Poveste pentru minte si inima, de la periferie
Ecranizare a romanului cu acelasi titlu al scriitorului Francois Begaudeau, vandut in Franta in 170.000 de exemplare si lansat la Bucuresti de Editura Nemira, in traducerea Mihaelei Toma Udriste, filmul lui Laurent Cantet nu este primul care abordeaza problema scolii in cartierele defavorizate si multietnice.
Lista realizatorilor atrasi de acest subiect este relativ lunga, de la Zidi sau Reitman la Lindsay Anderson. Desigur, unghiul de vedere este diferit, tonul depinde si el de apartenenta la cinematografia americana sau europeana, dar problemele raman in esenta aceleasi: inadaptarea, refuzul acceptarii regulilor, cautarea unui statut de egalitate intre elevi si profesori, intre adolescenti si adulti, intre "camambertii" albi si celelalte etnii.
O radiografie sensibila
Noutatea filmului lui Laurent Cantet este data de doua aspecte. Regizorul se opreste, in primul rand, asupra normelor de comportament si nu asupra sistemului de invatare. Apoi, intreaga relationare a personajelor implicate si incercarea de formare a elevilor se axeaza pe limbaj. Pe cel vorbit, dar si pe acela al stilului vestimentar sau al modului de initiere a unei comunicari. Situarea regizorului este sau incearca sa fie obiectiva.
Filmul prezinta in egala masura capacitatea sau incapacitatea - fie si momentana - de a intelege situatiile atat ale elevilor, cat si ale profesorilor. Daca am vrea sa caracterizam cu un singur cuvant realizarea lui Laurent Cantet, i-am putea spune "radiografie". Asta se si vrea, de altfel, iar procedeele de punere in pagina sunt alese special.
Intreaga actiune se petrece practic intr-un singur loc, scoala, cu preponderenta sala de clasa, iar perioada de timp este si ea limitata la durata unui an scolar. In interiorul acestor coordonate, personajele evolueaza sau involueaza, gasesc momente de consens sau de divergenta.
Povestea unui esec
Poate ca ideea cea mai importanta pe care o desprindem din "In clasa" este totusi un alt raport, acela dintre egalitatea considerata de la sine inteleasa intre profesor si elevi si dintre autoritate. Si raportul, in final, este favorabil celei din urma, in pofida meciului amical de fotbal dintre profesori si elevi, in curtea scolii, inaintea vacantei.
E greu de spus daca filmul lui Laurent Cantet este optimist sau nu, daca ofera sau nu sugestii unui domeniu sensibil nu numai in Franta, nu numai intr-o tara cu o asemenea diversitate etnica.
Este insa sigur ca, asa cum explica intr-un interviu Francois Begaudeau, autorul cartii, "...miscarea scenariului ne indreapta catre ruptura, imposibilitate, catastrofa. Fiecare situatie este o utopie, dar suma situatiilor este traica. Or, asta este exact cazul in filmul lui Laurent: vom putea vedea povestea unui esec; dar vom putea totusi sa retinem momentele de utopie concreta".
Tragicomedia cotidiana
Distins cu Premiul France Culture Telerama 2006, romanul "In clasa" de Francois Begaudeau, lansat de Editura Nemira cu prilejul Festivalului Filmului Francez, se inspira din tragicomedia vietii cotidiene a unui profesor de franceza. Autorul prezinta, dupa propria marturisire, "lucrurile asa cum sunt, cum se petrec, ce merge, ce nu merge".
Cred ca este un film care a declansat o dezbatere despre sistemul scolar, despre relatiile profesori - elevi, dar si despre relatiile adulti - adolescenti.
Laurent Cantet, regizor
(sursa: http://www.infoportal.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu