    Primarul Chişinăului este destul de afectat de această problemă neaşteptată: "Au fost invocate motive diferite, dar oricare ar fi acestea ele sunt ilegale, pentru că oricare cetăţean al Uniunii Europene are dreptul să treacă nestingherit şi fără nici o invitaţie frontiera Republicii Moldova şi, cu atât mai mult, când este vorba de un eveniment organizat de oricare autoritate publică, indiferent dacă dintr-o zonă rurală sau urbană, în cazul dat Primăria municipiului Chişinău, cu atât mai mult n-ar trebui să se pună nici un fel de piedică. Dimpotrivă, ar trebui să fie ajutaţi".
    Autorităţile Republicii Moldova nu au comentat motivele pentru care delegaţiile româneşti nu au fost lăsate să intre în republica Moldova.





    Iată ce declară viceprimarul oraşului Bacău, Constantin Scripat, întors vineri de la punctul de trecere a frontierei Leuşeni: “Le-am explicat că onorez o invitaţie de a participa la Hramul Chişinăului, adresată de către primarul capitalei moldovene, Dorin Chirtoacă. În acel moment mi-au spus să aştept şi mi-au cerut invitaţia în original. Bineînţeles că nu o aveam, aveam doar dispoziţia primarului de Bacău. Fără prea multe explicaţii mi-au spus să mă întorc, că oricum nu ajung la Chişinău. Se pare, după cum mi-a dat de înţeles, că nu va mai ajunge nimeni din România la Hramul Chişinăului”.
    Ce spune legea? Conform acordurilor de trecere a frontierei ale acordului moldo-românesc, cetăţenii români pot intra în Republica Moldova doar pe bază de paşaport, fără a avea nevoie de documente suplimentare. Această informaţie am preluat-o şi eu de undeva. Dacă vreţi să o verificaţi, puteţi căuta pe acest site: http://www.customs.md/acte/index.php?nivel=1&lang=ro
    Ce spune vama din Leuşeni? Şeful biroului vămii din Leuşeni, Vasile Mazureac, a declarat că interdicţia de trecere a frontierei nu vine din partea Vămii ci din partea grănicerilor.
    Ce spune Serviciul de grăniceri. Aceştia nu spun nimic.
    Preşedintele Băsescu, oarecum vinovat de situaţia tensionată dintre România şi Moldova face însă un scurt comentariu care nu spune, până la urmă, nici el nimic: "Nu se poate aşa ceva. E inadmisibil. E îngrozitor de se întâmplă, dar nu vreau să fac aici niciun comentariu. Mâine (n.r. – adică azi), de la Cotroceni, voi face o declaraţie oficială pe această temă."

    Acum câteva luni citeam un articol în Evenimentul Zilei care m-a emoţionat un pic.

    Ileana Mistreanu lacrimează când îşi aminteste de Podul de Flori
    O bătrâna din Albiţa se duce în fiecare zi pe malul Prutului ca să-şi aducă aminte de "unirea" de acum 17 ani.
    In satele din lunca Prutului doar cei în vârsta îşi mai amintesc de «Podul de Flori» de acum 17 ani. Printre ei, Ileana Mistreanu, de 80 de ani, din satul vasluian Albiţa, localitate situată acum la graniţa de est a Uniunii Europene.
    Bătrâna are o poveste aparte, istoria României contopindu-se cu propria viaţa. Uneori, poliţiştii de frontieră o găsesc pe malul Prutului, aproape de apă, sprijinită în bastonul din lemn şi privind ţinta peste hotarul de unde începe Basarabia. Îi cer să se întoarcă în sat, avertizând-o că zona este securizată, cu acces limitat.

    Din păcate doar cei mai bătrâni dintre noi îşi amintesc că a existat o vreme în care nu am fost bănăţeni, bucovineni, din zona crişurilor, dobrogeni, maramureşeni, moldoveni, munteni, olteni, transilvăneni, transnistreni…
    Astăzi suntem mai divizaţi ca oricând, am alăturat istoriei vechi o istorie nouă cu noi teritorii de adopţie a emigraţiei. Visez să observ iarăşi statutul de român.

    vineri, octombrie 12, 2007

    foramen et puteus



    (gaură şi groapă)

    Noi pasaje în Bucureşti

    După ce a gravitat în jurul problemelor Bucureştilor ceva vreme, domnul Primar Videanu pare să fi găsit soluţia descongestionării unui Bucureşti supra-aglomerat şi din cauza lucrărilor de amploare începute din toate colţurile o dată. Care este soluţia domnului Videanu? O soluţie extrem de simplă, deschiderea de noi lucrări. Părcă asistăm la bancuri cinice făcute pe seama celor care au nevoie să se mişte din când în când prin Bucureşti.
    De ce face domnul Videanu toate acestea? Pentru că mandatul este pe terminate, un alt mandat nu mai vede de la Bucureşteni şi… încă mai sunt bani iar Bucureştiul poate fi încă penetrat. Ar trebui să-i dăm domnului Videanu nişte alifie, să-i fie penetrarea mai uşoară, nu de altă, dar bordurile astea se cam sparg uşor. Videanu deja se poate lăuda cu penetrările Bucuresti - Constanta, Bucuresti - Pitesti si Prelungirea Ghencea – Domnesti dar… "Penetraţiile actuale nu mai fac faţă exigentelor de trafic. Este nevoie să amenajam ieşirile/intrările din oraş, pentru a evita deja obişnuitele ambuteiaje". Deci… cam ce mai vrea domnul Videanu să penetreze? Un mic pasaj subteran la Grozăveşti (amenajat pe Şoseaua Grozăveşti, în continuarea pasajului Basarab, care va avea o intrare în zona Piaţa Leului, va traversa zona Academiei Militare şi va ieşi în zona intersecţiei Calea 13 Septembrie cu Tudor Vladimirescu), pasajul Nordului (în zona Băneasa) şi cele de la Piaţa Sudului şi Răzoare. Să-i urăm domnului Videanu “Penetrare Uşoară!”
    Oare se văd gropile din satelit?

    cathedra et imago



    (fotoliu şi imagine)

    Corneliu Porumboiu la Moscova

    Potrivit hollywoodreporter, Corneliu Porumboiu şi-a înscris filmul "A fost sau n-a fost?" la Festivalului Internaţional de Film de la Moscova. Miza premiului, pe lângă prestigiu, este o sumă în bani, 100.000 dolari, daţi câştigătorului pentru finanţarea următorului proiect.
    Contra concurenţii lui Porumboiu sunt:
    "Once", John Carney;
    "Milky Way", Benedek Fliegauf (film pe care l-aţi putut vedea la emisiunea Ultima Oră de la Realitatea TV);
    "It's Gonna Get Worse", Petr Nikolaev;
    "Funuke, Show Some Love, You Losers!", Daihachi Yoshida;
    "Magnus", Kadri Kousaar;
    "Sluchay", Nataliei Mitrochina;
    "The Mosquito Problem and Other Stories", Andrey Paounov şi alţii

    Eu aş premia “Milky Way” dat fiind că este vorba de o regizoare încă studentă, pentru care 100.000 dolari ar reprezenta o sumă importantă în economia realizării următorului proiect.

    bellum et curatio



    (război şi vindecare)
    Astăzi nu prea am chef să fiu haios, simt o uşoară greaţă de la acest spectacol care nu se mai încheie.

    Războiul dintre Palatul Cotronceni, Palatul Victoriei şi Palatul Parlamentului nu mai cunoaşte decât regulile devălmăşiei. Cum Constituţia cere separarea puterilor… fiecare vrea să-l anihlieze pe celălalt

    Sunt tentat să cred că de la Traian Băsescu a parvenit presei filmuleţul corupţiei lui Decebal Remeş. Dar asta nu are prea mare importanţă pentru mine, ca cetăţean. Are desigur importanţă pentru Remeş care poate avea un proces pornit greşit, “necinstit”, şi asta e de rău pentru el, sau poate avea un proces anulat, ceea ce este de bine pentru el. Băsescu pare să acopere “scăparea” dovezilor spre discuţia publică afirmând aluziv că şi în lipsa acelei filări sunt încă destul documente "mai tentante decât imprimarea video" care să susţină vinovăţia, de acum, ex-ministrului agriculturii.
    Jurnalismul este în continuare visător. Iată că există un jurnalist care, după atâta scandal, îl întreabă pe preşedintele Băsescu dacă s-a uitat la dosar. Răspunsul este în categoria cu care domnul preşedinte ne-a obişnuit:
    "Doamnă, mă uit în toate dosarele care sunt adresate preşedintelui României. Cum aţi judeca dacă s-ar trimite preşedintelui un dosar în care să nu se uite?".
    Băsescu profită însă de faptul că vorbeşte presei şi mai face o aluzie, probabil scopul principal al întâlnirii, cu aceiaşi gentileţe şi subtilitate precum remarcă care îl viza pe armeanul Vozganian. Preşedintele afirmă că a înţeles (de la cine?) că există tentaţia Guvernului de a desfiinţa DNA. Sunt convins că un premier care-şi vede decimat guvernul adunat cu greu, spune în gând câteva cuvinte de dulce la adresa DNA-ului şi a preşedintelui. Nu cred totuşi că este un gând care va fi dus la îndeplinire. Iată totuşi că Preşedintele României ia în serios acest zvon şi atrage public atenţia premierului că o măsură brutală împotriva DNA, sau măcar ameninţarea acestui organism cu desfiinţarea, poate duce la activarea clauzei de salvgardare şi pentru Justiţie. Din două una. Ori există ceva informaţii primite de preşedinte pe căile obscure ale serviciilor secrete, adică poate nu au fost lăsate “toate telefoanele” la intrarea în sala de şedinţe a Guvernului României, ori este o manevră prezidenţială de a asuma guvernului un gând pe care nu-l are în vederea influenţării opiniei publice. Greu de ştiut. Argumentul adus de preşedinte pentru a fixa acel "cred că" este "siguranţa" că premierul îşi protejează miniştrii suspicionaţi. Păi asta puteam să afirm şi eu, tot cu siguranţă.
    Răspunsul preşedintelui cred că a fost o replică la faptul că nu a fost consultat când Guvernul a emis ordonanţa de modificare a Legii răspunderii ministeriale prin care s-a decis ca membrii comisiei speciale de la Cotroceni să fie propuşi de CSM. În această zonă discursul preşedintelui a fost cel mai răspicat: "Îi cer primului-ministru să nu continue pe calea blocării actului de justiţie. Este esenţial ca primul-ministru să nu fie identificat nici de români, nici de cei care analizează evoluţiile justiţiei româneşti - mă refer la cei de la Bruxelles - cu personaj politic care blochează funcţionarea justiţiei", în timp ce declaraţia relativă la desfiinţare este uşor “emotivă: "Am informaţii că se pregăteşte o ordonanţă de desfiinţare a DNA, motiv pentru care fac public apelul la primul-ministru să nu emită o astfel de ordonanţă. Dacă informaţiile mele nu sunt corecte, regret declaraţia pe care am făcut-o, dacă sunt corecte, îl rog să se oprească".
    “Îl rog să se oprească!”. Preşedintele Băsescu adresează o rugăminte premierului Tăriceanu. Este ceva de postat pe Youtube.
    Dintr-o altă sursă, putem să bănuim cam ce informaţii circulă pe la urechea domnului preşedinte Băsescu. Cozmin Guşă a declarat ca ştire că Executivul pregăteşte o Hotărâre de Guvern care va stipula comasarea DNA, DIICOT şi DGA într-o singură direcţie. Aceasta ar urma să fie condusă de un apropiat al Guvernului liberal, actual consilier al ministrului de Interne Cristian David.



    La numai câteva ore de la intervenţia prezidenţială, Camelia Spătaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a precizat că premierul Călin Popescu Tăriceanu acceptă scuzele (!) şefului statului pentru lansarea de informaţii false. "Guvernul nu intenţionează să desfiinţeze Departamentul Naţional Anticorupţie, aşa cum a susţinut în declaraţia sa din această seară preşedintele Traian Băsescu. De altfel, cu câteva ore înainte ca preşedintele să facă această declaraţie, Guvernul a dezminţit oficial zvonurile lansate astăzi în presă despre o aşa-zisă ordonanţă de urgenţă care ar avea drept urmare desfiinţarea DNA. În acest sens, primul-ministru acceptă scuzele oferite de preşedintele Traian Băsescu, pentru lansarea unor informaţii neadevărate".
    Pe de altă parte intervine în luptă şi planul parlamentar. PD şi PLD calculează şansele unei moţiuni de cenzură care vizează corupţia la nivelul guvernamental prin miniştrii Călin Popescu Tăriceanu, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, precum şi Decebal Traian Remeş. Ceea ce nu pot şti sigur cei de la PD şi PLD este cum vor semna cei de la PSD-ul. Cei de la PSD îşi exprimă disponibilitatea votului. Până atunci, legea împiedică senatorii şi deputaţii PSD să mai semneze încă o moţiune de cenzură în decursul acestei sesiuni parlamentare, iar cei ai PD şi PLD singuri nu dispun de semnăturile necesare iniţierii unei moţiuni de cenzură.
    De altfel PNL deja contracarează acţiunea printr-o remaniere guvernamentală care lasă moţiunea fără obiect. Remeş a demisionat, mai sunt 3.

    joi, octombrie 11, 2007

    administer



    (ministru)

    Dan Radu Ruşanu a mai fost sărit o dată, Dacian Cioloş cu un pas mai aproape de funcţia de ministru
    Probabil că Tăriceanu nu a mai riscat să pună ministru un om care ar fi putut ajunge pe mâna DNA. Când te arzi cu mai mulţi miniştri sufli şi în portofoliu.
    Am găsit pe net o schiţă ciudată. Nu prea reiese cine a făcut-o, probabil un săptămânal din Hunedoara, Săptămâna 6 – 12 iulie 2006 din moment ce apare acolo, sau neobosita Lavinia Şandru. Am să o postez şi eu aici deoarece ilustrează pe scurt teoria conspiraţiei. Ştirea se termină de altfel cu “Dan Radu Ruşanu s-ar afla în atenţia DIICOT”.


    Sa trec de domnul Raşanu şi să revin în actualitate. "Premierul m-a chemat la el. Ne-am întâlnit după ora 17.00 şi mi-a propus funcţia de ministru al Agriculturii, iar eu am acceptat", a declarat agenţiei MEDIAFAX Dacian Cioloş. Se pare că domnul vicepreşedinte Dan Radu Ruşeanu va mai sta o tură.
    Cine este acest Dacian? Nu ştiu de ce, dar tot la Daciana Sârbu mă gândesc. Dar să trec rapid peste asta.
    Dacian Ciolos este subsecretar de stat pentru afaceri europene. Este practic pentru el o înaintare. Fără alte cuvinte, să afişez un CV.
    Naţionalitate : ROMÂNA
    Vârsta : 37 ani
    Starea civilă : Căsătorit
    Domiciliul : Zalau, jud. SALAJ
    INGINER AGRO- ECONOMIST
    Formare profesională
    2000 – 2006 (în finalizare) - Ecole Nationale Supérieure Agronomique Montpellier - ENSA
    Institutul National de Cercetari Agronomice – INRA Montpellier, Franta
    Doctorand în economia dezvoltarii agricole, agroalimentare si rurale
    1996 - 1997 Ecole Nationale Supérieure Agronomique ENSA M – Université Montpellier I Montpellier, Franta
    DEA Master stiintific: « Economia dezvoltarii agricole, agro-alimentare si rurale »
    1995 - 1996 Ecole Nationale Supérieure Agronomique ENSAR
    Rennes, Franta
    Diploma de Agronomie Aprofundata, specializarea « Sisteme de productie si Dezvoltare rurala »
    Bursa Guvernamentala Franceza
    1989 - 1994 - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj
    Facultatea de Horticultura
    Cluj Napoca, România
    Diploma de Inginer horticultor
    1983 - 1987 Liceul agroindustrial
    Specializarea Horticultura si Viticultura
    Simleul Silvaniei, Salaj
    Diploma de Bacalaureat

    Experienta profesionala
    Ian 2005 – Mai 2007 Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
    Bucuresti - Consilier al Ministrului, Reprezentant in Comitetul Special Agricol la Consiliul European
    2002 – 2003 Commisia Europeana, Delegatia CE în România
    Bucuresti - Task Manager Agricultura si Dezvoltare rurala, SAPARD
    nov. 1999 – dec 2001 Associatia Nationala de Dezvoltare Agricola – ANDA, Franta
    Centrul International de Cooperare pentru Dezvoltare Agricola - CICDA
    Coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricola si rurala
    martie 1998 - oct 1999 Program de dezvoltare rurala locala în Arges
    Cooperare descentralizata : Cons General Savoia (FR) - Cons Jud Arges – CICDA Director de Program
    mar – iul 1997, apr 1999 Commisia Europeana, DG Agricultura, Divizia Dezvoltare rurala
    Agroeconomist stagiar, Bruxelles
    Pregatirea Programului SAPARD – elaborarea cadrului de reglementare
    si a dispozitivului administrativ de implementare in statele eligibile
    febr - sept 1997 Camera Judeteana de Agricultura Aveyron - Franta
    Rodez, Franta
    Lucrare de diploma DAA « Analiza si evaluarea experientei de dezvoltare agricola si rurala în Nord Aveyron ».
    aug - sept 1995 Centrul International de Cooperare pentru Dezvoltare Agricola - CICDA
    Paris - Montreuil, Franta
    Studiu – diagnoza socio-economica în Arges. Pregatirea unui proiect de cooperare descentralizata Savoia – Arges pentru dezvoltare rurala
    1991-1996 Federatia Regionala a Agricultorilor Ecologici din Bretagne - Franta
    Stagii practice totalizând 13 luni în ferme de agricultura ecologica
    Administrarea fermelor agricole familiale, principiile agriculturii durabile, organizarea interprofesionala a agriculturii ecologice în Franta

    Activitati extra-profesionale
    1992 - 1995 : Coordonator al Programului de stagii pentru studentii USAMV Cluj Napoca în ferme agricole din Franta
    1995 : Initiator si membru fondator al asociatiei profesionale ARGOECOLOGIA
    1990 - 1995 : Reprezentant al studentilor în Senatul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara si în Consiliul de Administratie al Facultatii de Horticultura Cluj Napoca.
    2000 – Prezent : Membru al « Grupului din Bruges », grup european independent de analize si propuneri privind Politica Agricola Comuna si Uniunea Europeana

    Cunostinte lingvistive
    Franceza
    Engleza

    La asemenea CV ar fi trebui pus direct preşedinte peste agricultură. Dacă nici omul ăsta nu face agricultura să zbârnâie, propun să renunţăm şi să devenim ţară eminamente industrială. Iar dacă nici asta cu industria nu merge, să devenim eminamente în servicii. Dacă nici asta nu merge, să devenim o ţară eminamente politică. Politica va merge etern în România.

    demissio



    (demisie)
    Fast şi fâsss
    Politicienii privesc cu greu vestea demisiei lui Decebal Traian Remeş, fie că sunt de la putere, fie că sunt de la opoziţie. Iată că se trage un semnal, devine din ce în ce mai greu să furi în politică.
    Confruntat cu filmuleţul prezentat de TVR, domnul Mureşan spune că este "un colaj realizat de comunişti cu tehnică modernă".
    Ioan Avram Mureşan mai adaugă: "Eu nu am văzut nici un film. Doar nişte transcrieri ale unor convorbiri şi un colaj de fotografii. Eu nu am văzut aceste imagini, procurorii nu mi-au prezentat astfel de elemente probatorii"(…) "Procurorii sunt atât de agitaţi, încât aruncă probe înainte să mi le arate mie. Nu ştiu ce fel de plicuri văd ei. Este vorba despre un dosar care conţinea documente prin care se dovedeşte că sediul episcopiei în Baia Mare aparţine Bisericii Ortodoxe,"
    Plicul? Desigur, plicul a fost dat de Gheorghe Ciorbă în timpul întâlnirii cu Remeş, dar nu avea o legătură cu licitaţiile ci cu… ci cu dosarul menţionat al sediului episcopiei… pe care îl uitase în maşina lui Ciorbă. Eu aş fi întrebat ce legătură avea Mureşan cu episcopia, dar asta este altă treabă. De ce a închis telefonul în timpul întâlnirii cu Remeş? Pentru că era agasat de telefoanele lui Ciorbă. Mureşan a mai spus că resimte un regret că a realizat cu întârziere cu Ciorbă “reprezintă” DNA.
    Decebal Traian Romeş a înmânat premierului Călin Popescu Tăriceanu demisia sa din misia de Ministru al Agriculturii, cerere acceptată (probabil cu uşurare) de câtre premier. Pe “surse” am aflat că prima discuţie relativă la demisie a fost în ziua de luni, Tăriceanu nu a acceptat însă cererea.
    În comunicatul primul ministru se precizează: "Primul-ministru a luat această decizie ca urmare a recentului scandal de presă care îl are în centrul atenţiei pe ministrul Agriculturii, considerând că acesta nu îşi mai poate exercita în mod eficient atribuţiile sale. Premierul apreciază că, în această perioadă, este esenţială funcţionarea normală a Ministerului Agriculturii pentru concentrarea prioritară pe problemele legate de utilizarea fondurilor europene, orice altă preocupare fiind in detrimentul îndeplinirii obiectivelor României în acest domeniu"
    Premierul Călin Popescu Tăriceanu are timp în această săptămână să decidă înlocuitorul pentru… Acum m-a lovit amintirea. Nu spunea domnul premier că nici măcar nu a intrat în discuţie remanierea guvernamentală… păi a intrat în discuţie sau nu? Hmmm…
    Probabil că înlocuitorul lui Decebal Traian Remeş va fi Vicepreşedintele PNL Dan Radu Ruşeanu. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor are sprijinul lui Tăriceanu că reuneşte simpatia majorităţii BPC (Biroul Permanent Central) al PNL. Hotărârea va fi luată, cel mai probabil, chiar astă seară.

    Desigur, cine să fie artizanul cererii de demisie dacă nu onor Partidul Democrat. Motivul? Motivul este exprimat prin vocea autorizată a vicepreşedintele PD, domnul Cezar Preda: “Corupţia a ajuns pe masa Guvernului”.

    Eu îmi pun o singură întrebare, cum ar fi justificat Remeş 30.000 de euro în plus atunci când ar fi dat declaraţia de avere. Aici este interesant. Dacă se descoperă modul în care cei "spăguiţi" reuşesc să ocolească declaraţia de avere, dezavuarea corupţiei este floare la ureche.

    miercuri, octombrie 10, 2007

    pecunia



    (bani)

    Buget de bugetari
    Guvernul ne-a oferit cu promptitudine un buget pe anul 2008. Bugetul a ajuns deja în mâna parlamentarilor. Am avut şi eu prilejul de a răsfoi un buget al României, este o lectură greoaie, pe capitole, care nu spune absolut nimic calitativ sau descriptiv, ci doar global cantitativ şi estimativ. Pentru a ajunge la justificarea sumelor trecute în bugetul României trebuie să urmăreşti dezvoltarea fiecărei direcţii de alocare a fondurilor, mai ales în sectorul investiţiilor. Am fost deci surprins când am văzut că domnul Mircea Geoană are deja o opinie formată. Opinia Partidului Social Democrat, prin vocea liderului său, este destul de uşor de intuit: “Bugetul este varză”. Iată însă că domnia sa, preşedintele PSD, vine şi cu argumente… “este un buget de vis”, nu în sensul că este visul României însetate de frumos ci în sensul că trebuie să visezi frumos ca să ai credinţa ca este realist.
    Creşterea economică de 6,5 %, vis nerealist, reducerea deficitului comercial şi revenirea puternică a producţiei agricole indică o reducere a inflaţie de 3,8%, iar vis nerealist. Guvernul nu va ştii ce va culege, deci bugetul este un vis nerealist. Şi mai spune domnul Geoană că onor guvernul Tăriceanu şi-a alocat o sumă pusă la dispoziţia guvernului cât bugetul apărării şi că… concluzia este că bugetul este un vis urât, şi da, nerealist.
    În acest timp, Ion Iliescu, de la înălţimea funcţiei sale de preşedinte de onoare şi de pe soclul de preşedinte fondator şi figură emblematică pentru PSD, declară, pe faţă, că este nemulţumit. “Nici nu s-a pus problema ca eu să părăsesc acest partid. Eu am spus că mai degrabă alţii vor fi obligaţi să-l părăsească, nu eu voi părăsi partidul pe care l-am fondat.”
    Pe de altă parte şi domnul Călin Popescu Tăriceanu are o oarecare problemă. Ieri declara:
    “Procuratura doreşte un lucru, să-l transforme pe Remeş într-un condamnat şi într-un vinovat de-a gata. Vă pot spune că am hotărât să-i menţin încrederea în continuare. Sigur că dacă vor apărea elemente suplimentare, atunci nu voi încerca să acopăr nici o faptă de corupţie a nici unui ministru. Şi în aceste situaţii Remeş nu ar avea decât o opţiune, şi anume să plece din guvern. Dar până atunci cred că este firesc ca să funcţioneze premisa de nevinovăţie.”
    Iată însă că premisa de nevinovăţia nu a funcţionat prea mult. Peste noapte au început să circule alte zvonuri. Începe să se audă, desigur “pe surse”, că PNL supune judecăţii în acest moment o mică remaniere de patru miniştri. Mai precis ar fi vorba de Decebal Traian Remeş (Ministerul Agriculturii), Tudor Chiuariu (Ministerul Justiţiei), Paul Păcuraru (Ministerul Muncii) şi Cristian Adomnitei (Ministerul Educaţiei). Desigur premierul nu recunoaşte un astfel de lucru, susţine chiar că nu a existat nici un fel de discuţie relativ la remaniere. Ca să fiu şi mai exact, "Fals, zvonuri, nimic adevărat. Nici nu a fost nici cea mai vagă discuţie."
    Bugetul pare soluţia rezolvării problemelor, Tăriceanu pare să aibă problema miniştrilor cercetaţi şi aruncă în discuţie Legea Bugetului, Geoană simte cum se clatină scaunul de preşedinte de partid, discută şi el Bugetul. Cine se mai înscrie la cuvânt, cine mai comentează finanţele pe care România le va avea anul viitor?
    Se pare că şi senatorii se plâng de salarii mici şi de faptul că “asscensorul de pe partea stângă” (aşa cum l-a numit domnul senator Peter Eckstein Kovacs) cu care aceştia urcă la etajul 5 este “marfar” pentru a ajunge la comisia juridică şi la comisia de apărare. Desigur, obişnuiţi cu clasa I, doamnele şi domnii senatori nu mai pot circula acum cu un “asscensor marfar”. Cred că senatorii au dreptate. Cum spunea Marx, munca este o marfă. Dacă nu munceşti, nu poţi circula cu un elevator de marfă. Nu ştiu dacă se va moderniza liftul de pe partea stângă, dar sigur va face istorie formula “asscensor marfar”.
    Spunea un banc cum că doi beţivi mergeau în patru labe pe o şină de tren. La un moment dat unul spune privind la traversele care se pierdeau în zare:
    “Da lungi mai sunt scările astea!”
    Cel de al doilea, cu o privirea pierdută dar înţeleaptă:
    “Urcăm de două ore şi uite, se vede lumina, vine liftul!”

    austerus vetitus



    (strict interzis)
    Arta de a interzice
    Atunci când cineva ajunge la putere se gândeşte mai puţin la organizarea lucrurilor în bune condiţii ci la rearanjarea lor după chipul şi asemănarea sa. Probabil că acest lucru dă senzaţia celui ajuns în poziţia de a decide că este cea mai importantă rotiţă a mecanismului. În timp ce rotiţele conduse mai pot fi înlocuite, roata motrice, pinionul, este cel care dă importanţă întregului sistem mecanic. El fiind legat direct la motor, simte întreaga putere, exact aşa cum vine ea de la sursa de energie mecanică, celelalte rotiţe captează o mică parte din energia disipată prin pinion. Prin această analogie am vrut să arăt că punctul de forţă resimte întreaga putere disipată în urma sa. Desigur, orice punct de forţă este la rândul său doar o parte din întreaga structură, la rândul lui devine şi el o piesă înlocuibilă. Cei care sunt peste micul dictator şi alţii asemeni lui sunt nişte dictatori ceva mai mari. Aşa îmi explic eu că sistemul de a conduce în România se face prin interzicere mai mult decât prin construcţie. Totul merge într-o direcţie, se întâmplă ceva, apare o piedică şi atunci piedica este rezolvată prin restricţie. Este ca şi cum ai merge pe o şosea, vezi o piatră în mijlocul şoselei şi atunci, în loc să îndepărtezi piatra, stabileşti o rută ocolitoare. Auzeam ieri la emisiunea cuplului de prezentatori de la Realitatea TV Gheorghe-Dragotescu că parlamentul a dat pe ascuns o lege în care se interzice realizarea sontajelor de opinie pe perioada campaniei electorale. Acesta se adaugă mai vechii interziceri a publicării sondajelor de opinie din ziua votului până la închiderea urnelor. Parcă aud motivaţia, “neinfluenţarea electoratului”, de parcă în aceste sondaje de opinie constă manipularea maselor. Mai nou există moda declarării sondajelor mincinoase de parcă statistica ar fi luat-o razna special ca să răspundă nevoilor personale ale partidelor. Prima întrebare este “Cine a comandat sondajul?”, există un răspuns oarecare, după care urmează o rezoluţie expertă a situaţiei restrânsă la două cuvinte “păi d’aia…” însoţite de un rânjet complementar.
    Aş fi vrut să vorbesc despre aceste sondaje, dar am auzit una şi mai gogonată. Domnul prim ministru Tăriceanu interzice telefoanele mobile în sala Guvernului!
    Dacă nu aş ştii ce este în spatele acestei decizii, poate că nu aş râde. Să vedem motivaţia interzicerii.

    Decizia ca în sala şedinţelor de Guvern să nu mai fie acceptate telefoane mobile are ca scop asigurarea unor bune condiţii pentru desfăşurarea reuniunilor Executivului, deoarece membrii Cabinetului nu pot fi atenţi la discuţii dacă vorbesc şi la telefon, a declarat premierul Călin Popescu Tăriceanu. "Dacă vă închipuiţi că un ministru poate fi atent la şedinţă şi să vorbească şi la telefon, vă înşelaţi", a spus Tăriceanu, solicitat de presă să explice motivul interdicţiei. El a precizat că acesta este motivul pentru care s-a decis ca accesul în sala şedinţelor de Guvern să fie permis fără telefoane mobile, şi nu eventuale indicii că telefoanele miniştrilor ar fi ascultate.
    Un premier neascultat este unul fericit

    Ei bine, tocmai această negare de la sfârşit mă face să cred că ceea ce credeam de la bun început, chiar este adevărat. Premierul a luat act de faptul că la dosarele miniştrilor cercetaţi există convorbiri telefonice. A mai luat act de posibilitatea tehnică de a asculta ce se întâmplă împrejurul unui telefon, fără a fi telefonul în funcţiune. Şi-a dat deci seama că pot exista scurgeri de informaţii din şedinţele Guvernului României printr-o tehnologie foarte accesibilă acum multor organisme, fie ele servicii specializate, fie chiar şi trusturi de presă.
    Iacătă că lucrurile se leagă şi cu o decizie de acum ceva timp prin care domnul Tăriceanu a stabilit secretizarea Secretariatul General al Guvernului prin procedee tehnice şi prin distribuirea de certificate de acces la informaţii clasificate.
    Premierul adaugă în decizia sa: "Este interzis accesul în sala de şedinţe a Guvernului cu telefoane mobile, precum şi cu aparatură de înregistrare audio şi/sau video, alta decât cea care asigură înregistrarea oficială sau care aparţine reprezentanţilor mass-media prezenţi la începutul lucrărilor. Pe timpul şedinţei Guvernului, personalul din Compartimentul documente clasificate al SGG asigură instalarea şi punerea în funcţiune a aparaturii speciale pentru protecţia împotriva ascultării active".
    Ce poate face un ziarist sau un simplu cetăţean pentru a afla ce se întâmplă în spatele uşilor închise? Nimic mai simplu, poate cere asta şefului Secretariatului General al Guvernului dacă au acces la documentele clasificate. Nu aveţi acces? Probabil că nu sunteţi o persoană de încredere, adică nu prezentaţi siguranţă că veţi ţine informaţiile doar pentru domnia voastră. Cum? Dacă sunteţi ziarist înseamnă că tocmai asta impune meseria, aducerea la cunoştinţa cetăţeanului, mediatizarea? Păi ce am spus eu, nu sunteţi de încredere.O ureche care asculta de guvern

    Domnule Tăriceanu, dacă îmi permiteţi… am eu o soluţie cu privire la problema ascultării şedinţelor. Deschide domnule uşa, daţi pe site-ul Guvernului înregistrările video şi stenograme. Pariez că nu vă mai ascultă nimeni telefoanele. Adică de ce Parlamentul poate să facă asta şi domnia voastră nu. Cine şi ce secrete vă fură atunci când ascultă discuţiile de la guvern. Ce decizii secrete aveţi domnia voastră, ce fel de discuţii care nu trebuiesc aduse la urechea publică? Aveţi cumva un plan secret de exterminare a românilor? Sau oare nu trebuie să asculte cineva afacerile care le derulaţi în guvern? Lucraţi într-o instituţie publică, cum se împacă acest lucru cu ascunderea activităţii domniilor voastre.
    Altfel... zău că nu vă înţeleg, nu vreţi să fiţi ascultat şi pe urmă vă plângeţi că nimeni din subordinea domniei voastre nu vă ascultă. Vreţi să vă hotărâţi o dată?

    marţi, octombrie 09, 2007

    praefero colloquium



    (anticipare congres)
    Iliescu nu pare să arate că a acceptat oferta de pace rostită printre dinţi de către Mircea Geoană. Să pare că liderul de onoare al PSD este foarte nemulţumit de cum este condus partidul său de liderul actual al partidului său. Îndrăznesc să cred că adevărata nemulţumire nu are nici o legătură cu moţiunea de cenzură şi nici cu eşecul referendumului contra preşedintelui. Poate că are legătură cu scăderea dramatică a partidului în sondaje. De altfel Ion Iliescu şi-a exprimat foarte clar părerea relativ la reacţia pe care a avut-o Mircea Geoană la adresa sa pentru că a “îndrăznit” o poziţie contrară de cea impusă grupului parlamentar PSD de către vârful politicii social-democrativă.
    "Mă rog, este un fel de încercare de a linişti spiritele, pentru a judeca cu mai multă atenţie. Din acest punct de vedere sunt de acord", a spus Ion Iliescu. (…) Nu sunt de acord cu multe altele, dar acum nu vreau să le comentez" , a spus Iliescu.
    Durerea domnului Geoană este probabil foarte mare dat fiind că decizia Comitetului Executiv Naţional a fost în unanimitate în favoarea lui Ion Iliescu, nici un coleg de la vârful partidului nu a cerut sancţionarea celor “îndepărtaţi” de punctul de vedere oficial. Teoretic şi practic, Mircea Geoană se află în faţa unui noi eşec, al câtelea oare, de data aceasta în sânul propriului partid. Caracterul tranşant al replicii lui Ion Iliescu mă face să cred că momentul îndepărtării lui Mircea Geoană este foarte aproape, nu se aşteaptă decât organizarea evenimentului.

    comminuo ars, artes liberales



    (a strica artă, discipline umaniste)
    Ştirea a străfulgerat scurt şi lipsit de emoţie, la fel precum a lovit şi "arma" crimei:
    Un tablou al pictorului Claude Monet, "Le pont d'Argenteuil", a fost străpuns cu pumnul de un membru al unei bande de tineri care au pătruns prin efracţie în Musée d'Orsay, din Paris, la sfârşitul acestei săptămâni, potrivit Ministerului francez al Culturii
    , transmite AFP.
    Avem de a face cu o dublă îngrijorare. Nu cred că cei patru băieţi şi o ştrengăriţă sunt o bandă, cel puţin aşa cum înţelegem noi cuvântul, adică grup de răufăcători. Probabil că sunt simpli adolescenţi cu prea mult timp liber şi prea multă libertate. Cred însă că acei cinci tineri nu realizau exact valoarea unui tablou expus într-un muzeu. Aici vorbim de o gravă lipsă a sistemului educaţional într-o ţară în care educaţia reprezintă tradiţie. Cum să ajungi la adolescenţă şi să nu înţelegi valoarea reală a unui tablou, o fotografie a unui moment din istorie, a sensibilităţii şi gândirii din acel moment, al nivelului de înţelegere, al ştiinţei, al naturii umane… Cum ar fi putut gându acel tânăr gestul de a da un pumn într-un tablou şi nu interdicţia culturală de a atinge un Clode Monet. Cea de a doua îngrijorare este relativă la uşurinţa cu care se pot deteriora unele valori mondiale. Cum au putut pătrunde cinci tineri uşor “ebrietaţi” într-un muzeu care adăposteşte asemenea valori?
    Christine Albanel, doamna Minitru al Culturii din Franţa, a declarat că:
    “De fiecare dată se rupe ceva din noi atunci când un obiect de artă ce reprezintă memoria noastră, moştenirea noastră, pe care o iubim şi de care suntem mândrii, este victimă a unui adevărat act criminal.”
    Doamna Ministru a mai adăugat:
    “Ştim că au fost patru sau cinci persoane, cel mai probabil patru băieţi şi o fată, care au intrat în jurul miezului nopţii spre dimineaţă, spărgând o uşă care a fost, probabil, fragilă.”
    Tinerii nu au fost identificaţi încă la ora la care scriu, dar există în memoria camerelor de supraveghere.
    Pictura "Le pont d'Argenteuil" (Podul Argenteuil) a fost realizat de artist la Orsay în anulul 1874. Podul Argenteuil este un motiv preferat al lui Monet, dovadă fiind şi numărul mare de tablouri care îl reprezintă, şapte cunoscute.
    Am să spun numai câteva cuvinte despre Claude Monet. S-a născut în Paris la 14 noiembrie 1840 şi a murit pe data de 5 decembrie 1926 al Giverny, loc în care artistul locuia din anul 1883. Monet se înscrie în linia franceză revoluţionară a vremurilor. El este iniţiatorul, liderul, artistul ce pledează pentru stilul Impresionist. De altfel, Monet este considerat arhetipul mişcării impresioniste. Să adaug şi faptul că pictura sa Impression, soleil levant (1872) (Impresie, răsărit de soare), pictură aflată la Musée Marmottan din Paris, este şi motivul pentru care grupul a primit denumirea de Impresionişti.
    Dacă doriţi să aflaţi mai multe amănunte despre pictura lui Claude Monet, vă recomand site-ul WebMuseum Paris, Claude Monet sau site-ul Claude Monet, Viaţă şi artă

    luni, octombrie 08, 2007

    NORMALITATE


    Andrey Dergatchev - Rain

    argumentum et probatio



    (dovadă şi probă)
    Atunci când juriştii vorbesc, acuzaţii tac. Ajuns în faţa judecătorului, ex-ministrul Mureşan a asistat neputincios la bătălia legală dusă de juriştii prezenţi în încăpere. Ceea ce mă miră pe mine este că aceste discuţii sunt preliminare oricărui proces. Nu se schimbă nimic, dar discuţia se repetă nesfârşit.
    Pe scurt, Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru marţi judecarea recursului înaintat de procurorii DNA ca urmare a deciziei de respingere a cererii de arestare preventivă dată de instanţa inferioară. De fapt decizia era o interdicţie de părăsire a oraşului de domiciliul, un fel de arest la domiciliu având în vedere că Baia Mare nu este un oraş în care îţi poţi face urma pierdută.
    Tertipurile avocăţeşti au început să lucreze. Bogdan Bărbat, avocatul lui Mureşan, a cerut amânarea recursului pe motiv de nestudiere a dosarului şi de nemotivare a recursului. Avocatul a mai adăugat că "E timpul să se termine cu aceste cauze la miezul nopţii".
    Procurorul…
    O observaţie importantă, foarte rar văd spunându-se clar ce procuror, cine anume a spus ceva. Parcă ar veni în sala de judecată mascaţi. Pe site-ul DNA, www.pna.ro (Numai proştii schimbă site-ul după ce se schimbă instituţia, mai bine o laşi cum cade dacă www.dna.ro este ocupată de DNA Solutions.) nu găseşti decât pe cei care conduc această structură, cum ar fi procurorul şef Daniel Marius MORAR de la structura centrală şi procurorul şef serviciu Adrian Marius SURDU de la Serviciul teritorial Bucureşti. Şi mai interesant este că ditamai DNA-ul nu pare să aibă nici o adresă de email. Nu te poţi adresa decât telefonic, în scris sau în persoană. Foarte ciudat. Să revin totuşi…
    Procurorul a argumentat că nu au fost încălcate prevederile Codului de Procedură Penală.
    Fostul ministru al Agriculturii, probabil a fost impresionat de teatrul ieftin jucat în faţa instanţei. Fiind întrebat dacă dosarul include numele lui Decebal Traian Remes, Ioan Avram Mureşan a spus, epuizat, "Probabil, probabil!".
    “Probabil” mă gândeam şi eu că ar fi implicat. “Probabil” se gândea şi Remeş atunci când spunea că, probabil, a devenit o ţintă.
    Iată că Ministrul Agriculturii, Traian Decebal Remeş, a declarat, duminică, la Realitatea TV:
    "Mureşan a constituit o ţintă politică la un moment dat şi probabil că acum, datorită unor ieşiri ale mele, pot constata că am devenit şi eu o ţintă şi se încearcă compromiterea mea."(…) "Nu mi-e frică în contextul acesta de nici o urmare."
    Ministrul actual al agriculturii se simte liber pentru că nu îl cunoaşte pe omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, deci nu are legătură cu acest caz şi nu a fost citat la DNA.
    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări faţă de Ion Avram Mureşan pentru complicitate la săvârşirea a două infracţiuni de cumpărare de influenţă prevăzute de Legea 78/2000 privind fapte de corupţie şi faţă de omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, pentru săvârşirea a două infracţiuni de cumpărare de influenţă.
    Se pare însă cu sursele judiciare care discută cu presa nu sunt de acord. Ele spun că demnitarul căruia Ioan Avram Mureşan urma să îi dea mita de la Gheorghe Ciorbă pentru a favoriza firmele omului de afaceri băimărean la licitaţii publice ar fi Decebal Traian Remeş, actualul ministru al Agriculturii. Pe scurt, o acuzaţie pe baza Legii 78/2000”. Dacă vedeţi citat prin ziare articolul 61, nu-l luaţi în seamă, legea 78 nu are decât 33 de articole.
    Ce va fi…?, va fi.

    duminică, octombrie 07, 2007

    probatio et argumentum



    (probă şi dovadă)
    Ceea ce începea să se subînţeleagă, s-a confirmat. PSD Bucureşti, în frunte cu primarul Marian Vanghelie, a trecut în tabăra lui Ion Iliescu. Se pare că domnul Vanghelie a demonstrat, pentru a nu ştiu câta oară, că are un excelent simţ politic. Vulcanicul primar a dovedit că el duce partidul în spate şi nu invers, nu are deci de ce să se teamă să spună ce gândeşte. În plus, domnul Vanghelie ţine în mână cea mai importantă organizaţie din partid. Am să mai spun o ultimă calitate dovedită de Marian Vanghelie, aceea că poate face cu uşurinţă pasul în spate fără să se prindă de orgolii inutile. A dovedit acest lucru atunci când a ţinut un discurs excepţional în momentul când a cerut domnului Vasile Dâncu să se reîntoarcă la cârma partidului. Probabil că acel moment a reprezentat şi ruptura de Mircea Geoană.

    Revenind în actualitate, liderul PSD Bucureşti a afirmat, într-o conferinţă de presă, că organizaţia de Bucureşti nu va pune în discuţie sancţionarea parlamentarilor social-democraţi care au votat împotriva moţiunii, el arătând că obiectivul acesteia ţine de pregătirea campaniei pentru Parlamentul European.
    Iată că domnul Vanghelie mă surprinde cu un punct de vedere direct şi bine ţintit, care repetă cumva ceea ce spune Mircea Geoană, dar mult mai convingător: „Nu mai discutăm de sancţiuni. Nu avem timp de sancţiuni, ne vom ocupa de campanie.” (…) „Am depăşit acest lucru, cu excluderile, am spus punctul de vedere al organizaţiei PSD Bucureşti înainte de a se purta discuţiile. Această discuţie s-a finalizat. Nu este nici o disfuncţionalitate, există o echipă. Ion Iliescu cred că este alături de Mircea Geoană şi împreună cu Adrian Severin vom face campanie în Bucureşti.”
    Încep să înţeleg că “vorbele lui Mircea Geoană” a copiat “vorbele domnului Vanghelie” şi nu invers. Ceea ce însă mi s-a părut un atribut politic dominant a fost optimismul incurabil al discursului sub semnătura lui Marian Vanghelie, „alături de Mircea Geoană, preşedintele Ion Iliescu va fi în acest partid, în această organizaţie şi în această campanie”. Prevăd că domnul Marian Vanghelie va ajunge în scurt timp foarte aproape de postul de preşedinte al PSD, atât de aproape încât va privi la el în urmă sa.

    rota et politia



    (roată şi politică)
    I s-a luat jucăria cercetării miniştrilor lui Traian Băsescu sau nu, nu se poate spune. Iată însă că la ştirile dimineţii am văzut un fost ministru ridicat de poliţie şi depozitat în duba cu girofar. Este vorba de fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureşan. Cei ce l-au reţinut sunt procurorii DNA. Soţia domnului ministru se întreba revoltată dacă mai suntem încă în perioada comunistă de se fac asemenea arestări în miez de noapte. Iată o întrebare pe care mi-o pun şi eu de foarte mult timp. Probabil că în cazul oamenilor mărunţi este însă justificată violenţa de vreme ce mass-media nu pare a se indigna în nici un fel. Iar am senzaţia că România este pe de o parte a oamenilor egali între ei, pe de altă parte a oamenilor mai egali decât ceilalţi. Iată că suntem în plin sezon de transferuri, iar dacă din partea săracă ajungi cu greu în cea bogată, începem să avem semnale că se poate şi invers atunci când există voinţă politică.
    Dar să revenim la cazul nostru. Este duminică dimineaţă, zi lăsată de Dumnezeu nelucrătoare, dar legea nu doarme, este vigilentă şi nu iartă. Procurorii anticorupţie folosesc această zi de duminică în care miroase a toamnă târzie pentru a-l audia, din nou, timp de cinci ore, pe fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureşan. Din câte se ştie, DNA este o instituţie foarte secretoasă atunci când trebuie, domnul Mureşan este cercetat într-un dosar în care este acuzat de complicitate la săvârşirea a două infracţiuni de cumpărare de influenţă.
    Mă întreb ce anume conţine acest dosar din moment ce fostul demnitar Ioan Avram Mureşan a fost reţinut, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pentru 24 de ore. Probabil că audierile acestea de 24 de ore au fost cu adevărat fructuoase. Mureşan a fost transferat la Direcţia Cercetări Penale a IGPR şi va fi prezentat, în cursul zilei de azi, magistraţilor Tribunalului Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă, pentru 29 de zile. Asta înseamnă că cei de la DNA cred că Mureşan va părăsi ţara. Probabil că acea mită a avut o valoare importantă. Iată însă că la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Mureşan a declarat că ''nu e vorba de nici o mită''. Ce spun însă procurorii DNA? Ei spun că aceste audieri survin unei percheziţii efectuată de procurorii DNA, sâmbătă, la o casă a lui Mureşan de lângă Baia Mare. Mai spun că efectuează cercetări penale faţă de Ioan Mureşan, pentru complicitate la săvârşirea a două infracţiuni de cumpărare de influenţă, prevăzute de art. 61 din Legea 78/2000, şi faţă de Gheorghe Ciorbă, om de afaceri, pentru săvârşirea a două infracţiuni de cumpărare de influenţă. Cumpărare de influenţă… Doamne câţi ar trebui judecaţi pentru asta! Şi cam ce a luat, cam la ce valoare se înscrie această mită? Din probele administrate până în prezent de procurori a rezultat că, în cursul lunii septembrie 2007, fostul ministru Ioan Mureşan ar fi înlesnit transmiterea promisiunii şi darea unor produse în valoare de 1.500 lei şi a sumei de 15.000 euro, de la învinuitul Gheorghe Ciorbă, unui demnitar al statului român, pentru ca acesta din urmă să favorizeze firmele omului de afaceri la licitaţii publice organizate de instituţii publice aflate în subordinea demnitarului. Deci 15 mii ori… cât mai e un euro azi… să spunem aproximativ 3,36 face exact 50.400 la care adaugăm 1.500, total… 51.900, adică 520 milioane lei vechi. Cam trei, poate patru luni de trăit în străinătate. Cu puţin efort… 6 luni de zile. Procurorii anticorupţie mai susţin că, în acelaşi scop, Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Ioan Mureşan, ar fi promis că va oferi şi un autoturism de lux. Stai! Acum observ. Oare am citit eu bine? Nu care cumva s-a întâmplat ceva din momentul în care am dat COPY până în momentul în care am dat PASTE? Să fie posibil?!?! Este vorba de septembrie 2007, adică acum nici o lună? De când au căpătat cei de la DNA o asemenea viteză. Poate de când domnul Mureşean a reprezentant PNŢ-CD în guvernul în care a fost ministru şi domnul Constantinescu, vai!, s-a gândit să plimbe plăcuţe cu PNŢ-CD la un miting la care domnul Băsescu vroia să ia cuvântul. Bad Constantinescu, bad!
    Cine este acest Ciorbă Gheorghe? Acum îmi dau seama că a mai fost un Ciorbea pe la PNT, Creştin şi Democrat. Internetul nu mi-a pus la dispoziţie o imagine doar nişte poze de pensiuni întrate în circuitul turistic românesc. Nu ştiu dacă este vorbe de acelaşi nume sau de o banală potrivire de nume. Cred că nu este însă vorba de o confuzie dacă spun că numele lui Gheorghe Ciorbă a fost implicat în februarie 2005 în ancheta care l-a vizat pe Cosmin Vasile Ţuţuraş, funcţionar al Primăriei Satu Mare, care ar fi primit 40 de mii de euro, pentru a interveni pe lângă procurori pentru a obţine soluţionarea favorabilă a unui dosar şi a obţine rapoarte financiare favorabile în cazul administratorului de la funcţionari din cadrul Gărzii Financiare şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Satu Mare. Atunci Ţuţuraş a fost arestat, pentru trei săptămâni, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani după ce omul de afaceri Gheorghe Ciorbă a făcut un autodenunţ prin care arăta că i-a dat acestuia 40.000 de euro pentru a interveni într-un dosar în care era acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani.
    Situaţia lui Ioan Avram Mureşan nu este tocmai roză. El este deja judecat într-un dosar pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată şi fals intelectual. Următorul termen al procesului, care este judecat la Tribunalul Bucureşti, este stabilit pentru 29 octombrie. Procurorii anticorupţie au stabilit faptul că învinuitul Ioan Avram Mureşan a schimbat, prin Ordinul ministerial 155 din 23 decembrie1999, destinaţia fondului de contrapartidă constituit din contravaloarea în lei a unui ajutor nerambursabil primit din partea Guvernului Statelor Unite, în sumă totală de peste 29 miliarde de lei. De asemenea, s-a reţinut faptul că învinuitul Ioan Avram Mureşan, în calitatea sa de ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei, ar fi întocmit un raport în numele reprezentanţilor SC Sunoil SRL Râmnicul de Jos, fără a exista vreo cerere din partea acestora, prin care solicita amânarea termenului de restituire a unui împrumut de 5.000 tone ulei dat de Agenţia Naţională a Rezervelor de Stat pe baza unui alt raport avizat şi întocmit de acuzat.

    O fi o răzbunare, o fi adevărat, o fi dosar politic, aşa fac oare toţi miniştrii… am să urmăresc în continuare presa pentru a vedea adevărul aşa cum este el descoperit de justiţie… mă gândesc totuşi, dacă foştilor miniştri le era necesară aprobarea preşedintelui în funcţie, foştilor preşedinţi, cum este domnul Constantinescu, cui i se va cere voie pentru cercetare şi judecare?
    Domnilor, nu vă mai înghesuiţi să ajungeţi la vârf, mai devreme s-au mai târziu se va deschide sezonul la vânat mare şi veţi simţi în ceafă răsuflarea DNA. Nu e mai bine să staţi liniştit la munca de jos a partidului, acolo unde nu vă cercetează nimeni pentru că sunteţi prea mărunt. Lăsaţi tinerii să se expună, doamnele… cine ştie, poate fac şi ceva treabă, poate stopează valul acesta de interes personal şi se mai face ceva şi pentru interesul public. Îl auzeam ieri pe domnul Geoană cum s-a chinuit câteva minute să explice că “treaba” cu devansarea măririi pensiilor este a PSD, iniţiativă PSD, lege PSD… banii care se dau la pensionari sunt tot ai PSD? Dacă nu… Din gură ştie să de oricine, să faci plusvaloare e ceva mai greu. De aceea mă adresez politicienilor… nu uitaţi plus valoarea, de distribuţia veniturilor are cine să se ocupe. Faceţi condiţii de obţinere a fondurilor între oamenii din ţară, cei care vă par simple punctuleţe atunci când ţineţi discursuri sforăitoare de la înalta tribună, aceştia plătesc impozite pe venit, TVA, alte taxe, alte impozite, şi astfel se fac bani la buget. Acest lucru este primordial distribuţiei.

    musica jazz, poesis



    (jazz, poezie)
    Când am auzit prima dată de proiectul “Sibiu - Capitală culturală” mi-am zis că este desigur unul dintre acele sloganuri menite să aibă afişe colorate dar nici o finalitate. Spre bucuria mea, m-am înşelat. Iată că evenimentele sibiene fac de râs o capitală europeană prăfuită, ca Bucureştiul, în care totul este festivist şi înnoroiat. Aproape că am început să aştept cu nerăbdare să se mai întâmple ceva pe la Sibiu…
    Formaţia By Any Means, Sanda Weigl & Orchestra şi saxofonistul bariton Alex Harding vor participa la Festivalul Internaţional "Jazz And More" Sibiu 2007, care se va desfăşura între între 11 şi 14 octombrie.
    Cea de-a treia ediţie a Festivalului "Jazz And More", care se va desfăşura în Pavilionul 2007, va aduce la Sibiu muzicieni renumiţi ai jazzului modern, informează organizatorii.
    Scena "improvised music" va fi reprezentată de două formaţii: Trio Local din Spania, condusă de pianistul Agusti Fernandez, şi The A Trio din Liban, condusă de trompetistul Mazen Kerbaj.
    Două formaţii ale spaţiului "new jazz" european prezente la Sibiu sunt trioul saxofonistului vienez Max Nagl şi trioul Strings & Wires al pianistului sibian Mircea Tiberian. Max Nagl Trio va avea în programul de la Sibiu compoziţii ale lui Robert Wyatt, baterist şi solist vocal al formaţiei Soft Machine.
    Scena "newyork dontown jazz" va fi reprezentată de formaţiile: Sanda Weigl & Orchestra, Tyft Trio şi Roy Nathanson’s Sotto Voce.
    Tyft este trioul newyorkez al ghitaristului islandez Hilmar Jensson. Saxofonistul şi compozitorul Roy Nathanson este o figură cunoscută a jazzului contemporan, care s-a remarcat cu grupurile Lounge Lizzard sau Jazz Passangers. Din formaţie mai fac parte trombonistul Curtis Fowlkes, Tim Kiah la bas, Sam Bardfeld la vioară şi raperul Napoleon Maddox. Muzica lor alternează stilurile pop, post bop, hip hop, şi poezie.
    Centrul festivalului va fi reprezentat de recitalul supergrupului By Any Means, format din Rashied Ali la baterie, Charles Gayle la saxofon şi William Parker la contrabas.
    Cei trei sunt consideraţi moştenitorii spirituali ai părintelui jazzului modern, John Coltrane. Rashied Ali a fost chiar bateristul lui Coltrane în ultima sa formaţie, dezvoltând aşa-zisa tehnică de percuţie politonală, proprie free-jazzului. A fost elevul lui Philly Joe Jones şi a cântat cu aproape toţi marii muzicieni de jazz. Charles Gayle, saxofonist, pianist, percuţionist şi compozitor este considerat unul din cei mai creativi muzicieni. A cântat cu Cecil Taylor. William Parker este unul dintre cei mai creativi contrabasişti contemporani.

    Date suplimentare puteţi găsi aici: Jazz and More

    Cel de al doilea eveniment, deja trecut, “Maraton european de poezie la Sibiu”
    Aproximativ 90 de poeţi din România, dar şi alte state ale Europei au participat la un maraton al poeziei care a început, vineri dimineaţa, la Sibiu şi a ţinut mai bine de 15 ore de recitări.
    "Maratonul European de Poezie" este un proiect din cadrul Programului Capitalei Culturale Europene şi este organizat de către Uniunea Scriitorilor.
    Un număr de 87 de poeţi din întreaga ţară, dar şi din Portugalia, Franţa, Belgia, Ungaria, Polonia, Germania, Austria şi Republica Moldova şi-au prezentat operele începând de vineri de la ora 8.30 şi până în noaptea de vineri spre sâmbătă la ora 02.40.
    "Ideea a fost de a face ceva deosebit. Niciodată în România nu s-au mai adunat atât de mulţi poeţi la un loc şi nici în lume nu au fost întruniri atât de mari şi atât de multe ore să se citească poezie. Am vrut să avem aici poeţi din toate curentele care să-şi prezinte poeziile. Am avut ideea, am făcut un proiect pentru Capitala Culturală, care a ieşit câştigător. Era normal ca acest maraton să fie la Sibiu, pentru că oraşul este Capitală Culturală”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Andrei Bodiu, organizatorul maratonului.
    Poeţii prezenţi au apreciat ideea originală şi şi-au manifestat încântarea de a se reuni.
    La maratonul de poezie a participat şi Mircea Cărtărescu care a fost îndelung ovaţionat de public.

    Polihronie

    În aceasta zi vreau să-l amintesc pe Sfântul Mucenic Polihronie.

    Acesta a fost născut în provincia ce se cheamă Gamfanita, iar tatăl acestuia Vardenie era plugar. Şi şi-a învăţat copilul carte, şi i-a poruncit să urmeze după ceilalţi copii. Si fiindu-le apa departe, prin ruga copilul a izvorât fântâna în curtea tatălui său cu apa foarte bună; pentru ca avea copilul multă înţelepciune şi înfrânare. Deci ajungând în vârstă, se lua cu cei ce lucrau la vii şi merse la Constantinopol. Şi lucrând şi el cu ceilalţi lucrători la vie, gustă hrana şi bea apa a doua zi, sau a treia zi. Iar stăpânul viei mirându-se de lucratorul lui Dumnezeu şi respectând virtutea lui, i-a dat o sumă de aur şi l-a trimis zicându-i: "Du-te la casa ta şi te roagă lui Dumnezeu pentru mine", oprindu-i şi sapa de dragul credintei, care a făcut multe minuni; iar el cu aurul ce avea la mâna lui, a făcut o biserică; si aflându-se la Sinodul ce s-a ţinut la Niceea, fiind citet s-a învrednicit şi de diacon si de preot. După aceea murind marele Constantin, îndată erezia lui Arie începu a prinde pe mulţi; atunci sfântul acesta ţinând tare credinta cea dreaptă, se silea totdeauna a o creşte şi a o întări. Pentru aceea ereticii se topeau de zavistie, şi aflând pe sfântul stând la altar, au sărit fără veste şi l-au junghiat şi l-au tăiat cu sabiile, amestecându-l cu tainicul şi dumnezeiescul sânge, şi astfel l-au trimis fără voia lor jertfa sfânta lui Dumnezeu.

    musica rockica



    (rock 'n' roll)
    Preşedintele Băsescu a intrat într-o febră a acţiunilor. Printre aceste acţiuni, un loc aparte îl reprezintă acordarea de decoraţii. Nu discut celelalte decoraţii, însă cea despre care vreau să vorbesc cred că este cu adevărat justificată. Preşedintele Traian Băsescu a organizat un eveniment de decernare a Ordinului “Meritul Cultural” trupei rock Iris.
    Am găsit pe INTERNET semnificaţia acestui Ordin.

    Încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea au apărut, în diverse state europene, medalii “pentru cultură şi artă”, dintre care unele aveau chiar denumirea de Bene Merenti (Vatican, 1820; Hohenzollern-Sigmaringen, 1860; Saxonia ş.a.). Preluând acest model, domnitorul Carol I a dorit, la rândul său, să instituie o astfel de medalie; restricţiile impuse de Poarta Otomană privind instituirea decoraţiilor l-au determinat pe domnitor ca primele astfel de medalii să le confere cu titlu personal, ca simple medalii fără toartă şi panglică. Abia în 1876, prin Decretul nr.414, se instituie medalia “Bene Merenti”, care urma să răsplătească meritele în domeniul artelor, ştiinţelor, industriei, agriculturii, cu alte cuvinte în toată sfera de activitate civilă. Medalia avea două clase.
    Peste un sfert de secol, la iniţiativa lui Spiru Haret, ministrul educaţiei la vremea respectivă, începând din 1898 şi până în 1906, au fost instituite o serie de medalii, organizate pe câte două clase fiecare, numite Răsplata muncii pentru învăţământul primar, Răsplata muncii pentru învăţământul secundar, Răsplata muncii pentru învăţământul profesional, unificate, în 1906, într-o singură decoraţie, medalia Răsplata muncii pentru Învăţământ. Tot în 1906 a fost instituită şi medalia Răsplata muncii pentru Biserică. Toate aceste medalii au fost în uz şi au răsplătit meritele avute în domeniul artelor, ştiinţelor, literaturii, muzicii, în propăşirea şi modernizarea agriculturii şi a întreprinderilor industriale precum şi pe cele din domeniul educaţiei naţionale şi a cultelor până în 1931, când regele Carol II instituie ordinul şi medalia Meritul Cultural prin Decretul Regal nr.2680, completat prin Decretul Regal nr.2684. Ordinul era organizat pe patru grade care, în ordine descrescătoare, erau: Comandor, Ofiţer, Cavaler clasa I, Cavaler clasa a II-a; medalia avea două clase. Aceste distincţii, identice ca formă, primeau panglici diferite în funcţie de domeniul de activitate pentru care se confereau şi care erau:
    a) litere şi opere literare;
    b) ştiinţă teoretică şi practică;
    c) artă, muzică, teatru;
    d) opere de cultură generală şi ocrotirea culturii;
    e) culte;
    f) şcoală;
    g) cercetăşie, educaţie fizică şi sport;
    h) opere sociale.
    Ordinul se putea conferi celor care ”se disting în cultură, fac fală României şi umanităţii prin opere de creaţie”, în timp ce medalia se acorda pentru ”deosebita sârguinţă” depusă în diversele domenii de activitate precizate de categoriile amintite. Primele trei grade ale ordinului aveau un număr limitat de membri şi, pentru prima şi singura dată în cadrul sistemului românesc de distincţii, şi numărul cetăţenilor străini care puteau fi decoraţi era limitat, chiar dacă această limită numerică era mai mult decât dublă faţă de cea fixată pentru cetăţenii români. Cetăţenii români care puteau primi gradul de Comandor varia de la 10 (categoria c) la 30 (categoriile e şi f), restul categoriilor având câte 20; pentru gradul de Ofiţer, limitele erau de la 30 la 100, pentru aceleaşi categorii ca cele amintite mai sus, restul având câte 60, iar la Cavaleri clasa I, cifrele variau de la 120 la 300, cu majoritatea categoriilor de câte 200. Medaliile şi gradul de cavaler clasa a II-a din toate categoriile nu aveau număr limitat prin lege.
    Însemnul ordinului Meritul Cultural era o cruce cu braţele egale, confecţionată din argint, emailată albastru-violet; pe centru, era un medalion metalic care avea efigia regelui Carol II, purtând caschetă, şi, marginal, numele şi titulatura sa, totul înscris într-o cunună din frunze de lauri. Pe revers, în medalionul înconjurat de cununa de lauri, era scrisă deviza decoraţiei: „PRIN CULTURA LA LIBERTATE”. Cele trei grade superioare erau surmontate de câte o coroană regală şi erau aurite; gradul de cavaler clasa a II-a nu avea coroană şi era în culoarea naturală a argintului. Medalia era circulară, avea efigia suveranului şi titulatura sa pe avers, precum şi deviza distincţiei, pe revers. Din 1941, pe avers este redată efigia noului suveran, regele Mihai I, cu capul descoperit, în rest, decoraţia rămânând neschimbată.
    Ordinul şi medalia Meritul Cultural au funcţionat în condiţii “normale” mai puţin de un deceniu; chiar dacă ele s-au acordat şi în timpul războiului precum şi în primii doi ani de după încheierea acestuia, numărul celor decoraţi a fost destul de mic şi, pe ansamblu, la desfiinţarea decoraţiei, numărul vacanţelor la toate categoriile era încă foarte mare.
    După aproape două decenii de la încetarea existenţei unei distincţii specifice pentru cultură, prin Decretul nr.738 din 7 octombrie 1966 este instituit din nou un ordin şi o medalie Meritul Cultural; ordinul era organizat pe 5 clase şi medalia pe două clase, ambele acordându-se pentru “contribuţia deosebită în domeniul literaturii, artei şi culturii”. Nu exista limită numerică de conferire pentru nici o clasă. Însemnul ordinului era o stea cu 8 raze, emailate alb, care au între raze câte o steluţă din metal; în centrul stelei era un medalion purtând ştanţată o făclie arzând. Clasele sunt diferenţiate prin culoarea medalionului: la clasa I, el era aurit, la clasa a II-a, era argintat, la clasa a III-a, avea culoarea oţelului oxidat, la clasa a IV-a, era de culoare argintie şi steluţele dintre raze erau de dimensiuni mai mici, la clasa a V-a, medalionul avea culoarea bronzului oxidat. Trebuie spus că, din cauza calităţii execuţiei (dar şi conceptual !), de cele mai multe ori diferitele clase se confundau extrem de uşor. Medalia Meritul Cultural era circulară, cu bordura uşor proeminentă, având pe avers făclia arzând, înscrisă într-o cunună de lauri, iar pe revers titulatura; panglica era portocalie, străbătută central de 1 sau 2 dungi verzi, în funcţie de clasa medaliei. Mai ales în primul deceniu după instituire, decoraţia s-a acordat cu destulă “largheţe”.
    Fără a fi abrogată formal, ca nici una dintre decoraţiile aflate în uz la sfârşitul anului 1989, nici Ordinul şi Medalia Meritul Cultural nu au mai fost acordate după 1990. Prin Legea nr.29/2000, această distincţie specifică este reinstituită şi, conform noului sistem de decoraţii al României, gândit ca un tot unitar, noul ordin are 4 grade la fel ca toate ordinele civile sau militare pe domenii de activitate, iar medalia trei clase.
    Spre deosebire de primul ordin cu acest nume, s-a renunţat la existenţa departajării pe două clase a gradului de Cavaler şi, peste Comandor, s-a creat gradul de Mare Ofiţer. Numărul persoanelor care pot fi decorate este limitat pentru toate gradele ordinului şi pentru clasa I a medaliei. S-a preluat atât forma generală a însemnelor din 1931 cât şi principiul departajării decoraţiei pe diverse categorii specifice, fiecare cu o anumită panglică şi cu un număr deosebit de membrii. Faţă de ordinul Meritul Cultural din 1931, care includea printre categoriile sale învăţământul, sportul şi tot ce însemna cercetare ştiinţifică, indiferent de domeniul abordat, la noua distincţie aceste domenii au fost eliminate, învăţământul şi sportul având propriile lor distincţii, echivalente ierarhic, iar la categoria de “cercetare” rămânând numai cea ce este legat direct de domeniile culturale, cercetările ştiinţifice efectuate în domenii care au proprii distincţii specifice, urmând a fi onorate cu acele decoraţii. Mergând tot pe principiul general al noului sistem de decoraţii, spre deosebire de regulamentul ordinului din 1931, nu există limită numerică pentru decoraţiile conferite cetăţenilor străini. Considerându-se că talentul, element esenţial al creaţiei culturale, nu este neapărat un rezultat al absolvirii unor forme de învăţământ superior, legiuitorul a hotărât că atât ordinul cât şi medalia se pot acorda fără diferenţă de studii.

    Medalia a mai fost acordată în anul 2003 către Corul Naţional de Cameră „Madrigal” în grad de Comandor; în anul 2004 şi către Muzica reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale în grad de Comandor.
    A mai fost acordată către Dănceanu Gh.Liviu, Enescu I. Adrian Floru, Fugaru Gh.Corneliu, Ioachimescu V.Vartolomei Călin, Munteanu Z.Viorel, Popovici V.Frederik, Rotaru M.Marilena Doiniţa, Urmuzescu Gh.Petre Paul, Vartolomei I.Luminiţa, Kremer Gidon, Marzendorfer Ernst, Mehta Zubin, Plasson Michel, Văduva Leontina, Foster Lawrence, Cosma Vladimir, Grindea Carola, Rostropovici Mstislav, Buciuceanu Iulia, Cosma C.Eugen Viorel, Creţu Răducanu Costică (Johnny Răducanu), Ţăranu Francisc Cornel şi Zamfir Tudor Gheorghe.

    Iată că acum decoraţia a ajuns şi la pieptul celor mai buni cântăreţi de rock din România: Doru Borobeică, Ion Dumitrescu, Relu Marin, Cristian Minculescu şi Valter Popa.
    Băsescu şi-a exprimat satisfacţia de a putea decora o trupă legendară. Preşedintele Băsescu a afirmat cu ocazia decorării: „Aţi avut puterea ca în anii 80, chiar la sfârşitul anilor 70, să ne dăruiţi tuturor, cel puţin celor din generaţia mea, acele oaze de libertate de care toţi aveam nevoie. (…) Ce aţi făcut după revoluţie este cel puţin la fel de important. Cântecul vostru, muzica rock pe care aţi slujit-o s-au constituit tot timpul în avansuri făcute libertăţii în numele nostru, iar uneori, chiar dacă nu am înţeles exact mesajul vostru, aţi avut puterea să ne faceţi să vă urmăm.”
    Cristi Minculescu i-a mulţumit preşedintelui că de la „înălţimea instituţiei prezidenţiale” a coborât până la ei. Traian Băsescu a ţinut să întoarcă această frază într-un compliment-rectificare: „Nu am coborât, ci am urcat până la voi”.
    Iată că poate exista şi starea de normalitate.

    sâmbătă, octombrie 06, 2007

    gladius, ensis, ferrum



    (sabie, lamă, oţel)

    Iată că domnul Geoană începe să înţeleagă ce vrea lumea de la el. Liderul PSD le-a transmis membrilor CexN, la sfârşitul şedinţei în momentul în care nu se mai punea problema suspendării lui Ion Iliescu, că au de ales. Prima variantă este ca oricine va mai ieşi din linia partidului să fie sancţionat. Cea de a doua variantă a alternativei este, în opoziţie, dacă decizia de la prima variantă nu va fi respectată, înseamnă că „nu se mai poate lucra”, domnul Geoană considerând că în această situaţie îşi va depune mandatul şi va pleca acasă.

    Îmi aduc aminte de o producţie Disney în care Pluto este alintat de o sală întreagă de spectacol cu un blând: “GO HOME!”

    Acum depinde ce înţelege şi domnul Geoană prin sabie…
    Dedic melodia Bon Jovi - Who Says You Can't Go Home domnului Mircea Geoană, preşedintele PSD.

    crucigramma, incertus qualitas cerebellum



    (cuvinte încrucişate, îndoielnic atribut cerebral)

    Mircea Geoană îşi redefineşte discursul până la a-şi accidenta emisferele cerebrale dând cu emisfera stângă în emisfera dreaptă: “este la fel de bine venit să plece”. Iată de ce trebuie să luăm spusele domnului preşedinte al PSD cu dus-întors.
    Eu înţeleg că domnul Geoană a fost înfrânt în decizia de a pedepsi “vinovaţii” care au îndrăznit să nu fie de acord cu domnia sa. Soluţia domnului Geoană este să fie şi mai aprig în conducerea sa distructivă. Probabil că extirparea preşedintelui PSD din structura conducerii este iminentă.
    Domnule Geoană, vă transmit un mesaj pe care îl gândeşte întreg poporul român. Electoratul vă întâmpină cu braţele deschise dacă vă reîntoarceţi la calitatea de simplu cetăţean. Ce spuneţi, renunţaţi la partid?

    nervus cum Geoană



    (muşchi cu Geoană)
    Astăzi aştept cu răsuflarea întretăiată reunirea Comitetului Executiv al PSD. Ei bine, nerăbdarea mea în lupta ei cu timpul nu are nici o legătură cu interesul pe care îl acord Partidului Social Democrat. Am văzut ieri reacţia de picătură de apă pe plita încinsă a Partidului Democrat. După un pic de sfârâit cele două “elemente reacţionare” au fost pedepsite în oprobiul public al celor “curaţi” din partidul democrat. Partidul Social Democrat nu are însă statul atât de liniar relativ la cei “neaveniţi” în partid. Nu vorbim aici de nişte mărunţi parlamentari români, vorbim de oamenii care până mai ieri au condus partidul, oameni care sunt susţinuţi de foarte mulţi membrii PSD. Rămâne de văzut dacă social-democraţii vor găsi în acest moment al reunirii Comitetului Executiv un prilej de a da o lovitură de palat, o capcană pe care Mircea Geoană şi-a întins-o singur, său autoritatea de fier a preşedintelui, frica, va conlucra spre eliminarea unor membri marcanţi ai partidului, membri care, nu-i aşa, înseamnă exact partidul. Eliminarea lor ar transforma PSD într-un alt partid care poartă acelaşi nume. Mă întreb atunci de ce nu este lăsat PSD-ul, aşa “pătat” de trecut cum este el, şi ceilalţi, cei ce vor alt partid să-şi mute speranţa în altă parte. Este ca şi cum un partid socialist s-ar reînnoi în structurile sale şi ar deveni creştin-democrat. Astfel de lucruri se întâmplă mai ales când mişcarea politică se face în jurul oamenilor şi nu în jurul ideilor. Eu sper ca Mircea Geoană să piardă în această confruntare. De ce? Nu sunt un om care doreşte eşecul cuiva. A existat un moment în care vocea mea, destul de tăcută pentru urechea lui Geoană, pentru că “cine sunt eu în definitiv”, un banal alegător, i-a spus preşedintelui PSD că se îndreaptă spre dezastru. În acea vreme aveam încă speranţa că PSD va putea fi un partid de opoziţie adevărat.

    [14:10] /Bibliotecaru/ MIRCEA_GEOANA, Romania avea nevoie in acest moment de un produs de lux cum este referendumul?
    [14:10] /Bibliotecaru/ Oare nu era mai intelept, si ma bine pentru tara in momentul in care se afla ea acum, sa-l sustineti pe Basescu in vederea "eliminarii" lui Tariceanu?
    [14:10] /~MIRCEA_GEOANA/ bibliotecaru;referendumul nu-i un produs de lux. Nici pt demitere, nici pt votul uninominal. Nici pt schimabrea Constitutiei
    [14:10] /Bibliotecaru/ :)) la cat costa aceasta tara un vot care nu aduce nimic nou, imi pare un produs de lux, dl. MIRCEA_GEOANA
    [14:10] /Bibliotecaru/ preferam alegeri
    [14:11] /Bibliotecaru/ MIRCEA_GEOANA, eu intreb daca era justificata cheltuiala cu un referendum care nu spune nimic
    [14:13] /Bibliotecaru/ dl. MIRCEA_GEOANA, Aproximati va rog, in procente, ce fractiune din interesul politic se refera la binele tarii, al liber, si cat al interesului gregar de partid si, de ce nu, al interesului personal.
    [14:13] /Bibliotecaru/ Ma refer aici la intreaga clasa politica� in aprecierea dumneavoastra estimativa.
    [14:16] /Bibliotecaru/ MIRCEA_GEOANA, Partidul este definit ca o organizatie care se lupta pentru interesele unui grup de oameni sau a unei clase sociale, pentru cine lupta PSD, domnule Geoana?
    [14:16] /Bibliotecaru/ Oare peroratia relativa la binele tarii pusa pe tapet de absolut toti oamenii politici, din toate partidele politice cum ca lupta pentru toti romanii, nu distrug conceptele filosofice de partid politic, de structura parlamentara?
    [14:17] /~MIRCEA_GEOANA/ bibliotecaru; PSD se lupta pentru toti cei care cred in justitie sociala si-n sanse egale.
    [14:23] /Bibliotecaru/ MIRCEA_GEOANA, Mie mi s-a creat impresia unei Romanii a momentului, a jocului politic imediat. Va implor sa-mi dati o veste buna si sa-mi spuneti ca PSD are o viziune politica de devenire,
    [14:23] /Bibliotecaru/ un stadiu urmator al civilizatiei umane si nu numai o miza de moment legata de cine este prim-ministru ori prim secretar al partidului.
    [14:25] /~MIRCEA_GEOANA/ bibliotecaru: primenirea clasei politice si o noua Copnstitutie, descentralizare, depolitizarea adminsitratiei locale. Asta daca vrem sa reusim in EUropa.
    [14:27] /Bibliotecaru/ dl. MIRCEA_GEOANA, O intrebare mai delicata. Daca dumneavoastra ati parasi in acest moment scaunul de presedinte al PSD, cine anume este pregatit sa va ia locul.
    [14:28] /~MIRCEA_GEOANA/ bibliotecaru; tot timpul e unul care sa-ti ia locul.
    [14:42] /Bibliotecaru/ dl. MIRCEA_GEOANA, care este doctrina PDS?
    [14:42] /~MIRCEA_GEOANA/ bibliotecaru; iti recomand ultima carte a lui Giddens despre trecerea de la Tony Blair la Gordon Brown.
    Extras din Interviul ziarului Atac pe canalul ChatRo, Interviuri Atac Mircea Geoană
    Comentariile postate de mine pe blogul domnului Mircea Geoană s-au "pierdut" cumva, aşa că nu le mai pot cita. Puteţi citi ce a mai rămas accesând Comentarii la Blogul lui Mircea Geoană Observ şi eu că la data de 15 august încă mai speram în revenire PSD pe făgaşul normal al partidului de opoziţie.
    Aşa se simte Mircea Geoană acum


    Iată însă că domnul Geoană a uitat că lucrul la care domnul Ion Iliescu se pricepe cel mai bine, spre deosebire de domnia sa care a început să uite bunul simţ învăţat în diplomaţie, este chiar politică. Declaraţiile domnului Ion Iliescu dovedesc maturitate în reacţie, lipsa de surescitare şi, de ce nu, cap limpede. Conform mediafax, spusele lui Ion Iliescu de ieri au atins câteva probleme importante:

    Preşedintele de onoare al PSD Ion Iliescu a declarat, vineri, la Constanţa, că mentalitatea de la vârful social-democraţilor este una “primitivă” şi aparţine unor persoane care nu ştiu ce este politica deoarece nu au fost prezente în bătăliile pentru democraţia post-revoluţionară.
    Referindu-se la măsurile luate de conducerea PSD împotriva unor membri ai partidului, în urma eşecului moţiunii de cenzură, Iliescu a spus că partidul nu este o cazarmă în care treburile se rezolvă prin ordine.
    “Oamenii se adună, se unesc într-un partid în jurul unor valori, asta îi uneşte, nu teama de biciul şefului. Asta e o mentalitate primitivă a unora care nu prea ştiu ce este aia politică şi care nu au fost prezenţi în marile bătălii care au construit democraţia post-revoluţionară în România, au venit la plăcinte. Mă refer şi la Geoană şi la cei din jurul lui, oameni care nu au fost în politică, au venit după anul 2000 când se rezolvaseră problemele şi acum ei vin să facă ordine într-un partid care s-a clădit cu atâta trudă şi cu contribuţia unor oameni solizi, serioşi, şi ei vin şi impun nişte reguli pentru jocuri de copii sau pentru nişte oameni primitivi, care nu ştiu ce este acela partid, care cred că în partid se înregimentează ca la cazarmă, e un comandant şef care dă dispoziţie şi toţi se înclină, nu?”, a declarat Ion Iliescu la Constanţa, în deschiderea Forumului pentru Dezvoltare Durabilă şi Protecţia Mediului.
    El nu crede că va fi exclus din partid pentru că a votat împotriva moţiunii de cenzură. Iliescu a spus că dacă acest lucru se va întâmpla, “ar fi expresia unei alunecări semnificative a partidului”.
    Potrivit unor surse apropiate fostului preşedinte, Iliescu nu va fi prezent, sâmbătă, la întrunirea Comitetului Executiv Naţional al partidului, de la Braşov.
    Potrivit aceloraşi surse, Ion Iliescu va aduce, sâmbătă, un omagiu senatorului PSD Antonie Iorgovan, depunând o coroană de flori.

    Iată un gest elegant în două valori de sustentaţie la vârful masei politice a PSD, implicit a României. Pe de o parte arată că nu vrea să influenţeze cu prezenţa sa jocurile de culise şi votul pe care îl va da Comitetul Executiv al PSD, pe de altă parte omagiază pe “creierul” social-democrat pierdut de partid cu numai câteva zile în urmă, senatorul Antonie Iorgovan.
    Ion Iliescu nu este singura miză a acestei zi. Conducerea PSD a decis, joi, retragerea sprijinului politic şi declanşarea procedurii de excludere din partid a parlamentarilor PSD Ion Solcanu, Răzvan Theodorescu, Dan Mihalache şi Alin Teodorescu. Dan Mihalache este un nume puţin vehiculat. El vine din zona reprezentării europene şi nu prea a fost (încă) vehiculat de mass-media. Ion Solcanu este o prezenţă constată a ştirilor dar nu are nici domnia sa un impact media. Celelalte două nume însă sunt bine cunoscute, ele vin chiar din esenţa mass-mediei. Profesorul Răzvan Teodorescu nu pare să aibă vocaţia răzbunării, Alin Teodorescu însă, din postura sa de “analist”, ar putea întoarce pe viitor bunătatea pe care i-o arată acum PSD.

    Liderul deputaţilor PSD din Camera Deputatilor, Viorel Hrebenciuc, şi preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, sunt împotriva excluderii din PSD a preşedintelui de onoare al partidului, Ion Iliescu.
    Cei doi au participat, vineri noapte, la o şedinţă a conducerii PSD cu liderii de organizaţii, care a avut loc cu uşile închise la un complex turistic din Poiana Braşov.
    Viorel Hrebenciuc consideră că nici deputaţii Dan Mihalache şi Alin Teodorescu nu ar trebui sancţionaţi, "până la excluderea din PSD, pentru că nu este momentul pentru astfel de revanşe". În opinia sa, PSD trebuie să se concentreze asupra alegerilor europarlamentare, care vor avea loc peste două luni. "După aceea, va fi Consiliul Naţional şi vom vedea", a spus Hrebenciuc. Întrebat de ziarişti dacă va fi congres în PSD, el s-a limitat să spună "va fi Consiliu Naţional".
    La rândul său, Marian Vanghelie le-a spus ziariştilor că atât el, cât şi cei şase preşedinţi ai filialelor sectoarelor Capitalei nu vor vota pentru sancţionarea parlamentarilor care s-au exprimat împotriva moţiunii de cenzură.
    Mircea Geoană cu volumul muscular uşor scăzut


    El a susţinut că preşedintele PSD Sector 1, Dan Tudorache, care a anunţat că va solicita Comitetului Executiv Naţional excluderea parlamentarilor PSD care au votat împotriva moţiunii, "va spune ceea ce spune şi el". "Domnul Tudorache nu o să spună niciodată altceva decât ceea ce spun eu, sunt foarte sigur. Domnul Tudorache o sa va spuna exact ce va spun eu", a afirmat Vanghelie.ROMPRES

    Iată deci că lupta se adânceşte. Se prea poate ca roata să se întoarcă şi să avem altfel de excluderi şi apropierea unui Congres Extraordinar al PSD.

    P.S. Pentru că am văzut că nu toată lumea sesizează imediat că există o intervenţie asupra pozelor, specific aici că cele două poze sunt trucate.

    vineri, octombrie 05, 2007

    purgatio



    (curăţire)

    Emil Boc operează epurările de toamne-iarnă în Partidul Democrat. Preşedintele PD, Emil Boc, a explicat că, în baza statului PD şi a deciziei numărului 33 a Biroului Permanent Naţional din 2 octombrie, deputatul Liviu Nistoran şi senatorul Radu Ţîrlea au fost excluşi din cauza votului exercitat la moţiunea de cenzură şi a atitudinilor lor publice.

    Oare ce se întâmplă în PD? Să analizăm poza preşedintelui Boc postată pe site-ul Partidului Democrat.

    Totul este clar acum.

    incredibilis



    (incredibil)
    Iată o ştire care ar trebui să fie nu pe prima pagină ci prezentată cu afişe pe fiecare stâlp al României. Oare să fie posibil aşa ceva? Să vedem ştirea mediafax… eu totuşi cred că e prea incredibilă această poveste, să fie posibil?

    Senatorul PRM Gheorghe Funar l-a acuzat, vineri, pe preşedintele PSD Mircea Geoană că a votat împotriva moţiunii, întroducând bila albă în urna neagră şi bila neagră în urna albă, probabil din cauza emoţiilor.
    Funar a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că l-a urmărit pe Geoană cum a votat.
    "Eu l-am văzut venind spre urne cu bilele în mâinile ridicate şi îndreptându-se spre cele două urne şi le avea puse greşit, urmând să pună bila albă în urna neagră şi invers", susţine Funar.
    *Această poză este trucată.

    Potrivit acestuia, Geoană a pus bilele invers la vot şi a votat astfel împotriva moţiunii, lucru văzut şi de alţi parlamentari PRM.
    Funar a făcut apel la conducerea PSD să verifice imaginile filmate în timpul votului şi să decidă, după vizionare, dacă îl vor exclude din partid pe Mircea Geoană sau dacă acesta se va autosuspenda. "Cinstit ar fi să se autosuspende", a spus Funar.

    Unde s-a ajuns cu acest voturi secrete, este incredibil. Poate că ar trebui să se facă un instructaj înainte de vot, cum se votează, protecţia muncii. Oare parlamentarii au fost prelucraţi cu protecţia muncii? Dacă unui parlamentar i se face rău în exerciţiul funcţiunii, de exemplu un coleg de partid în face prostănac, şi apare un episod de nelinişte… acesta se consideră accident de muncă? Necunoscutele sunt căile politice şi mulţi sar gardul de beton al parlamentului pentru a se da drept oameni politici. Dacă ştirea de mai sus este adevărată, unde vom ajunge, la ce vom ajunge?
    Mă gândesc că bila albă ar trebui să fie radioactivă. Modul de a vota secret ar fi dovedit cu precizie cu un banal aparat de detectare a radiaţilor Geiger – Muller.
    Dacă domnul Mircea Geoană se simte neîndreptăţit de acest articol, îi ofer dreptul la replică. Recunosc că şi mie mi se pare incredibilă “atâta emoţie”. Să fie oare posibil?!?!

    foeditas



    (ruşine)
    Ion Iliescu şi Mircea Geoană au “împrumutat” de la mine cuvântul “RUŞINE”. Preşedintele PSD, Mircea Geoană se războieşte pe faţă cu membrii de partid care nu-i dau ascultare. Oare politica celor afectaţi este Supunerea sau Riposta. Desigur acest lucru îl vom afla astăzi după ce PSD-işti se vor întâlni îndeajuns de mulţi pentru a lua o decizie în numele partidului. Până atunci avem o singură reacţie concretă, cea a lui Ion Iliescu citat de Mediafax.


    "Am auzit că domnul Geoană s-a referit la cei care au trădat la moţiune. Asta vorbeşte despre caracterul său. Este lipsă de respect faţă de oameni cu mai multă experienţă, cu mai multă vechime în partid. El este un om care a venit pe val, atunci când PSD era la putere. Dacă este să vorbim de vocaţia trădării, nu domnul Geoană are autoritatea morală să vorbească despre aşa ceva" (…)"Ar trebui să manifeste mai mult respect faţă de activul de bază şi faţă de oamenii care au fondat acest partid, care au activat în acest partid în momente când domnul Geoană era pe alte meleaguri şi habar n-avea de viaţa politică din ţară. Este ruşinos pentru el, un om mai tânăr, n-are respect elementar faţă de un om mai în vârstă decât el şi care i-a iertat nişte păcate, apropo de vocaţia trădării. Mai mult nu vreau să mă cobor"(…) "Vocaţia trădării o au alţii în partid, nu eu, eu am fost factorul coeziv, am fost factorul motor care a dat suflu, care a dat energie, care a inspirat oamenii şi vin nişte intruşi care au venit la de-a gata şi vor să submineze acum forţa şi unitatea partidului. Dezavuez aşa ceva"(…)


    Iată şi reacţia domnului Geoană în acest “dialog” mediatizat:

    "Cred că ar trebui să-i fie ruşine domnului Iliescu pentru că...şi cred că îi este ruşine prin faptul că pentru votul pe care l-a avut ieri în Parlament cei care l-au aplaudat în momentul în care a votat pân' la urmă o figură importantă a social-democraţiei, preşedintele de onoare al partidului care a introdus moţiunea şi cel care a şi semnat moţiunea, că Tăriceanu şi toţi liberalii din sală au aplaudat când a votat această moţiune"(…) "Ruşinea aparţine în altă parte", a afirmat Geoană, susţinând, indirect, că Iliescu ar fi devenit "port-drapelul Guvernului Tăriceanu"(…) "Cred că acesta este un moment de ruşine, pentru că, indiferent de rezervele pe care le ai faţă de finalitatea moţiunii, de ceea ce poate să reprezinte un calcul politic, legat de poate ce ar fi bine să-i dăm cărţile lui Băsescu...dar în clipa în care devii port-drapelul guvernului Tăriceanu, cred că acolo ruşinea aparţine în altă parte şi, în orice caz, nu acelora care au luat decizia de a merge înainte cu moţiunea"


    Între replicile tăioase ale celor doi membrii ai PSD, intervine “nevinovat” şi vicepreşedintele PD Ioan Oltean:

    "Milioane de euro au trecut din buzunarele liberalilor în ale acelor parlamentari care au votat împotriva moţiunii. S-a dovedit că interesele personale ale celor care se află în opoziţie, fiindcă e explicabil votul liberalilor şi al UDMR, deci nu comentez sub nicio formă votul parlamentarilor PNL şi UDMR, l-au dat fiindcă mi se pare un vot firesc. Mi se pare însă nefiresc şi nejustificat votul celorlalţi parlamentari aparţinând opoziţiei, un vot care a fost influenţat de motivele pe care le-am enumerat. Este inadmisibil, în opinia mea de parlamentar vechi, ca un partid care depune o moţiune de cenzură să nu şi-o voteze"

    bellum frigidum aut pax



    (război rece sau pace)
    De ce nord şi de sud? Când eram mic, puneam asemenea întrebări tuturor. De ce se împarte un popor în două, de ce relaţiile inter-umane se bazează pe logici contrare. Pe de o parte faptul că suntem parte a aceluiaşi neam ne apropie… dar ne şi dezbină, pe altă parte. Se vorbeşte de unificarea celor două state Coreene de foarte mult timp, probabil că încă nu s-a stabilit dacă vor fi sub influenţă Americană sau Chineză, dacă vor fi capitaliste sau comuniste.
    În cazul Taiwanului aparent s-a produs o acumulare pentru statul comunist. Taiwanul este însă în continuare sub control străin iar, după cum se vede, China încep treptat să treacă la proprietatea privată fără însă a desface etatizarea mijloacelor de producţie, aşa cum a fost la noi. Este drept că au apărut multe dezechilibre economice, starea statului Chinez este însă în evidentă îmbunătăţire de la an la an. Unificarea celor două.
    Germanii a tras mult în jos economia vestică pe seama bunăstării artificiale ale germanilor estici. Aici nu putem însă vorbi despre rămăşiţe ale comunismului, toţi estici vroiau aderarea la vest, nu au fost forţe conservatoare reale în favoarea socialismului.
    Corea de Nord şi Corea de Sud au început primii paşi spre înţelegere. Este un punct de interes mondial relativ la ce se va întâmpla.

    Preşedintele sud-coreean Roh Moo-Hyun şi omologul său nord-coreean Kim Jong-Il au semnat, joi, o declaraţie de pace la finalul summit-ului de la Phenian, potrivit unor surse citate de AFP.
    Cei doi preşedinţi au semnat la ora locală 13.00 (07.00 ora României) un document ce cuprinde opt puncte, prin care cele două ţări şi-au luat angajamentul de a promova pacea şi prosperitatea în peninsulă, divizată de peste cinci decenii.
    "Sudul şi Nordul împărtăşesc opinia potrivit căreia trebuie să pună capăt situaţiei actuale de armistiţiu şi să instaureze un sistem de pace permanent", potrivit surselor citate.
    În declaraţia finală, cele două Corei fac apel la organizarea unui summit "la trei sau patru ani", pentru a semna oficial un tratat de pace, care necesită semnătura Statelor Unite şi a Chinei, părţi implicate în conflictul coreean.




    Corea de Nord
    Nume oficial: Republica Popular Democratică Coreea
    Suprafaţa teritorială : 120.540 km2 (apă 130 km2, pământ 120.410 km2)
    Perimetru de coastă: 2.495 km
    Clima: Temperată
    Populaţia: aproximativ 23 mil.
    Forma de guvernare: Stat Comunist
    Capitala: P'yongyan
    Limba oficială: Coreeană
    Grupuri etnice conlocuitoare: în număr mic, chinezi şi japonezi
    Moneda: Won nord-corean (KPW - North Korean Won)
    Structurare economică: agricultura 30%; industria 42%; servicii 28%
    Sărbătoarea naţională: 9 septembrie, Declararea Republicii Populare Democrate Coreene

    Corea de Sud
    Nume oficial: Republica Corea
    Teritoriu: 98.480 km2 (pământ 98.190 km2; aapă 290 km2 )
    Perimetru de coastă: 2.413 km
    Clima: temeperată
    Populaţia: aproximativ 49 milioane
    Formăa de guvernare: Republică
    Capitala: Seúl
    Limba oficială: Coreeană
    Grupuri etnice conlocuitoare: în număr mic, chinezi
    Moneda: Won (KPW)
    Structurare economică: agricultura 5%, industria 44%, servicii 51%
    Sărbătoarea naţională: 15 august, Ziua Eliberării (1945)

    joi, octombrie 04, 2007

    Antonie Iorgovan nu mai este



    Jeff Wahl - Solo Guitar - "Lullaby"

    Dacă lacrimile ar fi hrană pentru suflet, mulţi dintre noi ne-am putea deschide supermarket-uri de sensibilitate.

    Senatorul PSD Antonie Iorgovan, care suferea de cancer, a murit, astăzi dimineaţă la ora 3, la clinica din Viena unde a fost transferat la sfârşitul săptămânii trecute. Dumnezeu să-l ierte.

    În faţa morţii, omul nu poate alege decât singurătatea.
    Te Deum laudámus:
    te Dóminum confitémur.
    Te ætérnum Patrem,
    omnis terra venerátur.
    Tibi omnes ángeli,
    tibi cæli
    et univérsæ potestátes:
    tibi chérubim et séraphim
    incessábili voce proclámant:
    Sanctus, Sanctus, Sanctus,
    Dóminus Deus Sábaoth.
    Pleni sunt cæli et terra
    maiestátis glóriæ tuæ.
    Te gloriósus
    apostolòrum chorus,
    te prophetárum
    laudábilis númerus,
    te mártyrum candidátus
    laudat exércitus.
    Te per orbem terrárum
    sancta confitétur Ecclésia,
    Patrem imménsæ maiestátis;
    venerándum tuum verum
    et únicum Fílium;
    Sanctum quoque
    Paráclitum Spíritum.
    Tu rex glóriæ, Christe.
    Tu Patris sempitérnus es Filius.
    Tu, ad liberándum susceptúrus hóminem,
    non horrúisti Virginis úterum.
    Tu, devícto mortis acúleo,
    aperuísti credéntibus regna cælórum.
    Tu ad déxteram Dei sedes,
    in glória Patris.
    Iudex créderis esse ventúrus.
    Te ergo quǽsumus,
    tuis fámulis súbveni,
    quos pretióso sánguine redemísti.
    Ætérna fac cum sanctis tuis
    in glória numerári.
    Salvum fac pópulum tuum, Dómine,
    et bénedic hereditáti tuæ.
    Et rege eos, et extólle illos
    usque in ætérnum.
    Per síngulos dies benedícimus te;
    et laudámus nomen tuum
    in sǽculum, et in sǽculum sǽculi.
    Dignáre, Dómine,
    die isto sine peccáto nos custodíre.
    Miserére nostri, Dómine, miserére nostri.
    Fiat misericórdia tua,
    Dómine, super nos,
    quemádmodum sperávimus in te.
    In te, Dómine, sperávi:
    non confúndar in ætérnum.
    *************************
    Pe tine, Dumnezeule, te lăudăm,
    Pe tine, Doamne, te mărturisim.
    Pe tine, veşnicul Părinte,
    Tot pământul te cinsteşte.
    Ţie toţi îngerii, cerurile şi toate puterile,
    Heruvimii şi serafimii îţi cântă fără încetare:
    Sfânt, sfânt, sfânt
    e Domnul, Dumnezeul Sabaot!
    Plin e cerul şi pământul de mărirea slavei tale!
    Pe tine te măreşte
    corul preaslăvit al apostolilor;
    Pe tine te slăveşte
    Numărul vrednic de laudă al profeţilor;
    Pe tine te laudă
    ceata strălucită a martirilor;
    Pe tine te mărturiseşte sfânta Biserică
    Pe toată faţa pământului:
    Pe tine, Tatăl,
    a cărui slavă este fără de sfârşit,
    Şi pe Fiul tău, unic, adevărat şi vrednic de închinare,
    Şi pe Duhul Sfânt,
    Mângâietorul.
    Tu eşti
    regele măririi, Cristoase,
    Tu eşti
    Fiul cel veşnic al Tatălui.
    Pentru mântuirea noastră
    Tu nu te‑ai sfiit să te cobori în sânul Fecioarei.
    Tu ai biruit ghimpele morţii
    Şi ai deschis celor ce cred împărăţia cerurilor.
    Tu stai de‑a dreapta lui Dumnezeu
    Întru mărirea Tatălui.
    Noi credem că vei veni ca judecător,
    Deci, pe tine te rugăm să vii în ajutorul slugilor tale
    Pe care le‑ai răscumpărat cu sângele tău scump.
    Învredniceşte‑ne să fim număraţi printre sfinţii tăi
    În slava ta cerească.
    Mântuieşte, Doamne, poporul tău
    Şi binecuvântează moştenirea ta.
    Călăuzeşte‑i şi înalţă‑i pe ei până în veac.
    În toate zilele te binecuvântăm
    Şi lăudăm numele tău în veci şi în vecii vecilor.
    Binevoieşte, Doamne, în ziua aceasta
    Să ne fereşti de păcat.
    Miluieşte‑ne, Doamne, miluieşte‑ne.
    Fie, Doamne, mila ta asupra noastră
    Precum am nădăjduit şi noi în tine.
    În tine, Doamne, am nădăjduit
    Şi nu voi regreta în veci.

    miercuri, octombrie 03, 2007

    aequalis



    (egal)
    În timp ce mă loveam la cap de pragul de sus, am avut următoarea revelaţie transmisă telepatic de un călugăr tibetan. Desigur, o revelaţie extrasenzorială nu are nimic de a face cu realitatea şi cu lumea subtilă, este chiar paralelă cu lumea reală şi nu este niciodată "co-incidentă".
    Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au descoperit că mafia hoţilor de telefoane mobile merge până la vârf. Flagrantul dezvăluie momentul în care preşedintele fură un telefon mobil pentru a-şi plăti factura, destul de mare, de la magazinul Selgros, acesta s-a dezvinovăţit spunând că a crezut că telefonul mobil era de fapt un aparat foto de unică folosinţă. El şi-a cerut scuze reporterului Andreea Pană pentru confuzia iscată, i-a explicat că-şi dorea de mult timp o poză "la cumpărături" pentru viitoarele afişe electorale.
    În ceea ce priveşte apelativul "păsărică", un grup de cercetători australieni au constatat că domnul preşedinte a avut un fel de efect Tourette relativ la numele ziaristului Antenei 1, pană-păsărică.
    Până a se ajunge la această concluzie evidentă, 200 de mascaţi au năvălit înarmaţi până-n dinţi în Palatul Cotroceni pentru a-l aresta pe infractor. Evident, au întâlnit revolta instituţională a SPP.

    Vorbind serios acum, aştept ca toţi cetăţenii României să fie egali. Aştept ca instituţiile din România să se poarte egal cu toţi cetăţenii ei.
    Eu mă întreb de ce Clubul Român de Presă a depus plângerea la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, respectiv la Parchetul General. De ce nu a depus cetăţeanul Andreea Pană o plângere la secţia de poliţie pe teritoriul căreia s-a întâmplat încălcarea legii, un cetăţean care depune o plângere împotriva cetăţeanului Traian Băsescu? Îmi poate spune cineva de ce domnişoara Andreea Pană nu este "simplu cetăţean" şi este reprezentată de Clubul Român de Presă şi de ce domnul Traian Băsescu nu este tratat şi el ca simplu cetăţean şi este nevoie de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Oare nu suntem toţi la fel, adică oameni, adică cetăţeni?
    Cât timp funcţia face, şi de o parte şi de alta, pe unii cetăţeni "mai egali decât alţii"... înţeleg că pot face şi eu satiră publică vis-a-vis de ei, pentru că mă simt lezat şi eu, un simplu cetăţean, în drepturile mele care nu sunt chiar egale cu drepturile lor.
    Iată ştirea pe care am “ridicat-o” din ziarul Interesul Public varianta online (http://www.interesulpublic.ro/)
    Preşedintele Traian Băsescu va fi anchetat de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma plângerii penale depuse de Clubul Român de Presă. Plângerea formulată de CRP împotriva lui Băsescu după ce acesta i-a luat telefonul mobil unei jurnaliste, va fi cercetată de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Conform purtătorului de cuvânt al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Robert Cazanciuc, dosarul a ajuns la registratura instituţiei, dar nu a fost încă repartizat unui procuror. Iniţial, plângerea a fost depusă la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, dar procurorii de aici şi-au declinat competenţa către Parchetul General.










    RUSINE!



    Aş fi vrut să scriu câte ceva simpatic şi vesel despre discursul politic prezent în aula Parlamentului cu ocazia votului asupra moţiuni de cenzură. În afară de tânărul domn Boureanu care a vorbit din suflet, fără un impact însă şi fără a spune totuşi nimic nou... restul parlamentarilor au fost PENIBILI. Aceşti oameni ne reprezintă pe noi? Aceşti oameni reprezintă România? Am fost nu numai indignat, ci furios. Sunt furios. Chiar aşa?, suntem nişte proşti peste care aceste persoane fluiere Hăis ori Cea? De mult nu am simţit asemenea indignare. Marş afară din politică! Uite un vot imperativ. Poate aveţi treabă şi noi vă reţinem în funcţie! NESIMŢIŢILOR! Ţineţi-vă discursurile putoroase în Gradina Cişmigiu, cică sunt peşti în lac, poate vă ascultă. Nici măcar nu aveţi decenţa să vă ascultaţi între voi aberaţiile penibile. Eu sunt unul dintre cei care v-au votat... Vă spun în faţă. Mi-e scârbă! Mă auziţi? Scârbă. Plecaţi acasă cu toţii! Nu meritaţi onoarea de a intra în istorie!

    O tempora! O mores! Senatus haec intellegit, consul videt; hic tamen vivit! Vivit?



    (O timp! O obişnuinţă! Senatul cunoaşte aceste lucruri, Preşedintele le observă; cu toate acestea el trăieşte! Trăieşte?)

    Astăzi parlamentarii vor escalada moţiunea. Adevărata problemă nu este dacă vor vota sau nu căderea Guvernului Tăriceanu ci dacă votul lor va reprezenta un vot politic, un vot real sau un vot al interesului propriu. Votul politic ar fi, pe de o parte, înspre căderea Guvernului, partidele fiind majoritar în opoziţie în acest moment. Pe de alt parte, alegerile anticipate nu prea avantajează pe nimeni în acest moment, nici măcar Partidul Democrat, iar votarea moţiunii şi căderea guvernului poate duce la alegeri anticipate. Situaţia posibilă a voturilor s-a modificat dramatic, şi nu vorbesc aici de ceea ce se ştia de la ultimele alegeri ci şi ceea ce se ştia de la ultimul sondaj de opinie.
    Votul real ar însemna iar o alternativă. Pe de o parte partidele nu mai sunt tradiţional alăturate în scopul guvernării, se obţine astfel cu greu majoritatea necesară trecerii legilor emise de guvern în parlamentul României. Apoi vorbim şi de interesele disjuncte în ceea ce priveşte realizarea unui program de guvernare propriu fiecărui partid. Vorbim şi de acumularea unor orgolii la nivelul conducerii partidelor. În timpul scurs de la alegeri s-au aruncat foarte multe vorbe grele, cuvinte care rănesc. În politică nu există de obicei învingători şi învinşi ai dialogului. Atunci când discuţia se duce în termeni civilizaţi avem doi învingători, dacă discuţia se consumă sub imperiul injuriilor, avem doi învinşi. Iată deci că discuţia din ultima perioadă a dus la foarte mulţi învinşi în politica Românească. Căderea guvernului Tăriceanu reprezintă din punct de vedere politic şi posibilitatea de a intra sau reintra la guvernare. Poate că ar trebui experimentat acel Guvern de largă deschidere, concept şi idee ce a monopolizat discuţia în zilele premergătoare moţiunii.
    Din punct de vedere real, partidele au deci problema alegerilor anticipate, alegeri care este posibil să nu însemne o clarificare a lucrurilor, în cotrapondere cu intrarea posibila intrare la guvernare.
    Interesul propriu al parlamentarilor este să nu voteze schimbarea. Există cam 200 de parlamentari, plus sau minus câţiva care “fac suspansul” moţiunii, ce se gândesc că ar putea să nu mai intre în parlament în cazul unor eventuale alegeri anticipate, restul parlamentarilor visează ocuparea unei funcţii în următorul guvern.
    Concluzia sigură este că poporul pierde oricare ar fi decizia parlamentară. Ori rămâne cu un Guvern minoritar care nu poate face nimic altceva decât să pregătească alegerile, ori cheltuieşte banii pe nişte alegeri anticipate care nu-şi au rostul acum, la numai câteva luni până la “naşterea la termen”. Soluţia cea mai bună dintre cele rele ar fi guvernul de uniune naţională, de tehnocraţi, dar şi aici nu va câştiga decât ceva experienţă, pentru că acest guvern nu poate avea linişte. Practic guvernul se va “înscăuna” şi va începe să lucreze tocmai când trebuie să plece. Oare de ce poporul român are întotdeauna numai de pierdut din “întrecerea orgoliilor politice”? I se potriveşte vorba românească “şi bătut, şi cu banii luaţi”. Ar trebui să fie invers, democraţia ar trebui să aducă beneficii cetăţeanului. Politicianul român ar trebui să înveţe că democraţia nu înseamnă un stat dictatorial multicefal. Dacă este prea greu să munceşti gândind la ce ar vrea cel care te-a propus acolo, poate ar trebui să laşi locul celor care pot face o despărţire între interesul personal şi cel public. Domnilor parlamentari, interesul personal trebuie lăsat pentru după orele programului de lucru.
    Experienţa aceasta cu atingerea obiectivului “votarea moţiunii” îmi aduce aminte de “românca explorator”, Uca Maria Marinescu. Poate că ar trebui întrebată ce ar face ea în asemenea situaţie dificilă. Sunt convins că într-o călătorie extremă trebuie să iei destul de des decizii rapide, decizii care despart fiinţa de nefiinţă.
    Pentru Uca Maria Marinescu a explora înseamnă lupta de autointerogare. Am auzit mulţi oameni care afirmau că nu este importantă atingerea obiectivului ci drumul în sine. Acest drum permite gândului să interogheze spiritul la fel ca într-un pelerinaj. Obiectivul este simpla descătuşare de energii. Drumul pe unde a călătorit a fost mai întâi Lumea, cea mai importantă revelaţie a constituit-o universul uman. Răspunsul acelor întrebări îl regăsim în mesajul călătoriei pe care Maria Marinescu îl traduce în dragostea pentru omenire, credinţa în prietenie, lupta împotriva violenţei, urii, alienării şi distrugerii mediului înconjurător.
    Produsul obţinut?, imagini şi emoţii umane.
    Expediţii:
    1990 - Traversarea Chinei de la Est la Vest pentru cunoaşterea culturii şi istoriei - expediţie solitară
    1991 - Expediţie în Văile Caucaziene din zona Elbrus
    1994-1996 - Cercetează India, Nepal, Sikkim - expediţie solitară
    1996 - Traversare Canada de la Est la Vest, pana în zona arctică - Yucon şi ultimele aşezări ale eschimoşilor - expediţie solitară
    1998 - Pe urmele vasului Begica şi a marelui savant roman Emil Racoviţă în Antarctica - expediţie solitară
    - Expediţie în America de Sud - Argentina, Patagonia, Ţara de foc, Bolivia, Peru, Chile, Ecuador şi Insula Paştelui - expediţie solitară
    1999 - Traversarea continentului african de la sud la nord, străbătând 11 ţari - expediţie solitară
    2000 - Drumul vikingilor, din Delta Dunării, prin peninsula Kola, Arh. Svalbard, Norvegia, Islanda şi Groenlanda
    2001 - Expediţie pentru cucerirea Polului Nord prin Siberia şi peninsula Taimar
    - Expediţie pentru cucerirea Polului Sud
    2003 - Ultimul continent: Australia si Oceania, cu Tasmania, Noua Zeelanda, Papua Noua Guinee - ia contact cu triburile de papuaşi, cu populaţia aborigenă din desertul australian si tradiţiile maorilor din Noua Zeelanda
    - Din Nou în Tibet: 1000 km prin podişul Tibetan, parcurşi prin trecători la 5400 m altitudine si la taberele de baza ale “optmiarilor” Kancendjonga, Annapurna si Everest.

    La ora la care scriu aceste rânduri, Uca Maria Marinescu “valorează” pe wikipedia fix 6 rânduri, la adresa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Uca_Marinescu .
    Poate că acest lucru se va schimba, poate că nu. Se pare că s-au dus vremurile revistelor de geografie. A început să pară banale astfel de călătorii. Ele însă nu sunt cu mai puţin periculoase decât au fost acum două secole. De aceea mă îndoiesc că oamenii politici vor vedea în Uca Maria Marinescu un erou, aşa cum ar fi părut eu la începuturile geografiei, mă îndoiesc că va cere cineva sfatul de la un om care a văzut lumea şi a aflat astfel multe despre universalitatea fiinţei umane.
    Atenţie! Suflecaţi mânecile, pregătiţi bilele… nu puneţi mai multe bile în urne, nu votaţi pentru colegi, nu puneţi bilele la vedere, nu anulaţi voturile… atenţie! Parlamentarii votează acum!
    Nu mai este nevoie să numărăm voturile, avem raportul de la observatorii partidelor, rezultatul este în favoarea:…moţiunii/guvernului. (Dragi cititori, tăiaţi domniile voastre varianta care vi se pare corectă, cu sentimentul că participaţi la vot, având senzaţia că cineva vă întreabă. Nu folosiţi un marker permanent, se ia greu… daca aţi făcut-o deja, încercaţi să ştergeţi cu alcool 90 grade sau palincă de Bihor triplu stratificată.)

    Nu ne rămâne decât să îngânăm mai departe spusele lui Cicero … immo vero etiam in senatum venit, fit publici consilii particeps, notat et designat oculis ad caedem unum quemque nostrum. Nos autem fortes viri satis facere rei publicae videmur, si istius furorem ac tela vitemus.

    liber et ars



    (carte şi arta)
    Teatru de Operetă "Ion Dacian" din Bucureşti face o surpriză pasionaţilor de frumos găzduind a V-a ediţie a Festivalului "Carte şi Arte". Acest festival este destinat lansărilor de artă literară, dezbaterilor, întâlnirilor şi discuţiilor pe teme culturale de orice fel. Pe lângă carte, vizitatori vor avea acces la un spectacol susţinut de artiştii Teatrului de Operetă "Ion Dacian". Ziua de vineri se va axa pe omagierea centeneralui Mihail Sebastian. Porţile Târgului se vor închide duminică. Până atunci... intrarea este gratuită, elevii, pensionarii, soldaţii în termen şi studenţii plătesc gratuitatea la jumătate. Nu există nici un pretext să nu faceţi o oprire.

    marţi, octombrie 02, 2007

    dona nos indultem universitatum, si tibi placet


    (dă-ne nouă indulgenţa universală, dacă găseşti plăcere în a face asta)

    Privesc la televizor cu un zâmbet pe care altcineva l-ar numi poate enigmatic. Sunt sute de studenţi de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca care cer camere pentru cămin. Cel puţin eu asta înţeleg din vacarmul colosal. Îmi aduc aminte de mine la vârsta lor. Eram anul I, tot la o Universitate Tehnică şi participam la prima grevă spontană din Istoria României postdecembriste. Atunci era altceva, greva era încă un lucru care amintea de revoluţie şi nimeni nu se obişnuise cu mişcarea sindicală. De fapt nici nu prea apăruseră acele sindicate “libere”. Cine îşi mai aduce aminte perioada, toate lucrurile purtau în coadă acest cuvânt magic, “liber” sau “liberă”, ziarul “Tineretul Liber”, Televiziunea Română Liberă, Sindicatele Libere din Învăţământ. Noi nu eram foarte mulţi, cam o sută şi un pic, un an, adică patru grupe, nu mai ştiu exact. Subiectul grevei era reintroducere zilei de sâmbătă ca zi de studiu. Am ieşit liniştiţi în faţa facultăţii, protestând mai mult între noi. Ar fi trebuit să mergem la un curs de Tehnologie. Pe atunci studenţii erau o masă disciplinată, nu se chiulea, nu se întârzia la ore. Dacă o făceai, practic cereai să ai restanţă sau, mai rău, să repeţi anul. Ca în reclama de la coniacul Unirea aud o voce:
    “Du-te tu, Micule, şi spune-i doamnei Ionescu că noi suntem în grevă, nu mai venim la ore.”
    Atunci ne-am gândit la grevă, era o idee interesantă…
    Micu s-a dus la doamna profesoară de Tehnologie şi…
    “Doamnă, tot anul întâi este în grevă, nu mai vine nimeni la cursuri. Stau în faţă facultăţii şi fac grevă.”
    Doamna Ionescu, cu firea sa cumsecade, s-a speriat. Nu înţelegea probabil ce anume au studenţii cu domnia sa. Niciodată nu făcuse rău nimănui.
    Colegul Micu avea un stil de a râde în interior de aceste situaţii, faţa nu-l trăda niciodată. Aşă că bunul nostru coleg găsi cu cale să adauge…
    “Cineva s-a dus să dea telefon la televiziune.”
    După o revoluţie în direct, să ajungi cu o grevă la televizor era ceva grav de tot. Acum nu mai există acea senzaţie, dar atunci era ceva apăsător.
    Doamna profesoară începuse să tremure de-a binelea. Şi-a luat poşeta şi a însoţit studentul care o anunţase pentru a vedea “ce vor studenţii, ce au cu ea”. În drum spre curtea facultăţii, drumul ei s-a intersectat cu cel al prodecanului.
    “Domnu’ prodecan, domnule prodecan… copii noştri fac grevă!”. Prodecanul era un tip cu foarte mult umor, dar şi aspru atunci când era ceva nelalocul lui. Îl văzusem destul de des luând apărarea unor studenţi în detrimentul profesorilor, chiar şi mie mi-a permis intrarea la un examen la care întârziasem iar profesorul, în parte îndreptăţit să nu mă primească, mă trimisese în batjocoră să cer voie de la decan. Reacţia sa la auzul unei greve a fost deci ceva mai reţinută. Şi-a continuat drumul spunând: “Am puţină treabă acum… dar vin şi eu imediat.”
    Negocierile au durat zece minute. Şi am avut câştig de cauză în ceea ce priveşte ziua de sâmbătă. Locurile în cămin ne-au fost promise peste un an când se va termina construcţia unui bloc contractat cu… Desigur că blocul cu noul cămin nu s-a mai construit niciodată, dar mica revoluţie trecuse.

    Dar astăzi? Lumea este mai relaxată. Nici cei care protestează nu se aşteaptă la mare lucru, nici cei care răspund nu se prea agită că studenţii protestează.
    În faţa rectoratului Universităţii Tehnice Cluj-Napoca (UTCN) peste 700 de studenţi protestează. Revendicările studenţilor sunt relative la nivelul taxelor anuale de studiu şi condiţiile din cămine. Studenţii sunt organizaţi cu pancarte şi bannere pe care se poate citi "Împreună avem putere", "Taxe americane, condiţii africane", "Suntem oameni, nu cifre". Studenţii se aud strigând "Hoţii, hoţii!" şi “Noi de aicea nu plecăm…”
    Studenţii mai vor ca examenele pentru majorarea notelor să nu mai fie plătite, burselor să fie acordate şi pe perioada vacanţelor, vor decizii ale Senatului Universităţii supravegheate de reprezentanţii studenţeşti.

    Liderul Organizaţiei Studenţilor Universităţii Tehnice (OSUT), Bogdan Buta, spune că revendicările au fost prezentate de mai multe ori conducerii universităţii, dar că aceasta nu a dat nici un răspuns. El a declarat:
    “Cerem pentru acest an să fie menţinute aceleaşi taxe ca şi anul trecut. Majorarea lor ni se pare nejustificată pentru că nu s-au îmbunătăţit condiţiile de învăţământ. De asemenea şi mai multe locuri în cămine.”

    Purtătorul de cuvânt al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Cătălin Popa, a declarat că o negociere între conducerea universităţii şi reprezentanţii studenţilor ar putea avea loc vineri. Mă întreb ce vor face cei fără cămin până vineri.

    Mitingul s-a încheiat la ora 14.00.

    Liderul Organizaţiei Studenţilor (OSUT), Bogdan Buta, a declarat la sfârşitul acţiunii de protest: “Ne-am atins scopul şi am arătat că suntem uniţi şi trebuie să fim luaţi în considerare. Vineri ne prezentăm la negocieri şi sperăm ca revendicările noastre să fie soluţionate.”

    Poate că domnul Buta ar trebui să fie mai pregătit dacă doreşte statul de lider sindical. Această tergiversare are un rol important. Vineri, după întâlnirea dintre conducerea universităţii şi reprezentanţii studenţilor, nu se vor mai poate organiza o mişcare de protest. Mai mult, urmează sâmbătă şi duminică, iar este greu de urnit un student spre mişcarea de protest. Eu cred că această tergiversare este un pretext pentru stingerea conflictului.

    variatio delectat



    (nu există nimic precum schimbarea)
    Ar fi murit românii dacă…
    De la alegeri încoace politicienii fac politică în defavoarea cetăţeanului. Pentru că nu văd ce folos ar putea avea cetăţeanul din trei ani de frământări.
    Ar fi murit cumva Traian Băsescu dacă nu ar fi insistat să-l aducă pe scaunul de premier pe domnul Tăriceanu? Desigur că nu. Fără celebra frază (reprodusă aici aproximativ) “Eu nu voi numi alt prim ministru decât pe domnul Tăriceanu, dacă nu-l votaţi ne vom întoarce la popor”, domnul Tăriceanu ar fi căzut, am fi avut un prim ministru PSD, probabil domnul Năstase, şi democraţia ar fi trecut printr-un moment nou: preşedintele şi Guvernul din culori diferite. Pe undeva această stare mi se pare atât de normală într-o democraţie şi o stare benefică pentru popor, încât aş fixa în cuie această situaţie prin constituţie. Ce nu face bine Guvernul este sancţionat de preşedintele “independent”.
    Ar fi murit cumva cei de la alianţa D.A. dacă nu ar fi luptat atâta timp pentru schimbarea conducerii celor două camere? Probabil că nu. După cât se vede nimic nu s-a schimbat în bine sau în rău prin venirea domnului Olteanu la Camera Deputaţilor, nimic nu s-a întâmplat că domnul Văcăroiu a rămas la Senat. Ba aş spune că tot contactul între domnul Văcăroiu şi domnul Băsescu a fost atât de civilizat încât am fost mulţumit pentru prima dată în această legislatură legat de un model comportamental.
    Ar fi murit domnul Tăriceanu dacă ar fi plecat de la Guvern şi i-ar fi lăsat locul domnului Solojan, aşa cum era prevăzut? Desigur că nu. Câtă tevatură s-a iscat din gestul neelengant (ca să nu spun altfel) al domnului Tăriceanu de a nu mai lăsa din mână frâele puterii. Să ai un preşedinte absolut necontestat şi să-l trimiţi la plimbare prin PLD… nu se face. Au trecut timpurile în care oamenii politici simţeau momentul istoric al fiinţei lor drept stea călăuzitoare pentru forţa motrice a neamului.
    Ar murit forţele coalizate împotriva preşedintelui dacă ar fi urmat sugestia Curţii Constituţionale de a nu face referendum pentru demiterea lui Traian Băsescu? Dar de ce să facă acest lucru, doar ar fi fost un gest de normalitate într-o ţară civilizată?
    Murea domnul Geoană şi PSD-ul dacă susţinea moţiunea depusă de PD, evitând astfel tot scandalul acesta? În acel moment PSD ar fi avut o şansă la guvernare, cred eu.
    Ar fi murit Preşedintele dacă ar fi gândit, pentru eventualul prim ministru de după moţiune, o soluţie de compromis a momentului, adică un premier PSD-ist, de exemplu pe Nicolae Văcăroiu? Desigur că nu.
    Dar nu le pasă atâta timp cât se simt bine înfipţi în locurile lor de vărf privilegiat. Oamenii vor fi învârtiţi cumva în campania electorală. Atunci da… până la campanie ei pot face ce vor, nu-i aşa, nu este treaba electoratului să intervină în manevrele lor adânc tehnicizate legal. Rezultatul acestor acţiuni eminamente cerebrale nu poate fi înţeles de micul interes de bunăstare debitat cu nonşalanţă de simplul cetăţean.
    Mă gândeam să fac un calcul asupra actelor legale care s-au dat absolut pentru a permite sau bloca acţiuni politice. Mă gândeam să fac un calcul asupra perioadei în care nu s-a făcut nimic din cauza jocului politic. Este prea mult de cercetat, sunt prea dese situaţiile în care totul a fost blocat pentru că politicienii se jucau “de-a politica”.

    Unde suntem azi? Preşedintele PSD are, în mare, aceleaşi previziuni precum preşedintele Băsescu, doar că ar mai adăuga ceva pe listă.
    "Sunt doar trei variante mari şi late: fie un guvern de stânga, în jurul PSD, fie un guvern de dreapta, în jurul PNL, PD sau cine se mai poate aduna, fie un guvern care să aibă o respiraţie ceva mai largă, care să asigure o guvernare până la alegerile viitoare. (…)Dacă domnul Tăriceanu doreşte să vină cu un guvern Tăriceanu III, este problema domniei sale, dar în orice caz varianta că acest guvern rămâne în forma actuală cred că trebuie exclusă din calcul.(…) Preferinţa mea e în continuare un guvern de stânga, cu PSD în centru. Preferinţa domnului Băsescu este un guvern de dreapta, în mod firesc, pentru că a fost ales de electoratul de dreapta."

    Ceea ce nu simt efectiv cei ce provoacă cearta politică este că fiecare nelinişte, fiecare lege aiurea, fiecare scumpire, fiecare lună în care se aplică amânarea măririi pensiilor… provoacă morţi premature în rândul populaţiei. Dacă aici, pe Pământ, nu există legi care să-i judece pentru acest genocid, cu speranţă cred că se va face dreptate atunci când fiecare îşi va susţine viaţa în faţa Judecătorului Suprem.

    luni, octombrie 01, 2007

    mors ultima linea rerum est



    (moartea este limita finală a oricărui lucru)
    Un moment trist pe care îl presimţeam de câteva luni.
    David Ohanesian a murit

    Baritonul David Ohanesian a murit în cursul zilei de duminică, la vârsta de 80 de ani, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Opera Naţională Bucureşti.
    Născut pe 6 ianuarie 1927, artistul emerit David Ohanesian, interpretul magistral al rolului Oedip din celebra operă enesciană, a murit duminica seara, la vârsta de 80 de ani.
    Personalitate marcantă a scenei lirice româneşti şi europene, David Ohanesian a făcut parte, alături Octav Enigărescu şi Nicolae Herlea, din triada de aur a celor mai mari baritoni ai ţării.
    David Ohanesian a fost admis, în anul 1948, la Conservator, la clasa profesorului Aurel Costescu-Duca.
    Între 1950 şi 1958 a fost prim solist al Operei Române din Cluj-Napoca, apoi până în 1977, prim solist al Operei Române din Bucureşti. Între anii 1968-1977 a fost artist invitat al Operei din Hamburg, unde a cântat cu cei mai renumiţi dirijori ai vremii şi a avut ca parteneri de scenă nume impresionante ale artei lirice universale: Mirella Freni, Gwyneth Jones, Raina Kabaivanska, Lucia Popp, Tatiana Troyanos, Leonie Rysanek, Luciano Pavarotti, Peter Schreier, Nicolai Gedda, Carlo Bergonzi, Herman Prey, Montserrat Caballe etc.
    Este cunoscut drept cel mai apreciat "Oedip" al secolului XX, operă pe care a cântat-o, pentru prima data în România, în anul 1958, în cadrul primului Festival Internaţional "George Enescu".
    Printre succesele importante din cariera sa se numără, însă, şi alte roluri, precum: Rigoletto, Iago, Amonasro, Renato, Tannhauser.
    În 1999, maestrul a primit titlul de "Doctor Honoris Causa" al Academiei de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, pentru ca, un an mai târziu, să primească Ordinul Naţional "Steaua României". În noiembrie 2006, baritonul David Ohanesian a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Ovidius" din Constanţa.
    David Ohanesian a purtat rolul lui Oedip, din opera cu acelasi nume a lui George Enescu la Paris, Atena, Berlin, Sofia, Stockholm, Moscova, Lausanne, Wiessbaden. Cariera sa a cuprins peste 2.000 de spectacole.
    În 1986 a semnat, alături de Iosif Sava, lucrarea "Patima muzicii", apărută la Editura muzicală, Bucureşti.
    (stire MEDIAFAX)