INFORMAŢIE DE PRESĂ privind acte normative care ar putea fi incluse pe Agenda de lucru a Şedinţei Guvernului României din 4 iunie, ora 10:00
PROIECTE DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
1. PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007
Notă pentru redactori: Actul normativ propune acordarea unor drepturi răniţilor, invalizilor ca urmare a acţiunilor militare, precum şi urmaşilor celor decedaţi. De asemenea, actul normativ stabileşte acordarea titlului onorific de "Militar Veteran" şi de "Veteran" unei categorii de personal care, pe timpul misiunii, s-a remarcat săvârşind acte exemplare de curaj.
PROIECTE DE HOTĂRÂRE
1. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice pentru autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală pentru anul 2008
Notă pentru redactori: Actul normativ stabileşte numărul funcţiilor publice care vor fi înfiinţate, reorganizate şi al celor rezervate promovării, precum şi numărul funcţiilor publice vacante care vor fi ocupate prin concurs în anul 2008, în autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală.
2. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici
Notă pentru redactori: Prin elaborarea noului act normativ se urmăreşte îmbunătăţirea cadrului legislativ şi o mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă în domeniu.
3. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate 2008
Notă pentru redactori: Actul normativ stabileşte modalitatea prin care se asigură tehnica de calcul necesară derulării Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară în cadrul cabinetelor de medicină de familie aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu i-a asigurat, la începutul şedinţei Executivului de astăzi, pe noii primari şi consilieri, aleşi în primul tur al alegerilor, de sprijinul Guvernului, indiferent din ce partide fac aceştia parte, pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii.
„Vreau să îi asigur pe noi primari şi consilieri locali şi judeţeni de sprijinul Guvernului, pentru realizarea proiectelor de dezvoltare locală şi regională. Nu vreau să ţin cont de culoare politică. Atunci când este vorba de administraţie locală, toţi vor fi trataţi la fel”, a afirmat premierul Călin Popescu-Tăriceanu.
Şeful Executivului a menţionat că există în derulare proiecte importante de investiţii, care nu trebuie întârziate, în special în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea şi dezvoltarea rurală.
„Aşa cum ştiţi prea bine, avem proiecte importante. Cred că cel mai popular program de dezvoltare locală este Ordonanţa 7, de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural. Dar pe lângă acestea avem investiţii importante în educaţie, investiţii foarte importante, care acum sunt în faza de demarare la sănătate. Avem foarte mulţi bani pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi sigur că un accent foarte mare va trebui pus pe componenta de absorbţie de fonduri europene”, a adăugat premierul Tăriceanu.
În legătură cu incidentul de la Ştefăneşti, primul-ministru a solicitat ministrului Internelor, Cristian David, să ia toate măsurile pentru evitarea unor incidente similare, în turul al doilea al alegerilor.
„Vă rog să luaţi măsuri pentru a evita situaţiile de genul celei de la Ştefăneşti, care, după părerea mea denotă, dincolo de agresivitatea de manifestare a unora dintre cei implicaţi - şi aici mă refer nu numai la alegători dar şi la candidaţi - o problemă care este mult mai periculoasă. Sper ca instituţiile abilitate să îşi facă datoria în această privinţă”, a precizat premierul.
La rândul său, ministrul Internelor si Reformei Administrative, Cristian David, l-a informat pe primul-ministru că, din verificările preliminare, efectuate de către echipa de investigatori, au rezultat aspecte care întrunesc elementele constitutive, ale unor infracţiuni, prevăzute de legea electorală, respectiv votarea fără drept sau vot repetat.
Mai exact, au fost persoane care au votat de mai multe ori, persoane care aveau interdicţie să voteze şi persoane care nu se regăsesc în evidenţa Institutului Naţional de Evidenţă a Populaţiei.
Militarii răniţi sau care au suferit invalidităţi, precum şi urmaşii celor decedaţi în urma unor acţiuni militare vor beneficia de o serie de drepturi, în semn de recunoaştere a meritelor lor. Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, o Ordonanţă de Urgenţă care modifică OUG nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiunile militare, a anunţat Camelia Spătaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Potrivit ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu, legislaţia actuală prevedea doar posibilitatea de reintegrare în muncă pentru militarii care nu au suferit invalidităţi definitive. Noul act normativ stabileşte o serie de drepturi pentru militarii răniţi, dar şi pentru urmaşii acestora.
Ministrul Apărării a prezentat drepturile de care vor beneficia militarii răniţi şi cei care au rămas invalizi în urma acţiunilor militare:
tratament în străinătate în cazul în care afecţiunile nu pot fi tratate în ţară, cu suportarea cheltuielilor reprezentând costul tratamentului şi a cheltuielilor aferente din bugetul Ministerului Apărării. Metodologia privind trimiterea la tratament în străinătate şi decontarea cheltuielilor se stabileşte prin ordin al ministrului apărării.
tratament de recuperare gratuit în instituţiile medicale de profil
asistenţă pentru reconversie profesională şi reintegrare în muncă pentru invalizii de gradul III
proteze, orteze şi alte dispozitive medicale gratuite
dreptul de primi şi purta uniformă militară, după trecerea în rezervă sau în retragere
scutirea de la plata abonamentului radio-tv
scutirea de la plata abonamentului postului telefonic
12 călătorii interne dus-întors gratuite pe calea ferată sau 12 călătorii interne gratuite dus-întors pe căile fluviale, la alegere, într-un an calendaristic
gratuitate pe mijloacele de transport în comun de suprafaţă şi subteran, după caz.
Pe perioada spitalizării, membrii familiilor acestora pot utiliza gratuit spaţiile de cazare din căminele militare.
Persoanele care ajung în stare de invaliditate vor beneficia şi de acordarea unei indemnizaţii lunare. Cuantumului indemnizaţiei lunare de invaliditate este diferenţiat, astfel:
marii mutilaţi, 2,5 solde de grad şi de funcţie, la minim, corespunzătoare gradului de sublocotenent sau, după caz, salarii medii brute. De asemenea, aceste persoane beneficiază şi de împroprietărirea, cu un lot de 5 ha teren agricol, în localitatea de domiciliu sau un loc de casă de 500 mp în municipiul, oraşul sau comuna în care domiciliază. Personalul armatei participant la acţiunile militare care, din cauza deficitului de teren, nu a putut fi împroprietărit, va fi despăgubit cu o sumă ce reprezintă contravaloarea terenului la care erau îndreptăţiţi conform legii. Cuantumul despăgubirilor se stabileşte prin Hotărâre de Guvern şi se actualizează anual.
gradul I de invaliditate, 2 solde de grad şi funcţie, la minim corespunzătoare gradului de sublocotenent, sau după caz, salarii medii brute
pentru gradul II de invaliditate, 1,35 solde de grad şi de funcţie, la minim, corespunzătoare gradului de sublocotenent, sau după caz, salarii medii brute.
pentru gradul III de invaliditate, o soldă de grad şi de funcţie, la minim, corespunzătoare, gradului de sublocotenent sau, după caz, salarii medii brute.
Personalului civil i se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse în timpul şi din cauza serviciului militar în condiţiile stabilite de lege pentru soldaţii şi gradaţii voluntari.
Cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, precum şi personalul civil invalid pot cumula indemnizaţia de invaliditate cu pensia sau solda/salariul obţinut sau cu venituri suplimentare realizate prin activităţi în scop lucrativ.
Personalul armatei rănit în cadrul acţiunilor militare beneficiază, pe lângă alte drepturi stabilite potrivit legii, de o indemnizaţie lunară în cuantum de 2 solde de grad şi de funcţie, la minim, corespunzătoare gradului de sublocotenent sau, după caz, salarii medii brute. Indemnizaţia se acordă de la data producerii afecţiunilor fizice dobândite ca urmare a acţiunilor de luptă, accidentelor, până la data stabilirii situaţiei medico-legale.
Urmaşii militarilor decedaţi în cadrul unor acţiuni armate beneficiază de următoare drepturi:
ajutoarele şi despăgubirile în cuantumurile prevăzute de legislaţia în vigoare
o indemnizaţie lunară egală cu solda lunară brută/salariul de bază brut pe care cel decedat l-a avut la data decesului, care se actualizează potrivit legii. De aceasta beneficiază urmaşii celor decedaţi care nu realizează venituri din salarii sau din alte activităţi independente
închirierea şi cumpărarea, cu prioritate, de locuinţe din fondul de locuinţe sociale al administraţiei publice
asistenţă medicală gratuită în instituţiile medicale militare sau publice şi asigurarea de medicamente gratuite
asistenţă psihologică gratuită
transferarea sau înscrierea la/în instituţiile militare de învăţământ a copiilor soldaţilor şi gradaţilor voluntari, precum şi ai personalului civil, în aceleaşi condiţii prevăzute pentru copiii cadrelor militare decedate
acordarea de către Ministerul Apărării a burselor de studii pentru copiii persoanelor decedate, pe durata studiilor în instituţii civile de învăţământ
încadrarea soţului supravieţuitor în rândul personalului militar
Actul normativ include în categoria acţiunilor militare şi misiunile cu potenţial ridicat de risc înalt, stabilite prin ordin al ministrului apărării, desfăşurate pe teritoriul statului naţional, a declarat ministrul Teodor Meleşcanu.
De asemenea, actul normativ stabileşte că titlul onorific de "Militar Veteran" şi de "Veteran" se poate acorda, prin Hotărâre a Guvernului, şi personalului care pe timpul misiunii s-a remarcat săvârşind acte exemplare de curaj şi devotament, indiferent de durata participării, la propunerea comandaţilor unităţilor din care au făcut parte.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 82/2006 va fi republicată.
Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi Strategia Naţională Anticorupţie în Administraţia Publică Locală pentru perioada 2008-2010 şi planurile de acţiune aferente, menite să apropie administraţia de cetăţean şi să reducă vulnerabilitatea la corupţie în sectoarele percepute de public ca fiind sensibile din sfera ordinii publice, sănătăţii, educaţiei, administraţiei fiscale şi locale.
Realizarea unei reforme reale prin care administraţia publică din ţara noastră să se situeze la nivelul standardelor europene şi să se caracterizeze prin profesionalism, transparenţă, responsabilitate, reprezintă o prioritate a Guvernului, a declarat primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.
„Nutresc convingerea că o administraţie eficientă şi democratică reprezintă unul dintre cele mai importante criterii care definesc o ţară europeană”, a adăugat şeful Executivului, subliniind că pentru eliminarea corupţiei este nevoie nu numai de aceste măsuri de reformă, ci şi de un efort amplu la nivelul întregii ţări.
„Reducerea vulnerabilităţii la corupţie a fost şi va rămâne o prioritate pentru Guvern, iar această Strategie nu este doar un răspuns la una dintre cele patru condiţionalităţi (benchmarks) enunţate de Comisia Europeană în legătură cu care România este monitorizată în perioada post-aderare, ci una dintre principalele preocupări ale Executivului încă de la începutul mandatului”, a afirmat Primul-ministru.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a menţionat că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, aflat astăzi la Bruxelles, a prezentat această Strategie în cadrul Consiliului miniştrilor europeni ai Justiţiei şi Afacerilor Interne.
Ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, a arătat că această Strategie va duce la eficientizare, transformare şi modernizare a administraţiei publice din România.
Documentul propune măsuri care vin în completarea Strategiei de Reformă a Administraţiei Publice şi în completarea obiectivului I „Creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică” din Strategia Naţională Anticorupţie pentru perioada 2005-2007 şi este în concordanţă cu obiectivele Programului de Guvernare ce se regăsesc în două din capitolele prioritare ale acestuia – „Reforma administraţiei publice” şi „Politici anticorupţie”.
Măsurile incluse în strategie sunt structurate pe 5 domenii principale de acţiune:
1. Creşterea gradului de informare, conştientizare şi responsabilizare a structurilor din administraţia locală, dar şi a publicului cu privire la riscurile pe care le comporta săvârşirea faptelor de corupţie;
2. Simplificarea procedurilor administrative în sensul debirocratizării şi eliminării barierelor administrative;
3. Activitatea de prevenire şi combatere propriu-zisă – activitate de combatere intensificată, prin cooperarea structurilor cu responsabilitate în acest sens, respectiv Direcţia Generală Anticorupţie cu parchetele corespondente;
4. Creşterea transparenţei şi eficienţei instituţionale în sensul îmbunătăţirii sistemului de recrutare, instruire şi promovare, dar, în acelaşi timp, un sistem transparent de utilizare a fondurilor bugetare aflate la dispoziţie, dar şi a fondurilor comunitare pe care structurile din administraţie locală le vor accesa;
5. Elaborarea de analize, studii şi cercetări menite să măsoare percepţia opiniei publice cu privire la reformele care se realizează în administraţie, la progresele pe linia prevenirii şi combaterii corupţiei, prin aceste studii urmând a fi actualizat semestrial Planul de Acţiune al Strategiei.
Monitorizarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de acţiune general şi Planurile de acţiune sectoriale va reveni Comitetului de monitorizare a Strategiei, prezidat de ministrul Internelor şi Reformei Administrative.
Resursele necesare implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală vor fi asigurare la nivelul fiecărui sector din bugetele proprii şi din finanţări externe.
La nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi pentru administraţia publică locală, o serie de activităţi cuprinse în planurile de acţiune vor fi finanţate atât din surse bugetare, cât şi din bugetul Proiectului de Twinning PHARE 2006 „Continuitatea luptei împotriva corupţiei în administraţia publică” – RO/06/IB/JH/05.
Guvernul a aprobat actualizarea participaţiei la capitalul social deţinută de Fondul Proprietatea la Societatea Naţională Nuclearelectrica SA, a anunţat Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, la finalul şedinţei de Guvern.
Măsura a avut în vedere majorările şi diminuările succesive de capital social înregistrate de SN Nuclearelectrica SA în perioada 1 februarie 2006 - 13 noiembrie 2007.
Menţinerea participaţiei Fondului Proprietatea la SC Nuclearelectrica SA nu ar fi în concordanţă cu prevederile Legii 247/2005 şi cu obiectivele pentru care a fost constituit Fondul Proprietatea, respectiv despăgubirea foştilor proprietari ale căror imobile au fost abuziv confiscate de fostul regim comunist.
Programul „Fermierul” va continua şi în 2008. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat astăzi, la finalul şedinţei de Guvern, că Executivul a autorizat, printr-o ordonanţă de urgenţă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să încheie angajamente de plată în valoare de 730 milioane lei.
Programul „Fermierul” a constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor SAPARD. „Vrem ca, în acest mod, să îi sprijinim, în continuare, pe cei care doresc să acceseze fonduri europene”, a spus primul-ministru.
El a precizat că aceste fonduri trebuie să contribuie la modernizarea agriculturii româneşti, în aşa fel încât aceasta să devină competitivă.
„O pondere mare a cheltuielilor din agricultură trebuie să meargă pe investiţii şi nu pe subvenţii pentru că o abordare cum a fost cea de până în anul 2005, bazată preponderent pe subvenţii, nu permitea realizarea de investiţii”, a subliniat premierul Tăriceanu.
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a precizat că prin această alocare, cei interesaţi vor avea la dispoziţie fondurile necesare pentru partea de cofinanţare sau acoperirea costurilor legate de întocmirea documentaţiilor tehnico-economice necesare acordării de credite sau granturi pentru programele agricole. Termenele de plată sunt în 2009, 2010 şi 2011.
Guvernul a alocat, în şedinţa de azi, 550.000 lei pentru Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF 2008).
Ediţia a VII-a a Festivalului Internaţional de Film Transilvania este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc, în parteneriat cu Ministerul Culturii, şi Centrul Naţional al Cinematografiei. Evenimentul se desfăşoară în perioada 30 mai - 8 iunie la Cluj Napoca. În perioada între 11-15 iunie se desfăşoară, la Sibiu, o ediţie specială a Festivalului, care va fi urmată de o caravană de proiecţii în aer liber în 16 oraşe din ţară.
Primul festival internaţional de lung metraj din România, TIFF s-a bucurat de un succes important atât în ţară, cât şi peste hotare. Succesul ediţiilor anterioare ale festivalului l-a impus ca un eveniment de referinţă în calendarul festivalurilor europene de film.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, printr-o Hotărâre, participarea României, în perioada 1 mai – 31 octombrie 2010, la Expoziţia Mondială 2010 „Un oraş mai bun, o viaţă mai bună”, Shanghai, China.
Hotărârea adoptată de Executiv reglementează, de asemenea, măsurile administrative şi financiare necesare pentru participarea României la această expoziţie. Astfel, procesul de pregătire va fi coordonat de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.
Reprezentarea Guvernului României, în ceea ce priveşte organizarea şi participarea României la expoziţia mondială, se asigură de comisarul general al Secţiunii Române, ajutat de comisarul general adjunct al Secţiunii Române. Calitatea de comisar general al Secţiunii Române este îndeplinită de secretarul general al MIMMCTPL, iar calitatea de comisar general adjunct al Secţiunii Române de secretarul general adjunct al MIMMCTPL.
Actul normativ prevede constituirea unei comisii de organizare în vederea elaborării conceptului de participare a României la expoziţia mondială.
Comisia de organizare va avea în componenţă reprezentanţi, la nivel de secretar de stat, din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Pentru realizarea demersurilor şi pentru luarea măsurilor necesare pentru pregătirea şi participarea României la expoziţia mondială, precum şi pentru coordonarea demersurilor întreprinse de MIMMCTPL în contextul participării României la alte expoziţii mondiale, va fi constituită, în cadrul ministerului amintit, Direcţia Generală Expoziţii Mondiale.
Direcţia Generală Expoziţii Mondiale va avea ca atribuţii:
- Implementarea conceptului şi programului de participare a României la expoziţia mondială şi asigurarea ilustrării tematicii propuse de organizatori;
- Colaborarea cu organizatorii expoziţiei mondiale pentru pregătirea şi realizarea activităţilor cuprinse în programul acestora şi realizarea, în numele statului român, a tuturor procedurilor necesare pentru pregătirea şi participarea României la Expoziţia Mondială 2010;
- Participarea la elaborarea caietului de sarcini şi organizarea licitaţiilor, pentru proiectarea, organizarea şi realizarea pavilionului şi a celorlalte manifestări prin care România va fi reprezentantă la expoziţia mondială;
- Asigurarea managementului organizatoric şi monitorizarea realizării proiectului de participare a României la expoziţia mondială, pe parcursul etapelor de pregătire, desfăşurare a participării, închidere a expoziţiei, inclusiv pe perioada de dezafectare a pavilionului şi predare a locaţiei;
- Elaborarea propunerilor privind bugetul necesar pentru desfăşurarea propriei activităţi, precum şi pentru asigurarea participării României la expoziţia mondială;
- Coordonarea activităţilor de editare, tipărire, difuzare a materialelor promoţionale, precum şi realizarea evenimentelor speciale de promovare a participării României la expoziţia mondială;
- Asigurarea îndeplinirii altor atribuţii şi sarcini stabilite de ministrul pentru întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ, turism şi profesii liberale pentru participarea în bune condiţii la expoziţia internaţională;
- Prezentarea ministrului pentru întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ, turism şi profesii liberale, periodic, de rapoarte privind stadiul pregătirii şi desfăşurării participării României la expoziţia mondială, precum şi modul de gestionare a fondurilor eferente.
Cheltuielile aferente pregătirii şi participării României la expoziţia mondială se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul MIMMCTPL.
Guvernul a adoptat astăzi o Hotărâre privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.
Conform actului normative, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 25 lei la 100 lei următoarele fapte:
absenţa nemotivată a membrilor comisiei de preluare şi distrugere prevăzute la art. 1 alin.3 din ordonanţă (n.n. care se referă la condiţiile de valorificare a bunurilor menţionate), sau a înlocuitorilor acestora desemnaţi de instituţiile din care provin, de la lucrările comisiei, la locul, data şi ora convocării;
absenţa nemotivată a membrilor comisiei de evaluare prevăzute la art. 6 alin.4 din ordonanţă sau a înlocuitorilor acestora desemnaţi de instituţiile din care provin, de la lucrările comisiei, la locul, data şi ora convocării;
absenţa nemotivată a membrilor comisiei de distrugere prevăzute la art. 7 alin.2 din ordonanţă (n.n. care priveşte bunurile necomercializabile) sau, în cazul în care aceştia absentează motivat, a înlocuitorilor acestora desemnaţi de instituţii din care provin, de la lucrările comisiei, la locul, data şi ora convocării;
nedeclararea sau nepredarea de către deţinător a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului în termenul prevăzut la art.4 alin.1 din ordonanţă (n.n.10 zile de la data primirii de către deţinător a documentului care constituie titlu de proprietate al statului asupra acestora);
nerespectarea de către deţinătorii bunurilor care au trecut în proprietate privată a statului a obligaţiilor de inventariere, păstrare şi conservare a acestora până la predarea lor efectivă în vederea valorificării, conform art.5 alin.1 din ordonanţă ;
nerespectarea de către organul de valorificare a obligaţiei de predare a bunurilor în termenul prevăzut la art.6 alin.2 din ordonanţă (10 zile de la data primirii de către deţinător a documentului care constituie titlu de proprietate al statului asupra acestora).
Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de către persoanele cu atribuţii de control desemnate de conducerea autorităţilor administraţiei publice a căror activitate este afectată prin faptele prevăzute.
Contravenţiilor prevăzute li se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi, printr-o hotărâre, Planul de ocupare a funcţiilor publice din administraţia publică centrală pentru anul 2008, în conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
Actul normativ stabileşte numărul funcţiilor publice care vor fi înfiinţate, numărul funcţiilor publice care vor fi reorganizate, numărul funcţiilor publice rezervate promovării precum şi numărul funcţiilor publice vacante care vor fi ocupate prin concurs în anul 2008 în autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală.
Structura funcţiilor publice cuprinse în planul de ocupare pentru anul 2008 se realizează de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pe baza propunerilor transmise de autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală în concordanţă cu numărul de posturi şi fondurile alocate prin legile bugetare pentru anul 2008.
Pentru autorităţile şi instituţiile aflate în subordinea unor ministere sau a altor organe ale administraţiei publice centrale, cu finanţare din venituri proprii, responsabilitatea în gestiunea funcţiilor publice revine acestora, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Pentru autorităţile şi instituţiile din administraţia publică locală Planul de ocupare a funcţiilor publice se aprobă prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, în condiţiile legii.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici aprobă modificările în structura planului de ocupare a funcţiilor publice, trimestrial, pe baza propunerilor transmise de ordonatorul principal de credite.
Funcţiile publice de execuţie sau de conducere din administraţia publică locală sau centrală, care devin vacante în cursul anului 2008, vor putea fi ocupate în condiţiile legii.
Structura funcţiilor publice din cadrul administraţiei publice centrale:
Număr total de funcţii publice de conducere: 2.133, din care 1.834 ocupate, 299 vacante (10 funcţii publice care vor fi înfiinţate, 4 funcţii publice supuse reorganizării, 26 rezervate promovării, 20 rezervate promovării rapide, 238 ocupate prin recrutare)
Număr total de funcţii publice de execuţie: 16.668, din care 13.229 ocupate, 3.439 vacante (2.132 funcţii care vor fi înfiinţate, 2.093 funcţii supuse reorganizării, 872 rezervate promovării, 1.403 rezervate promovării rapide, 2.286 ocupate prin recrutare)
Structura funcţiilor publice din cadrul administraţiei publice locale:
Număr total de funcţii publice de conducere: 6.037, din care 5.045 ocupate, 992 vacante (52 funcţii publice care vor fi înfiinţate, 18 funcţii publice supuse reorganizării, 101 rezervate promovării, 8 rezervate promovării rapide, 896 ocupate prin recrutare)
Număr total de funcţii publice de execuţie: 52.394, din care 47.805 ocupate, 4.589 vacante (13.054 funcţii publice care vor fi înfiinţate, 12.631 funcţii publice supuse reorganizării, 9.085 rezervate promovării, 5.046 rezervate promovării rapide, 3.454 ocupate prin recrutare).
Pentru anul 2008, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici autorizează, din numărul total de funcţii publice vacante din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, un număr de 110 funcţii publice pe care vor fi încadraţi manageri publici.
Necesarul de funcţii a fost întocmit în baza datelor referitoare la numărul total de funcţii publice, numărul de funcţii publice ocupate şi numărul de funcţii vacante la data de 31.12.2007, transmise de instituţiile prefectului, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ teritoriale.
Guvernul va aloca de la bugetul de stat suma de 10 milioane lei destinată să asigure, pe lângă dividendele aferente acţiunilor deţinute de stat la Fondul Proprietatea, despăgubirea foştilor proprietari ale căror imobile au fost confiscate abuziv, prevăzuţi în legea 247/2005, potrivit unei Hotărâri adoptate în şedinţa de astăzi, a Executivului.
Potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă adoptate anul trecut de Guvern (OUG nr. 81/2007), persoanele îndreptăţite să primească despăgubiri pentru imobilele confiscate abuziv pot opta pentru despăgubiri în numerar, în limita sumei de 500.000 lei, în tranşe egale, într-o perioadă de maximum 2 ani.
În acest sens, în cadrul ANRP a fost creată Direcţia pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar, organism care are ca principală atribuţie acordarea acestor sume de bani.
Fondurile vor fi alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin suplimentarea bugetului Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Recent, Guvernul a modificat Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, în sensul acordării posibilităţii de a suplimenta fondul din care se acordă despăgubirile pentru foştii proprietari din bugetul de stat, până la listarea Fondului Proprietatea la bursă.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat că Guvernul a aprobat astăzi un memorandum privind implementarea Planului de acţiuni pentru acest an aferent Strategiei Lisabona.
„Este o componentă care se leagă de Planul Naţional de Reformă pentru 2008-2010 pentru că Strategia Lisabona revizuită vizează această perioadă, iar acest plan reprezintă o veritabilă strategie post-aderare a României” a afirmat primul-ministru.
Planul de acţiuni la nivelul Guvernului a fost adoptat în şedinţa din 21 mai, iar ulterior a fost pus în dezbatere publică. Dezbaterea publică a început în 23 mai printr-o masă rotundă organizată la Bucureşti de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, la care au participat reprezentanţii Comisiei Europene, ai Guvernului, Preşedinţiei, partenerilor sociali şi ai societăţii civile. Dezbaterea va continua prin discuţii cu partenerii sociali, patronate, sindicate şi cu partidele politice. „Am cerut astăzi Departamentului pentru Afaceri Europene, care are această responsabilitate, să prezinte un calendar privind această dezbatere” a declarat premierul Tăriceanu.
Şeful Executivului a afirmat că acest calendar va fi difuzat presei şi publicului larg, pentru că Guvernul este interesat ca un număr cât mai mare de cetăţeni să conştientizeze obiectivele Agendei Lisabona.
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea, a adăugat că în perioada următoare vor avea loc discuţii pe acest subiect între instituţiile guvernamentale şi grupurile de dialog social din aceste instituţii. „Una dintre măsurile importante pe care trebuie să le discutăm este o abordare integrată în vederea creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă”, a afirmat secretarul de stat.
Primul-ministru a amintit, de asemenea, cele patru obiective principale: creşterea investiţiilor în domeniul cercetării, inovării şi cunoaşterii, promovarea potenţialului investiţional al IMM – urilor, îmbunătăţirea angajării prin crearea unei pieţei a muncii mai flexibile şi o politică energetică care să ţină cont de schimbările climatice.
Premierul Tăriceanu a precizat că a cerut ca pentru fiecare dintre obiectivele menţionate, instituţiile de resort să stabilească măsuri concrete care trebuie adoptate şi termenele până la care să fie puse în practică, pentru atingerea celor patru obiective. „Astăzi am discutat cu Ministerul Economiei şi Finanţelor şi cu Departamentul Afacerilor Europene să stabilească un set de măsuri care să ne permită atingerea obiectivelor cuprinse în Strategia Lisabona” a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu.
Primul-ministru a arătat că unul dintre obiectivele pe care România şi le-ar putea stabili este atingerea indicatorilor economici similari cu cei din Cehia sau Slovacia, state care au trecut mai repede perioada de tranziţie. Un alt obiectiv este stabilirea unui termen şi a măsurilor concrete prin care se poate ajunge la un salariu mediu de 500 de euro sau 1.000 de euro, a adăugat primul-ministru.
Tehnica de calcul necesară derulării Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară în cadrul cabinetelor de medicină de familie aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie (laptop-uri pentru medicii de familie), se asigură prin transfer, fără plată, de la Ministerul Sănătăţii Publice.
Precizările sunt incluse într-o Hotărâre adoptată astăzi de Guvern, care modifică HG nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2008.
Actul normativ precizează că transferul se face prin Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în domeniul sănătăţii, la direcţiile medicale aparţinând acestor instituţii. Procedura de distribuire şi gestionare a tehnicii de calcul se realizează potrivit metodologiei elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice.
O altă modificare constă în majorarea bugetului alocat Programelor naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, din venituri proprii, de la 1.279.864 mii lei, la 1.303.304 mii lei.
Fondurile alocate Ministerului Sănătăţii Publice au fost suplimentate în şedinţa de guvern de astăzi cu suma de 5,146 milioane lei. Fondurile vizează consolidarea şi modernizarea infrastructurii a două importante spitale din Bucureşti.
Astfel, Spitalul Clinic de Urgenţă Prof. Dr. Bagdasar Arseni a primit 4,8 milioane lei, pentru a continua lucrările de consolidare şi modernizare începute printr-un împrumut de la Banca Mondială. Pentru al doilea spital, Spitalul Clinic Filantropia, a fost aprobată suma de 346.000 lei, pentru dotarea cu mobilier.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat astăzi două Decizii:
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat astăzi două Decizii prin care Alexandru Victor Micula este eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe şi promovat temporar în funcţia publică de secretar general al aceluiaşi minister.
Deciziile intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Declaraţiile susţinute de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, la finalul şedinţei de Guvern
Călin Popescu Tăriceanu: Astăzi, în şedinţa de Guvern, o decizie importantă care a fost luată se referă la aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie în administraţia publică locală pentru perioada 2008-2010 şi, foarte important, planurile de acţiune aferente.
Eu nutresc convingerea că o administraţie eficientă şi democratică reprezintă unul dintre cele mai importante criterii care definesc o ţară modernă şi o ţară europeană. În acest moment, o prioritate majoră a Guvernului este realizarea unei reforme reale prin care administraţia publică să se situeze la nivelul standardelor europene şi să se caracterizeze prin profesionalism, prin transparenţă, prin responsabilitate.
Aceste demersuri nu se pot realiza numai prin efortul şi voinţa politică a Guvernului, ci este nevoie de un efort amplu la nivelul întregii ţări.
Ce urmărim prin adoptarea acestor documente: în primul rând, apropierea într-o măsură şi mai accentuată a administraţiei de cetăţean şi reducerea vulnerabilităţii la corupţie în sectoare percepute de public ca fiind sensibile, sănătatea publică, educaţia, administraţia fiscală şi administraţia locală.
Reducerea vulnerabilităţii la corupţie în sectoare percepute de consumatorii de servicii publice ca fiind sensibilă a fost şi rămâne o preocupare constantă a autorităţilor române. Prin urmare, decizia de astăzi nu este numai un răspuns la una dintre cele patru condiţionalităţi din mecanismul de cooperare şi verificare, pe care se realizează, după cum ştiţi, o monitorizare. Este rezultatul unei preocupări pe care am avut-o încă de la începutul mandatului, de a îmbunătăţi calitatea serviciilor administraţiei publice.
Doresc să vă spun că acest fenomen al corupţiei, să zicem, al corupţiei "mărunte" este unul din cele două elemente pe care încercăm să le combatem, iar aceste măsuri sigur că vor contribui, după părerea noastră, într-o manieră eficientă, la diminuarea corupţiei şi a percepţiei de corupţie.
Al doilea subiect important la care doresc să mă refer: astăzi am discutat şi am aprobat un memorandum privind planul de acţiune aferent Strategiei Lisabona.
Este o componentă care se leagă de Planul Naţional de Reforme pentru perioada 2008-2010, pentru că Strategia Lisabona revizuită vizează această perioadă şi aş putea spune că acest plan naţional de reforme reprezintă de fapt o veritabilă strategie postaderare a României. Am adoptat acest plan de acţiuni în şedinţa din 21 mai, iar ulterior a fost pus în dezbatere publică. Dezbaterea publică a început pe data de 23 mai, printr-o masă rotundă organizată la Bucureşti, de reprezentanţa Comisiei Europene, la care au participat reprezentanţii Comisiei Europene, ai guvernului, ai preşedinţiei, partenerii sociali şi reprezentanţii societăţii civile.
Dezbaterea va continua prin discuţii cu partenerii sociali, patronate, sindicate şi cu partidele politice. Am cerut astăzi Departamentului pentru Afaceri Europene, care are această responsabilitate, să prezinte un calendar şi un plan de acţiuni foarte detaliat în aşa fel încât şi dumneavoastră să fiţi informaţi şi să putem să difuzăm şi să diseminăm această informaţie referitoare la strategia Lisabona dincolo de un cerc de persoane avizate. Cred că este în interesul public să se conştientizeze care sunt elementele care pot să ducă la creşterea competitivităţii ţării noastre. Vreau să mă refer la patru din obiectivele principale pe care le avem în cadrul acestui plan de acţiune aferent strategiei Lisabona, iar acestea vizează creşterea investiţiilor în domeniul inovării, cercetării şi cunoaşterii, promovarea potenţialului investiţional al întreprinderilor mici şi mijlocii, îmbunătăţirea angajării prin crearea unei pieţe a muncii mai flexibile şi o politică energetică care să ţină cont de schimbările climatice.
Pentru aceste patru obiective am cerut să fie stabilite măsurile concrete care trebuie adoptate de instituţiile de resort şi termenele până la care vor fi puse în practică. Ce vreau să înţelegeţi este că atingerea acestor obiective va permite României să fie o ţară mai atrăgătoare pentru investiţii şi pentru un climat economic care să contribuie într-o măsură şi mai mare la susţinerea unei creşteri economice, de care evident avem nevoie. De aceea astăzi am discutat în şedinţa de guvern despre nişte obiective foarte palpabile. Am cerut Ministerului Economiei ca împreună cu Departamentul pentru Afaceri Europene să stabilească un set de măsuri care să ne permită atingerea următorului obiectiv: România să aibă acelaşi nivel, de exemplu, de dezvoltare economică cu Cehia şi Slovacia, două ţări din centrul Europei, care sigur au plecat cu un avantaj în 1990 după căderea regimului comunist, dar, după părerea mea, perioada de tranziţie a fost mai scurtă şi ca atare demarajul lor şi mersul înainte a fost mult mai bun şi mai accelerat decât al României.
Un alt obiectiv pe care doresc să-l stabilim este atingerea unor praguri binedefinite în ceea ce înseamnă câştigul real pentru cetăţean. Pentru că, în final, trebuie să recunoaştem că obiectivul politicilor guvernamentale este bunăstarea individului şi de aceea am cerut să se stabilească un plan concret de măsuri pentru atingerea nivelului de 500 de euro salariu mediu pe economie şi a salariului de 1.000 de euro.
Deci, să vedem care sunt resorturile pe care trebuie să le punem în mişcare pentru atingerea acestor nivele, care cred că sunt absolut necesare din perspectiva unei ţări cu adevărat europene.
Tot astăzi, pentru că vorbim despre dezvoltare şi pentru că într-adevăr economia merge foarte bine, performanţa economică pe primul trimestru este remarcabilă, creşterea PIB, aţi observat atinge 8,2%, depăşind cu mult aprecierile optimiste ale unora dintre analiştii economici, vreau să ne calăm eforturile în aşa fel încât să asigurăm obiectivul de care eu am vorbit de câteva ori: România este a şaptea ţară europeană în termeni de populaţie şi de dimensiune geografică. Vreau să ajungem a şaptea putere economică a Europei. Acest lucru este posibil, dar sigur că va trebui să investim foarte mult.
Unul din domeniile în care va trebui să investim, pentru a ne menţine o competitivitate ridicată, este domeniul energiei. Extinderea centralei de la Cernavodă cu Unităţile 3 şi 4 reprezintă un pilon-cheie. Totodată, după cum ştiţi foarte bine, am aprobat deja demararea studiului de fezabilitate, de fapt o reactualizare a studiului de fezabilitate care există la Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru construirea celei de-a doua centrale nuclear-electrice. Trebuie trebuie să începem să punem un accent din ce în ce mai mare pe energiile regenerabile. Astăzi am luat decizia ca, în cadrul MEF, să fie creată o structură dedicată elaborării legislaţiei în domeniul energiilor regenerabile şi a politicilor pe acest domeniu, inclusiv a subvenţiilor, a pârghiilor, a stimulentelor pe care le putem acorda pentru dezvoltarea acestui sector. Fără un sector energetic puternic şi competitiv, sigur că nu ne putem permite stabilirea unor obiective economice ambiţioase.
Pentru că suntem la capitolul "Investiţii", astăzi am autorizat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să încheie angajamente de plată în valoare de 730 de milioane de lei noi în cadrul Programului de Investiţii în Agricultură. Este vorba despre Programul "Fermierul", continuarea Programului Sapard, care ştiţi că a avut un succes deosebit şi contribuie în mod semnificativ la modernizarea agriculturii.
Ce vreau să relev? În Europa, în momentul de faţă, subvenţiile în agricultură, fondurile pentru politica agricolă comună care se dau, sunt îndreptate cu precădere către suprafeţele agricole. Pentru România este esenţială şi va fi în continuare esenţială modernizarea agriculturii, dotarea cu echiapamente performante, care să facă agricultura competitivă. De aceea, o pondere mare a cheltuielilor o axez pe această direcţie de investiţii.
Este o întrebare fundamentală faţă de ceea ce s-a făcut până acum în anul 2005 când şi în România, politica de subvenţii era îndreptată cu subvenţia pe hectar pentru producţia agricolă an de an, şi acest lucru nu permitea realizarea unei investiţii absolut necesare, fie că este vorba de echipamentele de lucrare a pământului, fie că este vorba despre componenta de procesare de produse agro-alimentare.
Prin urmare, cu aceste fonduri vom interesa fără îndoială pe cei care vor să obţină cofinanţarea sau acoperirea costurilor legate de întocmirea documentaţiilor necesare acordării de credite sau granturi pentru programele agricole şi nu numai, termenele de plată sunt în 2009 până în 2011.
În final, două cuvinte despre alegerile locale: nu vreau să fac comentarii politice cu privire la rezultatele obţinute de un partid sau altul. Guvernul va susţine, va sprijini administraţiile locale, consiliile judeţene în realizarea proiectelor de interes local, pentru că eu cred că este obligaţia noastră, a tuturor administraţiilor, centrală şi locală, să lucrăm în folosul cetăţenilor.
Vreau să fac observaţia că este momentul, la nivelul administraţiilor locale, să se depăşească etapa în care obiectivele principale ale municipalităţilor erau asfaltarea străzilor sau iluminatul lor. Trebuie să cerem primarilor de oraşe mari să anticipeze dezvoltarea urbană a localităţilor şi dezvoltarea economică şi să creeze condiţii pentru ca această dezvoltare să nu fie frânată de lipsa unei infrastructuri adaptate.
Cu alte cuvinte, începând cu Bucureştiul şi mergând la Cluj, trecând pe la Timişoara şi la Iaşi, primarii ar trebui să se mai ocupe acum şi de altceva, adică să aibă proiecte de viziune, care să transforme localităţile lor în adevărate oraşe moderne, care să nu fie sugrumate de trafic, care să permită dezvoltări locative pentru cetăţenii care doresc să trăiească în condiţii civilizate.
Trebuie ca aceştia să asigure condiţii pentru dezvoltarea economică, zone industriale, care să atragă investiţii, să genereze locuri de muncă, cunoscut fiind faptul că va exista un fenomen în continuare important de migraţie a populaţiei din mediul rural către mediul urban. Deci trebuie să se pregătească să primească această populaţie, să-i asigure condiţii de locuire, condiţii pentru dezvoltarea mediului economic. Cred că sunt elemente esenţiale pe care trebuie să le spunem pentru că altfel oraşele vor ajunge să fie de nelocuit şi nu din cauză că ele nu sunt primitoare, ci din cauza faptului că infrastructura nu este pregătită să permită dezvoltarea acestor aglomerări urbane.
Sigur că dacă vorbim de oraşele mari, trebuie să vorbim şi de zona rurală sau a localităţilor. Aici am avut un program care a cunoscut un succes deosebit, este vorba de Ordonanţa 7 de dezvoltare a infrastructurii, vom continua să alocăm fonduri importante, am să-l rog pe domnul ministru David să mă corecteze. Avem aprobat, prin programul Ordonanţei 7, circa 4 milioane lei , deci peste un miliard de euro fonduri destinate îmbunătăţirii infrastructurii în mediul rural şi aceste fonduri vor continua să fie alocate localităţilor de mici dimensiuni, care nu au resurse suficiente pentru a angaja programe mai importante.
Sigur că urmează să continue Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, cu asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a celui de-al doilea tur de scrutin. Nu-mi rămâne în final decât să fac un apel către cetăţeni, către responsabilitatea civică individuală şi să-i invit să vină la vot, pentru că ar fi păcat să se manifeste un absenteism mai ridicat în turul al doilea, iar în final cei care vor fi aleşi să nu beneficieze de reprezentativitatea necesară, care le dă într-un fel şi autoritatea în exerciţiul mandatului pe care urmează să îl asigure.
Reporter: Domnule prim-ministru, vice-guvernatorul Băncii Naţionale a României, Eugen Dijumărescu, declara astăzi că economia României este în pericol de supraîncălzire. Dumneavoastră ce părere aveţi?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu am auzit declaraţia. Ştiu că d-l Dijmărescu este un om foarte ponderat. Nu cred că a formulato în aceşti termeni. Sigur că trebuie să fim atenţi la un fenomen sau la un element de supraîncîlzire conomică. Nu pot să dau un verdict în acest sens. Cred că în condiţiile în care cheltuielile publice vor fi controlate şi atent monitorizate, ceea ce se întâmplă, în momentul de faţă, nu vom depăşi deficitul bugetar prognozat, nu cred că este un risc. Pentru mine, creşterea economică are o importanţă deosebită pentru că ea este însoţită, în mod obligatoriu, de venituri mai importante la buget. Aceste venituri mai importante la buget le voi canaliza pe investiţii în ceea ce înseamnă infrastructura unei ţări civilizate.
Sigur că am convingerea că în perioada următoare, în perioada 2008-2012, obiectivele principale de investiţii vor trebui să fie cele de infrastructură de transport rutieră, cale ferată, navală, aeriană, pentru a contribui şi a susţine creşterea economică şi nicidecum a ne trezi că această creştere economică este frânată de lipsa unei infrastructuri adecvate.
În rest, ceea ce vă pot spune este că avem mare grijă la menţinerea echilibrelor macroeconomice. Astfel de preocupări nu pot să spun decât că sunt normale la oameni care au viziunea necesară, cunoştinţele necesare să atragă atenţia întotdeauna şi asupra unor potenţiale riscuri.
Reporter: Şi cum o întrebare ceva mai lejeră: intenţionaţi să mergeţi la vreun meci al României la Euro şi riscaţi un prognostic pentru România-Franţa.
Călin Popescu-Tăriceanu: Prognosticuri îi las să facă pe cei care sunt la televizor şi fac comentarii de tot felul. Mie mi-ar place foarte să merg la un meci al Naţionalei la Campionatul European. O să văd, în funcţie de timpul pe care-l am când şi unde o să pot să merg.
Reporter: Cum comentaţi atacurile preşedintelui la adresa PSD şi implicaţiile în campania electorală?
Călin Popescu-Tăriceanu: Suntem la conferinţa de presă a Guvernului. Nu comentez astfel de lucruri.
Reporter: Domnule prim-ministru, Fondul Proprietatea aştepta de la Guvern o clarificare a situaţiei sala. S-a discutat astăzi?
Călin Popescu-Tăriceanu: Da, s-a discutata din perspectiva participaţiei pe care o deţine la Nuclearelectrica. Nuclearelectrica a făcut mai multe majorări de capital, în ultima perioadă, care au dus la diminuarea participării Fondului Proprietatea. Astăzi am reconsiderat participarea FP în capitalul social al Nuclearelectrica.
Reporter: Este măsura care transformă FP dintr-un fond fără profit pe hârtie într-un fond cu profit pe hârtie?
Călin Popescu-Tăriceanu: N-aş putea să vă răspund la acestă chestiune foarte exact. Nu vreau să risc. Am vorbit numai de participaţii dar nu şi despre dividendele aferente perioadei dinainte.
Reporter: Vorbeaţi de trafic aglomerat. Mîine este Ziua Mediului. Ce recomandare le-aţi făcut miniştrilor, în şedinţa de Guvern?
Călin Popescu-Tăriceanu: A, nu le-am făcut recomandări. Le-am cerut să se gândească dacă nu ar fi bine să dea un exemplu, să dăm un exemplu cu toţii: să încercăm să lăsăm acasă autoturismele proprii şi să folosim mijloace de transport în comun, tramvaie, autobuze, troleibuze sau eventual să folosească un mijloc pe două roţi mai puţin poluant sau chiar deloc poluant, cum este bicicleta şi evident mai puţin ancombrant în circulaţia care în Bucureşti este o problemă cu care cu toţii ne confruntăm şi din cauza căreia foarte mulţi suferă.
Reporter: Dumneavoastră cu ce veţi veni?
Călin Popescu-Tăriceanu: Vă las surpriza pentru mâine.
Reporter: Aţi primit astăzi cumva o informare referitoare la anchetele care au fost solicitate de ministrul de Interne în comuna Ştefăneşti în ziua alegerilor?
Călin Popescu-Tăriceanu: Sigur că da. Ministrul de Interne mi-a făcut o informare pe acest subiect şi fiind aici prezent, îl rog să vă dea mai multe detalii, dacă consideraţi că sunt de interes pentru dumneavoastră.
Reporter:/…/
Călin Popescu-Tăriceanu: E o lege. Nu le definesc eu după cum îmi place. Există din câte ştiu sesizări făcute la Biroul Electoral şi ei, în funcţie de procesele verbale şi de constatările făcute de poliţie trebuie să judece şi să ia măsuri pe cale de consecinţă, pe baza legii. Deci nu sunt măsuri administrative pe care să le ia Guvernul. Avem birou electoral, care este încadrat cu judecători şi ei sunt abilitaţi în astfel de situaţii să ia deciziile. Nu ia Guvernul decizia într-o secţie de votare sau într-o circumscripţie să se refacă alegerile. Nu-i o chestiune care să conţină un element de decizie politică. Este o problemă de justiţie şi legea spune clar ce trebuie făcut în acest sens.
Institutul National de Statistica - 04.06.2008
Sedinta de guvern
Briefing de presa sustinut de primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu la finalul sedintei de guvern
|
|
|
Briefing de presa sustinut de Teodor Melescanu, ministrul apararii, la finalul sedintei de guvern
|
|
|
Briefing de presa sustinut de Cristian David, ministrul internelor si reformei administrative, la finalul sedintei de guvern
|
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu