joi, iunie 05, 2008

Ziarul Lumina



Anual, numai în Statele Unite ale Americii sunt aruncate un număr de 98 de milioane de telefoane mobile (aproximativ 11.000 de tone)

Gunoiul high-tech, o posibilă soluţie pentru criza energetică
diac. Sorin MIHALACHE
Sambata, 31 Mai 2008

Dezvoltarea economică a crescut semnificativ achiziţiile dispozitivelor electronice. Astăzi, nivelul mediu de trai din oricare stat civilizat presupune posesia unui televizor, a unui computer personal, dar şi cel puţin a unui telefon mobil. Modelul de viaţă al societăţii de consum reprezintă un deziderat al celor mai multe dintre ţările în curs de dezvoltare. Totuşi, societatea de consum înseamnă şi foarte multă risipă.

Pe de o parte, civilizaţia înseamnă şi un consum accelerat al resurselor energetice, minerale şi agro-alimentare. Pe de altă parte, cultura consumeristă face ca, între multe alte produse care îmbătrânesc foarte repede, tot mai des, tot mai multe dispozitive electronice să aibă o durată de viaţă din ce în ce mai scurtă. Civilizaţia secolului al XX-lea a adus cu sine un nou tip de deşeuri: gunoiul high-tech - calculatoare, televizoare, imprimante, telefoane mobile etc. În rezumat, statisticile arată că, în ultimele decenii, există cel puţin trei creşteri intercondiţionate: creşte numărul de cumpărători ai dispozitivelor electronice, creşte consumul de energie necesar utilizării lor, dar creşte şi cantitatea de deşeuri high-tech.

The image “http://www.sporulcasei.ro/gallery/07_03/windmill.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

Consumul energetic se dublează de 2,5 ori pe secol

La nivel mondial, necesarul de energie creşte într-un ritm alarmant. Conform estimărilor, nevoile energetice ale omenirii se dublează o dată la 35-40 de ani! La nivelul anului 2002, repartiţia energiilor consumate arată că actuala civilizaţie este strâns legată de rezervele de petrol. 74% din energia utilizată în prezent provine din energii fosile (petrol, gaz, carbon), 6% - din energie nucleară şi 20% - din energii neconvenţionale (hidraulică, biomasă, solară eoliană). Consumul anual de energie al planetei este de 12 TerreWatt, echivalentul a 10 miliarde de tone de petrol!

The image “http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f2/Turbiny_wiatrowe_ubt.jpeg” cannot be displayed, because it contains errors.

Resursele petroliere, pe cale de dispariţie

Din fericire, petrolul nu este singura sursă de energie. Însă, chiar dacă o parte din cele 10 miliarde de tone de petrol (echivalentul energiei consumate pe Pământ, într-un an) e acoperită din alte surse, totuşi, petrolul are o contribuţie semnificativă în obţinerea energiei (74%). Previziunile referitoare la rezervele de petrol sunt sumbre. Cantităţile de petrol de pe piaţă depind de rezervele cunoscute şi de accesibilitatea acestora pentru actualele tehnologii de extracţie. Cele mai pesimiste scenarii arată că volumul maxim al extracţiilor va fi atins în 2010. După acest an, volumul extracţiilor de petrol va rămâne constant, timp de cel mult un deceniu, luând în calcul şi rezervele exploatate şi totalul celor estimate. După această perioadă, securitatea energetică ar putea deveni o problemă globală. Cele mai optimiste scenarii vorbesc despre faptul că acest maxim al extracţiilor va fi atins în 2030. Indiferent cum ar fi, în 50 de ani, petrolul nu va mai putea asigura nevoile energetice ale omenirii.

The image “http://www.newschannel.ro/files/news/64/10467/10467_big.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

Resurse alternative. Energia nucleară

Există deja resurse alternative. Unele intrate în uz, altele pe cale de a fi generalizate. Între cele mai cunoscute, energia nucleară. În afara beneficiilor imediate (poluare scăzută şi costuri de producţie relativ mici), producerea energiei nucleare presupune şi numeroase riscuri. Orice centrală nucleară produce, anual, 200 de tone de deşeuri, din care 200 de kilograme de material radioactiv. Pare o cantitate mică, însă, în lume, există în prezent în jur de 500 de reactoare nucleare. Deşeurile radioactive (în special, plutoniu), ating, în prezent, 1.500 de tone, iar cantitatea creşte cu 100 de tone, în fiecare an.

Tehnologiile de reciclare a deşeurilor radioactive sunt foarte costisitoare, şi presupun, oricum, depozitarea prealabilă a deşeurilor, pentru un secol, pentru scăderea radioactivităţii. Dacă nu sunt destinate reciclării, aşa cum se întâmplă cu cea mai mare parte a cantităţilor de deşeuri radioactive, reziduurile centralelor trebuie depozitate departe de orice comunitate şi de orice zonă activă vulcanic, îngropate, adânc, în sol şi păzite cu stricteţe, timp de 100.000 de ani. În plus, costurile de dezafectare a centralelor nucleare sunt de ordinul miliardelor de dolari, şi durează câteva decenii, aceasta în condiţiile în care o centrală nucleară nu poate funcţiona mai mult de 40-50 de ani.

The image “http://library.thinkquest.org/17531/nucleartitle.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.The image “http://www.dkimages.com/discover/previews/767/124508.JPG” cannot be displayed, because it contains errors.http://www.atomicarchive.com/Fusion/Images/fusion.jpg

http://www.txucorp.com/responsibility/education/generation/images/nucl_ene.gifhttp://www.coloradocollege.edu/Dept/PC/RepresentativePhy/Pages/Photoshop/Problem%20Pictures/Nuclear%20Plant.jpg

Energia solară

Pământul primeşte, anual, de la Soare, energia echivalentă cu cea produsă de o sută de milioane de reactoare nucleare, adică de 10 mii de ori mai mult decât necesarul actual de energie, la nivel global. Pentru nevoile actuale ale omenirii, ar fi suficientă doar energia solară pe care o primeşte pământul cuprins între graniţele unui stat mic, de dimensiunea Belgiei. Dacă s-ar putea capta toată energia solară care ajunge la nivelul solului Belgiei, necesarul de energiei al omenirii ar fi rezolvat. Dar energia solară nu este uşor de înmagazinat, întrucât ea se manifestă în forme foarte variate, de la radiaţia luminoasă propriu-zisă, până la mişcările curenţilor de aer sau ale celor oceanici, activaţi tot de căldura provenită de la Soare. Captarea energiei solare care ajunge la sol ar însemna deci şi captarea energiei eoliene, solare, dar şi a celei provenite din valuri.

Între formele de energie neconveţionale, cel mai uşor de captat este energia eoliană. În prezent, omul captează, din curenţii de aer de pe pământ, tot atâta energie (eoliană) cât produc, la un loc, 20 de reactoare nucleare, într-un an! Estimativ, în 2050, se poate ajunge ca 20 sau chiar 30% din producţia totală de energie să fie acoperită din această sursă.

The image “http://ro.altermedia.info/images/25kw_Standalone.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.The image “http://www.instablogsimages.com/images/2007/10/30/solar-energy_7071.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

Munţi de tehnologie uzată

Supraproducţia de electrocasnice nu provoacă omenirea doar prin creşterea necesarului de energie electrică. Produsele electronice, spre exemplu, conţin numeroase substanţe, care, eliberate în mediu, pot să se infiltreze în sol, în apă sau pot polua aerul.

Trecerea la televiziunea digitală face ca, anual, numai în Statele Unite ale Americii, în jur de 25 de milioane de televizoare să fie scoase din uz. Potrivit Agenţiei Americane pentru Protecţia Mediului, 30 până la 40 de milioane de PC-uri (calculatoare personale) vor fi scoase din uz, în următorii ani. O altă piaţă, foarte sensibilă la tendinţele modei, cea a telefoanelor mobile, arată că, numai în 2005, au fost aruncate peste 98 de milioane de telefoane mobile. La nivelul aceluiaşi an, 2005, numai în SUA au fost aruncate peste un milion de tone de monitoare şi televizoare, peste 500 de mii de tone de computere şi imprimante, peste 30 de mii de tone de laptopuri şi peste 11 mii de tone de telefoane mobile.

http://usinfo.state.gov/journals/itgic/0605/ijge/trash1.jpghttp://img.timeinc.net/time/asia/magazine/2002/0311/pc_dumping.jpg

Cercetători români propun o soluţie de reciclare a gunoiului high-tech

Chiar în ţările care procesează deşeurile provenite din high-tech, cum este SUA, 70% din monitoarele şi computerele aruncate, precum şi 80% din televizoare ajung la groapa de gunoi, cu toate că legislaţia este tot mai drastică. La ora actuală, mai puţin de 20% din gunoiul high-tech este preluat de companiile specializate.

Ce s-ar putea face cu toate componentele, circuitele, monitoarele vechi, televizoarele sau imprimantele depăşite, câtă vreme ele conţin substanţe cu niveluri ridicate de toxicitate ce pot dăuna omului şi mediului înconjurător? Într-un studiu publicat recent, în „Energy Fuels“ (martie 2008), prezentat şi de American Chemical Society (21 mai 2008), un grup de cercetători români, coordonat de Cornelia Vasile, a pus la punct o modalitate de a recicla resturile de materiale din plăcile imprimate ale computerelor, în condiţii de siguranţă. Soluţia constă într-un proces tehnologic complex în care intră în joc diverşi catalizatori, mai multe etape de filtrare şi tratamente termice. Metoda pusă la punct a eliminat aproape complet substanţele toxice, iar uleiurile rezultate din procesul tehnologic pot fi utilizate drept carburant, în condiţii de siguranţă, sau ca materii prime pentru o mare varietate de produse de consum.


http://www.greenpeace.org/raw/image_full/international/photosvideos/photos/acer_ewastechina.jpg


The image “http://www.fi.edu/learn/brain/images/protect/Computer-Trash.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.


The image “http://responsiblechina.com/wp-content/uploads/2007/07/ewaste.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.


[high-tech-trash.jpg]

4 comentarii:

marinelas2002 spunea...

Extrem de dureros.
Un articol minuţios documentat, iar paleta de fotografii sugestive cred că şi-a atins scopul. Pe mine cel puţin m-a impresionat.
Totuşi când îţi faci timp pentru documentaristică?
Felicitări! Ai un site care ar merita mult mai mult luat in considerare...:)

Anonim spunea...

Dle. Florescu,
Solutia cu centralele nucleare este fiabila pe termen mediu, max. 30 ani pentru fiecare centrala. Apoi se ingroapa totul. O solutie pe termen ceva mai lung sunt reactoarele reproducatoare care folosesc plutoniul Singurele solutii care par fiabile pe termen lung sunt economisirea si reactoarele de fuziune

Bibliotecaru spunea...

Din câte ştiam eu, zăcămintele de materialul radioactiv mai ajung pentru 15 ani. La petrol vorbim de un termen de aproximativ 40 de ani. În cazul României, zăcămintele de minereu de uraniu necesare reactorului de la Cernavodă se vor epuiza în următorii ani. Desigur, poate că se vor regăsi noi resurse, oricum energia nucleară este totuşi poluantă. Plutoniul cu atât mai mult. Eu cred însă că este important să se folosească reactoarele pe acest timp care a mai rămas până la epuizarea resursei, pentru a implementa trecerea de la combustibilul fosil, în special de la produşii petrolieri şi gaz, pe energie electrică. Indiferent că vorbim de energie solară în formă termică, sau fotovoltaică, sau energie eoliană, energia valurilor sau orice altă formă de energie nonpoluantă transformabilă în energie electrică, este nevoie de o perioadă de trecere, de exemplu, de la motoarele cu ardere internă la motoarele electrice. Cât timp un autoturism cu propulsie electrică înseamnă acumulatori electrici, poluarea există în continuare. Probabil că este nevoie de dezvoltarea unor tehnologi mai fiabile, a unor acumulatori 100% reversibili şi non-consumabili.
EU sunt încrezător în ceea ce priveşte evoluţia tehnologiilor şi accesul popular la aceste tehnologii, nu sunt încrezător că marile firme care se bazează pe consumul de cărbune şi produse petroliere vor dori să facă această conversie la electric.

Anonim spunea...

Nu stiu daca zacamintele de uraniu se vor epuiza in 15 ani, dar reactoarele reproducatoare si cele de fuziune pot asigura energie pe multi ani. Formele alternative au randamente foarte mici acum. Celulele fotovoltaice au un randament maxim de 5% la ora actuala. Si atentie, suprafatele cele mai insorite se afla tot in tarile arabe.