vineri, februarie 29, 2008
Aflăm de la Direcţia Naţională Anticorupţie
În legătură cu ştirea difuzată de Agenţia de presă NewsIn, în cursul dimineţii de 28 februarie 2008, privind instituirea de către procurorii anticorupţie a sechestrului asigurător asupra averii lui Radu Mazăre, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să facă următoarea precizare:
Informaţiile potrivit cărora procedura de aplicare a sechestrului asigurător s-ar fi derulat în cursul nopţii de 27/28 februarie a.c., la acţiune fiind mobilizaţi toţi poliţiştii Secţiei a II-a din cadrul DNA, sunt eronate.
În conformitate cu reglementările Codului de procedură penală, aceste măsuri nu se efectuează în cursul nopţii, iar participarea întregului efectiv de ofiţeri de poliţie judiciară la această acţiune nu poate fi dispusă, deoarece ar putea periclita celelalte activităţi ale Secţiei II-a.
În ceea ce priveşte comunicarea actelor procedurale dispuse de procurori pe parcursul urmăririi penale, acestea se înscriu în sfera informaţiilor exceptate de la liberul acces la informaţiile de interes public, în conformitate cu prevederile art. 12 lit. e, f din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
În legătură cu articolul publicat de ziarul Gardianul, sub titlul „Părintele aviarei trimis în judecată”, în ziua de 29 februarie 2008, Biroul pentru Relaţii Publice este abilitat să facă următoarea precizare:
Principala informaţie conţinută în articol şi anume că Ştefan Nicolae, directorul Institutului de Diagnosticare şi Sănătate Animală a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, urmând să fie judecat pentru un prejudiciu de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi adus instituţiei pe care o conduce, este falsă.
Precizăm că, în acord cu practica de comunicare a DNA, al cărei scop îl reprezintă informarea permanentă a opiniei publice asupra rezultatelor activităţilor desfăşurate de instituţie, cu respectarea prevederilor legale privind confidenţialitatea anchetei şi prezumţia de nevinovăţie, în momentul trimiterii în judecată a unui dosar instrumentat de procurorii instituţiei, Biroul de Informare şi Relaţii Publice emite, din oficiu, un comunicat de presă. Aceste comunicate conţin o sinteză a rechizitoriilor cu care instanţa de judecată este sesizată.
Cu privire la cauza prezentată de ziarul sus menţionat, DNA nu a emis niciun comunicat de presă. Înainte de publicarea articolului de presă, regulile deontologiei jurnalistice impuneau o minimă verificare a veridicităţii informaţiilor transmise.
Pentru corecta informare a opiniei publice menţionăm că Ştefan Nicolae are calitatea de învinuit într-un dosar aflat pe rolul DNA. Acesta este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în legătură cu o presupusă achiziţionare nelegală a unor produse biologice destinate prevenirii răspândirii unor boli la animale.
În considerarea aspectelor legate de prezumţia de nevinovăţie, facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Un preşedinte către premier
Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis astăzi, 29 februarie a.c., o scrisoare primului-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu.
Textul integral al scrisorii:
„Stimate Domnule Prim-ministru,
Prin Decretul nr. 200 din 15 ianuarie 2008, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 31 din 15.01.2008, am numit, la propunerea dumneavoastră, un ministru interimar al justiţiei, în urma consultării pe care am avut-o.
Conform art. 107 din Constituţie, în caz de vacanţă a unui post de ministru, Preşedintele României numeşte un alt membru al Guvernului ca ministru interimar pentru o perioadă de cel mult 45 de zile, la propunerea Primului-ministru.
Faţă de cele de mai sus şi având în vedere că termenul constituţional de 45 de zile a fost depăşit, vă propun ca mâine, 1 martie 2008, ora 13.00 să ne întâlnim la Palatul Cotroceni pentru a ne consulta cu privire la soluţiile şi propunerile pe care le aveţi pentru postul vacant de la Ministerul Justiţiei.
Noul ministru trebuie să răspundă înaltelor exigenţe ale demnităţii publice de ministru dintr-un stat membru al Uniunii Europene şi criteriilor impuse de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 356/2007.
Aşa cum v-am mai comunicat şi cu alte ocazii, în calitate de şef al statului am obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.
Cu stimă,
Traian Băsescu, Preşedintele României.”
Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Justiţiei
Astăzi, 29 februarie a.c., la Palatul Cotroceni, a avut loc, în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu, ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Justiţiei de către domnul Cătălin Marian Predoiu.
Textul alocuţiunii susţinute de şeful statului cu acest prilej:
„Bună seara,
Încep, domnule ministru, prin a vă felicita, este o onoare pe care o primiţi, în primul rând, ca expresie a propunerii Primului-ministru. Aş vrea să vă asigur de tot sprijinul meu, mai ales că aveţi o misiune relativ dificilă, şi anume Raportul din luna iulie al Comisiei Europene, pe Justiţie.
Vă asigur că România nu este acum în pericolul de a i se aplica o clauză de salvgardare – în cazul în care îşi continuă progresele în Justiţie – şi am convingerea că veţi reuşi, la fel cum a reuşit şi ministrul Cioloş.
Pentru a nu lăsa loc pentru speculaţii, mi se pare corect să informăm că, în cursul acestei după-amiezi, am avut o consultare cu Primul-ministru, amândoi am fost de acord cu privire la desemnarea dumneavoastră şi, de asemenea, vreau să fie public cunoscut faptul că am primit toate informaţiile legate de activitatea dumneavoastră trecută, de la Primul-ministru.
Speculaţiile care deja au început legate de faptul că aţi fi fost implicat într-un contract sau altul sunt speculaţii care nu au acoperire în legături care să pericliteze integritatea dumneavoastră, în calitatea de ministru al Justiţiei – un avocat, un bun avocat în Drept comercial poate reprezenta pe oricine: astăzi, pe mine, mâine, pe domnul prim-ministru Tăriceanu, poimâine, pe oricine, în chestiuni comerciale.
Am toată încrederea în dumneavoastră, mă bucur că sunteţi tânăr şi aveţi un CV impresionant – nu numai tipul de CV care este făcut să umple pagini, ci unul care este acoperit de recunoaştere profesională.
Vă doresc mult, mult succes!”
Am văzut o trioletă veselă Băsescu, Tăriceanu, Meleşcanu. Ce este acea o trioletă? Un grup de trei note de valoare egală, care se execută în timpul necesar pentru executarea a două dintre ele. Veselia a transformat acordul minor în acord major... acum este totul cu mult mai vesel.
COMUNICAT DE LA PREŞEDINTE
Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat astăzi, 29 februarie a.c., următoarele decrete:
• Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 150/1978 privind administraţia muncii: rol, funcţii şi organizare, adoptată la Geneva la 7 iunie 1978, în cadrul celei de-a 64 sesiuni a Conferinţei generale a acesteia;
• Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale domnului chestor de poliţie Mitică Dan cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
• Decret privind încetarea raporturilor de serviciu ale domnului chestor principal de poliţie Dîrnă Constantin cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
Acreditare ambasadori:
• Decret privind acreditarea domnului Constantin Mihail Grigorie în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Federaţia Rusă;
• Decret privind acreditarea domnului Emil Ghiţulescu în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Sudan;
Legi promulgate:
• Decret pentru promulgarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;
• Decret privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2007 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;
• Decret privind promulgarea Legii pentru acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia II/1 a celei de-a doua Reuniuni a părţilor, la Alma Ata, Kazahstan, la 25-27 mai 2005, la Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;
• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya la 24 noiembrie 2006, a Constituţiei şi Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992;
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2007 privind importul în România al produselor de protecţie a plantelor şi al mostrelor, ajutoarelor şi donaţiilor de produse de protecţie a plantelor din ţări terţe;
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2007 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de prăbuşirea blocului situat în cartierul Dumbrava din municipiul Zalău, ca urmare a deflagraţiei produse în data de 14 septembrie 2007;
• Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea anexei la Legea arendării nr.16/1994;
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului.
Abdullah Gül
Vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Turcia, Abdullah Gül
În perioada 2-3 martie a.c., la invitaţia preşedintelui României, Traian Băsescu, va efectua o vizită oficială în ţara noastră preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gül.
Programul vizitei cuprinde convorbiri oficiale cu şeful statului român, urmate de o conferinţă de presă comună, precum şi întâlniri cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului. De asemenea, şeful statului turc va avea o întrevedere cu primul ministru al României.
În cadrul vizitei, preşedintele Republicii Turcia va participa la deschiderea unui forum al oamenilor de afaceri români şi turci. Preşedintelui Abdullah Gül va vizita, de asemenea, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, unde înaltul demnitar turc va primi titlul de Doctor Honoris Causa al acestei instituţii.
Pe agenda preşedintelui Abdullah Gül sunt prevăzute şi convorbiri cu Primarul general al Capitalei, care va oferi şefului statului turc „cheia oraşului Bucureşti”.
29 Februarie , ziua bolilor rare
“Ziua de astăzi, 29 Februarie , fiind o zi rară, a fost dedicată, în întrega Europă, bolilor rare.
Tocmai pentru că sunt rare, aceste boli sunt mai greu de identificat, mai greu de tratat, iar pentru unele dintre ele nici nu există tratamente eficiente, doar paleative.
Astăzi dorim sa formalizam cooperarea noastra cu Alianta Nationala pentru Boli Rare din Romania prin incheierea unui parteneriat interinstitutional prin care stabilim parametri de colaborare
Felicit Alianta Nationala pentru Boli Rare din Romania care a avut un foarte bun rol de facilitator inter institutional prin aducerea la masa rotunda a principalelor institutii publice (MSP, MEC, MMSS, ANPDC etc)
Astfel, de 5-6 luni de zile echipa MSP este in contact strans cu Alianta Nationala pentru Boli Rare din Romania (ANBRaRo) si cu celelalte institutii publice mentionate
In acest cadru am inceput schitarea unui program national pentru Bolile rare in Romania, program la care beneficiem de expertiza internationala prin Alianta Nationala pentru Boli Rare din Romania
Scheletul programului national pentru Boli Rare in Romnania pe care in continuare dorim sa il dezvoltam in cadrul acestui parteneriat contine urmatoarele componenete:
asigurarea unui cadrului instituţional pentru asigurarea dezvoltării serviciilor pentru prevenirea, diagnosticul, tratamentul si reabilitarea pacientilor cu boli rare si dezvoltarea unor Centre de Referinta Regionale – la inceput o reţea de centre regionale în 3 regiuni grevate pe centrele universitare
Crearea Registrelor de Boli Rare in colaborare cu OMS, Rare Disease Task Force si supravegherea epidemiologica organizata pentru bolile genetice rare;
Cresterea calitatii serviciilor acordate pacientilor cu boli rare prin:
Imbunatatirea accesului la informare privind bolile rare
dezvoltarea de servicii preventive pentru bolile rare
dezvoltarea de servicii continue / intersectoriale de dianostic/ tratament/ reabilitare pentru pacientii cu boli rare
Dezvoltarea resurselor umane specializate pentru furnizarea serviciilor de care au nevoie pacienţii cu boli rare prin asigurarea de personal specializat angajat în sistemul de asistenta a persoanelor cu boli rare, în raport cu tipurile de servicii medico-sociale: terapeutul operaţional, geneticieni, medici specialişti, biologi, asistente medicale, a asistentului personal profesionist, laboranţi, asistenţi sociali, psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuţi, logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializaţi etc.
Asigurarea accesului la medicamente si compensarea costurilor;
sprijinirea activitatilor care au ca scop diversificarea dispozitivelor de asistare: proteze, proteze auditive, lentile, lupe, orteze, aparatură şi materiale ajutătoare compensatorii, mijloace tiflotehnice, aparate ortopedice, dispozitive de mers etc.
Stimularea cercetarii in domeniul managementului bolilor rare
Acesta este numai începutul. Ca la orice nou program, pe parcursul derulării sale vor apărea, cu siguranţă, probleme la care va trebui să găsim soluţii, astfel încât pacientul să simtă că efoprtul instituţional este în sprijinul său. " – ministrul Sănătății Publice, Eugen Nicolăescu.
Ministerul Sănătăţii Publice şi Alianta Nationala pentru Boli Rare Romania (ANBRaRo) au hotărât încheierea unui parteneriat în vederea elaborării primului Plan National de Boli Rare în România. Planul Naţional de Boli Rare (PNBR) elaborat în cadrul acestui parteneriat va sta la baza deciziilor cu privire la alocarea de resurse dedicate Programelor de Boli Rare începând cu 2008. Responsabilităţile părţilor în cadrul parteneriatului sunt următoarele:
Ministerul Sănătăţii Publice:
* numeşte o persoană responsabilă în vederea implementarii Planului Naţional de Boli Rare; personana numită colaborează cu reprezentantul ANBRaRo;
* asigură expertiză de specialitate atît prin echipa sa cît şi prin echipele de specialitate în diferite domenii: planificare financiara, sănătate publică, genetica, pediatrie, recuperare, enocrinologie, neurologie, neonatologie, obstetrica ginecologie, neuropsihiatrie, cardiologie, oftalmologie, ORL, ortopedie, oncologie, psihologie, sisteme informaţionale în serviciile de sănătate, comunicare; bolile rare necesita abordare in echipe multidisciplinare;
* comunică cu ANBRaRo şi cu alţi parteneri institutionali, direcţiile de acţiune identificate şi culege opiniile acestora cu privire la aceste direcţii;
* previzionează implicaţiile financiare şi facilitează procesul de alegere a unor opţiuni strategice;
* include prevederi ale PNBR în ordinea prioritatilor in actele normative ce vor fi elaborate incepand cu 2008;
* participa prin mijloace specifice la identificarea resurselor materiale si umane existente si necesare in implementarea PNBR;
* include PNBR in Strategia Nationala de Sanatate Publica;
Alianta Nationala pentru Boli Rare Romania (ANBRaRo)
* numeşte o persoană responsabilă pentru monitorizarea implementarii Planului Naţional de Boli Rare; personana numită colaborează cu reprezentantul MSP;
* informează/ consultă asociaţiile de pacienţi în legatură cu direcţiile principale de acţiune pentru PNBR prin responsabili de la nivelul asociatiilor de pacienti;
* evaluează activ nevoile membrilor lor şi le transmit MSP;
* se implica si lanseaza propuneri de acte normative vizand managementul bolilor rare, pornind de la nevoile reale ale pacientilor;
* contribuie la activităţile de informare, educare a populaţiei, cu privire la problematica legată de bolile rare, prevenţie primară şi secundară.
* se implica in atragerea de fonduri prin proiecte specifice bolilor rare.
Paul Păcuraru şi greva funcţionarilor afiliaţi la Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie
Având în vedere o serie de nemulţumiri exprimate public de sindicatele funcţionarilor publici, la iniţiativa ministerului muncii, familiei şi egalităţii de şanse a fost organizată marţi, 26 februarie 2008, o reuniune la sediul ministerului pentru discutarea şi soluţionarea problemelor semnalate.
La reuniune au participat conducerea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi reprezentanţii a trei federaţii sindicale: Alianţa SEDLEX, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţia Locală.
Reprezentanţii federaţiilor sindicale au cerut în cadrul reuniunii soluţionarea următoarelor probleme:
1. Avizarea proectului de HG privind cariera funcţionarilor publici
2. Susţinerea modificării grilei de salarizare, astfel încât să fie eliminate discrepanţele dintre minimul şi maximul grilei
3. Reevaluarea incompatibilităţilor pentru unele categorii de funcţionari publici
Toate cele trei probleme au găsit un răspuns favorabil la Ministerul Muncii şi la Agenţia Funcţionarilor Publici, acest lucru fiind transmis de către Federaţia SEDLEX prin adresa nr.21 din 26.02.2008 către toate structurile sindicale din teritoriu, inclusiv către Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie .
Prin prisma celor prezentate, consider că acţiunea Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, cu sediul în Cluj-Napoca şi un număr de 8.500 de membri, şi nu 40.000 aşa cum eronat este specificat în comunicatul de presă remis media, este doar o manipulare politică.
Consider că era normal ca această acţiune de protest să fie precedată de solicitarea unei întâlniri cu reprezentanţii ministerului şi ai Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau de participarea la întâlnirile organizate de minister.
Îmi exprim regretul că asemenea acţiuni, care afectează interesul public, sunt consecinţa unor jocuri politice, în condiţiile în care funcţia publică a fost creată tocmai pentru a se situa în afara intereselor politice.
candidatul PSD la Primaria Ploieştiului
Biroul Municipal al PSD Ploieşti a făcut cunoscut azi că Daniel Savu rămane fără dubii candidatul acestei formaţiuni politice pentru Primăria Ploieşti, transmite corespondentul AMOS News. Daniel Savu, care i-a luat locul în Senatul României lui Antonie Iorgovan, a fost câţiva ani şi ofiţer SRI, fapt care a generat anumite controverse chiar în sânul organizaţiei locale social democrate. (Aurel Drăghici)
PSD - oferta pentru agricultură
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, s-a aflat vineri în judeţul Alba pentru a „finaliza oferta PSD în domeniul agriculturii şi pentru a stabili planul de campanie şi planul electoral”.
„Ministrul Vosganian şi Guvernul din care face parte arată că nu au niciun fel de ancoră în realitatea acestei ţări, având în vedere că 2007 a fost un an dezastruos pentru agricultură, iar 2008 se anunţă a fi la fel”, a declarat Mircea Geoană, făcând referire la declaraţia lui ministrului Varujan Vosganian, care a afirmat că anul 2008 va aduce o producţie agricolă bună, ce se va reflecta într-o creştere economică.
De asemenea, liderul PSD a mai spus că semnalele venite de la Uniunea Europeană arată că „Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) nu va primi acreditare de la Bruxelles nici măcăr în luna aprilie, ceea ce va însemna încă un an fără plăţi directe în agricultură”.
Piedone îşi face loc
Biroul Politic al conservatorilor a decis ca Cristian Popescu Piedone să preia conducerea interimară a filialei municipiului Bucureşti a PC.
Noul lider al filialei Bucureşti a conservatorilor a anunţat că în două săptămâni organizaţia pe care o conduce va prezenta candidaţii pentru cele şase sectoare şi Primăria Municipiului Bucureşti.
Piedone a declarat că în Bucureşti, în ultimii, 18 ani partidele puternice au promovat lideri puternici care, după ce au ajuns primari, nu au făcut altceva decât să servească clientela politică.
Din acest motiv candidaţii PC pentru Bucureşti la alegerile locale din acest an vor fi gospodari şi nu politicieni.
O altă lege reîntoarsă de preşedinte
Preşedintele României, Traian Băsescu, a cerut astăzi, 29 februarie a.c., Parlamentului României, în temeiul articolului 77 alineatul 2 din Constituţia României, reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean.
Cererea de reexaminare se referă la alin. (2) al Articolului unic al Legii care introduce, ca noutate faţă de legislaţia existentă, necesitatea ca modalităţile de reutilizare sau valorificare, după caz, a bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului şi trecute în administrarea C.F.R. – S.A. să fie aprobate prin ordin al ministrului transporturilor, la propunerea directorului general al Companiei Naţionale de Căi Ferate.
Preşedintele României semnalează că, potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 581/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, “C.F.R. – S.A. este societate comercială pe acţiuni şi funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu Statutul Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A.”.
Preşedintele Traian Băsescu precizează că, potrivit acestui Statut (vezi art. 19 lit. q, respectiv art. 6), consiliul de administraţie este responsabil de aprobarea scoaterii din funcţiune, casarea şi valorificarea bunurilor materiale ale societăţii, în condiţiile legii şi potrivit obiectului de activitate al C.F.R.
Mai mult, şeful statului atrage atenţia că, în temeiul alin. (10) al art. 18 din Statutul Companiei Naţionale de Căi Ferate, „toţi membrii consiliului de administraţie răspund individual sau solidar, după caz, faţă de Companie pentru prejudiciile cauzate acesteia”.
Prin urmare, preşedintele Traian Băsescu apreciază ca “inoportună” introducerea, prin legea de aprobare, a condiţionării valorificării sau reutilizării componentelor prevăzute la art. 4 din Ordonanţa nr. 32/2007, de aprobarea ministrului transporturilor.
Oprescu şi Nicolăescu: un meci ajuns la final
Cele două plângeri penale depuse de ministrul Sănătăţii împotriva lui Sorin Oprescu - una la DNA şi alta la Pachetul Judeţean 5, în legătură cu utilizarea unor fonduri la Spitalul Universitar - au ajuns la final.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia ministrului Nicolăescu la rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de Sorin Oprescu.
Oprescu a mai câştigat, în instanţă, şi procesele declanşate după ce a fost destituit de la conducerae Spitalului Universitar şi a Spitalului Elias, la finele lui 2005. Ordinele de demitere, semnate de Nicolăescu, au fost anulate de judecători.
Premieră la Opera Naţională din Bucureşti
Pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, va avea loc, sâmbătă,la ora 18,30, o premieră eveniment:"Macbeth", de Giuseppe Verdi.
Rolul principal va fi interpretat de baritonul Sergey Murzaev, solist al Teatrului Mariinski, din Sankt Petersburg. Alături de el, în distribuţie se vor afla, printre alţii, Silvia Sorina Munteanu, Mariana Colpoş, Horia Sandu, Mihnea Lamatic, Marius Manea.
Corul şi orchestra se vor afla sub bagheta dirijorului Iurie Florea.
Dupa cum ne-a informat Catalin Ionescu Arbore, directorul primei scene lirice, este vorba, de fapt, despre o avanpremiera care prefateaza o megaproductie semnata de marele regizor francez Petrica Ionescu, lucrare ce va vedea lumina rampei in cadrul Festivalului International Shakespeare din luna mai.
Sergey Murzaev - bariton
S-a nascut în regiunea Kurgan (Rusia). A intrat la colegiul de muzica de la Celiabinsk în 1984 si a absolvit Conservatorul de stat din Moscova în anul 1992 – clasa profesorului Scusnitcenko. În perioada 1991 – 2007, a fost solist la Teatrul Balsoi, iar din 2007 s-a angajat ca solist la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg.
Sergey Murzaev este castigatorul mai multor competitii internationale, precum Mihail Ivanovici Glinka (1991), Mario del Monaco (Italia, 1992), Luciano Pavarotti (USA, 1992), Ranieri I Cestelli (Hamburg, 1997).
A avut aparitii în numeroase spectacole de succes din lumea întreaga.
Repertoriul sau cuprinde: Oneghin (Evghenii Oneghin), Contele Tomski si Cneazul Eletki (Dama de pica), Robert si Ebn-Hakia (Iolanta) – roluri interpretate la Teatrul Scala din Milano (dirijor Yuri Temirkanov), Lionel (Fecioara din Orleans) – Piotr Ilici Ceaikovski; Sakloviti (Hovanscina), Rangoni si Scelkalov (Boris Godunov) – Modest Petrovici Musorgski; Lanciotto Malatesta (Francesca da Rimini) si Aleko din opera omonima de Serghei Vasilievici Rahmaninov; Cneazul Igor din opera cu acelasi nume a lui Alexandr Porfirievici Borodin – ultimele turnee ale Teatrului Mariinski în China si Japonia, în perioada decembrie 2007 – ianuarie 2008; Cneazul Bolkonsky (Razboi si Pace) de Serghei Sergheievici Prokofiev; Iago (Otello) – la Teatrul Scala din Milano si Opera Bastille din Paris, Amonasro (Aida), Renato (Bal mascat) – Teatrul Regio din Parma, Contele de Luna (Trubadurul), Rigoletto din opera cu acelasi titlu, Miller (Luisa Miller), Guido di Monforte (Vecerniile siciliene), rolul titular din Macbeth – la Deutsche Oper Berlin, Don Carlo (Forta destinului) – la Teatrul Balsoi (alaturi de tenorul Sergej Larin), Germont (La Traviata) – de Giuseppe Verdi; Marcello (Boema), Scarpia (Tosca) de Puccini – cea din urma cu soprana Maria Guleghina si tenorul Vladimir Galuzin, dirijor Valery Gergiev.
Merge prost, dar nu pentru bănci
Profitul anual în 2007 (la nivelul Grupului BCR, IFRS) înainte de a include costurile cu restructurarea şi transformarea, a crescut cu 42% la 362,1 milioane EUR. Obiectivul de creştere a fost confirmat: o creştere anuală a profitului în EUR de 40% în perioada 2006-2009 (CAGR). Profitul net raportat după impozitare şi plata intereselor minoritare a crescut cu 22,3% de la 756,3 milioane RON (214,5 milioane EUR) la 924,8 milioane RON (276,5 milioane EUR). Veniturile operaţionale au crescut cu 21,3%, de la 2.550,1 milioane lei (723,3 milioane EUR) la 3.094,6 milioane lei (925,4 milioane EUR). Profitul înainte de impozitare a crescut cu 20,8% de la 927,7 milioane lei (263,1 milioane EUR) la 1.120,9 milioane lei (335,2 milioane EUR). Activele totale au crescut cu 33,5% de la 47.435,8 milioane (14.019,7 milioane EUR) la 63.358,8 milioane RON (17.562,1 milioane EUR). Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 16,4%, de la 1.686,4 milioane lei (478,3 milioane EUR) la 1.962,9 milioane lei (587,0 milioane EUR). Veniturile nete din comisioane au crescut cu 51,4%, de la 566,5 milioane lei (160,7 milioane EUR) la 857,5 milioane lei (256,4 milioane EUR). Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a crescut de la 18,8% în anul financiar 2006 la 20,6%. Datorită integrării accelerate, cheltuielile administrative generale au crescut cu 25,5%, de la 1.409,1 milioane lei (399,7 milioane EUR) la 1.768,3 milioane lei (528,8 milioane EUR). Ca rezultat, raportul cost/venituri a înregistrat o uşoara crestere de la 55,3% în anul financiar 2006 la 57,1%.
"Rezultatele anului 2007 demonstrează că suntem pe drumul cel bun în ceea ce priveşte măsurile de transformare şi integrare menite să dezvolte afacerile. Atingerea ţintelor şi un profit record înainte de costurile cu restructurarea, de peste 360,0 milioane EUR demonstrează forţa afacerii noastre", a spus Manfred Wimmer, CEO al BCR.
BCR a continuat să-şi consolideze poziţia de lider pe piaţa cardurilor de debit şi de credit ajungând la un număr total de 2.325 milioane de carduri active (o creştere de aproximativ 6,97 % faţă de anul precedent).
Numărul cardurilor de credit a fost de 2,152 milioane, ceea ce reprezintă o creştere de 7,22 % faţă de sfârşitul anului 2006. Cardurile de credit devin din ce în ce mai populare: numărul cardurilor de credit active emise de BCR a crescut cu 4,08% comparativ cu 2006, atingând peste 174.000. BCR a continuat să îşi extindă reţeaua de ATM-uri pana la 1.441 de aparate la sfârşitul lui 2007 (o creştere de 9,58% faţă de finalul anului precedent) şi reţeaua de POS-uri până la 12.618 unităţi (o creştere de 27,98% faţă de finalul anului precedent).
În plus, reţeaua de unităţi BCR a fost extinsă în 2007 prin deschiderea a 92 de noi unităţi, ajungând la un număr de 562 de unităţi retail la sfârşitul lui decembrie, în vreme ce numărul salariaţilor a scăzut cu 12,7% comparativ cu decembrie 2006, la 9.697 de angajaţi. (Marian PÂRVULESCU)
Cetăţean de onoare
În cadrul şedinţei Consiliului Local Ploieşti, cunoscutului regizor şi pedagog teatral, Valeriu Moisescu, i s-a conferit, ieri, titlul de 'Cetăţean de Onoare al municipiului', transmite corespondentul AMOS News.
În aproape patru decenii de carieră neîntreruptă în slujba teatrului autohton, Valeriu Moisescu a pus în scenă peste 120 de spectacole la Bucureşti, Galaţi, Craiova, Iaşi, Oradea şi, bineînţeles, în urbea care i-a acordat onorabilitatea de cetăţean de elită, Ploieştiul.
Anul trecut, municipiul Ploieşti a mai conferit acest titlu, printre altora, şi popularului actor Eusebiu Stefănescu, poetului şi publicistului Lucian Avramescu şi lui Nicu Covaci, liderul legendarei formaţii Phoenix. (Aurel Draghici)
Numire Blitz
13:55, Ministrul interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, a declarat, vineri, că interimatul său expiră oficial luni, potrivit procedurilor de calcul din Codul de procedură civilă, şi a susţinut că nu a avut nicio discuţie cu premierul Călin Popescu Tăriceanu despre acest subiect.
"Constituţia nu stabileşte modul de numărare a celor 45 de zile de interimat, astfel se foloseşte sistemul de calculare a termenelor din Codul de procedură civilă care spune că nu se ţine cont că sunt zile lucrătoare sau nu, sunt 45 de zile calendaristice şi prevede că nu se socoteşte prima zi", a explicat Meleşcanu, care a precizat că perioada de 45 de zile ar expira astfel sâmbătă, iar în aceste condiţii se încheie de fapt în prima zi lucrătoare, adică luni.
El a explicat că de fapt premierul este singurul care va decide ce se va întâmpla în continuare la Ministerul Justiţiei.
"Premierul este singurul în măsură să ia o decizie. Există de fapt trei posibilităţi: propunerea unui ministru cu portofoliu plin, numirea unui alt interimar din Guvern sau prelungirea interimatului meu", a explicat Meleşcanu, adăugând că nu a discutat pe acest subiect cu premierul.
Teodor Meleşcanu a făcut aceste declaraţii după şedinţa de bilanţ a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la finalul căreia le-a spus celor prezenţi: "Să ne vedem la anul la următorul bilanţ". Ulterior, el a explicat că nu s-a referit la faptul că va păstra funcţia de ministru al Justiţiei.
"Nu se pune problema de renunţat la unul dintre ministere. La Ministerul Justiţiei sunt interimar. A fost o formulă ca să îmi exprim sprijinul, pentru că activitatea lor foarte importantă şi sper să vin în calitate de invitat la anul, ca ministru al Apărării să prezint şi eu un raport despre sprijinul pe care l-am acordat", a spus Meleşcanu.
Articolul 107, alineatul 3 din Constituţie prevede: "Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 (n.r. - demisie, incompatibilitate, pierderea drepturilor electorale) cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primuluiministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern".
Alineatul 4 stipulează că "prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile".
Interimatul lui Meleşcanu a început în 15 ianuarie, când s-a publicat decretul de numire a sa în Monitorul Oficial.
Surse liberale au declarat, miercuri, că premierul Călin Popescu Tăriceanu îl va propune pe Teodor Meleşcanu pentru un nou mandat de ministru interimar al Justiţiei.
14:25, Premierul Călin Popescu Tăriceanu intenţionează să transmită Preşedinţiei săptămâna viitoare propunerea pentru Ministerul Justiţiei, când expiră interimatul lui Teodor Meleşcanu la conducerea instituţiei, au declarat, vineri, agenţiei MEDIAFAX, surse oficiale.
"Premierul nu intenţionează să trimită o propunere până luni", au afirmat sursele.
Contactat de MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, a precizat că perioada de interimat a lui Meleşcanu expiră luni, 3 martie, conform normelor de drept comun din Codul de Procedură Civilă.
"Nu este calculată ziua în care începe interimatul şi nici cea în care se sfârşeşte. În cazul ministrului Meleşcanu, decizia a fost publicată în Monitorul Oficial la 15 ianuarie, rezultând astfel că ultima zi de calcul este 1 martie. Dacă această ultimă zi este nelucrătoare, interimatul se prelungeşte până la sfârşitul zilei de lucru următoare, în acest caz, luni, 3 martie", a explicat Camelia Spătaru.
Surse liberale au declarat, miercuri, că premierul Călin Popescu Tăriceanu îl va propune pe Teodor Meleşcanu pentru un nou mandat de ministru interimar al Justiţiei.
15:04, Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat, vineri, la Piatra Neamţ, că premierul Călin Popescu Tăriceanu ar urma să transmită în cursul acestei zile propunerea pentru Ministerul Justiţiei, care este condus interimar de Teodor Meleşcanu.
"Astăzi va fi anunţul", a spus Vosganian, care a arătat că premierul Călin Popescu Tăriceanu va trebui să găsească o soluţie, însă a evitat să spună care este persoana ce ar putea să fie nominalizată.
Vosganian a spus că nu se poate pronunţa în locul premierului. "Ar însemna să mă amestec în treburile altuia", a afirmat Vosganian.
Contactat de MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, a precizat că perioada de interimat a lui Meleşcanu expiră luni, 3 martie, conform normelor de drept comun din Codul de Procedură Civilă.
Şi ministrul interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, a declarat, vineri, că interimatul său expiră oficial luni, potrivit procedurilor de calcul din Codul de procedură civilă şi a susţinut că nu a avut nicio discuţie cu premierul Călin Popescu Tăriceanu despre acest subiect.
Interimatul lui Meleşcanu a început în 15 ianuarie, când s-a publicat decretul de numire a sa în Monitorul Oficial.
Surse liberale au declarat, miercuri, că premierul Călin Popescu Tăriceanu îl va propune pe Teodor Meleşcanu pentru un nou mandat de ministru interimar al Justiţiei.
18:03, Premierul Călin Popescu Tăriceanu a transmis, vineri, preşedintelui Traian Băsescu propunea de numire a avocatului Cătălin Predoiu în funcţia de ministru al Justiţiei.
"Primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu a trimis, în această după-amiază (vineri - n.r.), preşedintelui Traian Băsescu propunerea privind nominalizarea lui Cătălin Marian Predoiu în funcţia de ministru al Justiţiei", se arată într-un comunicat al Guvernului.
Absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, în 1991, Cătălin Predoiu este avocat asociat la casa de avocatură Zamfirescu, Racoţi, Predoiu, fiind membru al Consiliului Baroului Bucureşti din 2003.
El este specialist în tranzacţii bancare şi financiare, asigurând servicii de asistenţă legală unor bănci şi unor clienţi instituţionali din acest domeniu, inclusiv cu privire la probleme legate de reglementări privind dreptul valutar şi controlul fiscal, metode de finanţare, contracte de credit şi proiecte de restructurare. Avocatul a obţinut doctoratul în domeniul băncilor comerciale, în 2004.
Cătălin Predoiu a predat drept comercial, ca lector, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, în perioada 1994-2005, şi a urmat un program de instruire în practica dreptului comercial la Baroul din Caen (Franţa), în 1994.
18:44, Preşedintele Traian Băsescu a semnat, vineri seara, decretul de numire a avocatului Cătălin Predoiu în funcţia de ministru al Justiţiei.
Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al şefului statului , Valeriu Turcan.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a transmis, vineri, preşedintelui Traian Băsescu propunerea de numire a avocatului Cătălin Predoiu în funcţia de ministru al Justiţiei.
Absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, în 1991, Cătălin Predoiu este avocat asociat la casa de avocatură Zamfirescu, Racoţi, Predoiu, fiind membru al Consiliului Baroului Bucureşti din 2003.
El este specialist în tranzacţii bancare şi financiare, asigurând servicii de asistenţă legală unor bănci şi unor clienţi instituţionali din acest domeniu, inclusiv cu privire la probleme legate de reglementări privind dreptul valutar şi controlul fiscal, metode de finanţare, contracte de credit şi proiecte de restructurare. Avocatul a obţinut doctoratul în domeniul băncilor comerciale, în 2004.
Cătălin Predoiu a predat drept comercial, ca lector, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, în perioada 1994-2005, şi a urmat un program de instruire în practica dreptului comercial la Baroul din Caen (Franţa), în 1994.
19:11, Senatorul PNL Radu Stroe, nominalizat de conducerea partidului pentru postul de ministru al Apărării, a declarat pentru MEDIAFAX că a aflat "uluit" de la televizor că premierul Tăriceanu a propus o altă persoană la şefia Ministerului Justiţiei decât Meleşcanu, pe care urma să îl înlocuiască la MAp.
"Sunt uluit şi am aflat de la televizor. Din câte ştiu, premierul nu s-a consultat cu nimeni din partid pentru nominalizarea avocatului Cătălin Predoiu la Ministerul Justiţiei", a declarat Stroe.
Conducerea PNL a aprobat, prin vot, la începutul lunii februarie, nominalizarea lui Teodor Meleşcanu pentru funcţia de ministru al Justiţiei şi a senatorului Radu Stroe pentru postul de ministru al Apărării.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a transmis, vineri, preşedintelui Traian Băsescu propunerea de numire a avocatului Cătălin Predoiu în funcţia de ministru al Justiţiei. Şeful statului a semnat decretul de numire a lui Predoiu.
19:54, Firma de avocatură Zamfirescu Racoţi Predoiu, unde este avocat asociat Cătălin Predoiu, noul ministru al Justiţiei, a fost mai mulţi ani principalul consultant pe probleme juridice al Rompetrol, grup condus de Dinu Patriciu, au declarat pentru MEDIAFAX surse din piaţa avocaturii.
"Este cunoscută relaţia casei de avocaţi Zamfirescu Racoţi Predoiu cu grupul Rompetrol. Pentru mulţi ani, ei au fost principalii avocaţi ai Rompetrol, care le aducea cea mai mare parte din venituri. Cele două firme au colaborat încă de la preluarea Petromidia de către Dinu Patriciu şi până de curând. Nu e clar dacă în acest moment continuă relaţia contractuală", a precizat sursele citate.
Într-o informaţie transmisă MEDIAFAX de grupul Rompetrol se arată că printre multele case de avocatură care au lucrat pentru companie se numără şi firma Zamfirescu, Racoţi, Predoiu.
"Aceasta casă de avocatură a lucrat pentru Rompetrol în anii '90 şi la începutul anilor 2000, asistând strict operaţiuni comerciale. Predoiu nu a făcut parte din echipa de apărători a lui Dinu Patriciu", se arată în informaţia Rompetrol.
Şi Guvernul a transmis un comunicat în care precizează că firma de avocaţi la care Cătălin Predoiu "este unul din cei şapte asociaţi" reprezintă una dintre societăţile grupului Rompetrol într-un litigiu comercial cu o altă firmă.
"Acest dosar este gestionat de Departamentul de litigii al firmei. Precizăm că Predoiu este avocat specializat în drept comercial. Aşadar, în acest dosar Cătălin Predoiu nu acţionează ca avocat", arată Guvernul.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a transmis, vineri, preşedintelui Traian Băsescu propunerea de numire a avocatului Cătălin Predoiu în funcţia de ministru al Justiţiei.
Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire şi Predoiu a fost învestit în funcţia de ministru al Justiţiei.
După ceremonia de învestire, preşedintele Băsescu a afirmat că speculaţiile legate de activitatea anterioară a acestuia "nu au acoperire în legături care să-i pericliteze activitatea în Ministerul Justiţiei", precizând că are toată încrederea în el.
Absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, în 1991, Cătălin Predoiu este avocat asociat la casa de avocatură Zamfirescu, Racoţi, Predoiu, fiind membru al Consiliului Baroului Bucureşti din 2003.
El este specialist în tranzacţii bancare şi financiare, asigurând servicii de asistenţă legală unor bănci şi unor clienţi instituţionali din acest domeniu, inclusiv cu privire la probleme legate de reglementări privind dreptul valutar şi controlul fiscal, metode de finanţare, contracte de credit şi proiecte de restructurare. Avocatul a obţinut doctoratul în domeniul băncilor comerciale, în 2004.
Cătălin Predoiu a predat drept comercial, ca lector, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, în perioada 1994-2005, şi a urmat un program de instruire în practica dreptului comercial la Baroul din Caen (Franţa), în 1994.
20:06, Reprezentanţii partidelor parlamentare au comentat, vineri, decizia primului ministru, Călin Popescu-Tăriceanu, de nominalizare a avocatului Cătălin Predoiu pentru funcţia de ministru al Justiţiei.
Preşedintele PDL Emil Boc a declarat, vineri seară, corespondentului MEDIAFAX că din punct de vedere profesional nu i se poate reproşa nimic lui Cătălin Predoiu şi că speră ca acesta "să infirme legăturile pe care le are cu Dinu Patriciu", nedând însă detalii în această privinţă.
"Din punct de vedere profesional, nu i se poate reproşa nimic (lui Predoiu - n.r.) şi sper să fie la fel de profesionist la Ministerul Justiţiei cum este şi în dreptul comercial", a declarat Emil Boc.
În plus, liderul PDL a declarat că nominalizarea lui Predoiu beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi şi-a manifestat speranţa ca persoana nominalizată pentru Justiţie "să infirme legăturile pe care le are cu Dinu Patriciu". Boc nu a dat detalii despre această afirmaţie. Potrivit lui Boc, nominalizarea lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiţiei demonstrează "lipsa resurselor umane şi politice din PNL pentru funcţii ministeriale în Guvern".
Vicepreşedintele PSD Victor Ponta a arătat că are îndoieli că Marian Cătălin Predoiu, propus de premier pentru portofoliul Justiţiei, va reuşi să facă ceva în domeniul justiţiei, mai ales într-un an electoral.
Ponta a spus că nominalizarea lui Predoiu de către premierul Călin Popescu Tăriceanu este binevenită, întrucât este bine ca România să aibă un ministru al Justiţiei, dar prim-ministrul rămâne în continuare responsabil pentru "cei doi ani de încăpăţânare şi haos" din domeniul justiţiei.
"Dacă vine cu intenţii bune, ceea ce vom afla foarte curând, atunci îl vom sprijini. Dacă vine tot cu o misiune, la fel ca Tudor Chiuariu, atunci nu va avea niciun fel de sprijin din partea noastră", a menţionat vicepreşedintele PSD.
PC a arătat că este dreptul premierului să facă nominalizarea pentru funcţia de ministru al Justiţiei şi şi-a exprimat speranţa ca preşedintele şi prim-ministrul să găsească un numitor comun pentru ca Ministerul Justiţiei să aibă o conducere.
Purtătorul de cuvânt al PC, Bogdan Ciucă, a fãcut aceste precizări, referindu-se la nominalizarea lui Cătălin Predoiu pentru postul de ministru al Justiţiei.
El a arătat că PC aşteaptă să vadă care este activitatea celui nominalizat pentru a fi ministru al Justiţiei pentru a face aprecieri la adresa sa.
Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că UDMR va susţine noua nominalizare pentru Ministerul Justiţiei, a avocatului Cătălin Marian Predoiu, însă el, personal, ar fi preferat să fie nominalizat pentru acest minister un om politic.
Preşedintele executiv al PRM, Lucian Bolcaş, a declarat că la conducerea Ministerului Justiţiei ar fi fost mai potrivit un om politic decât un avocat cu "o carte de vizită cam sărăcuţă, în pofida câştigurilor pecuniare".
"Este un paradox. Depolitizarea justiţiei nu se poate face decât de un om politic experimentat şi de bună credinţă", a declarat Lucian Bolcaş, referitor la numirea ca ministru al Justiţiei a avocatului Cătălin Marian Predoiu.
Preşedintele executiv al PRM l-a calificat pe Predoiu drept "un avocat de prestigiu" în domeniul comercial.
El a mai spus că pe Marian Predoiu îl recomandă numai calitatea sa de avocat în domeniul comercial, în care s-a ocupat de "afacerile multor fruntaşi liberali".
"Numirea sa este expresia directă a crizei de oameni bine pregătiţi în diverse specialităţi în care se află PNL", a susţinut deputatul PRM.
Preşedintele Traian Băsescu a semnat, vineri seara, decretul de numire a avocatului Cătălin Predoiu în funcţia de ministru al Justiţiei.
20:13, Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, care a asigurat interimatul la Ministerul Justiţiei şi care fusese propus de PNL să preia portofoliul, i-a spus şefului statului "Bogdaproste!", după depunerea jurământului de învestitură de către Cătălin Predoiu, iar preşedintele a izbucnit în râs.
După depunerea jurământului de către noul ministru al Justiţiei, care a avut loc vineri seară, şeful statului a dat mâna cu Predoiu, cu premierul Tăriceanu şi cu Teodor Meleşcanu.
Ministrul Apărării i-a spus râzând şefului statului: "Bogdaproste!", iar Băsescu a izbucnit în râs şi l-a bătut pe umăr.
Conducerea PNL a aprobat, prin vot, la începutul lunii februarie, nominalizarea lui Teodor Meleşcanu pentru funcţia de ministru al Justiţiei şi a senatorului Radu Stroe pentru postul de ministru al Apărării. Meleşcanu a fost singurul care a votat, în Biroul Politic Central al PNL, împotriva nominalizării sale la Justiţie şi a spus că nu este entuziasmat de această propunere.
Funar dă un termen limită
Termenul limită este 15 martie. Ce va fi atunci? Va fi proclamată autonomia Republicii Independente Secuieşti.
Secretarul general al PRM, senatorul Gheorghe Funar, a avertizat, vineri, că în 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni, va fi proclamată autonomia Republicii Independente Secuieşti, după un model similar cu cel aplicat în Kosovo.
"Din informaţiile pe care le am, în 15 martie, Ungaria împreună cu UDMR şi celelalte organizaţii teroriste, Consiliul Naţional Secuiesc, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Partidul Civic Maghiar vor să declare autonomia Republicii Independente Secuieşti. Vor avea preşedinte, Parlament, Guvern, armată şi poliţie proprie, steag propriu, iar limba maghiară va fi limbă oficială”, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, Gheorghe Funar.
Potrivit acestuia, scenariul care s-a petrecut în Kosovo a fost aplicat aproape identic şi pe teritoriul României, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.
"La fel ca şi în Kosovo, la noi s-a trecut după 1989 la epurarea etnică. În Kosovo au fost epuraţi sârbii, iar la noi au fost alungate din cele trei judeţe peste 50.000 de familii de români. S-a trecut la noi, ca în Kosovo, la separatism şcolar pe criterii etnice", a explicat senatorul PRM.
El a susţinut că în cele trei judeţe din secuime a fost adus armament.
"Există depozite de arme, muniţii şi explozibil, în mai multe localităţi din Ardeal, în special în Covasna şi Harghita şi se aşteaptă, la fel ca în Kosovo, un semnal pentru declanşarea unor conflicte armate”, a spus Gheorghe Funar.
El a amintit şi de referendumurile "ilegale" pentru autonomie desfăşurate în secuime, ale căror rezultate au fost trimise Consiliului Europei şi Parlamentului European.
Funar l-a acuzat pe fostul ministru de Interne, Vasile Blaga, care ar avea mamă şi soţie de etnie maghiară, că a promovat, printr-o ordonanţă de urgenţă, modificarea Legii Referendumului, astfel încât un astfel de scrutin să poată avea loc dacă se desfăşoară în condiţii paşnice.
"La fel ca în Kosovo, s-a solicitat un raportor străin. (...) Este trist că preşedintele Traian Băsescu caută să îi liniştească pe români spunându-le că nu există nicio asemănare cu Kosovo”, a mai spus secretarul general al PRM.
Funar a anunţat că grupurile parlamentare ale PRM vor cere invitarea, în faţa Parlamentului, în zilele următoare, a preşedintelui Traian Băsescu, pentru a prezenta un mesaj legat de ziua de 15 martie.
În opinia lui Gheorghe Funar, pentru a preîntâmpina independenţa Republicii Secuieşti, este nevoie de adoptarea proiectelor PRM privind întoarcerea în secuime a românilor alungaţi şi privind scoaterea în afara legii a UDMR.
În secunda numărul doi de la un astfel de anunţ, ar fi trebuit să vină Serviciul Român de Informaţii care să zică ori că domnul Funar exagerează şi faptele descrise de domnia sa sunt fantasmele luptei la extrema politicii, ori că acţiunea descrisă de domnul Funar există şi a fost anihilată. Eu nu ştiu cum pot serviciile secrete să lase România într-o astfel de situaţie. Nu înţeleg cu Guvernul poate zâmbi festivist la televizor.
Blaga spune DA capitalei
Secretarul general al PDL, Vasile Blaga, a declarat, joi seară, în cadrul unei emisiuni la Realitatea TV, întrebat dacă doreşte să candideze la Primăria Capitalei, că îşi doreşte ca PDL să câştige Primăria Capitalei şi dacă asta va fi soluţia, îşi doreşte să câştige aceste alegeri.
"Îmi doresc ca PDL să câştige Primăria Capitalei şi dacă asta va fi soluţia, îmi doresc să o câştig", a răspuns Vasile Blaga, întrebat dacă îşi doreşte să candideze, din partea formaţiunii democrat-liberale, la fotoliul de primar al Bucureştiului.
Blaga a mai precizat că este "în cărţi" pentru a candida la Primăria Capitalei, întrucât, pentru PDL, Bucureştiul este un "fief".
"Viitorul primar va fi tot de la PDL, pentru că pentru noi, Capitala este foarte importantă", a spus Vasile Blaga, admiţând, cu privire la nemulţumirile cetăţenilor faţă de primarul actual, Adriean Videanu, că "totdeauna este loc de mai bine".
Referindu-se la declaraţiile sale privind dorinţa de a prelua o funcţie în viitorul Executiv, Vasile Blaga a arătat că este onorat de faptul că unii dintre colegii din partid s-au gândit că ar putea îndeplini această demnitate.
"Eu fac parte din acea categorie de politicieni care consideră că nu este bun la toate şi care, în general, se pregăteşte pentru o funcţie publică", a menţionat Blaga, admiţând că are "o anumită experienţă administrativă, corelată cu ceea ce reprezintă conducerea de mari întreprinderi, sau de prefect, sau de ministru de Interne", funcţii pe care le-a avut de-a lungul timpului.
Blaga a recunoscut că declaraţia sa privind dorinţa de a deţine din nou funcţia de ministru de Interne a fost făcută deoarece ştie unde a lăsat lucrurile, şi ar fi funcţia pe care şi-ar îndeplini-o "cel mai bine şi imediat".
"Aş intra în ea (funcţia de ministru, nr) imediat, nu aş mai sta trei-patru luni de zile, absolut necesare indiferent cât de bine pregătit eşti, ca să vezi ce înseamnă cunoaşterea funcţionării mecanismelor interne", a mai spus Blaga.
Pe de altă parte, actualul primar al Capitalei, Adriean Videanu, a evitat să răspundă la întrebarea privind dorinţa sa de a mai candida pentru un mandat, precizând că această decizie a candidaturii o va lua partidul, iar dacă decizia va fi să candideze din nou, va câştiga alegerile în Bucureşti.
"Decizia candidaturii într-un partid serios o are partidul. Ar fi o bombă să scoatem astăzi candidatul partidului, dar nu o vom face, pentru că e vorba despre strategia partidului", a declarat Adriean Videanu, precizând că face parte "din cei cinci-şapte oameni ai PDL care sunt cercetaţi sociologic pentru candidatura la Primăria Capitalei".
Videanu a ţinut să sublinieze că nu a declarat niciodată, în mod oficial, că nu doreşte să mai candideze la Primăria Capitalei.
"Oficial, eu nu am nici un fel de declaraţie că nu voi mai candida. Nu veţi găsi o astfel de declaraţie", a arătat Videanu, adăugând, încă o dată, că "dorinţa de a candida este în funcţie de dorinţa partidului".
Întrebat de ce preşedintele Traian Băsescu nu l-a lăudat până acum pentru activitatea din Bucureşti, Videanu a spus: "Am convingerea că o va face la momentul potrivit". El a arătat că şeful statului nu este persoana care să se grăbească să aducă elogii nimănui, dar "dacă o va considera, o va face".
Şi liderul PDL, Emil Boc, şi-a exprimat convingerea că partidul va câştiga alegerile locale în Bucureşti, precizând că rezultatele unui sondaj omnibus arată că procentele PDL ajung la 39%. (MEDIAFAX)
Îmi aduc aminte de domnul spusele domnului Vanghelie (apropo, La mulţi ani domnule Marian Vanghelie!):
Să mai citească: "I-am auzit pe băieţii aştia de prin ministere ce spuneau, să se duca dracu la muncă sau să citească câteva almanahe".
Să mai înveţe: "Cei de la guvernare sunt nişte prosti, care nu ştiu nici să fure, nici să conducă".
Politicienii români se tot pregătesc pentru slujbe bine plătite şi aducătoare de bacşiş, din păcate noi tot îi punem acolo.
Începe să se vadă ce post vrea fiecare.
Secretarul general al PDL, Vasile Blaga, a declarat, joi, la Realitatea TV, că îl vede pe prim-vicepreşedintele formaţiunii, Theodor Stolojan, în funcţia de premier al unui guvern format de acest partid.
Întrebat pe cine vede premier, Vasile Blaga a răspuns: "Pe domnul Stolojan". La rândul său, Stolojan a răspuns aceleiaşi întrebări: "Este foarte bine pentru România că există cel puţin 3-4 oameni în PDL capabili să ocupe funcţia de prim-ministru".
De asemenea, întrebat cine va decide numele premierului, Blaga a spus că sarcina aceasta o are Consiliul Naţional de Coordonare al PDL, la propunerea Biroului Naţional al partidului.
Secretarul general al PDL a arătat, însă, că dreptul constituţional al preşedintelui Băsescu este de a numi premierul.
Liderul PDL, Emil Boc, a anunţat, la rândul său, că partidul a finalizat comisiile interne de specialitate, în cadrul cărora sunt mai mulţi candidaţi pentru posturile de premier şi ministru.
Surse PDL declaraseră, pentru MEDIAFAX, în urmă cu două săptămâni, că liderii democrat-liberali Adriean Videanu şi Valeriu Stoica vor coordona programul de guvernare al partidului, construit, la nivel macroeconomic, de Comisia Naţională de Strategii, iar pe domenii de activitate, comisiile de specialitate ale partidului urmând să iniţieze programele sectoriale.
Raport de activitate
Deputatul în Parlamentul European, Corina Creţu, ne oferă raportul său de activitate şi tendinţele actuale ale politicii social democrate în contextul ultimelor subiecte pe plan intern şi internaţional.
Conferinta de presa
Doresc să abordez atât subiecte legate de activitatea mea şi a colegilor mei din grupul socialist al Parlamentului European, dar şi subiecte legate de politica internă, care au consecinţe directe şi in plan international, inclusiv la Bruxelles.
1. Criza politică din Romania se prelungeste nepermis de mult şi cea mai mare problemă o reprezintă, in acest moment, incapacitatea Preşedintelui României şi a Premierului de a se pune de acord asupra unei persoane care să gestioneze Ministerul Justiţiei. Avem probleme în dialogul cu Comisia Europeană in legatura cu acest subiect, pentru ca este total nefiresc pentru o tara membra a Uniunii Europene sa intre in campania electorala pentru alegerile locale fara un titular al Justitiei. Faptul că în ultimele zile au fost adoptate două moţiuni simple la adresa guvernului reprezintă un semnal de alarmă faţă de lipsa de performanţă a guvernarii. Cea mai raţională soluţie ar fi acum crearea unui consens parlamentar asupra programului de guvernare în lunile care au mai rămas până la alegerile parlamentare. Dezechilibrele evidente din economia romaneasca nu trebuie accentuate de instabilitate politică şi mai ales socială, cu atât mai mult cu cât situaţia economiei la nivel european şi global este ameninţată de o recesiune despre ale cărei proporţii este greu să ne pronunţăm acum.
2. PSD poate să joace un rol important în definirea acestui program minimal de guvernare pentru lunile care au mai rămas din acest mandat parlamentar. Am salutat rezultatele Consiliului Naţional de vinerea trecută, care, sper eu, vor da un suflu nou acţiunii PSD şi o mai marcată identitate de stânga. Sper sincer ca, dupa dezbinarea ultimilor trei ani, partidul sa işi regăseasca, dacă nu unitatea, măcar coerenţa demersului în lupta politică.
3. In legatura cu declararea unilaterala a independentei provinciei Kosovo, as vrea sa spun ca ar fi extrem de neprofesionist dacă autoritatile romane si-ar schimba pozitia, mai ales după ce Preşedintele şi partidele parlamentare au ajuns la o poziţie comună în aceasta privinţa.Poziţia PSE în legătură cu subiectul Kosovo este extrem de nuanţată şi se referă, printre altele, la necesitatea unui control internaţional în Kosovo, definirea unui cadru legal de drept internaţional pentru independenţă şi angajamente clare care să ofere Serbiei şi Kosovo un orizont clar pentru aderarea la UE. De asemenea, se insistă pentru alocarea unor fonduri pentru ajutorarea Serbiei şi a provinciei Kosovo, precum şi pentru refugiaţii sârbi.
4. In alta ordine de idei, astazi am adresat ministrului de externe, dlui Adrian Cioroianu, o scrisoare deschisa, pornind de la dezbaterile din aceasta saptamana in cadrul grupului parlamentar al UE pentru relaţiile cu Congresul American, din care fac parte si din care a facut parte si dl Cioroianu inainte de a fi ministru de externe. Dupa cum probabil stiti, Cehia este pe cale să obţină, pe baze bilaterale, un acord cu SUA in problema vizelor, fapt care a starnit controverse in interiorul Comisiei Europene. In opinia mea, tarile care negociaza aceasta problema cu Statele Unite ar castiga mult mai mult daca ar actiona in comun sic red, in acelasi timp, ca există o datorie de solidaritate din partea vechilor membri de a sustine noile state membre ale Uniunii in demersul lor. De aceea, ii propun ministrului roman de externe demararea unor consultari cu omologii sai in vederea unei actiuni comune pentru realizarea unui acord in vederea obtinerii vizelor in relatia cu SUA, concomitant cu solicitarea unui sprijin mai active din partea Comisiei Europene.Am dat deja publicitatii deja textul integral al scrisorii mele catre seful diplomatiei romane.
5. Un alt subiect se refera la toate aceste dezbateri privind votul uninominal. Acum, când se pregăteşte adoptarea sistemului uninominal, este un moment propice rezolvării unitare a problemei alegerii eurodeputaţilor. Cum la nivelul UE toate ţările membre practică votul pe listă în cazul alegerilor europene, pentru a fi coerenţi în modul de alegere, eu propun ca partidele politice sa gandeasca in ce masura poate fi adoptat, pentru alegerile europarlamentare din 2009, votul preferenţial pe listă, care are avantajul ca ofera cetatenilor posibilitatea să aleagă de pe lista unui partid pe aceia care cred ei că sunt cel mai bine pregatiti si pot reprezenta cel mai bine interesele tarii si ale cetatenilor ei in Parlamentul European.
6. Vreau sa va mai informez ca, in cursul acestei săptămâni, am înregistrat Declaraţia scrisă privind traficul de femei în scop de prostituţie în Uniunea Europeană, care se vrea a fi un semnal de alarmă pentru adoptarea de măsuri care să remedieze situaţia din prezent.
7. În acelaşi registru de preocupări, se înscrie organizarea, la propunerea pe care am adresat-o in calitate de membra a Comisiei de Dezvoltare, a Zilei Socialiste Europene a Dezvoltării, la Bucureşti, la 1 octombrie anul acesta. Alegerea României pentru organizarea Zilei Socialiste Europene a Dezvoltării, la care vor participa personalităţi importante ale PSE şi ale PE, reprezintă un succes şi un prilej pentru dezbaterea temelor importante ale dezvoltării durabile şi combaterii sărăciei. La reuniunea vor fi abordate următoarele teme: rolul noilor state membre în cooperarea europeană; rolul media în promovarea şi susţinerea politicilor publice de dezvoltare în noile state membre; rolul femeilor în procesul de definire a politicilor de dezvoltare; comunităţile locale şi Agenda 2000.
8. De asemenea, în cadrul comisiei de Dezvoltare a Parlamentului European am fost numita raportor pe trei rapoarte, in legatura cu care voi reveni atunci can dele vor intra in dezbaterea Parlamentului.Daca doriti detalii in legatura cu aceste rapoarte sau cu alte teme pe care le-am supus astazi atentiei, astept cu placere intrebarile dvs.
Declaraţia politică a senatorului PSD Adrian Păunescu, în Plenul Senatului, din 25 februarie 2008
EFECTUL ALIANŢEI ASUPRA ROMÂNIEI
Nu este prea bună soarta celor care anunţă relele, cu un timp înainte ca ele să se petreacă. De ani şi ani vorbesc aici despre marele pericol de a ne pierde specialiştii din medicină, din învăţământ şi din construcţii, de exemplu, şi nimeni dintre cei responsabili nu a auzit alarma. Acum ne întrebăm cum este posibil să rămânem fără specialişti, într-o ţară care are nevoie tocmai de specialişti.
Am semnalat dezastrul că ne pleacă medicii. Mă bucur că un coleg a vorbit atât de aplicat, domnul doctor Sabău a vorbit atât de aplicat despre această problemă, numai că ea vine din amonte. Situaţia, jos în sistemul sanitar, este generată de o politică defectuoasă, de un mod aberant de a vedea sănătatea şi mai ales de a-i privi pe specialişti, în stratosfera politică, unde totul e la îndemâa guvernanţilor.
Am tot povestit aici situaţia ciudată, în care ne găsim ca oameni, când ni se îmbolnăvesc nişte apropiaţi şi căutăm disperaţi soluţii în străinătate. Constatasem că străinătatea se compune, în fapt, şi din specialişti ai ţărilor care nu ştiu să-şi preţuiască specialiştii, plecaţi acolo ca să se pricopsească, să se poată împlini profesional, să se pricopsească în sensul bun al cuvântului, nu în sensul mizerabil, de târg, şi să se poată împlini profesional şi uman. La un moment dat, numeam Statele Unite ale Americii ţara tuturor ţărilor care nu-şi înţeleg valorile. Ei, bine, fenomenul acesta de desţărare, de deprofesionalizare, de deznaţionalizare, de deromânizare a României continuă, pentru că specialiştii nu sunt simpli cetăţeni. Ei poartă în ei şi un anumit grad de reprezentativitate.
Dădeam exemplu colegului nostru Irinel Popescu, care s-a zbătut luni şi luni de zile pentru a obţine o reglementare privind transplantul. Mă rugase, la un moment dat, marele nostru scriitor Fănuş Neagu, pentru un om din judeţul Brăila, care lui îi este atât de drag şi care se afla în aşteptare la Irinel Popescu, mă rugase să-l rog pe Irinel Popescu să grăbească operaţia pentru că se temea că nu mai are zile acel om. Şi toată perioada cât îl căutam pe Irinel Popescu aflam acelaşi răspuns care era răspunsul real ,,nu avem donatori”.
Nu se poate face nimic dacă fiecare acţionează singur. Probabil că noi existăm ca tip de societate, tocmai din nevoia de a anula efectul morţiu, efectul mediocratizant, să-i spun exact, efectul de inerţie al vechii societăţi care prin centralizare şi prin lipsa de atenţie faţă de individ ducea la rezultate nedorite, în afara lucrurilor bune care existau în epocă. Dar constat cu tristeţe că, astăzi, aproape nimic din ceea ce am sperat nu se rezolvă prin forţa individului. Probabil că va trebui să redescoperim, nu colectivismul, ci solidaritatea.
Ei, bine, plecarea specialiştilor ne va pune într-o situaţie îngrozitoare şi în viitor. Încă mai suntem oameni pe picioarele noastre. Închipuiţi-vă că medicul pe care-l căutăm va fi în Spania sau în Coreea de Sud sau în America. Nu oricine poate face orice pozitiv pe pământ. Este adevărat, prin aplicarea regulei vocaţiei negative, aproape oricine poate face orice rău, dar orice bine nu poate face decât cel înzestrat de Dumnezeu cu un har şi cel care s-a educat în această direcţie şi cel cu o anumită rigoare morală.
Semnalam faptul că la Craiova, de exemplu, un neurochirurg cum era şi este profesorul Cameniţă a fost scos din muncă, deşi nu există înlocuitor pentru dumnealui. Şi chiar dacă ar exista! Asta este o nebunie. Ce punem în loc? Pe tot parcursul Timişoara-Bucureşti nu există nici un neurochirurg de vârf. Dacă tăticul celui care a luat măsura are nevoie la noapte de această operaţie şi n-are cine să i-o facă, el ce va crede despre propria sa măsură de a băga politica până la brâu într-o treabă care nu are absolut nici un rost în medicină? Poate cineva dintre noi să cadă pe stradă şi când vine altcineva să-l ajute, acela care cade să se scoale din leşin şi să zică ,,Domnule, dacă eşti legionar, dacă eşti comunist, dacă eşti social-democrat; dacă eşti aşa, lasă-mă în pace, mai bine mor decât să mă tratezi tu”. Sunt chestiuni foarte grave, de viaţă şi de moarte, pe care specialiştii – şi exemplul medicinei este semnificativ şi cuprinzător – le pot rezolva, dar noi nu putem rezolva nimic pentru specialişti.
Chestiunea cu constructorii, pe care nu-i păstrăm în sistemul nostru de valori, este iarăşi foarte gravă. Cu cât mai puţin constructori în ţară, cu atât mai scumpe casele în ţară, cu atât mai scăzut nivelul de trai, cu atât mai mică şansa unei vieţi normale în România. Parcă am avea jumătate de mână şi un sfert de picior, nu două mâini, două picioare şi eventual un creier. Le avem pe toate, din păcate, ele nu conlucrează sau, cum ar spune un iubitor de pleonasme, ,,nu conlucrează împreună”.
Sunt foarte multe de spus, dar eu aş sublinia o idee. Ne-a rămas acest nenorocit obicei de a spune altceva decât vedem, decât observăm, decât constatăm. Iată, în chestiunea precedentului Kosovo, problemă în care eu m-am angajat de foarte multă vreme şi pe care am tot subliniat-o, dar asta nu este important acum, important este următorul lucru: diverşi lideri ai României de azi susţin că nu este nicio problemă cu Kosovo, că este Kosovo acolo, dar că nicăieri, de exemplu la noi, nu se va întâmpla nimic. Sigur că forţa statului român, patriotismul oamenilor din această ţară, măsurile de prudenţă elementară pe care probabil că le-am luat, alianţele noastre, poate prieteniile noastre, vor împiedica vreo nenorocire să se petreacă prea curând. Dar nu asta este chestiunea, nu înseamnă că dacă un lucru nu se petrece, autorii lui nu vor să se petreacă. Noi ar trebui de asemenea să lucrăm în amonte, şi nu în aval, nu acolo unde apar consecinţele, luptănd în permanenţă ca nişte orbeţi cu fumul.
Sunt reglementări, sunt legi, este Constituţia, care trebuie aplicate, şi nu numai de noi, oamenii politici, ci de cei care au capacitatea şi neutralitatea de a aplica legea aşa cum o aplică omul care stă la radar şi vede cu ce viteză trece o maşină. Nu trebuie prea multă inventivitate ca să observăm că sunt călcate în picioare Constituţia, legile ţării.
Preşedintele face un lucru bun implicându-se, dar ce folos că dânsul spune ,,nu este nicio problemă”. Cum nu este nicio problemă? Păi, dumneata chiar de aceea eşti acolo, că este o problemă şi ar fi un merit să recunoşti şi dumneata că este o problemă. De ce trebuie să ne minţim? Eu am vorbit în perioada socialistă, în anii 1980, 1981, 1982, într-o carte care nu a putut apărea atunci – mă gândesc s-o scot de acum încolo - ,,Ultima noapte pe Atlantida”, despre marea nenorocire pe care o reprezintă faptul de a ignora cu ură realitatea. Iată, apa era până la genunchi, noi spuneam că este secetă. Apa era până la brâu, noi ceream cântece pentru marele nostru continent uscat. A existat şi există şi un asemenea şlagăr, chiar ,,Imnul înnecaţilor din Atlantida”. Ei se înnecau, dar trebuiau să respecte indicaţia de a spune că sunt foarte, foarte bine, că nu este niciun pic de apă, sâc la râuri, sâc la mare!
Aşa suntem şi acum. Situaţia este gravă şi este gravă pentru că se conspiră la adresa Constituţiei, a unităţii statului român, se conspiră, în fond, împotriva românilor şi maghiarilor din România. Această chestiune nu poate fi acoperită. Ne facem noi că nu o vedem, cum făceam eu, de exemplu, când eram copil şi spărgeam un vas, închideam ochii să nu cumva să vadă ceilalţi. (Aplauze) Se pare că nu este suficient să închizi ochii ca un lucru pe care-l faci tu să nu fie observat de ceilalţi.
De aceea, eu cred că trebuie să fim serioşi, să fim realişti, nu să provocăm, dar nici să evităm a spune adevărul, a spune dimensiunile faptei. Cum adică, oamenii aceia folosesc referendumurile, aşa cum atrăgeam atenţia de la acest microfon, spuneam atunci, când făceau referendumurile, că ,,le vor folosi într-o zi”. Ei spun acum că sunt neoficiale. Iată că le folosesc. Ei au făcut benign referendumurile, uită că ziceau că nu le folosesc şi vor să le trimită la Consiliul Europei. Sigur că preşedintele Băsescu are dreptate, poate Consiliul Europei nu le va lua în serios, dar nu le va lua o dată, nu le va lua de două ori. Într-un moment anume, de slăbiciune, de absenţă a noastră de la masa tratativelor, de la masa discuţiilor, le pot lua în serios. Avem nevoie de noi probleme? Ele puteau fi rezolvate, repet, în amonte şi asta printr-o întărire a autorităţii statului român în chestiunile esenţiale.
Nu ne mai putem face iluzia şi nu mai putem trăi decepţia că statul român se poate implica în chestiunile economice. A trecut vremea respectivă, dar în chestiunile care privesc însăşi existenţa sa şi liniştea cetăţenilor de toate naţionalităţile ai României, statul român trebuie să se implice.
Cer guvernelor şi statului român să se amestece în treburile interne ale României! Dacă aşa ceva putem ajunge să cerem. Căci statul român nu se amestecă în propriile treburi interne.
Răspunde preşedintele, iarăşi corect, că Budapesta să-şi vadă de treabă. Bun, dar, acum, face Budapesta acest gest prima oară? Nu vine preşedintele Ungariei toată ziua, bună ziua pe aici, nu vine şeful opoziţiei din Ungaria, cum îl cheamă, Orban şi mai nu ştiu cum, prin Ardeal şi incită? Nu vine doamna Marki şi incită? Cetăţenii români de naţionalitate maghiară sunt nişte oameni adevăraţi, care nu au primit în plin această boală a separatismului, pe care le-o tot împinge în nări această echipă de demolatori. Secuii nu s-au dus să facă sărbătoare la Sfântu Gheorghe, când au fost aşteptaţi cu sutele şi s-au dus 87 de oameni. Este spre cinstea lor, dar cât durează această răbdare?
Şi statul român trebuie, într-adevăr, să se implice şi în rezolvarea problemelor economice din zonă. Este nedrept să existe în România, cum spunea corect senatorul Dîncu, să existe în România zone profund defavorizate şi pe care, pentru că sunt defavorizate, parcă dorim să le mai defavorizăm o dată, să nu ne pierdem năravul. Nu este bine. Trebuie să constatăm că oamenii sunt tot mai pragmatici şi că ţara lor este acolo unde le este lor bine. Eu nu sunt de această părere, dar nici nu pot să fiu un crainic împotriva ei. Aşa este construită fiinţa umană.
În ceea ce priveşte problema autonomiilor, ele dacă sunt, cum bine s-a spus, dacă sunt bazate pe principii europene sunt sănătoase, dar vine europarlamentarul României Tokes Laszlo şi spune că este o isterie a Guvernului României, să respingă soluţia de independenţă Kosovo. Este posibil aşa ceva, ca un europarlamentar al unei ţări să susţină cu voce tare această aberaţie? Să jignească astfel România?!
Colegul Vadim vorbea aici despre un fapt, la care aş fi vrut să ajung pentru că era un joc de cuvinte sănătos. Eu nu am nimic nici cu persoana care ar putea fi cuprinsă în acest joc de cuvinte, dar este un fel de udremerizare pe care o suportăm în perioada aceasta.
Sigur, dacă Guvernul român s-ar implica în problemele interne şi ar face dreptate… (Discuţii în sală.)
Doamnă preşedinte,
Vă rog să-i rugaţi pe domnii care stau în picioare să se aşeze, să nu obosească.
Doamna Norica Nicolai:
Îi rog pe colegii noştri, transmiţându-le rugămintea domnului senator Adrian Păunescu, să nu obosească stând în picioare.
Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul.
Domnul Adrian Păunescu:
Staţi jos şi ascultaţi, că poate vă trebuie!
Mă deranjează chestiunea asta cu trăncăneala. Eu nu o folosesc împotriva nimănui.
Ziceam că Guvernul României are datoria să rezolve problemele interne, cu atât mai mare urgenţă cu cât apăsările exterioare şi apăsările unor forţe dinăuntru sunt mai grave.
Nu ne mai putem juca de-a politica, nu ne mai putem ambala în frivolitatea care, din păcate, domină scena noastră politică. Efectul Atlantinda asupra liderilor contemporani ar trebui să înceteze. E un banc cu unul care îşi parca maşina şi altul îi spunea: „Mai la stânga, mai la dreapta, mai… mai…” Şi, după ce acesta a lovit maşina, celălalt de-afară a exclamat: „Dă-te jos şi vezi ce-ai făcut!”
Pe noi ne-au ajutat să parcăm maşina unii dintre cei care stăteau afară şi acum, când se loveşte maşina, sigur că ei spun: „Uite ce-aţi făcut!”
Trebuie să începem, totuşi şi un turnir al regăsirii noastre, nu ne putem ridica de la pământ dacă vom fi doar la bătaia vânturilor şi ne vom însuşi psihologia de punte. E bun şi acest rol de punte, dar cel mai bun rol ar fi acela de ţară de sine stătătoare, într-o Europă căreia îi aparţine, căreia îi dăruieşte vocaţiile sale şi căreia îi cere sprijinul în toate bătăliile pe care le are de dat.
Iată, se invocă iarăşi drepturi colective, se invocă iarăşi nevoia de separare şi, în vremea aceasta, Guvernul de la Bucureşti vine cu această demenţă cu taxele. Să vă reamintesc faptul că în 2003, de la acest microfon am protestat printr-un text - printr-o luare de cuvânt şi printr-un poem - la adresa măsurilor pe care partidul meu le luase în chestiunea impozitului. Fac parte dintr-un partid, însă care este fatalmente, prin doctrina sa, obligat să redistribuie ceea ce ia de la cei care au foarte mult, deci e obligat la taxe şi impozite.
Şi, totuşi, am protestat împotriva acelui exces. Vorbeam atunci de impozitul pe impozit şi spuneam că lucrurile stau aşa: „Impozit pe impozit, negreşit/ Impozit pe un deget care-arată/ Impozit pe o muchie de cuţit/ Impozit pe eclipsă şi pe roată/Trăim fără-ndoială timpuri mari, deşi mai nimerim şi epoci laxe / Şi suntem perceptori şi cămătari / Istorici prin impozite şi taxe/ Comună primitivă în delir…/ – ziceam, culmea, în 20 februarie 2003 – „Ce-n plus valoare zilnic se preface/ Pe amintiri avem să punem bir şi crud impozit pe război şi pace/ Să se-nmulţească taxele mereu/ Aşa cum cinic, hotărăsc mai marii, /Să punem taxă şi pe Dumnezeu,/ Spre a avea şi demonii salarii”.
Nu pot să nu protestez împotriva aberaţiei cu „taxele pe toate”, spuneam atunci „Impozit pe impozit”, dar iată, sugerez Guvernului taxe pe: respiraţie, pe expectoraţie, pe ventilaţie, pe inhalaţie, pe alegaţie şi pe negaţie. Impozite pe: sforăit, pe ecou, pe vâjâit, pe mersul pe jos şi pe lăcrimare. Accize pe noroi, pe strânsul din dinţi, pe creşterea unghiilor, pe clipitul din ochi, pe mărimea gulerului şi pe consumul de lumini din bombeele bocancilor. Biruri pe: distanţa dintre bărbat şi nevastă, pe părul des şi pe cel rar, pe telefonul care sună ocupat, pe uitare şi pe conjugarea verbelor.
În genere, nicio activitate nu mai trebuie lăsată netaxată. Dar nu trebuie lăsată neimpozitată, nici lipsa de activitate! Omul trebuie considerat o piesă rară a naturii/ Deci, trebuie tratat ca o acciză.”
Şi versurile de rigoare: „La luptă împotriva tuturora/Într-un neomenesc război promiscuu,/ Trăiască lanţul ce ne intră-n oase/ Trăiască Taxa, Jaful, Moartea, Fiscul!” (Aplauze puternice)
SUA fără viză
Stăteam de vorbă cu un prieten aflat aproape de partea cealaltă a pământului. La un moment dat mă întreabă:
"Ia zi mai, când vii în Canada, să-ţi fac chemare?"
"Nu vin măi, zic eu, aştept să scoată ăştia vizele"
Nu pot să mai spun ce a zis el, era născut oricum din credinţa că nu vor scoate niciodată vizele.
Eu am tot auzit că se scot vizele pentru America, implicit ar trebui şi pentru Canada. Îmi făceam planuri că dacă adun toţi prietenii de peste ocean şi stau la fiecare câte o lună pe an, m-am scos cu un pic de nesimţire. Dar scot ăştia vizele?
Dincolo de plăcerea dialogului colocvial şi de faptul că nu voi trece, probabil, niciodată "gârla", nu pot decât să mă bucur pentru demersurile statului român de a fi recunoscută relaţia specială pe care o avem cu statele americane. Iată că astfel de demersuri sunt duse şi la nivel de Uniune Europeană. Unul dintre europarlamentari care trudeşte pentru demnitatea noastră este deputatul european Corina Creţu. Dau mai jos dovada:
Pentru relaxarea regimului de vize cu Statele Unite ale Americii
februarie 28, 2008
Maine, la ora 12.30, voi sustine o conferinta de presa la sediul PSD, in cadrul intalnirii saptamanale a parlamentarilor europeni cu reprezentantii mass-media. Voi aborda probleme legate de activitatea din Parlamentul Europei si teme interne, dar voi explica - de asemenea - de ce consider ca este necesara demararea unei actiuni comune a tarilor care negociaza cu Statele Unite ale Americii relaxarea regimului de vize. In acest sens, am redactat o Scrisoare deschisa catre Ministrul de Externe al Romaniei, dl Adrian Cioroianu, al carei text il redau in continuare:
Stimate domnule Ministru,
Am participat in aceasta saptamana la reuniunea Delegatiei Parlamentului European pentru relatiile cu Statele Unite ale Americii, delegatie a carei membra sunt si al carui membru ati fost si dvs, inaintea numirii in fruntea diplomatiei romane. Imi face placere sa-mi reamintesc perioada in care am fost colegi in Parlamentul Europei.
În cadrul ultimei intruniri a Delegatiei Parlamentului Europei pentru relatia cu SUA a fost abordata si problematica regimului obligativitatii vizelor, impus inca de SUA noilor state membre ale Uniunii Europene. Punctul de pornire a discutiilor pe aceasta tema l-au constituit negocierile bilaterale Cehia - SUA in vederea relaxarii sistemului de vize pentru cetatenii cehi, preconizandu-se renuntarea treptata la acestea. Dupa cum stiti, demersul diplomatiei cehe a provocat reactii critice din partea oficialilor europeni, care au acuzat initiativa particulara, singulara, a unei tari membre a Uniunii Europene, subliniind ca un astfel de demers trebuie sa se înscrie în cadrul comunitar al relatiilor cu SUA. Au stârnit de asemenea controverse la nivel european concesiile pe care partea ceha s-a aratat dispusa a le face in schimbul eliminarii vizelor: de la instalarea scutului anti-racheta pana la masurile de siguranta a traficului aerian, in conditiile in care sunt in curs negocieri la nivelul Uniunii cu Washingtonul, cu privire la datele ce trebuie furnizate despre cetatenii europeni care calatoresc catre SUA. De altfel, presedintia slovena a Uniunii Europene a si avertizat marti ca „statele membre trebuie sa evite sa se angajeze in chestiuni ce tin de competenta UE”. Din pacate, aceasta solidaritate necesara la nivelul Uniunii nu se manifesta intotdeauna in ambele sensuri. Este si cazul de fata, deoarece se inregistreaza, inca, diferentieri intre statutul privilegiat de care se bucura vechile state membre ale Uniunii si tratamentul aplicat noilor tari membre, pentru care mai este valabil regimul vizelor SUA.
In aceste conditii, consider necesar sa supun atentiei dumneavoastra, dle ministru, necesitatea demararii unor discutii cu reprezentantii statelor Uniunii Europene care se afla in aceeasi situatie cu Romania in ceea ce priveste regimul vizelor pentru Statele Unite. Un demers comun al tarilor care au aderat recent la UE, in directia adoptarii unei pozitii unitare la nivelul intregii Uniuni, ar putea avea în aceasta problema sanse de reusita mai mari decat demersurile singulare, fiind, in acelasi timp, conform cu spiritul de solidaritate necesar constructiei europene.
In acelasi timp, consider ca diplomatia romana trebuie sa fie mai activa in construirea unui demers comun al vechilor membri in favoarea statelor recent admise in UE pentru sprijini, in relatia cu SUA, cererile noastre indreptatite.
joi, februarie 28, 2008
Georgi Georgiev Pirinski
Primirea preşedintelui Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria, Georgi Georgiev Pirinski
Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi, 28 februarie a.c., la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Bulgaria, Georgi Georgiev Pirinski.
Convorbirile cu şeful statului au vizat trecerea în revistă a principalelor obiective ale agendei de cooperare bilaterală pe termen scurt şi mediu. A fost evocată, în acest sens, voinţa comună pentru concertarea eforturilor în cadrul Uniunii Europene, fiind subliniată importanţa pe care cele două state o acordă regiunii Mării Negre şi politicii comune europene privind securitatea energetică.
În privinţa problematicii NATO, şeful statului şi înaltul demnitar bulgar au subliniat interesul ca Summit-ul de la Bucureşti, din aprilie 2008, să constituie un succes pentru Alianţă. În acest context, a avut loc un schimb de opinii cu privire la politica de extindere şi de cooperare cu statele din vecinătatea estică.
Maria Mihăilescu
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat, astăzi, o decizie privind eliberarea Mariei Mihăilescu din funcţia de consilier personal în cadrul Cancelariei Primului-ministru - Cabinetul Primului-ministru.
Decizia intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Trăind în mijlocul noxelor
Un studiu realizat de asociaţia Eco Europa arata ca traficul din Capitala produce mai mult de doua milioane de substante daunatoare pentru organism, iar bucurestenii respira zilnic cantitati enorme de noxe din cauza numarului mare de masini.
In ultimii 50 de ani, la nivel mondial, numarul persoanelor care sufera de astm sau de alergii a crescut de 15 ori, se arata intr-un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. De asemenea, concentratia de oxigen din orasele aglomerate nu este cea optima, fiind cu 30% sub valoarea normala. Lipsa spatiilor verzi afecteaza calitatea aerului si, potrivit statisticilor, zonele verzi au scazut la jumatate in ultimii zece ani, potrivit Realitatea TV.
Aerul este si mai poluat in preajma fumatorilor, nu mai putin de patru mii de compusi toxici fiind inhalati atunci cand suntem in contact cu fumul de tigara. Medicii spun ca lipsa aerului curat ii poate face pe oameni depresivi sau irascibili.
Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana - asa rezulta dintr-un studiu al asociatiei Eco-Europa. Lunar bucurestenii inhaleaza 166 de mii de tone de substante nocive. Acestora li se adauga alte 273 de tone de praf pe kilometru patrat. Despre toate aceste probleme ale Capitalei, carora edilii nu le dau de cap, intr-un interviu in exclusivitate cu presedintele asociatiei Eco-Europa, Dragos Stan.
A.N.: Cum ati strans aceste date din studiu, domnule Stan?
D.S.: Asociatia Eco Europa a facut o evaluare a studiilor autoritatilor din 1990 pana acum. Si am ajuns la concluzia ca exista studii care nu coincid - primariile de sector au anumite date, Primaria Cpitalei care are o directoe de mediu are alte date, Ministerul Mediului are alte date. Noi le-am luat pe toate, am luat si informatii de la DSP, de la RAR ai am constatat o agravare a starii mediului in Bucuresti.
A.N.: Care este cel mai important factor poluant in Bucuresti?
D.S.: In Capitala cea mai mare poluare e datorata traficului auto. In 1990 erau inregistrate 136.000 de autoturisme, acum avem 1.500.000 de masini, pe aceeasi infrastructura proiectata acum 30 de ani. Cele doua milioane de bucuresteni inspira aceste reziduri cancerigene. In plus 40 la suta dintre ele merg pe benzina cu plum care in Uniunea Europeana este interzisa inca de acum 10 ani.
A.N.: Si cea mai afectata zona?
D.S.: In zona Universitatii statul 3-4 ore e echivalentul a 3-4 pachete de tigari fumate. Din proprie experienta va spun ca, dupa doua ore apare o stare de ametala, dupa inca o ora stare de voma, iar dupa alte doua o stare de lesin. Chiar daca indicatorii arata valori normale, reactia organismului uman e evidenta.
A.N.: Cred ca si vechimea masinilor care circula isi spune cuvantul...
D.S.: Pe langa poluare o problema este si in ceea ce priveste parcul auto care are o vechime de peste 7 ani. Tendintele sunt ascendente si observam haosul creat in zonele centrale si nu numai - zgomot, claxoane, nervi. Tendinta de crestere anuala este de 150.000 de autovehicule. Pentru aceste masini trebuie sa asiguram confortul si facilitatea de a le alimenta, astfel ca si service-urile s-au inmultit, iar la 300 de metri avem o benzinarie. Nu e suficient ca am ocupat trotuarele si ca arterele de circulatie sunt imbaxite, acum construim si benzinarii. De altfel avem si un bulevard al benzinariilor - bd Mihai Bravu- de la Calea Vitan pana in Berceni. Sunt 16 benzinarii pe 700 de m patrati.
A.N.: Ar putea vegetatia sa amelioreze situatia?
D.S.: A fost defrisat si cordonul de protectie din jurul Capitalei. In 1990 aveam 37 de milioane de spatiu verde. In 2003 aveam 17 milioane. Acum, urmarind tendinta descendenta, avem 13 milioane si tot se defriseaza. Suntem intr-o zona de campie, in Campia Baraganului, si, neavand cordon forestier, simtim praful care ne intra in plamani. Avem 273 de tone de praf pe km patrat.
A.N.: Avem noxe, avem praf, putina verdeata. Ce ne mai afecteaza?
D.S.: Pe langa emisiile cancerigene avem aglomeratie urbana - si din acest punct de vedere Bucurestiul e un oras in care nu-ti doresti sa locuiesti. Avem 9009 locuitori pe km patrat in conditiile in care Berlinul are 3905, Viena 3850, iar Bratislatva 1206. De aceea noi suntem printre cei care sustim proiectul Bucurestiul metropolitan.
A.N.: E si lipsa gropilor de gunoi ecologice o problema? Sau nu conteaza unde ajunge gunoiul, daca tot e ars?
D.S.: O situatie deosebita e creaza deseurile. In ultimii 15 ani am trecut la scara larga pe peturi. Cantitatile sunt uriase - 1 milion pe saptamana. Acestea se duc la cosul de gunoi, apoi acesta e dus la gropile ecologice ale orasului unde se ard alaturi de celelalte gunoaie. Fumul acesta e foarte toxic si contine emisii de dioxina - una din cele mai toxice substante care este si bioacumulativa, adica odata intrata in organism n-o mai scoate nimeni. Fumul e adus in oras unde deja avem noxe, praf si zonele verzi reduse drastic. Calitatea apei este iar o problema grava - cea din adancuri, cea mai buna, e folosita in industrie. In cea de suprafata bagam clor peste norma admisa. Gustul si mirosul o dovedesc. Daca faci dus, dupa 15 minute aburul te sufoca. Solul din jurul orasului e poluat, in special in zona Pantelimon e contaminat cu plumb.
A.N.: O situatie destul de inspaimantatoare. Una peste alta- este Bucurestiul cea mai poluata capitala europeana?
D.S.: Oricine vine in Bucuresti poate simti ca e cea mai poluata capitala europeana. Studiile Directiei de Sanatate Publica arata o crestere cu 20 la suta a incidentei bolilor de plamani, de respiaratie, boli ale sangelui, avand o legatura directa sau indirecta cu poluarea. Fiecare al saselea copil sub 17 ani sufera de astm.
A.N.: Ce solutii vedeti pentru ameliorarea situatiei?
D.S.: Tramvaiele electrice, autobuzele electrice, introducerea mai multor linii de metrou usor, incurajarea transportului cu scuterul si bicicleta. In multe zone din Occident acesta a devenit un mod normal de a se circula. (Oana Matei)
Instrumentul studiului meu este uitatul pe fereastră. Pe vremuri aerul "nu se vedea", era inodor, incolor, insipid. La început a apărut mirosul, din ce în ce mai pregnant, un miros care era când de ceapă prăjită când o "plăcută" miasmă provenită dinspre abator. Apoi aerul a început să prindă culoarea de gri şi, de multe ori, griul împiedica vederea la mai mult de o sută de metri. Apoi aerul a început să aibă şi un gust de algă în descompunere în amestec cu uleiosul gust de benzină. De doi de ani de zile, când privesc pe geam simt soarele cum arde ca flacară şi mă trag repede la umbra camerei. În ultimul timp evit să mai ies la aer... mai am o probleme cu a împiedica aerul să intre la mine în casă.
Radu Duda se duce... tare!
Mă aşteptam ca Radu Duda să spună premierului... "Domnule prim-ministru, măi Tăricene! Eu mă duc că am treabă, nu vreau să mănânc banii României de pomană. Mi-am luat clădirile regale înapoi, sunt şi eu un nume, poate vine monarhia la putere, că uite partidele au dat greş... Eu m-aş cam duce!"
Ei bine, nu s-a întâmplat aşa. Dl. Radu Duda, alias Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, a declarat că intenţia sa de alteţă regală este să se retragă din pomana dată din septembrie 2002, un gest de curtoazie a premierului de atunci Adrian Năstase. Domnia sa este un reprezentant atât de special al Guvernului încât nimeni nu prea ştie ce face domnia sa acolo. Dragostea de moşie însă nu-l va părăsi pe prinţul de Duda, alteţa sa va ajuta în continuare România, dar prin alte căi, transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Nu cred, pentru că nu ştiu cum se va schimba, dar nu cred din alt motiv. Cred că n-o să mai pot să mai fac, a fost prea mult, au fost deja şapte ani, prefer să fac aceste lucruri de pe un alt temei. S-au încheiat anumite lucruri pe care le-am avut ca deziderat, România a intrat în NATO, a intrat în UE, acum instituţiile trebuie să-şi facă treaba lor. Iar nouă ne rămâne de făcut ce ni se potriveşte mai bine, adică genul acesta de întâlniri şi altele, dar de alt fel", a spus principele.
Aha! Deci aşa! nu e un "răspuns definitiv", dar e timpul pentru un punct. "Şapte ani e mult, e o întreagă generaţie", a argumentat el. După punct poate urma un banal "SFÂRŞIT" sau un mai optimist "Va urma".
Şopteşte lumea că s-a trecut tacit prin parlament o lege "naşpa rău"
“Omul sfinţeşte locul”, această expresie atât de cunoscută românilor îşi regăseşte foarte bine sensul atunci când vorbim despre administraţia publică locală. Pentru a oferi comunităţii locale condiţii optime de viaţă şi dezvoltare, autorităţile trebuie să fie conştiente de nevoile acesteia şi să gasească cele mai bune soluţii pentru satisfacerea lor.
În aceste momente se vorbeşte foarte mult despre capacitatatea atragerii fondurilor europene şi implementarea unor proiecte viabile pentru comunitate. Însă pentru aceste lucruri avem nevoie de profesionişti, de persoane capabile să le creeze şi să le pună în practică.
De aceea diferenţa între administraţiile locale se face şi în funcţie de profesionalismul aleşilor, de cât de mult ştiu aceştia despre rolul si atribuţiile instituţiilor pe care le conduc.
Constituţia României reglementeaza in art. 16(3) dreptul persoanelor care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară de a ocupa funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare. De asemenea, se menţionează că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
Totodata, in art. 36, 37 se mentionează dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales.
Pe de altă parte, legislaţia privind administraţia publică locală, stabileşte că prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
Acest drept se exercită de consiliile locale şi primării, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
“Colectivităţile locale, prin vot, sunt în măsură să desemneze primarul şi membrii consiliilor locale, în virtutea autonomiei locale, aspecte fireşti într-un sistem de descentralizare administrativă. Nu se pot impune restricţii în funcţie de studii, avere, înălţime sau culoarea ochilor. Dacă un candidat are studii superioare, în domeniul chimiei spre exemplu, este un lucru bun însă fară relevanţă pentru ce trebuie să facă în administraţia publică. Dacă vrem primari buni, noi, prin vot, putem să-i alegem.” a declarat Dragoş Dincă, Director General INA.
În aceste condiţii, datorită neconstituţionalităţii impunerii altor cerinţe cu privire la candidaţii pentru funcţiile de primar şi consilier local, dupa ‘90 în România am asistat la un perind al neprofesionalismului prin funcţiile publice. Singurele care erau în măsură să formuleze condiţii cu privire la profesionalismul candidaţilor erau partidele politice care îi susţineau, condiţii de cele mai multe ori formale.
“Nu cred neapărat că schimbăm faţa administraţiei prin aceste măsuri neconstituţionale, dar am putea interveni în procesul profesionalizării aleşilor locali, mai ales că trebuie să existe o diferentă între primarii de comune şi cei de oraşe, care de cele mai multe ori adoptă acelaşi model – al primarului gospodar. La nivel de municipii, aceştia ar trebui să adopte modelul primarului manager, capabil să rezolve probleme de o altă amploare .” a mai adăugat Dragoş Dincă Director General INA.
Prin Legea nr. 249 din 22 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali s-a realizat un pas important in direcţia pregătirii aleşilor locali, în sensul asigurării unui minim de cunoştinţe necesare desfăşurării în bune condiţii a mandatului. Astfel, legea menţionată precizează că aleşii locali au obligaţia de a participa la cel puţin un curs de pregătire în domeniul administraţiei publice locale, în decursul primului an de mandat. Se exceptează aleşii locali care au deţinut anterior un alt mandat de consilier local, consilier judeţean, preşedinte al consiliului judeţean, primar sau au exercitat funcţia de prefect, au fost funcţionari publici, au deţinut un mandat de parlamentar sau au studii economice, juridice sau administrative.
Potrivit legii, cursurile de pregătire vor fi organizate de instituţiile abilitate de lege.
Fară alte detalieri însă, reglementarea de mai sus nu a fost respectată, aleşii locali uitându-şi îndatoririle cu privire la pregătirea profesională. În aceste condiţii, considerăm necesare impunerea unor norme imperative în acest sens. INA va propune o hotărâre de guvern care să precizeze: durata minima a acestor cursuri (15 zile), instituţiile abilitate să le organizeze (INA, centrele regionale, universitaţi, alţi furnizori acreditaţi), sursele de finanţare (resurse proprii ale aleşilor), modalitatea de finalizare (prin examen), efectele nepromovării examenului (repetarea cursului, neplata indemnizaţiilor pe durata derulării cursurilor etc.).
Deja primul avertisment pe piaţa pensiilor facultative
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) sancţionează cu avertisment scris S.C. Aviva Asigurări de Viaţă pentru transmiterea de informaţii eronate către CSSPP şi către public.
În activitatea desfăşurată în perioada 16 noiembrie 2007 – 11 ianuarie 2008, Aviva Asigurări de Viaţă a raportat un număr mai mare de participanţi la fondul de pensii facultative Pensia Mea, după cum rezultă din raportările refăcute şi transmise către CSSPP.
S.C. Aviva Asigurări de Viaţă a încălcat astfel dispoziţiile art. 98 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative cu modificările şi completările ulterioare. Sancţiunea a fost acordată în baza prevederilor art. 121 alin (1) lit. i) şi alin. (2) lit. a) din Legea 204/2006 privind pensiile facultative cu modificările şi completările ulterioare care califică fapta de mai sus drept contravenţie.
Predau contracte îngrăşate! Parandărat minim.
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative au încredinţat recent din nou, fără licitaţie, contracte grase firmei Centrul pentru servicii de radiocomunicaţii srl (CSR). Firma a devenit cunoscută la sfârşitul anului trecut, când ziarul Evenimentul Zilei a dezvăluit că Bogdan Chireac, pe atunci senior editor la Gândul, făcea afaceri extrem de bănoase cu statul. Centrul pentru servicii de radiocomunicaţii, care distribuie în România echipamente de radiocomunicaţii digitale TETRA, produse de grupul american Motorola, a încheiat în ultimii ani cu instituţii ale statului contracte de peste 26 de milioane de euro.
Dezvaluirea l-a determinat pe cunoscutul comentator de politica externa sa paraseasca echipa redactionala de la Gandul, acuzand in scrisoare de demisie „o grava confuzie a valorilor economiei de piata, dublata de o campanie furibunda de decredibilizare a presei”. Tot atunci, Evenimentul Zilei a mai dezvaluit ca Bogdan Chireac scria articole impotriva concurentilor firmei in care detinea o treime din actiuni. Acest scandal se pare ca nu a avut ecou in randul autoritatilor.
La inceputul acestui an, Centrul pentru servicii de radiocomunicatii primeste alte doua contracte, prin procedura negociere fara anunt de participare, din partea unor institutii ale statului. Primul contract este cel cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative, care plateste 1.217.458 RON (fara TVA) pentru achizitionarea de radiotelefoane portabile Motorola MTH 800. Al doilea contract a fost incredintat de Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care a cumparat 15 bucati de repetitori indoor in banda 380-400 MHZ, pentru suma de 1.159.577 RON.
Afacerile Centrului pentru servicii de radiocomunicatii au explodat din primavara lui 2005, dupa ce jurnalistul Bogdan Chirieac a preluat o treime din capitalul social al companiei. In 2005, firma a raportat un profit de 6,6 milioane RON la o cifra de afaceri de 25 milioane de RON. In anul urmator, profitul si cifra de afaceri se tripleaza: 20 milioane de RON si respectiv 78 de milioane de RON. Intre timp, dupa declansarea scandalului, Bogdan Chireac a cedat actiunile mamei sale, astfel ca actionarii Centrului pentru servicii de radiocomunicatii sunt in prezent doua femei ce au impreuna aproape 150 de ani: Doina Chireac si Elvira Gheorghiu.
Grav este faptul ca desi presa a tras semnalul de alarma dezvaluind practica paguboasa a incheierii de contracte fara licitatie, autoritatile statului nu au reactionat, preferind, in loc sa negocieze direct cu producatorii unor astfel de echipamente, sa plateasca comisioane suplimentare ce ingrasa conturile unor baieti destepti.
Paul Păcuraru cade în gropa sindicatelor
Sindicatele din Administraţie intră în grevă şi solicită demisia ministrului Muncii, Paul Păcuraru. Aproximativ 40.000 de salariaţi sunt supăraţi pe Păcuraru, considerând că nu le sunt respectate drepturile.
Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie solicită primului-ministru al României demiterea ministrului Paul Păcuraru din fruntea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse pentru caracterul discriminatoriu şi preferenţial al dialogului social practicat.
David la JAI
Ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David, se află astăzi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului JAI.
Pe agenda discuţiilor se află teme de actualitate legate de cooperarea poliţienească internaţională, creşterea rolului EUROPOL ca agenţie de cooperare poliţienească la nivelul U.E., precum şi aspecte legate de conlucrarea în vederea combaterii terorismului.
Un alt subiect aflat în atenţia miniştrilor participanţi la reuniune este legat de standardele comune şi procedurile aplicabile în statele membre privind returnarea resortisanţilor ţărilor terţe cu şedere ilegală.
În cadrul Consiliului JAI se va aborda, de asemenea, tema extrădării şi asistenţei reciproce judiciare în materie penală, urmând a fi analizat stadiul actual al Sistemului Informatic Schengen - SIS II şi calendarul viitor.
Licitaţie de proiecte studenţeşti
Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor (ASS) lansează licitaţia de proiecte destinate organizaţiilor studenţeşti legal constituite din fiecare centru universitar.
În anul 2008, fondurile destinate acestor proiecte sunt de patru ori mai mari decât in 2007, respectiv 421.000 lei. Cu această sumă, Agenţia îşi propune să sprijine iniţiative care vizează realizarea de seminarii şi conferinţe pe teme de interes pentru studenţi, dezvoltarea mass-media studenţească, dar şi proiecte ce vizează creşterea calităţii vieţii studenţeşti.
Proiectele pot fi depuse până la data de 31 martie 2008, urmând ca ele să fie evaluate în perioada 1-12 aprilie. Proiectele declarate eligibile vor fi implementate, între 18 aprilie 2008 şi 15 decembrie 2008, în colaborare cu Casele de Cultură Studenţeşti.
Metodologia de finanţare este disponibilă pe website-ul www.agentiastudentilor.ro.
Să creştem oameni pentru administraţie!
Dragoş Dincă, directorul general al Institutului Naţional de Administraţie (INA) continuă în săptămânile următoare vizitele prin liceele bucureştene.
INA şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti au încheiat un parteneriat privind orientarea profesională a tinerilor absolvenţi de licee către o carieră în administraţia publică şi sprijinirea procesului de perfecţionare a managerilor de şcoli. Proiectul se adresează în principal elevilor în ani terminali şi se desfăşoară sub forma unor întâlniri informale între reprezentanţii conducerii INA şi elevii din liceele bucureştene. Dragoş Dincă, director general INA şi lector universitar doctor la Facultatea de Administraţie Publică din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti se întâlneşte cu elevii de liceu şi discută despre ce presupune administraţia publică, despre ofertele facultăţilor de administraţie publică şi despre oportunităţile pe care le oferă absolvenţilor alegerea unei astfel de cariere. În cadrul proiectului au fost deja vizitate 10 licee bucureştene.
Cei peste 1000 de elevi care au asistat la prezentări s-au dovedit deschişi şi receptivi la informaţiile transmise şi au considerat iniţiativa INA de bun augur.
“Elevii care nu cunoşteau domeniul administraţiei publice au aflat ce înseamnă o carieră în administraţie, care sunt perspectivele la nivel internaţional, şi că acest domeniu presupune mult mai mult decât
Mulţi dintre elevii de clasa a XII–a prezenţi se gândiseră deja să încerce la o facultate de profil, dar oscilau în alegerea lor între facultăţi de comunicare, stiinţe politice sau administraţie publică. Prezentarea Facultăţii de Administraţie Publică le-a fost astfel de un real folos, a mai remarcat delegaţia INA.
Pentru perioada următoare sunt programate vizite şi în alte licee şi colegii naţionale din Bucureşti. Vineri, 28 februarie, orele 10:30-11.30, Dragoş Dincă va fi prezent în Liceul Teoretic "Ady Andre", iar săptămâna urmatoare va vizita Liceul teoretic “Mihail Sadoveanu” (marţi, 4 martie, orele 09.15-11.00).
Nu avem bani?
Umblă vorba prin ţara asta că nu sunt bani prin bugete. Domnul premier îşi doreşte economii de peste un miliard din stoparea achiziţiei de maşini şi mobilier. Logica spune că dacă o fabrică de maşini costă maxim 100 de milioane de euro, cu un miliar de fac 10 fabrici de maşini... să trecem peste acest lucru la... altceva.
Consiliul Judeţean Arad a investit peste 6,7 milioane lei în amenajarea noului sediu al instituţiei, iar lucrările vor fi finalizate până în luna octombrie, informează corespondentul AMOS News.
Banii necesari pentru amenajarea noului sediu al CJ Arad au fost asiguraţi din bugetul propriu al instituţiei.
„Valoarea totală a investiţiei aprobată, inclusiv TVA, a fost de 9.937.410 lei, adică peste 2,8 milioane euro. Dar, valoarea contractată în urma licitaţiei a fost stabilită la 6.733.325 lei. Lucrările sunt în grafic, iar în luna octombrie vom lucra în noul sediu“, a menţionat, miercuri, Iosif Matula, preşedintele CJ Arad.
Lucrările de construcţie la noul sediu au început, anul trecut, în luna august. Imobilul în care va funcţiona Consiliul Judeţean este formată din două corpuri de clădire, amplasate pe 1.113 metri pătraţi, dintre care una a aparţinut fostei Bănci Agricole, iar, ulterior, Serviciului Român de Informaţii (SRI).
Şeful CJ Arad a spus că spaţiul din clădirea care a existat iniţial a fost considerat insuficient pentru derularea activităţii instituţiei, astfel că, a mai fost ridicat un corp de clădire, cu două etaje. (Paul PREDA)
Dosarul "Flota" s-a scufundat, a venit apa şi l-a luat
Ion MARIN: Frontal - Dosarul "Flota", scufundat în Marea Corupţie
În dosarul "Flota", procurorii DNA au dat soluţia de scoatere de sub urmărire penală, neexistând prejudiciu! Este adevărat, nu mai există nici flotă. Cea pe care PNA, acelaşi DNA cu altă pălărie şi un alt... Amărie (pe atunci procuror general), o evaluase la nu mai puţin de 275 de milioane de euro!
Nemaiexistând prejudiciu, evident că nu mai sunt nici vinovaţi. Deşi, iniţial, în dosarul "Flota" era vorba de 136 de persoane, dintre care 80 au fost deferite justiţiei încă din 2004. Preşedintele României a fost şi a rămas principalul actant al acestui dosar rocambolesc, poate unic în analele justiţiei, şi nu doar de la noi. Bucurându-se de imunitate, deocamdată, Traian Băsescu a rămas şi singurul cu dosarul nesoluţionat, dar nu încape îndoială că şi în cazul său soluţia va fi de scoatere de sub urmărire penală, câtă vreme nu există dram de prejudiciu!
Despre dosarul Flota, ce înseamnă, de fapt, dispariţia în neant a sute de vase, ce constituiau, se spune, cea de-a patra flotă comercială din lume, s-au scris mii de articole şi anchete de presă şi, bineînţeles, s-au făcut sute de anchete judiciare şi administrative. S-au publicat şi nenumărate rapoarte, celebre fiind cele ale corpului de control al primului-ministru din anii ’90, prin care s-a şi ajuns la mega-procesul înmormântat astăzi. Un singur lucru nu s-a făcut: un proces-verbal din care să se înţeleagă simplu ce am avut şi ce am pierdut.
Sutele de nave n-au fost niciodată strict individualizate ca valoare, tonaj şi nici ca număr, pentru că formele de prăduire au fost diverse, iar autorii dintre cei mai sus-puşi, cei mai mulţi deveniţi multimiliardari.
Cazul "Flota" nu este însă decât una dintre vestitele panamale, poate totuşi cea mai sfidătoare, prin care s-a devalizat o ţară în beneficiul unei mâini de potentaţi ce au parvenit astăzi la condiţia de conducători ai ei. Evident că mijloacele lor de management politic rămân cele care i-au consacrat şi ca "afacerişti". Prin urmare, nu este nimic de aşteptat nici de la "democraţia" ce are la originea ei un asemenea păcat originar. Sau capital.
Astezi se vor bucura de atenţie.
Dan Bălteanu, geograf şi academician
Mihnea Brumariu, compozitor
Radu Anton Câmpeanu, senator PNL Bucureşti
Mihai Dumitriu, deputat PSD Iaşi
Ion Iancuţ, artist plastic
Corneliu Pascu, senator PC Buzău
Doina Simionescu, artist plastic
Radu Anton CÂMPEANU
Nascut la 28 februarie 1922, la Bucuresti.
Studii juridice si economice la Universitatea Bucuresti.
Detinut politic intre 1947 si 1956.
Emigrat in Franta, in august 1973, revenit in tara imediat dupa Revolutie.
Fondator al Partidului National Liberal in 6 ianuarie 1990 - partid inregistrat la Judecatorie la 12 ianuarie.
Mihai DUMITRIU
Date biografice:
* Data şi locul naşterii: 28.02.1949, Comuna Rediu Tătar, Jud. Iaşi;
* Stare civilă: căsătorit, 1 copil.
* 2003 - în curs - master Politici Educaţionale, Universitatea "Al. I.Cuza" Iaşi;
* 1967 - 1972 - Universitatea "Al. I.Cuza" Iaşi, Facultatea de Matematică;
* 1963 - 1967 - Colegiul Naţional Iaşi;
* 1956 - 1963 - Şcoala Generală Valea Lupului;
* 1986 - Certificat gradul didactic I, Universitatea "Al. I.Cuza" Iaşi, Facultatea de Matematică;
* 2004 - Certificare în "Modernizarea sistemelor de învăţământ inventica în educaţia pentru performanţa în competenţă", Institutul Naţional de Inventică, Iaşi;
* 2001 - Certificare în "Abilitare curriculară (matematică)" şi "Dezvoltarea relaţiilor comunitare", Proiectul: "EDUCAŢIA 2000+" în colaborare cu MEN;
* 1999 - 2000 - Certificare în "Management educaţional" - curs pentru directorii de unităţi şcolare, Centrul Regional de Resurse, Iaşi;
* 2001 - Certificare în "Managementul proiectelor de Cooperare Europeana", Agenţia Naţională Socrates în colaborare cu CCD Iaşi.
Activitate profesională:
* 1972 - 1987 - profesor matematică;
* 1987 - 1992 - director coordonator;
* 1992 - 1995 - inspector cu evidenţa pers. did. ISJ Iaşi;
* 1995 - 1997 - inspector şcolar gen. adj. ISJ Iaşi;
* 1997 - 2000 - director coordonator;
* 2000 - 2001 - primar, Comuna Rediu;
* 2001 - 2004 - inspector şcolar general ISJ Iaşi.
Funcţii, activităţi într-un partid politic:
* 2001 - prezent - vicepreşedinte Organizaţia Judeţeană PSD Iaşi;
* dec.2003 - prezent - vicepreşedinte al Asociaţiei Judeţene a Profesorilor Social Democraţi;
* iun.2003 - prezent - membru în Consiliul Naţional al Asociaţiei Profesorilor Social Democraţi;
* iun.2003 - prezent - membru în Biroul Executiv Naţional al Asociaţiei Profesorilor Social Democraţi;
* 1997 - apr.2004 - preşedinte al Organizaţiei comunale PSD din Rediu;
* apr.2004 - prezent - preşedintele Organizaţiei PSD Valea Lupului;
* 1996 - 2000 - consilier local în Consiliul Local al comunei Rediu;
* 2004 - 2008 - consilier judeţean în Consiliul Judeţean al judeţului Iaşi;
Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:
* 2001 - 2004 - Inspector şcolar general ISJ Iaşi;
* 1995 - 1997 - Inspector şcolar general adjunct ISJ Iaşi.
Asociaţii profesionale:
* membru SSM;
* membru fondator Asociaţia Profesorilor de matematică Florica C.Campan.
Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice:
* Probleme de matematică publicate în "Gazeta Matematică", în perioada 1980-1982;
* "Construcţia geometriei euclediene pe baza sistemului axiomatic al lui Choquet", Editura AS'S, Iaşi, 2001;
* Planificarea şi proiectarea unităţilor de învăţare - matematică de gimnaziu, Editura Eurocart, Iaşi, 2002;
* Concursul de matematică Florica T.Campan, Editura Sigma, Iaşi, 2003;
* Bacalaureat - teste grilă, Editura Leris, Iaşi, 2003;
* 101 + 1 Exerciţii şi Probleme de Maxim şi Minim tratate elementar, Editura S. Haret, Iaşi, 2003;
* "Rolul şcolii în instruirea permanentă", articol publicat în revista "Viitorul la pătrat";
* Lucrarea "Managementul proiectului", prezentată la Simpozionul Judeţean "Parteneriat în educaţie", 2 iunie 2003.
Corneliu Pascu
Date personale
Data naşterii 28.02.1941
Localitatea Codlea - Brasov
Starea civilă casatorit
Apartenenţa politică Partidul Conservator
Funcţii deţinute în Senat
Preşedinte Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală
Membru Grupul Parlamentar al Partidul Conservator ( P.C.)
Funcţii deţinute în Guvern
Mandate anterioare
Initiaţive legislative Caută
Intrebări
Interpelări
Amendamente acceptate la proiectele de lege si Constituţie
Intervenţii in plen
Activitate in teritoriu
Actiuni
Campanie strangere semnaturi pentru introducerea votului uninominal
Senatorul Corneliu Pascu a discutat
Consfatuirea judeteana a producatorilor agricoli
Senatorul s-a referit la modul de valorificare
Locuitorii comunei buzoiene Florica au fost racordati la reteaua de apa
Prin implicarea senatorului Corneliu Pascu
Activitate profesionala
Studii
Iasi
Specializari
Combaterea eroziunii solului
Curs de comert exterior
Specializare in Statele Unite ale Americii- Departamentul de agricultura
Activitate
Sef lot- Sef santier imbunatatiri funciare
Inginer sef Grupul de santiere Giurgiu Raznicesti
Director adjunct Trustul de constructii pentru imbunatatiri funciare
Director tehnic Antrepriza Romana de constructii imbunatatiri funciare
Director general Iridex Group
Activitate politica
Activitate
Membru Biroul Permanent
Alte informatii
Alte informatii
Vicepresedinte ARACO
Membru in Consiliul de Administratie Banca Romaneasca
Membru in Consiliul de Administratie SC ABC Asigurari-Reasigurari
Dan Bălţeanu
MIHNEA BRUMARIU
Mihnea Brumariu s-a născut în 1958 laTimişoara şi a urmat studiile muzicale la Bucureşti. In 1981 a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia compoziţie, la clasa prof. Aurel Stroe; la disciplina orchestraţie a studiat cu prof. Tiberiu Olah iar forme muzicale cu prof. Stefan Niculescu. A urmat cursuri de specializare sub îndrumarea luiYannis Xenakis, Zygmunt Krauze şi Paul Patterson. Incă din anii studenţiei, Mihnea Brumariu a fost distins cu Premiul de compoziţie "Dinu Lipatti" pentru lucrarea Concertino pentru pian şi orchestră (1978). In afara acestuia, în genul concertant a mai compus un concert pentru vioară, unul pentru violoncel şi un concert pentru clarinet şi orchestră (acesta fiind dedicat lui Aurelian-Octav Popa). In totalul de 120 de opusuri compuse până în prezent, autorul a abordat toate genurile muzicale. Muzicii de cameră i-a dedicat două cicluri: cel intitulat On y va cuprinde lucrări în care numărul de instrumente creşte progresiv, de la un instrument solo până la septet; în Kammermusik, diferitele combinaţii instrumentale pornesc de la solo şi ajung la formaţie cu 12 instrumente. Printre lucrările camerale mai importante enumerăm trio "Tre Benandanti", Bildungsseptet mit Klavier, Triotraktat, piesa pentru clarinet şi cinci violoncele "Es ist so" şi cea mai recentă lucrare, cea cu numărul de opus 120, Cvartetul nr. 6. In genul simfonic, a compus patru simfonii, dintre care a treia Glossa pe versuri de Eminescu, este cu cor şi orgă. In genul concertant mai amintim Dublul concert pentru clarinet şi corn şi Concertul pentru 16 cornişti şi orchestră, lucrare compusă în 1993, comandă de stat a Ministerului Culturii din Franţa. Cele două opere de cameră se intitulează Matca şi Psapho. Mihnea Brumariu a semnat, de asemenea, muzică de teatru şi de film.
"DER WERSCHWINDENDE KREIS"("CERCUL DISPĂRUT")
Cum văd eu ce e postmodern - o definiţie poate porni de la contradicţia dintre postmodernism şi modernism, deoarece deosebirile de opinii pot fi înţelese ca diferenţieri dintre două ere: era modernă şi cea postmodernă. Modernismul - drept curent cultural, se poate caracteriza evident în multe feluri, atât în artă, cât şi în arhitectură. Devine o credinţă în, sau de-a dreptul o teorie despre organizarea raţională, previzibilă şi transparentă a lucrurilor - deci, utopic. Postmodernismul diferă de modernism tocmai prin aceea că renunţă la acest ideal. Epoca postmodernă începe cu decăderea utopie - optimismul modern al progresului se revendică de la ştiinţă. Postmodernismul se află, în schimb, atât temporal, cât şi teoretic, dincolo de credinţa în progres. Pe de altă parte, postmodernismul poate însemna o formă de compoziţie, prin care unităţi sparte pot fi recompuse. În acest caz, era deconstrucţiei se răstoarnă în opus-ul ei. Această subiectivitate veselă, postmodernă, ar însemna deschiderea uşilor şi porţilor arbitrarietăţii subiectului. Decăderea "marii povestiri" nu împiedică povestirile mici şi mai puţin mici să facă parte din cotidianul nostru imediat. (Mihnea Brumariu)
Ion Iancuţ
Lumea artei lui Ion Iancut - personajele sale, reprezentate in tridimensional, modelate cu minutie de artizan, slefuite, fara intentia de a epata, pana la stralucirea aurului - este lumea sufletului sau. Complexa, rascolitoare prin umanitatea si dramatismul privirii, imbracata in taceri pline de sensuri, asteptari si sperante. Un univers ce masoara fie pulsul vietii de langa noi, fie viul legendelor si miturilor, sursa perpetua de inspiratie pentru sculptorul originar din Raducanenii Iasilor. In atelierul sau din Pache Protopopescu, personaje si compozitii mai vechi sau mai recente isi asteapta destinatarii. Numai ca "dupa '89 nu s-a mai cumparat nimic", imi spune. "Inainte mai cumpara statul o lucrare, doua, mai faceam cate o expozitie, se mai gaseau cumparatori de arta... Singura posibilitate de supravietuire pentru unii artisti ar fi sa predea in institutiile de profil, daca sunt buni pedagogi. Cred insa ca un lucru bun ar fi infiintarea academiilor libere, gen ateliere de lucru, in care sa fie pregatite tinerele talente, si in care sa-si poata continua activitatea, ca profesori, si artistii mai in varsta. Dar, deocamdata, nu vad nici o rezolvare. Noi tot asteptam sa se mai intample cate ceva - manifestari, expozitii internationale, care au darul de a te mai incuraja cat de cat. Oricum, sculptura se vinde greu. Mai lucrez desene si pasteluri. Ma bate chiar gandul sa ma apuc de pictura. Cred ca ne-am obisnuit sa traim cu foarte putin, ceea ce nu e bine, mai ales ca pentru un sculptor, care vrea sa faca lucrari de calitate, materialele - bronzul, lemnul - , regia atelierului costa foarte mult. Se mai gaseste, ce-i drept, cate un mecena care ne salveaza. De obicei, cumpara strainii, romanii mai rar. In rest, mergem inainte, cu gandurile si posibilitatile noastre si sa speram ca intrarea in UE va aduce o schimbare benefica si acestei meserii", continua Iancut. Poate acelasi Iancut care, pe parcursul a trei decenii, a creat in taberele de sculptura de la Magura, Lazarea, Arcus, Hobita, Casoaia, Burgas (Bulgaria), Soveja, Oarba de Mures, Dumbrava Sibiului, Leipzig (Germania), Apeldorn (Olanda), Otaru-Hokaido (Japonia), sculpturi nemuritoare. Pentru ca arta are statutul duratei. Iar artistii calitatea de a masura trecerea timpului, cu toate relele si bunele traite, prin operele create. Ion Iancut stie ce lasa si va lasa, cu pretul unui tribut care ne priveste pe noi, toti.Sursa: Curierul National, 3 Septembrie 2005 Autor: Veronica Marinescu
La mulţi ani!
De ce ne trebuie noua vile si locuinte de protocol?
O întrebare care m-a chinuit mult timp, "De ce este necesar protocolul pentru cei care conduc această ţară?" Ştiu şi eu, poate pentru preşedinte şi premier este justificat relativ la condiţiile de siguranţă, deşi şi asta e discutabil. De ce şi pentru restul? Aş fi putut fi bătăios însă mereu mă blocam la întrebarea la care ar fi trebuit să-mi răspund cu sinceritate "Eu aş profita să fiu în locul lor?". Nu pot să mă mint spunând da sau nu, pentru că nu aş putea răspunde cu o certitudine. M-am bucurat deci de răspunsul cuiva care a fost acolo sus şi ştie despre ce vorbeşte. Am preluat următorul text de pe blogul lui Dan Mihalache:
"Va ofer un subiect mai spumos: De ce ne trebuie noua vile si locuinte de protocol???
Presa de astazi relateaza pe larg despre o Hotarare de Guvern prin care acesta decide scoaterea din vile a unor fosti demnitari, casele acestora urmind sa fie trecute in domeniul public si folosite drept locuinte de protocol si de serviciu.
Sigur ca tinta e PSD, in speta Mircea Geoana si Serban Mihailescu. Ei tin capul de afis al ziarelor de astazi. Ceea ce nu mi se pare in regula.
De ce nu discutam fondul problemei, dincolo de faptul ca cei doi ar fi trebuit de mult sa-si caute o casa in regim particular?…Ceea ce inteleg ca Serban Mihailescu a si facut.
Este important insa sa gasim o cheie de rezolvare pe termen lung, pentru ca aici Guvernul face doar jumatate de pas inainte, si o jumatate de pas care seamana mai degraba cu o rafuiala politica, decat cu dorinta de a reglementa o problema a tranzitiei regimului demnitarilor…Ca exista si o asemenea tranzitie – de la comunism la capitalism, de la epoca in care, demnitar fiind, statul iti asigura orice, la momentul in care trebuie sa te mai descurci si pe cont propriu.
Ce ne spune Cotidianul de astazi despre respectiva Hotarare de Guvern?
„La HG a fost atasata si o nota privind necesarul de locuinte care prevede ca pentru resedinte oficiale sint pastrate sase vile (pentru presedintele Romaniei, primul-ministru, presedintii Senatului si Camerei Deputatilor si doua pentru fosti presedinti). Acestora li se adauga 31 de locuinte de protocol pentru ministri, vicepresedintii Camerelor Parlamentului, presedintii Curtii Constitutionale, Curtii Supreme de Justitie, Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ. Alte 220 de locuinte de serviciu sint rezervate secretarilor de stat, presedintilor de agentii guvernamentale si altor demnitari. In total sint 257 de imobile necesare pentru locuinte de serviciu si de protocol.”
Prima fraza este OK pentru mine. Mi se pare firesc ca Presedintele, Primul Ministru, Presedintele Senatului si Camerei Deputatilor – deci primii patru oameni in Statul Roman, alaturi de fostii Presedinti ai Romaniei, fata de care totusi Statul are o anumita datorie, sa beneficieze de locuinte de protocol. Din ratiuni de reprezentare…
De la partea a doua insa nu mai sunt de acord. De ce si ministrii? De ce si Presedintii Curtilor de nu stiu care…? De ce secretarii de stat, presedintii de agentii s.a.m.d???? De ce 257 de imobile necesare pentru locuinte de serviciu si protocol??? Ce mari activitati de reprezentare au vicepresedintii Parlamentului sau sefii de agentii guvernamentale???
Imi pare rau, dar decizia Guvernului nu rezolva pe fond problema…Sigur, ea loveste in PSD dar pastreaza privilegii pentru altii…
Nu cred ca nici ministrii, nici vicepresedintii Parlamentului, nici secretarii de stat, nici presedintii de nu stiu ce agentii obscure trebuie sa aiba dreptul la locuinta cu chirie de la stat in cartierele bune ale Bucurestiului.
Daca ei nu sunt din Capitala ci din alte zone ale tarii, exista institutia diurnei…O diurna zilnica din care te descurci. Nu e treaba statului, e treaba ta!
Eu am vazut exemplul Parlamentului European. Acolo nimeni nu-si bate capul unde stau parlamentarii, in cap cu Presedintele PE. Au diurna, e treaba lor unde stau…Vor sa faca economii si sa doarma mai ieftin, e optiunea proprie, n-au decat sa alerge de la Strasbourg pe la hoteluri din Germania, de langa granita, vor sa inchirieze vile scumpe, iarasi e treaba lor. Nu a administratiei parlamentare.
Cred ca acest sistem ar trebui introdus si la noi, iar cele 250 de locatii (bune) din Bucuresti se cer urgent vandute la liber pe piata imobiliara!
Dupa cum cred ca si in cazul parlamentarilor trebuie aplicat acelasi sistem. Nu inteleg de ce Senatul si Camera trebuie sa aiba intelegeri cu diverse hoteluri… Sau sa plateasca diferentiat in functie de cazarea la hotel sau cazarea in oras, la particulari…
“Principiul diurnei” e sfant la Parlamentul European. Ai semnat la o activitate, ti-ai luat banii de diurna pe ziua respectiva. In rest, te gospodaresti singur cu cazarea si altele…
Poate e cazul sa facem si noi tranzitia de la mentalitatea comunista a demnitarului caruia statul trebuie sa-i asigure totul la o viziune mai noua…"
miercuri, februarie 27, 2008
Băsescu, acuzat că a făcut din nepotism filiaţie
Eugen Stamate, membru în Comisia prezidenţială pentru educaţie şi cercetare, a anunţat, miercuri, că a demisionat din funcţie imediat ce a aflat că fiica cea mică a şefului statului, Elena Băsescu, a fost aleasă "cu 98% din voturi" secretar general al OTPDL.
"Am iniţiat acum cinci ani un demers împotriva nepotismului universitar, demers concretizat în Forumul Academic Român, un ONG cu activitate în domeniul educaţiei. În Comisia prezidenţială am fost cooptat ca expert pe probleme de educaţie, nu ca reprezentat al ONG-ului. Situaţia apărută prin implicarea politică a Elenei Băsescu mă pune într-un conflict de interese însemnând că eu trebuie să lucrez în acelaşi timp în Comisia prezidenţială şi să critic atitudinea familiei Băsescu raportat la această implicare politică a fiicei preşedintelui", a spus Eugen Stamate.
Întrebat ce legătură are activitatea politică a Elenei Băsescu cu problemele mediului academic, Stamate a răspuns că faptul că se încurajează "astfel de comportamente în mediul politic" ar putea avea impact şi în mediul academic, mai ales în condiţiile în care foarte mulţi politicieni sunt şi cadre didactice.
El a precizat că i-a trimis demisia şefului statului şi consilierului pe probleme de educaţie, duminică, imediat cum a aflat că Elena Băsescu a fost aleasă "cu 98% din voturi" în funcţia de secretar general la Organizaţia de Tineret a PLD.
"Chiar şi faptul că a fost aleasă cu 98% demonstrează imaturitatea societăţii noastre", a spus Stamate.
El a precizat că nu face parte din nici un partid politic.
Un gest de probitate morală destul de rar întâlnit.
Eugen Stamate, "senior scientist" la Universitatea Tehnica din Danemarca, Laboratorul National de Cercetare Risoe, a demisionat din functia de de membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din Domeniile Educatiei si Cercetarii din Romania. Decizia a fost luata imediat dupa ce fiica presedintelui Elena Basescu, a devenit sefa tinerilor din PL-D. Pana in 2006, pe parcursul a zece ani si jumatate, Stamate a fost, pe rand, doctorand, lector, cercetator si, in ultimii trei ani, profesor asociat la centru de excelenta «Plasma-Nano» al Universitatii din Nagoya.
Eugen Stamate i-a cerut lui Iliescu, pe cand acesta era sef de stat, "sa curete" invatamantul romanesc si a infiintat un portal unde demasca "nepotismul" din scoli. Site-ul www.nepotism.org a avut zeci de mii de accesari, multe dintre initiativele sale fiind sustinute de numerosi tineri cercetatori.
Publicam fara alte comentarii scrisoarea adresata de tanarul cercetator presedintelui Romaniei si fiicei acestuia.
Scrisoare de Demisie
Domnule Presedinte Traian Basescu,
Ma numesc Eugen Stamate si va scriu in calitate de membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din Domeniile Educatiei şi Cercetarii din Romania si initiator al demersului anti-nepotism universitar www.nepotism.org (devenit Asociatia FAR www.forumul-academic-roman.org).
Regret sa va informez ca recenta alegere a fiicei d-voastra Elena Basescu ca secretar general al organizatiei de tineret a PD-L ma pune intr-o situatie civica de conflict de interese a carei rezolvare impune demisia mea din componenta comisiei prezidentiale. Am dorit sa va atentionez in prealabil asupa acestei probleme insa am sperat foarte mult ca se vor gasi suficiente persoane care sa va sustina in gasirea altor modalitati de implicare politica sau civica a fiicei d-voastra.
Va includ mai jos o scrisoare catre fiica d-voastra pe care am evitat sa o mai trimit in speranta ca aceasta situatie va avea alt deznodamant. Pentru o intelegere mai buna a contextului care m-a determinat la acest gest va includ mesajul de sustinere din timpul referendumului de suspendare a dumneavoastra din demnitatea de presedinte al Romaniei. http://www.forumul-academic-roman.org/index.php?page=178 .
Cu sinceritate si mahnirea ca nu v-am putut fi de folos intr-o mai mare masura pentru evitarea acestei situatii.
Eugen Stamate
Stimata Domnisoara Elena Basescu,
Ma numesc Eugen Stamate si va scriu aceste randuri in calitate de initiator al demersului anti-nepotism universitar (www.nepotism.org, devenit organizatia nonguvernamentala FAR, www.forumul-academic-roman.org ) si de membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din Domeniile Educatiei şi Cercetarii din Romania. In sustinerea ideilor pe care doresc sa vi le transmit va includ linkurile la urmatoarele documente.
- Scrisoarea trimisa catre institutiile europene la data de 15 martie 2004 http://www.forumul-academic-roman.org/index.php?page=23 ;
- Mesajul postat pe forumul FAR inaintea referendumului de suspendare a presedintelui Traian Basescu http://www.forumul-academic-roman.org/index.php?page=178;
- Un articol aparut la data de 28 ianuarie 2008 in Romania Libera cu ocazia implinirii a cinci ani de la lansarea demersului anti-nepotism universitar http://www.romanialibera.ro/a116517/autoexilat-din-cauza-nepotismului-din-universitati.html
Documente suplimentare pot fi accesate pe pagina oficiala de internet a organizatiei FAR (www.forumul-academic-roman.org)
Data fiind intentia d-voastra de a candida la functia de secretar general al organizatiei de tineret a PD-L vreau sa va aduc la cunostina urmatoarele aspecte.
Romania inca traverseaza o perioada de tranzitie dificila de la o masa sociala bulversata de comunism spre o societate cu valori sedimentate in care interesele de grup converg de cele mai multe ori cu interesele societatii in ansamblu ei. Lipsa de exercitiu civic si democratic cat si agresivitatea discursului si actiunilor politice caracteristice unor astfel de tranzitii induc uneori impresia ca rezolvarea problemelor cu care ne confruntam poate veni pe un culuar de forta in care ne-am putea antrena cu persoane de incredere din imediata noastra vecinatate. Aceasta abordare ne supune insa riscului major de a sufoca bunele intentii prin incapacitatea de a controla latura inerent subiectiva a relatiilor fata de rude sau prieteni apropiati. Acest comportament sociologic afecteaza deja intr-o maniera negativa mediul politic si social din tara, fiind manifestat printr-un numar exagerat de relatii de rudenie intre diversi actori politici importanti. Ca un singur exemplu va rog sa observati faptul ca desi Romania are peste 20 de milioane de locuitori parlamentul tarii cuprinde deja un numar prea mare persoane aflate in diverse grate de rudenie (directe sau prin alianta).
Dat fiind acest context va rog sa reflectati inca o data asupra implicatiilor pe care le poate genera o posibila candidatura politica a d-voastra. Personal am suficiente motive sa cred ca indiferent de substanta civismului d-voastra acesta optinue va fi speculata in mod negativ atat de prietenii cat si de adversarii d-voastra. Mai mult, aceasta situatie va fi folosita ca argument pentru multe alte persoane in a-si promova interese contrare aspiratiilor firesti spre un mediul politic si social transparent in care sansa egala spre bunastare sa fie garantata fiecarui cetatean.
Pentru situatia particulara in care va aflati consider ca o cauza mult mai potrivita ar fi de exemplu, sa sustineti demersul anti-nepotism in randul clasei politice prin introducerea unor reglementari prin care membrii aceleasi familii sa nu poata ocupa simultan pozitii in parlament, exercitarea demnitatii de stat sa excluda posibilitatea supervizarii fie si indirecte a membrilor de familie iar clasa politica reprezentativa sa se abtina de la a cununa sau boteza persoane neinrudite. Personal cred ca astfel de masuri ar imbunatati in mod semnificativ trasparenta si eficienta actului politic cu repercursiunii benefice atat ca substanta cat si ca exemplu asupra intregii societati.
In incheiere vreau sa va asigur de disponibilitatea de a va oferi, daca veti considera necesar, informatii suplimentare. In acelasi timp imi rezerv dreptul de a avea o optiune ferma la reactia d-voastra dat fiind ca nu voi accepta situarea civica pe o pozitie de conflict de interese.
Cu deosebita consideratie,
Eugen Stamate
(http://www.presa-alternativa.ro)
Mai multe despre Eugen Stamate
Trimitere în judecată
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
ZAHARIA MIHAI, ofiţer de poliţie cu gradul profesional de inspector în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov – Poliţia Oraşului Bragadiru, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă;
NEVOE NICOLAE, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
În rechizitoriul întocmit de procurori s-a reţinut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii decembrie 2007, inculpatul Zaharia Mihai, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov – Poliţia Oraşului Bragadiru, Biroul Cercetări Penale, a primit de la o persoană denunţătoare suma de 500 lei (RON), pentru a soluţiona cu celeritate un dosar penal, în care denunţătorul era cercetat pentru infracţiuni referitoare la regimul circulaţiei pe drumurile publice.
În aceeaşi perioadă, împreună cu inculpatul Nevoe Nicolae, a pretins de la denunţător suma de 2.000 euro, ambii inculpaţi lăsând să se creadă că au influenţă asupra unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, pe care l-ar putea determina să adopte o soluţie favorabilă denunţătorului în dosarul respectiv.
În cursul lunii decembrie 2007, inculpatul Zaharia Mihai a soluţionat dosarul penal respectiv cu propunere de scoatere de sub urmărirea penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, în condiţiile în care denunţătorul era cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de părăsire a locului accidentului şi de consum intenţionat de alcool după producerea unui eveniment rutier, cauza fiind înaintată Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu.
La data de 30 ianuarie 2008, inculpatul Zaharia Mihai a fost prins în flagrant după ce a primit de la denunţător suma de 2000 de euro.
La data de 1 februarie 2008, inculpatul Zaharia Mihai a fost reţinut pe o perioadă de 24 de ore, iar la data de 2 februarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă a inculpatului Zaharia Mihai, pe o perioadă de 29 de zile.
În efectuarea activităţilor judiciare, procurorii anticorupţie au beneficiat de colaborarea cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul M.I.R.A. – Direcţia Generală Anticorupţie.
Dosarul a fost înaintat la Curtea de Apel Bucureşti.
Reacţie Chiliman
Prin scrisoarea adresată Primarului sectorului 1, Primarul General Adriean Videanu a solicitat acestuia să depună diligenţele necesare în vederea emiterii certificatelor de urbanism pentru terenurile ce fac obiectul Hotărârii CGMB nr.5/17.01.2008.
Acest demers a fost făcut avându-se în vedere că art.2 al respectivului act stipulează: "Luînd în considerare că actul de schimb se încheie la cererea Municipiului Bucureşti prin CGMB pentru menţinerea şi dezvoltarea zonelor verzi ale Capitalei şi renunţarea soţilor Constanda Costică şi Constanda Maria la pretenţiile patrimoniale mai sus menţionate, părţile convin că toate cheltuielile ocazionate de încheierea contractului de schimb în formă autentică, evaluările şi intabulările dreptului de proprietate al fiecărei părţi, cad exclusiv în sarcina Municipiului Bucureşti.
Rezultă aşadar că afirmaţia primarului sectorului 1, Andrei Chiliman, potrivit căreia "intervenţia Primarului General pentru eliberarea unui document de către Primăria sectorului 1 necesar unei persoane fizice reprezintă un grav abuz, încadrat de Codul Penal la infracţiunea de trafic de influenţă" este mai mult decât calomnioasă. În plus, se dovedeşte faptul că Primarul Sectorului 1 nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a cunoaşte şi de a pune în aplicare o hotărâre de Consiliu General.
Eliberarea certificatelor de urbanism într-un termen cât mai scurt este necesară municipalităţii, în vederea perfectării schimbului şi păstrarea zonei verzi, primarul general fiind cel împuternicit de CGMB să aducă la îndeplinire prevederile hotărârii menţionate, şi nu constituie o intervenţie în interesul unei persoane fizice".
Conferinta Experţilor
În perioada 26-27 februarie va avea loc la Palatul Parlamentului - sala Nicolae Iorga "Conferinta Experţilor pentru consolidare politică, administrativă şi economică a judeţelor, oraşelor şi municipiilor din România după aderarea la Uniunea Europeană".
Acest eveniment se va desfăşura în colaborare cu Primăria Municipiului Bucureşti şi a Institutului Regiunilor Europene sub înaltul patronaj al domnului ambasador Dr.Martin Eichtinger - Ambasada Austriei la Bucureşti, al domnului Niculae Idu - Comisia Europeana, Bucureşti şi al domnului Primar General Adriean Videanu.
Programul conferinţei.
Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale la Cotroceni
Întâlnire cu reprezentanţii partidelor politice şi ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale pe tema Pactului Naţional pentru Educaţie
Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit astăzi, 27 februarie a.c., cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi ai minorităţilor naţionale în cadrul consultărilor care au avut loc la Palatul Cotroceni pe tema Pactului Naţional pentru Educaţie.
La consultări au participat reprezentanţi ai Partidului Democrat Liberal, Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Partidului Conservator şi ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
Toate partidele prezente şi-au dat acordul asupra principiilor enunţate în proiectul de Pact trimis de către Preşedinte liderilor partidelor parlamentare în data de 20 februarie, anul curent.
Documentul a fost elaborat pe baza diagnosticului şi a soluţiilor propuse de către Comisia prezidenţială de analiză şi elaborare a politicilor din domeniul educaţiei şi cercetării în raportul România educaţiei, România cercetării prezentat public în data de 12 iulie 2007.
Partidele prezente la consultări au exprimat dorinţa de a propune unele clarificări de ordin tehnic, care să fie incluse în forma finală a textului în termen de 7 zile.
La sfârşitul acestei perioade, textul final va fi supus semnării, locul şi ora urmând să fie stabilite de către Administraţia Prezidenţială. Documentul va fi deschis spre semnare partidelor politice, iar apoi şi celorlalţi actori sociali ai sistemului educativ: sindicate, asociaţii profesionale, ligi şi organizaţii ale elevilor şi studenţilor, asociaţii ale părinţilor.
Pactul fundamentează strategia şi componentele normative ale acţiunilor din domeniul educaţiei şi cercetării ce urmează a fi detaliate în perioada următoare.
Preşedintele Traian Băsescu a mulţumit participanţilor, reafirmând că modernizarea educaţiei rămâne principala modalitate de creştere a competitivităţii economice a României.
Monseniorul Francisco-Javier Lozano şi Vladimir Jarmolenko
Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a primit astăzi, 26 februarie a.c., la Palatul Cotroceni, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, pe noii reprezentanţi diplomatici ai Vaticanului şi Republicii Lituania în România, Monseniorul Francisco-Javier Lozano şi, respectiv, Vladimir Jarmolenko.
Convorbirile cu noul Nunţiu Apostolic au permis reafirmarea interesului comun de intensificare a cooperării bilaterale între România şi Sfântul Scaun, în contextul căreia vor fi abordate şi chestiunile asupra cărora se urmăreşte realizarea unei depline concordanţe de vederi. A fost subliniată aprecierea ambelor părţi că relaţiile bilaterale sunt deosebit de cordiale şi reciproc benefice.
Discuţiile cu noul ambasador al Republicii Lituania – primul ambasador rezident al acestei ţări în România – au evidenţiat interesul comun de a stimula cooperarea bilaterală în domeniul economic. Au fost examinate câteva direcţii politice de cooperare pe termen scurt, o atenţie aparte fiind acordată regiunii Mării Negre şi vecinătăţii răsăritene a Uniunii Europene. Convorbirile au relevat acordul celor două state pentru intensificarea cooperării pe teme ale agendei europene, între care se distinge problematica securităţii energetice, precum şi în legătură cu obiectivele NATO care se vor degaja la Summit-ul de la Bucureşti.
Campanie impotriva traficului de femei
Un lucru lăudabil început de doi europarlamentarii români.
Am preluat postarea de la Corina Creţu.
Campanie impotriva traficului de femei
februarie 27, 2008 by corinacretuAstazi am inregistrat Declaraţia scrisă privind traficul de femei în scop de prostituţie în Uniunea Europeană, care se vrea a fi un semnal de alarmă pentru adoptarea de măsuri care să remedieze situaţia din prezent. Ma bucur ca demersului nostru - al meu si al Gabrielei Cretu - s-au alaturat oameni importanti din Parlamentul Europei, ca Miguel Angel Martinez (vicepresedinte al PE), Elena Valenciano si Mary Honeyball. Vreau sa le multumesc in mod special - din nou - celui care semneaza Diasporeanul, ca si Gabrielei Savitski, pentru ca au adus constant in atentie problemele copiilor, ale traficului de femei si m-au determinat si pe mine sa ma aplec mai cu atentie asupra acestor subiecte. Sper sa gasim si alte modalitati pentru a gasi solutii problemelor de tot felul cu care se confrunta romanii aflati in strainatate. In esenta, documentul solicită o mai eficientă cooperare între Comisia Europeană si statele membre, în vederea mai bunei aplicări a măsurilor legislative privind prevenirea traficului de femei. Este vorba de un subiect care din păcate face încă parte din realităţile din ţara noastră. Deşi la nivel european şi naţional există legi privind traficul de femei, acestea nu privesc încă în mod specific cauzele ce fac posibile aceste abuzuri. Este important ca autorităţile naţionale şi instituţiile europene să colaboreze mai strâns pentru a elimina cauzele: lipsa de educaţie si informare a victimelor, existenţa de reţele de traficanţi. Pe termen lung, în mod evident, cheia este aducerea nivelului de trai din ţara noastră la standardele occidentale, astfel încât principala cauză de fragilitate a victimelor potenţiale să dispară. Atasez mai jos Declaratia scrisa, asa cum a fost ea depusa la Registrul Parlamentului European.
Iată şi documentul:
EUROPEAN PARLIAMENT
2004-2009
WRITTEN DECLARATION
pursuant to Rule 116 of the Rules of Procedure2004-2009
WRITTEN DECLARATION
by Corina Creţu, Gabriela Creţu, Mary Honeyball, Miguel Ángel Martínez, Elena Valenciano
on the trafficking in women for prostitution in the European Union
Lapse date: .05.2008
Written declaration on trafficking of women for prostitution in the European Union
The European Parliament,
- Having regard to the European Parliament resolution on strategies to prevent the trafficking of women and children who are vulnerable to sexual exploitation (2004/2016(INI)
–Having regard to the Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women (1979) and the United Nations Beijing Platform for Action (1995)
–Having regard to the Rule 116 of its Rules of Procedure,
A. Whereas trafficking in women is an unacceptable violation of human rights and law, being a modern form of slavery;
B. Whereas trafficking in women and prostitution are linked to other forms of criminality: drug-trafficking, fraud and forced labour.
C. Whereas root cause of trafficking in women is the result of restrictive legal migration Policy and male demand.
1. Calls on the Commission and the Member States to integrate their efforts in fighting organized crime and traffic networks; to adopt and strengthen legislative, administrative, educational, social and cultural measures that discourage demand;
2. Calls on the Member States to urgently ratify the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in Human Beings;
3. Calls on the Commission and on the Council to efficient implementation of the EU Action Plan on trafficking in human beings (2005)
4. Instructs its President to forward this declaration, together with the names of the signatories, to the Commission, to the Council and the Parliaments of the Member States.
Împreună pentru drepturile copilului
Ioana Popescu-Tăriceanu, soţia primului-ministru, a participat astăzi la o masă rotundă pe tema sistemului de îngrijire a copiilor cu dizabilităţi din România, găzduită de Sarah Brown, soţia premierului britanic, Gordon Brown.
Discuţiile s-au concentrat pe modalităţile de colaborare dintre cele două părţi în vederea îmbunătăţirii sistemului de îngrijire a copiilor români cu dizabilităţi sau aflaţi în instituţii de îngrijire.
Baroneasa Emma Nicholson şi autoarea britanică JK Rowling s-au alăturat discuţiilor din Downing 10. Ioana Popescu-Tăriceanu a fost însoţită la masa rotundă de Theodora Bertzi, secretar de stat în Ministerul Muncii şi de Gabriella Tonk, subsecretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Participanţii la întrevedere au apreciat progresul considerabil făcut de România în acest domeniu şi au subliniat importanţa unor viitoare colaborări şi schimburi de experienţă.
Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”
Guvernul a transmis dreptul de administrare asupra mai multor imobile, în care funcţionează Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, şi care se află în domeniul public sau în cel privat al statului, de la R.A. „APPS”, la Ministerul Sănătăţii Publice.
Este vorba de trei clădiri, cu suprafeţe construite de 14077 mp, 381,52 mp, 244 mp, aflate în zona şoselei Bucureşti – Ploieşti, o a patra clădire, de 4003,99 mp, situată pe strada Mănăstirea Căldăruşani nr.9 şi alte şase suprafeţe de teren, aferente sau din apropierea imobilelor respective.
De acelaşi regim beneficiază şi bunurile de tipul investiţiilor sau dotărilor aferente acestor imobile, efectuate de Regie din fonduri proprii.
Pentru anumite imobile există pe rolul instanţelor procese ale foştilor proprietari, în consecinţă, Ordonanţa de Urgenţă conţine şi câteva măsuri derogatorii de la principiile generale ale dreptului pozitiv. Prin aceste măsuri se creează cadrul legal astfel ca, în eventualitatea în care vreuna din persoanele care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate va câştiga în instanţă, acesteia să nu îi fie afectate în niciun fel interesele şi să se poată dispune lăsarea în deplină proprietate şi liberă posesie a imobilelor câştigate în instanţă.
Astfel, în primul rând, dreptul de administrare asupra imobilelor pentru care există dispoziţii de soluţionare a notificărilor, depuse în baza Legii nr.10/2001, se va transmite sub condiţia rezolutorie a rezultatului litigiilor.
Dacă instanţa admite contestaţia presupuselor persoane îndreptăţite, condiţia se socoteşte îndeplinită, iar dreptul de administrare trece de la Ministerul Sănătăţii Publice la R.A. „APPS”, în vederea punerii în executarea a dispoziţiei instanţei. În caz contrar, dreptul de administrare se consolidează şi rămâne transmis Ministerului Sănătăţii Publice.
În al doilea rând, pentru a nu se modifica raporturile procesuale, R.A. „APPS” este mandatat să reprezinte în continuare interesele statului român, în aceste cazuri concrete, fie că este vorba despre procesele deja începute, fie că este vorba despre procesele ce se vor declanşa în cazul imobilelor pentru care R.A. „APPS” a emis decizie de respingere a notificării, dar care nu a fost încă atacată în instanţă.
Patrimoniul R.A. „APPS” se diminuează cu valoarea de inventar a bunurilor imobile şi mobile prevăzute de actul normativ, iar patrimoniul MSP se majorează corespunzător.
Sisteme BWA de tip WiMAX
Executivul a aprobat, în şedinţa de astăzi, Ordonanţa de urgenţă privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a utilizării spectrului radio în banda de frecvenţe 3600 – 3800 MHz, pentru a permite demararea procedurilor de implementare a sistemelor BWA de tip WiMAX la nivel naţional.
Măsura are ca obiective prioritare asigurarea accesului unui număr cât mai mare de utilizatori la infrastructura de comunicaţii electronice în bandă largă, în scopul reducerii decalajului digital existent între mediul rural şi cel urban precum şi al celui înregistrat de România faţă de celelalte state membre UE în ceea ce priveşte accesul cetăţenilor la Internetul în bandă largă.
Momentan, licenţa de utilizare a benzii de frecvenţe 3600 – 3800 MHz este deţinută de Societatea Naţională de Radiocomunicaţii – S.A. În urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - S.A. va elibera, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a actului normativ, benzile de frecvenţe radio 3600–3657 MHz pereche cu 3700–3757 MHz. Ulterior, dreptul de a utiliza aceste benzi de frecvenţe radio se va acorda companiilor interesate în baza unei proceduri de selecţie competitivă organizată de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.
Implementarea sistemelor BWA de tip WiMAX la nivel naţional va contribui la eliminarea barierelor în calea dezvoltării comunicaţiilor electronice în bandă largă, la asigurarea accesului de bandă largă în regiunile defavorizate, sărace sau îndepărtate, la stimularea utilizării platformelor multiple pentru oferirea conţinutului informaţional, precum şi la utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţe radio pentru servicii de bandă largă.
Sistemele BWA de tip WiMAX beneficiază de o serie de caracteristici care conferă o oportunitate deosebită pentru implementarea în mediul rural: furnizează date şi servicii de telecomunicaţii la viteze mari, pe arii extinse de până la 65 km, bazându-se pe tehnologii wireless.
Romtelecom S.A
Executivul a aprobat astăzi o hotărâre prin care cheltuielile pentru plata firmei de avocatură angajate de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, precum şi cele pentru pregătirea şi realizarea privatizării S.C. Romtelecom S.A., inclusiv cele pentru remunerarea comisiei de evaluare şi selectare a consultantului pentru întreaga activitate desfăşurată, vor fi suportate de S.C. Romtelecom S.A.
Procedura va dura aproximativ opt luni şi urmăreşte listarea pe bursă a minim 10% din pachetul de acţiuni deţinut de stat. Acest procent ar putea fi majorat în funcţie de evaluările firmei de consultanţă, a precizat ministrul Borbély Károly.
„Ne dorim ca anul acesta, în toamnă, să finalizăm cu succes o procedură de listare pe bursă”, a declarat ministrul Borbély Károly.
Conform aceleiaşi hotărâri de guvern, cheltuielile legate de plata componentei variabile a onorariului consultantului, aferente sumelor încasate de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei cu titlu de preţ pentru acţiunile vândute, vor fi suportate de minister din bugetul aprobat privind activitatea de privatizare.
Informaţii de background
Actul normativ aprobat în şedinţa de astăzi modifică Hotărârea Guvernului nr. 727/2005.
Statul român deţine, prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, un pachet de 45,99% din acţiunile companiei Romtelecom S.A., pachetul majoritar, de 54,01% fiind deţinut de grupul grec de telecomunicaţii, OTE. Finalizarea procesului de privatizare a companiei va consta în Oferta Publică Iniţială şi admiterea Romtelecom la tranzacţionare pe o piaţă bursieră internaţională şi/sau pe piaţa bursieră internă.
Tabăra de vară pentru cercetaşi
Ministerul Apărării, prin Direcţia Informare şi Relaţii Publice, lansează începând din 27 februarie, pe pagina proprie de internet (www.mapn.ro/tabara), concursul naţional de selecţie pentru participarea elevilor de liceu din clasele IX-XI la a cincea ediţie a “Taberei de vară pentru cercetaşi”.
Anul acesta tabăra se va desfăşura, în perioada 27 iulie - 3 august, la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, cu sprijinul Statului Major al Forţelor Navale.
Activitatea este organizată de Ministerul Apărării, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Tineret şi Asociaţia Euroatlantică “Manfred Worner”.
Desfăşurată sub deviza “Fii cel mai bun! Fii la înălţime!”, tabăra îşi propune să dezvolte şi să valorifice calităţile fizice şi morale ale tinerilor participanţi, spiritul de competiţie şi de echipă.
Concursul de selecţie cuprinde două etape, în cadrul acestora testându-se cunoştinţele elevilor despre Armata României, NATO şi UE. În prima etapă (27 februarie – 20 aprilie 2008), echipe constituite din câte doi liceeni vor trebui să completeze un formular de înregistrare şi să răspundă la 15 întrebări tip grilă. Pentru cea de-a doua etapă (21 aprilie – 8 iunie 2008), se califică echipele care au răspuns corect la cel puţin zece întrebări ale primei etape, sarcina acestora fiind de a răspunde la un nou set de întrebări.
În perioada 10 - 15 iunie a.c., juriul concursului va evalua răspunsurile trimise prin e-mail de echipele înscrise, primele 21 dintre acestea urmând să participe la tabăra de pregătire.
Programul taberei va cuprinde activităţi aplicativ – militare, întreceri sportive, vizite la obiective militare şi turistice din zonă.
36,6 milioane de euro pentru proiectele de protejare a mediului
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a lansat în data de 27 februarie 2008 licitaţia deschisă pentru „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”, implementată în cadrul Programului Phare 2006 - Coeziune Economică şi Socială.
“Schema de investiţii care se lansează astăzi, implementată în cadrul Phare CES 2006, este ultima schemă de investiţii care vizează sectoarele de mediu din cadrul programelor Phare. De acum înainte, proiectele care vizează sectoarele de mediu vor fi finanţate din fonduri structurale în cadrul POS Mediu. Cu toate acestea, aş vrea să atrag atenţia asupra importanţei pe care o are un asfel de grant, mai ales pentru mediul rural. Nu trebuie să tratăm cu superficialitate astfel de programe, cu o valoare mai mică, doar pentru că s-au lansat programele operaţionale, care sunt mult mai atractive din punctul de vedere al sumelor puse în joc”, a declarat ministrul Laszlo BORBELY.
La rândul său, ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila KORODI, a declarat: “Pot sa va spun ca, pentru a putea sa ne comparam cu statele europene, Romania trebuie sa investeasca pana in anul 2018, numai pentru conformarea la directiva UE privind apele uzate urbane, nici mai mult, nici mai putin decat 9,5 miliarde de euro: 5,7 miliarde pentru reabilitarea sau constructia de statii de epurare iar 3,8 miliarde in sisteme de canalizare. Totodata, Romania trebuie sa gestioneze anual, in medie, 36,7 milioane de tone de deseuri, adica aproximativ 100.000 de tone de deseuri pe zi. Cred ca aceste cifre sunt suficient de relevante pentru a sublinia importanta acestor scheme de investitii in domeniile de ape/ape uzate si deseuri, in care fiecare proiect poate aduce un plus in rezolvarea problemelor de mediu”.
Această schemă oferă sprijin financiar nerambursabil autorităţilor publice locale române din localităţile cu până la 50 000 de locuitori, din toate regiunile de dezvoltare ale României, în vederea dezvoltării investiţiilor în sectoarele prioritare de mediu:
• „Gestionarea deşeurilor” şi
• „Gospodărirea apelor şi a apelor uzate”.
Solicitanţii eligibili pot primi finanţare pentru următoarele tipuri de investiţii:
- Sectorul „Gestionarea deşeurilor”: construcţia de staţii de pre-tratare bio-mecanică a deşeurilor menajere; construcţia platformelor de compostare; reabilitarea sistemelor municipale existente de colectare şi transport deşeuri; dezvoltarea colectării selective; reabilitarea sau dezvoltarea sistemelor de salubrizare şi a spaţiilor pentru depozitare temporară;
- Sectorul „Gospodărirea apelor şi a apelor uzate”: reabilitarea, modernizarea reţelelor de apă potabilă şi a sistemelor de tratare a acestora; reabilitarea, modernizarea reţelelor de canalizare şi a sistemelor de epurare a apelor uzate; reducerea pagubelor produse de fenomene meteorologice de risc, prin luarea de măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor şi a altor potenţiale calamităţi în zonă şi/sau a efectelor lor; asigurarea de apă potabilă de calitate bună şi protecţia împotriva nutrienţilor generaţi de activităţile agricole.
Bugetul disponibil pentru acestă licitaţie este 36,60 milioane €, din care 27,45 milioane € reprezintă fonduri Phare şi 9,15 milioane € co-finanţare de la bugetul de stat. Suma disponibilă pentru fiecare regiune de dezvoltare este de 4.575 milioane €.
Valoarea finanţării nerambursabile pentru aceste proiecte va fi cuprinsă între 100.000 € şi 1.000.000 €, pentru fiecare proiect. Fiecare beneficiar al finanţării nerambursabile trebuie să contribuie cu un aport propriu de cel puţin 10 %, în numerar, din bugetul proiectului. Un solicitant poate depune o singură cerere de finanţare pentru fiecare sector de mediu prioritar.
Ghidul Solicitantului şi formularele de cerere de finanţare sunt disponibile pe pagina de internet a Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor - www.mdlpl.ro, şi la sediul fiecărei Agenţii pentru Dezvoltare Regională (ADR).
Termenul limită de depunere a cererilor de finanţare este 25 aprilie 2008 ora locală 16:00 şi se vor depune la sediul ADR din regiunea unde acestea urmează sa fie implementate.
Bilanţ la Departamentul pentru Armamente
Activitatea Departamentului pentru armamente în anul 2007 a fost analizată marţi, 26 februarie, în cadrul unei şedinţe desfăşurate la sediul C.N. Romtehnica S.A.
La activitate au participat Corneliu Dobriţoiu, secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Politică de Apărare şi Planificare, Georgeta Elisabeta Ionescu, secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul şi Informare Publică, general-locotenent Mihail Orzeaţă, locţiitorul şefului Statului Major General, reprezentanţi ai structurilor centrale şi şefi ai categoriilor de forţe, personal din cadrul Departamentului pentru armamente şi din structurile subordonate acestuia.
Locţiitorul şefului Departamentului pentru armamente, general-maior Ion-Eftimie Sandu, a prezentat principalii indicatori de performanţă şi modul în care au fost îndeplinite atribuţiile Departamentului pentru armamente şi structurilor aflate în subordinea şi coordonarea acestuia.
Secretarul de stat Corneliu Dobriţoiu a evidenţiat eforturile depuse de personalul Departamentului pentru armamente pentru buna desfăşurare activităţii de înzestrare cu tehnică şi tehnologii militare. De asemenea, a subliniat importanţa majoră pe care o are cercetarea ştiinţifică desfăşurată de către structurile aflate în subordinea departamentului.
Să creştem oameni pentru administraţie!
Dragoş Dincă, directorul general al Institutului Naţional de Administraţie (INA) continuă în săptămânile următoare vizitele prin liceele bucureştene.
INA şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti au încheiat un parteneriat privind orientarea profesională a tinerilor absolvenţi de licee către o carieră în administraţia publică şi sprijinirea procesului de perfecţionare a managerilor de şcoli. Proiectul se adresează în principal elevilor în ani terminali şi se desfăşoară sub forma unor întâlniri informale între reprezentanţii conducerii INA şi elevii din liceele bucureştene.
Dragoş Dincă, director general INA şi lector universitar doctor la Facultatea de Administraţie Publică din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti se întâlneşte cu elevii de liceu şi discută despre ce presupune administraţia publică, despre ofertele facultăţilor de administraţie publică şi despre oportunităţile pe care le oferă absolvenţilor alegerea unei astfel de cariere.
În cadrul proiectului au fost deja vizitate 10 licee bucureştene.
Cei peste 1000 de elevi care au asistat la prezentări s-au dovedit deschişi şi receptivi la informaţiile transmise şi au considerat iniţiativa INA de bun augur.
“Elevii care nu cunoşteau domeniul administraţiei publice au aflat ce înseamnă o carieră în administraţie, care sunt perspectivele la nivel internaţional, şi că acest domeniu presupune mult mai mult decât ”, spune Dragoş Dincă.
Mulţi dintre elevii de clasa a XII–a prezenţi se gândiseră deja să încerce la o facultate de profil, dar oscilau în alegerea lor între facultăţi de comunicare, stiinţe politice sau administraţie publică. Prezentarea Facultăţii de Administraţie Publică le-a fost astfel de un real folos, a mai remarcat delegaţia INA.
Pentru perioada următoare sunt programate vizite şi în alte licee şi colegii naţionale din Bucureşti. Vineri, 28 februarie, orele 10:30-11.30, Dragoş Dincă va fi prezent în Liceul Teoretic "Ady Andre", iar săptămâna urmatoare va vizita Liceul teoretic “Mihail Sadoveanu” (marţi, 4 martie, orele 09.15-11.00).
Bugetul Camerei Deputaţilor va fi suplimentat cu 5 milioane de lei
De ce? Pentru finanţarea cheltuielilor necesare organizării summitul-ui NATO de la Bucureşti, stabileşte o Hotărâre adoptată de Guvern în şedinţa de astăzi.
Măsura s-a impus în urma unei analize asupra bugetului Camerei Deputaţilor pe 2008, din care a reieşit că sumele alocate pentru organizarea în condiţii optime a Summit-ului NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008) sunt insuficiente.
Potrivit actului normativ adoptat de Guvern, bugetul Camerei Deputaţilor va fi suplimentat din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, la Cap. 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul „Bunuri şi servicii”.
Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2008.
achiziţii publice
Începând cu 2008, orice autoritate contractantă va utiliza mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire şi pentru realizarea achiziţiilor directe, într-un procent de cel puţin 20% din valoarea efectivă a achiziţiilor publice efectuate de aceasta în cursul unui an.
Valoarea anuală totală a achiziţiilor publice efectuate prin mijloace electronice – online – se determină prin cumularea valorii tuturor contractelor atribuite prin intermediul licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse şi cererii de oferte, licitaţiei electronice sau achiziţiei directe, dacă aceasta este realizată prin intermediul catalogului electronic.
Executivul a aprobat, în şedinţa de astăzi, o hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1660/2006.
Potrivit Hotărârii de Guvern, până la data de 1 septembrie 2008, operatorul SEAP - Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice - va fi obligat să prezinte Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, proiectul tehnic aferent realizării sistemelor de achiziţie dinamice, în scopul adoptării normelor de aplicare specifice pentru punerea în practică a acestei modalităţi speciale de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
SEAP asigură nu numai publicarea la nivel naţional a tuturor anunţurilor şi invitaţiilor de participare, dar şi transmiterea automată, atunci când este cazul, a respectivelor anunţuri către Monitorul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Funcţionarea acestui sistem asigură o reducere „automată” a perioadelor de aplicare a procedurilor de atribuire cu 7 zile.
Informaţii de background
România se situează pe primul loc în rândul Statelor Membre din punct de vedere al procentului de transmitere pe cale electronică a anunţurilor, spre publicare în JOUE (99,8%, locul al doilea revenind Finlandei cu 92,9%).
Prin Declaraţia de la Manchester (24 noiembrie 2005) a miniştrilor responsabili pentru politicile de e-guvernare din statele membre, statele candidate şi ţările CEFTA fixează, ca obiectiv pentru anul 2010, ca un procent de cel puţin 50% din totalul achiziţiilor publice să se efectueze prin utilizarea mijloacelor electronice. Proiectul de hotărâre avizat astăzi are ca scop şi dezvoltarea în trepte a sistemelor care să permită îndeplinirea obiectivului fixat în cadrul Declaraţiei de la Manchester.
Utilizarea mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire va reduce gradul de implicare a factorului uman în derularea procesului de evaluare a ofertelor şi va scădea riscul de depunere a unor contestaţii, cu impact benefic în reducerea perioadelor de realizare a achiziţiilor propuse de autorităţile contractante.
La nivelul mediului de afaceri, este de aşteptat o creştere consistentă a numărului de utilizatori IT, în special în rândul societăţilor comerciale din România care, în noile condiţii, vor fi din ce în ce mai mult interesate de achiziţiile realizate de administraţia publică.
Premiile naţionale pentru arte
Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, o hotărâre privind instituirea acestor premii, pentru realizări deosebite şi pentru recompensarea unei activităţi de notorietate în domeniul artelor.
Este vorba despre 7 categorii – pentru arhitectură, arte vizuale, cinematografie şi televiziune, literatură, lucrări de cercetare în domeniul artelor, muzică şi spectacol.
Pentru acordarea premiilor vor fi luate în considerare numai lucrările sau operele de excelenţă aduse la cunoştinţa publicului din România în anul precedent acordării acestora. Valoarea premiului este de 25.000 de euro pentru fiecare categorie.
Premiul este nedivizibil şi nu se poate acorda aceleiaşi persoane decât după o perioadă de cinci ani.
Premiile se vor acorda cetăţenilor români, în urma evaluărilor şi selecţiilor realizate de comisiile naţionale, constituite prin ordin al ministrului pentru fiecare categorie în parte. Comisiile sunt constituite din câte cinci membri, personalităţi recunoscute din domeniul respectiv.
De asemenea, criteriile de acordare a premiilor şi regulamentul de funcţionare a Comisiilor naţionale pentru acordarea premiilor se stabilesc prin ordin al ministrului Culturii şi Cultelor.
Sumele necesare pentru acordarea premiilor, inclusiv cheltuielile ocazionate de organizarea festivităţii de premiere, se prevăd şi se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor.
manifestări culturale
Guvernul a aprobat organizarea unei serii de manifestări culturale şi de diplomaţie publică pentru marcarea zilei de 20 martie, Ziua Internaţională a Francofoniei, alocând în acest scop 700.000 lei.
Manifestările vor fi organizate, în ţară, prin Ministerul Afacerilor Externe şi Ministrul Educaţiei şi Cercetării, iar în afara ţării, prin misiunile diplomatice ale României.
România a preluat preşedinţia Sommet-ului Francofoniei până în octombrie 2008, cu ocazia celei de-a XI-a Conferinţa a şefilor de stat şi de guvern care au în comun limba franceză, desfăşurată la Bucureşti, în perioada 25-29 septembrie 2006.
Ziua Internaţională a Francofoniei, 20 martie, este sărbătorită în toate ţările francofone prin diverse evenimente cultural-artistice şi ştiinţifice, pentru a sensibiliza mediile sociale din ţările respective faţă de diversitatea şi bogăţia culturii francofone. România este membră a comunităţii statelor şi guvernelor care au în comun limba franceză din 1991.
Ziua Internaţională a Francofoniei va fi marcată, în ţară, prin organizarea unui concurs lingvistic destinat elevilor. Pentru zece câştigători ai concursului vor fi oferite premii constând în excursii la Paris.
În străinătate, marcarea zilei de 20 martie se va face prin participarea României la Festivalul filmului francofon organizat în diferite ţări, prin prezentarea filmelor româneşti, prin recitaluri de poezie, serate muzicale, expoziţii de carte, de fotografii, filatelice, gastronomice, forumuri, conferinţe pe teme francofone, spectacole de teatru, standuri de prezentare a României în cadrul Săptămânii francofone ş.a.
Cheltuielile pentru pregătirea şi realizarea manifestărilor, în cuantum de 700.000 lei, vor fi asigurate din bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe, pe anul 2008. În completarea finanţării cheltuielilor aferente acestor manifestări se pot atrage fonduri provenite din donaţii şi sponsorizări, precum şi alte surse atrase în condiţiile legii.
Suma prevăzută acoperă categorii de cheltuieli precum cazarea şi transportul intern şi internaţional al membrilor colectivelor artistice, conferenţiarilor, elevilor, a altor participanţi la aceste manifestări; publicitate, materiale promoţionale, informare, invitaţii, închirierea spaţiilor, a unor echipamente tehnice sau instrumente. De asemenea, diurne legale, onorarii pentru artişti, remuneraţii pentru colaboratori, drepturi de autor, drepturi de distribuţie; transport internaţional pentru materialele de prezentare, filme, cărţi, diverse expoziţii; acţiuni de protocol, reprezentare, recepţie.
ratificarea Acordului cu Islanda
Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor, semnat la Bruxelles la 4 octombrie 2007.
Acordul creează bazele unei cooperări eficiente în domeniul combaterii migraţiei ilegale şi facilitează readmisia persoanelor care intră sau se află ilegal pe teritoriul României sau al Republicii Islanda.
Informaţii de background
Documentul de cooperare a fost semnat, la Bruxelles la 4 octombrie 2007 şi cuprinde prevederi referitoare la modalitatea de readmitere a cetăţenilor statelor Părţilor Contractante, la documentele prin care se poate dovedi ori prezuma cetăţenia, prevederi referitoare la readmisia străinilor şi excepţii de la obligaţia de readmisie a străinilor.
De asemenea, este specificată modalitatea efectuării tranzitului pe teritoriul statului uneia dintre Părţile Contractante, dispoziţii referitoare la termenele în care Părţile Contractante trebuie să formuleze şi să răspundă cererilor de readmisie şi la suportarea cheltuielilor aferente, precum şi dispoziţii referitoare la intrarea în vigoare, perioada de valabilitate, suspendarea Acordului, modalitatea de modificarea sau completare a prevederilor documentului de cooperare şi denunţarea acestuia.
măsuri administrative
Premierul Tăriceanu a afirmat că e posibil ca săptămâna viitoare să fie aprobată o hotărâre referitoare la data alegerilor locale. „Mandatul fiind de patru ani, ele vor trebui cel mai probabil, să se desfăşoare la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie” a declarat şeful Executivului.
Primul-ministru a mai afirmat că ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, şi secretarul de stat din MIRA, Victor Paul Dobre, sunt mandataţi să înceapă discuţiile cu reprezentanţii partidelor parlamentare pentru stabilirea datei alegerilor locale.
Potrivit Ordonanţei adoptate în şedinţa de astăzi, cetăţenii Uniunii Europene, care au domiciliul sau reşedinţa în România, au dreptul de a alege, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. De asemenea, au dreptul de a fi aleşi, însă numai în funcţia de consilier local şi consilier judeţean.
De asemenea, data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării, în loc de 50 de zile, cum era prevăzut în Legea 67/2004. De asemenea, în cazul alegerilor parţiale, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 35 de zile înaintea votării, în loc de 30 de zile.
Secţiile de votare
Prevederea conform căreia militarii în termen votează numai la secţiile de votare din localitatea de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare, a fost anulată.
Listele electorale
Ordonanţa introduce unele atribuţii ale Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Astfel, Centrul selectează şi prelucrează datele referitoare la cetăţenii cu drept de vot cuprinse în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente, în două exemplare. Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor. Termenul de punere la dispoziţia primarilor a listelor electorale permanente de către Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor este de 35 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor.
De asemenea, Centrul pune la dispoziţia primarilor, în trei exemplare, copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Aceste copii se predau, de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.
Primarul comunică biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească sau municipală, după caz, precum şi biroului electoral de circumscripţie judeţeană numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente şi complementare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti comunică numărul total de alegători atât birourilor electorale de circumscripţie de sector, cât şi biroului electoral al municipiului Bucureşti. Birourile electorale de circumscripţie asigură publicitatea numărului total de alegători prin afişare la sediul acestora.
Numărul definitiv de alegători se comunică de către primari birourilor electorale de circumscripţie cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale permanente, copiile de pe listele electorale compelmentare şi în lista suplimentară.
Listele electorale complementare au caracter permanent şi îi cuprind pe toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot, care se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista.
Listele electorale complementare se întocmesc şi se actualizează de primar împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări. Aceste liste se întocmesc în două exemplare originale şi se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi d eşeful formaţiunii teritoriale al Oficiului Român pentru Imigrări. Listele se păstrează în registre speciale cu fiel detaşabile.
Primarul, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru imigrări, actualizează listele anual, până la data de 1 martie. În anul în care au loc alegeri, actualizarea listelor se face în cel mult 45 de zile de la data stabilirii zilei votării.
Persoanele care şi-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanţa de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot, care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări, sunt înscrişi, la cerere, de către primar în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, cetăţenii Uniunii Europene omişi din copia de pe lista electorală complementară, care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective.
În cazul în care alegătorul, cetăţean al Uniunii Europene, îşi schimbă adresa la care locuieşte în altă circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot în circumscripţia electorală pe a cărei rază teritorială locuieşte în baza oricărui document valabil de identitate însoţit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidenţă permanentă sau de permisul de şedere permanentă care atestă adresa anterioară, însoţită de o adeverinţă eliberată de formaţiunea teritorială competentă a Oficiului Român pentru Imigrări, care atestă adresa actuală.
Birourile electorale
Desemnarea preşedintelui biroului electoral şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. De semnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă, care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse.
În termen de 2 zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripţie, prefecţii aduc la cunoştinţă publică sediile unde acestea îşi desfăşoară activitatea, precum şi programul de activitate al acestora.
Ordonanţa stabileşte un număr cert de membrii ai biroului electoral al secţiei de votare (5 pentru comune, 7 pentru oraşe, 9 pentru municipii).
Până acum existau delimitări între numărul minim şi cel maxim de membrii, pentru clarificare fiind stabilit numărul maxim de membrii atât pentru comune, oraşe sau municipii.
De asemenea, se introduce posibilitatea ca pentru secţiile de votare, propunerile partidelor să poată fi depuse şi la preşedintele biroului de circumscripţie.
Dacă partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au propus candidaţi la funcţia de primar care participă la al doilea tur de scrutin nu au reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare sau în biroul electoral al circumscripţiei respective, birourile se completează cu câte un reprezentant al acestora. Cererile se depun în scris în termen de 48 de ore de la stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin.
Actul normativ instituie obligaţia birourilor electorale de a furniza date privind prezenţa la vot, în ziua alegerilor.
Biroul Electoral Central organizează şi implementează un sistem de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional.
O altă modificare se referă la votul preşedintelui biroului electoral, care este hotărâtor în caz de paritate la votul în respectivele birouri.
Candidaturile
Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.
Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi listele electorale complementare din circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.
Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.
Ordonanţa mai stabileşte faptul că renunţarea la candidatură poate fi făcută numai până la data rămânerii definitive a candidaturilor.
Cetăţenii Uniunii Europene pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care au domiciliul. Propunerile de candidaturi se depun în aceleaşi condiţii ca şi pentru cetăţenii români.
În cazul în care listele de candidaţi cuprind cetăţeni ai Uniunii Europene, în dreptul acestora se înscriu următoarele menţiuni: numele, prenumele, statul membru de origine, locul şi data naşterii, adresa la care locuiesc în România, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politică, iar în cazul alianţelor şi partidul politic care i-a propus.
În cazul candidaturii unui cetăţean al Uniunii Europene, declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, statul membru de origine, adresa din România, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politică, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.
Odată cu depunerea candidaturii, pe lângă documentele necesare cetăţenilor români, cetăţenii Uniunii Europene prezintă un document care le atestă identitatea şi o declaraţie pe proprie răspundere care cuprinde următoarele menţiuni:
a) că nu sunt lipsiţi de dreptul de a candida în statul membru de origine în urma unei hotărâri judecătoreşti penale sau civile definitive;
b) că nu deţin funcţii în alt stat membru al Uniunii Europene, echivalente funcţiilor incompatibile în România cu statutul de ales local.
Buletinele de vot
Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie asigurată din rezervele de stat în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti.
Termenul în care partidele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale electorale comunică Biroului Electoral Central semnele electorale se modifică de la 3 zile la 10 zile de la constituirea acestuia.
Campania electorală, la nivel naţional, pentru al doilea tur de scrutin începe de la data comunicării oficiale a rezultatelor din primul tur de scrutin, cu excepţia campaniei electorale efectuate prin serviciile publice de radiofuziune şi de televiziune.
Desfăşurarea alegerilor
Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigură de către primari.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie sa fie prezent la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să dispună masurile necesare pentru asigurarea ordinii si corectitudinii operaţiunilor de votare.
În plus, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip şi de pe clădirea secţiei de votare.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea şi unde sunt înscrişi în copia de pe listele electorale permanente, copia de pe listele electorale complementare sau în lista suplimentara întocmită de primar.
Urna specială se deplasează numai la cererea scrisă a alegătorului care se află în situaţia de a fi netransportabili din cauză de boală sau invaliditate. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială.
Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor
După încheierea votării, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, declanşează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, astfel:
sigilează fanta urnei, introduce ştampilele cu menţiunea „VOTAT” în plic pe care apoi îl sigilează. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează în procesul-verbal ce va însoţi predarea materialelor primite la biroul electoral de circumscripţie;
anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea menţiunii „ANULAT” sau aplicarea unei ştampile cu menţiunea „ANULAT”;
stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente, respectiv în copia listei electorale complementare primite din partea primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază îşi are sediul secţia de votare. Este interzis, ca pe aceste liste să existe ştersături, modificări sau completări.
stabileşte numărul alegătorilor prezenţi la urne;
după desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, separat voturile valabil exprimate, respectiv voturile nule pentru consiliul local, primar, consiliul judeţean sau după caz Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Primarul General al Municipiului Bucureşti;
citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi.
se consemnează rezultatul votului în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, respectiv pentru primar de către un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat d epreşedinte. La Municipiul Bucureşti se întocmeşte un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi unul pentru Primarul General al Municipiului Bucureşti;
se consemnează rezultatul votului în tabele separate numărul total al votanţilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ai celor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare;
sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel leagt aprobat;
Deschiderea urnelor se face doar în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. De asemenea, la numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au participat la alegere şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare.
Acreditarea delegaţilor se va face de către birourile electorale de circumscripţie, la cererea scrisă a conducerilor organizaţiilor judeţene ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, cu cel puţin 2 zile înaintea datei alegerilor.
După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, precum şi pentru primar, câte un proces-verbal, în două exemplare.
Predarea şi primirea formularelor, ştampilelor şi celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal.
Contravenţii şi infracţiuni
Amenzile stabilite în lege la momentul 2004 se dublează. Astfel, pentru:
distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală, afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale, refuzul de a permite accesul observatorilor străini şi observatori interni acreditaţi, în localul de vot, se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1000 lei;
păstrarea registrelor cu listele electorale permanente şi listele electorale complementare în condiţii necorespunzătoare, neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente şi listele electorale complementare,efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate se sancţionează cu amendă de la 1000 lei la 1400 lei;
acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică, părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal, purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 lei;
înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor, neluarea de către organizatori a masurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare, se sancţionează cu amendă de la 2200 lei la 3000 lei;
Înscrierea, cu ştiinţă, în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă sau lista electorală complementară constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Alte modificări sunt aduse la Legea partidelor politice şi Legea administraţiei publice locale. Astfel, Legea partidelor politice nr. 14/2003 se modifică pentru a da posibilitatea cetăţenilor UE de a se asocia în partide politice româneşti.
Alocaţiile de stat pentru copii
Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Primul-ministru a subliniat că s-a luat această măsură ţinându-se cont de faptul că un număr important de tineri, elevi împlinesc această vârstă în clasele terminale, a XI-a, a XII-a.
Pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani, plata alocaţiei de stat pentru copii se suspendă pe perioada vacanţei şcolare de vară, plata urmând să fie reluată din oficiu, inclusiv pentru perioada suspendării, numai în situaţia în care aceştia se înscriu în anul şcolar următor.
Tinerii care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţia de stat, cu excepţia celor care repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificat medical. Plata alocaţiei de stat se face pe bază de cerere direct acestora.
Faţă de beneficiarii actuali al alocaţiei de stat, suplimentar, acest drept se va acorda unui număr de aproximativ 220.000 tineri cu vârsta de peste 18 ani şi care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional.
Pentru anul 2008 tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani beneficiază de alocaţie de stat începând cu luna publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.
De asemenea, ordonanţa prevede pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura de protecţie specială, alocaţia de stat să se vireze în conturile personale deschise pentru aceştia de către conducătorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean, respectiv din subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Sumele cu titlu de alocaţie de stat pentru copii se capitalizează până la împlinirea de către aceştia a vârstei de 14 ani. După împlinirea de către titular a vârstei de 14 ani alocaţia de stat poate fi plătită direct acestuia cu încuviinţarea conducătorului direcţiei generale, sau în funcţie de opţiunea acestuia poate fi capitalizată în continuare în contul personal al acestuia, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Informaţii de background
Până la 1 ianuarie 2008, alocaţia de stat pentru copii se acorda tinerilor care împliniseră vârsta de 18 ani şi care urmau cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora, cu condiţia să nu se repete anul decât din motive medicale.
De la 1 ianuarie 2008, alocaţia de stat pentru copii nu se mai acorda în raport de participarea şcolară a copiilor, aceasta acordându-se cu titlu universal tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani.
Summit de neveste
La întâlnire participă şi Teodora Berzi, secretar de stat în MMFES şi Gabriela Tonk, subsecretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Întâlnirea a fost convenită de cei doi premieri cu prilejul întrevederii din luna decembrie 2007 şi îşi propune să încurajeze realizarea de proiecte de colaborare şi parteneriat între instituţii şi organizaţii neguvernamentale din domeniul protecţiei copilului din cele două ţări, iniţierea unor contacte directe între experţi din acest domeniu.
La reuniune participă şi Baronesa Emma Nicholson şi autoarea britanică JK Rowling, care s-au implicat în acţiunile de susţinere a îmbunătăţirii sistemului de protecţie a copilului din România. Ioana Popescu Tăriceanu este Preşedinta Fundaţiei Copii Sănătoşi.
Proiect de Ordonanţă de urgenţă
În perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Partidul Comunist Român a exercitat, în special prin intermediul Securităţii, o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Aceasta îndreptăţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în condiţiile prezentei Ordonanţe de urgenţă. Cunoaşterea istoriei recente constituie o prioritate pentru societatea românească şi de aceea administrarea şi valorificarea istorică a arhivelor fostei Securităţi, care cuprind documente relevante cu privire la acţiunile întreprinse împotriva regimului totalitar comunist, precum şi cu privire la reprimarea acestor acţiuni, sunt necesare într-o Românie europeană. Consemnarea publică a acestor abuzuri contribuie la o mai bună înţelegere a prezentului şi la o proiectare adecvată a viitorului societăţii româneşti.
În temeiul art.115 alin.(4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta Ordonanţă de Urgenţă.
Capitolul I
Dispoziţii generale
Art.1 (1) Orice cetăţean român sau cetăţean străin care după 1945 a avut cetăţenie română, precum şi orice cetăţean al unei ţări membre a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau a unui stat membru al Uniunii Europene au dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate, precum şi la alte documente şi informaţii care privesc propria persoană, potrivit prezentei Ordonanţe de urgenţă. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului şi de pe alte înscrisuri care privesc propria persoană.
(2) Accesul vizează toate tipurile de informaţii culese de Securitate, precum şi de alte instituţii care sprijineau activitatea Securităţii, prin acţiuni conexe, sau prin emiterea de acte, dispoziţii sau alte tipuri de înscrisuri.
(3) Persoana îndreptăţită, potrivit prevederilor prezentului articol, poate solicita Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii exercitarea dreptului de acces la propriul dosar.
(4) În 30 de zile de la primirea cererii, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii înştiinţează petentul cu privire la demersurile efectuate pentru asigurarea exercitării dreptului de acces la propriul dosar.
(5) În răspunsul comunicat petentului se precizează dacă în evidenţele informatizate ale Consiliului, precum şi în cele ale celorlalte instituţii deţinătoare ale arhivelor Securităţii se regăsesc menţiuni referitoare la existenţa/inexistenţa unor documente întocmite de structurile aparatului represiv comunist, care se referă la persoana petentului; data şi locul unde pot fi consultate documentele, precum şi date despre existenţa anterioară a documentelor, în cazul în care acestea nu s-au păstrat.
(6) Accesul la informaţiile prevăzute la alin.(2) este permis în condiţiile prezentei Ordonanţe de urgenţă, indiferent de suportul pe care se află acestea, precum hârtie, microfilm, dischetă, bandă audio sau video.
(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita demararea procedurilor prevăzute, în scopul stabilirii calităţii de lucrător al Securităţii în sensul prezentei Ordonanţe de urgenţă, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta Ordonanţă de urgenţă.
(8) De drepturile prevăzute la alin.(1)-(4) şi alin.(7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate, ori moştenitorii săi testamentari. De acest drept beneficiază în primul rând soţul supravieţuitor şi după aceea rudele în ordinea proximităţii legăturii de rudenie. În cazul rudelor de acelaşi grad, au acces la dosar toţi în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar este nevoie de consimţământul tuturor.
(9) Exercitarea drepturilor prevăzute la alin.(1)-(5) şi alin.(7) se face personal, sau prin reprezentant cu procură specială şi autentică.
(10) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii eliberează petiţionarului îndreptăţit, la cererea acestuia, copii certificate de pe toate tipurile de informaţii strânse de structurile de represiune ale regimului totalitar comunist, indiferent de suportul pe care se află acestea.
(11) Nu se eliberează copii de pe acele înscrisuri al căror conţinut poate afecta o terţă persoană, decât în următoarele condiţii:
a) cu acordul scris al persoanei ce poate fi afectată sau al moştenitorilor legali;
b) se asigură o copie care nu cuprinde informaţii referitoare la o persoană fizică, aceasta putând astfel fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice;
(12) Pentru eliberarea copiei, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii percepe o taxă, care se constituie venit la bugetul de stat.
(13) În situaţia în care sunt identificate înscrisuri originale sau obiecte personale reţinute de Securitate sau de către alte structuri ale regimului totalitar comunist în urma unor acţiuni de represiune, acestea se restituie la cerere titularului dreptului de acces, în condiţiile prezentei Ordonanţe de urgenţă. În termen de 60 de zile de la înregistrarea cererii, Consiliul va proceda la restituirea înscrisului original, la dosar păstrându-se o fotocopie conformă cu originalul. În cazul restituirii, predarea – primirea se va consemna într-un proces verbal, întocmit în 2 exemplare originale. Procesul verbal se arhivează în locul înscrisului sau obiectului restituit.
Art.2. În înţelesul prezentei Ordonanţe de urgenţă, următorii termeni se definesc astfel:
a) lucrător al Securităţii - orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste.
b) colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat transmiterea de informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist sau care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani nu sunt incluse în prezenta definiţie.
c) asimilaţi colaboratorilor - persoanele care, având competenţe decizionale, juridice ori politice, au luat decizii, la nivel central sau local, cu privire la activităţile Securităţii, ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist, care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
d) terţă persoană - orice persoană, alta decât cea care face obiectul verificării sau care este titular al dreptului de acces la documentele întocmite de Securitate. Nu se consideră terţi lucrătorii Securităţii şi colaboratorii acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului.
(e) propriul dosar – orice material întocmit de Securitate şi de către alte structuri de represiune ale regimului totalitar comunist, indiferent de suport, despre persoana îndreptăţită la acces sau despre alte persoane, în condiţiile prevăzute de prezenta Ordonanţă de urgenţă.
Art.3. Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei Ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:
a) Preşedintele României;
b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;
c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, inspector guvernamental, Comisar European;
d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidenţiali şi de stat;
e) prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene, secretarul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consilierii locali;
f) directorul şi adjuncţii săi, conducătorii structurilor centrale şi judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, directorul, adjuncţii săi şi conducătorii structurilor centrale de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
g) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare, avocaţii şi notarii publici, precum şi personalul asimilat magistraţilor;
h) personalul diplomatic şi consular;
i) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia;
j) membri în Consiliul Naţional al Audiovizualului;
k) inspector general al poliţiei, inspector general adjunct, director general, director, şef de serviciu şi şef de birou la nivel central şi judeţean, precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri angajaţi ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
l) directori în prefectură, secretari de primărie, şefii serviciilor publice deconcentrate în judeţe;
m) preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi; persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda financiară şi în organele vamale;
n) preşedinte şi vicepreşedinte de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoane cu funcţii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi din Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Naţional de Statistică şi ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, preşedintele, vice-preşedinţii Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi membrii Consiliului Naţional de Integritate;
o) membru în consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analişti şi comentatori politici;
p) guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;
q) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Române;
r) rectorul, preşedintele, prorectorul, cancelarul, secretarul general şi secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;
s) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local;
ş) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;
t) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere din Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, din Ministerul Apărării şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcţii, precum şi comandanţii de unităţi sau echivalente;
ţ) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate;
u) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentantive la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;
v) director al direcţiei de poştă şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştă şi de telecomunicaţii, şefi de centrală telefonică;
x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri şi medicii legişti;
y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;
w) persoanele care deţin titlul de revoluţionar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluţia din decembrie 1989;
z) funcţionarii publici.
Capitolul II
Proceduri privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii
Secţiunea I . Candidaţii la Preşedinţie
Art.4. (1) Persoanele care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României vor face o declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta Ordonanţă de urgenţă, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Declaraţiile pe propria răspundere se depun la Biroul Electoral Central, care, în termen de 24 de ore de la înregistrare, le înaintează Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(2) În acest caz, verificarea de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a existenţei documentelor şi informaţiilor privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a candidaţilor, se face din oficiu în termen de 7 zile de la primirea declaraţiei pe propria răspundere, potrivit procedurii din prezenta Ordonanţă de urgenţă.
(3) Nota de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, sau nota prin care se constată inexistenţa datelor şi documentelor privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, emisă de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se comunică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în 48 de ore de la emitere, candidatului verificat.
(4) Nota prevăzută la alin.3 se poate ataca în 48 de ore de la primire, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care se pronunţă în 48 de ore. Hotărârea instanţei se atacă cu recurs în 24 de ore, recursul soluţionându-se în 48 de ore de Completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea instanţei rămasă irevocabilă se publică deîndată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Secţiunea a II-a
Persoanele care candidează sau ocupă unele funcţii ori demnităţi publice
Art.5. (1) Persoanele care candidează, au fost alese sau au fost numite în una dintre demnităţile ori funcţiile prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la art.3, lit.a, şi a celor care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniseră 16 ani, vor face o declaraţie publică pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta Ordonanţă de urgenţă, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Verificarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art.3 lit.b) - j), inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă.
(2) Declaraţia prevăzută la alin.(1) se va depune la şeful instituţiei care numeşte sau la instituţia care validează alegerea, după cum urmează:
a) deputaţii şi senatorii, precum şi secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere - la preşedintele Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului României;
b) membrii Parlamentului European, la Autoritatea Electorală Permanentă;
c) Comisarul European, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, secretarul general, secretarii generali adjuncţi din Guvern şi din ministere, consilierii de stat şi personali ai primului-ministru, prefecţii şi subprefecţii, directorii generali şi directorii din Cancelaria Primului-Ministru, Secretarul General al Guvernului, inspectorii guvernamentali, directorii din ministere şi asimilaţii acestor funcţii - la Cancelaria Primului-ministru;
d) consilierii prezidenţiali şi de stat din Administraţia Prezidenţială - la Preşedintele României;
e) director în prefectură, şefii serviciilor publice deconcentrate în judeţe - la prefect;
f) consilier judeţean, consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, secretarii Consiliilor judeţene, secretar general al consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti - la preşedintele consiliului judeţean, respectiv Preşedintele Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
g) primar, viceprimar, consilier municipal şi local, secretarii primăriilor - la primar;
h) directorul şi adjuncţii săi, conducătorii structurilor centrale şi judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, directorul, adjuncţii săi şi conducătorii structurilor centrale de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative - la şeful instituţiei din care fac parte aceştia.
(3) Candidaţii la funcţiile prevăzute la art.3, lit.b) şi e) depun declaraţiile la Autoritatea Electorală Permanentă, în aceeaşi zi cu depunerea candidaturii.
(4) Autorităţile la care se depun declaraţiile sunt obligate să trimită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în termen de 30 de zile de la data alegerii sau numirii în funcţie, lista persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevăzute la art.3 lit. b) - j), însoţită de declaraţiile pe propria răspundere. Lista trebuie să cuprindă următoarele date:
a) numele şi prenumele, inclusiv numele anterioare acolo unde este cazul, precum şi data şi locul naşterii;
b) numele şi prenumele tatălui, numele şi prenumele mamei;
c) locul de muncă şi funcţia pe care o ocupă;
d) domiciliul din actul de identitate.
(5) Verificările se fac în ordinea stabilită la art. 3, respectându-se procedurile prevăzute în prezenta Ordonanţă de urgenţă. Se verifică cu prioritate persoanele care candidează, sunt alese sau numite în demnităţi sau funcţii la nivel naţional.
(6) Persoanele care depun declaraţia pe propria răspundere sunt exonerate de obligaţia asigurării protecţiei informaţiilor secrete de stat sau secrete de serviciu, în cadrul procedurilor prevăzute de prezenta Ordonanţă de urgenţă, cu privire la calitatea de lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia.
Secţiunea a III-a
Proceduri efectuate în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Art.6. (1) Direcţia de investigaţii din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, urmare a sesizării din oficiu a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, sau la solicitarea persoanei interesate desfăşoară activităţi specifice administrative de verificare a documentelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu o anumită persoană în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi la instituţii care mai deţin documente create de Securitate.
(2) Institutul Naţional pentru Evidenţa Persoanei, la cererea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pune la dispoziţia acestuia toate informaţiile necesare în 30 de zile de la primirea solicitării.
Art.7. (1) În baza verificărilor menţionate la art.6 alin.(1), Direcţia de investigaţii întocmeşte o notă de semnalare a Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii cu privire la calitatea de lucrător Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării.
(2) Nota de semnalare se înaintează Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii însoţită de întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii ei, cât şi de avizul Direcţiei juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Art.8. În cazul în care nota de semnalare a Direcţiei de investigaţii atestă existenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii procedează după cum urmează:
a) în cazul în care confirmă nota de semnalare, întocmeşte o notă de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, care trebuie să cuprindă numele, prenumele, numele conspirativ acolo unde există, perioada activităţii în cadrul Securităţii sau a colaborării cu aceasta în sensul prezentei Ordonanţe de urgenţă, precum şi lista documentelor pe baza cărora a fost emis;
b) în cazul în care infirmă nota de semnalare, întocmeşte o notă prin care constată că datele şi documentele semnalate nu atestă calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, pentru persoana care a făcut obiectul verificării.
Art.9. În cazul în care din nota de semnalare a Direcţiei de investigaţii rezultă că nu există date şi documente privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii întocmeşte o notă de constatare, care atestă inexistenţa acestor date şi documente.
Art. 10. Nota de constatare emisă de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este comunicată persoanei verificate din oficiu, precum şi persoanei care a solicitat verificarea, în cazul verificării la cerere, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Secţiunea a IV-a
Procedura în faţa instanţelor de judecată
Art. 11. (1) Notele de constatare emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pot fi contestate de persoana care a făcut obiectul sau care a solicitat verificarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti. Cererea de chemare în judecată este scutită de taxă de timbru. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs, în condiţiile legii.
(2) Participarea procurorului la judecarea cauzelor este obligatorie.
(3) La dosarul cauzei se depun copii certificate ale documentelor aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, documentele originale putând fi consultate la arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Art. 12. (1) Nota de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, necontestată în termenul prevăzut la art.11 alin.(1), respectiv hotărârea judecătorească irevocabilă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi se pune la dispoziţia mijloacelor de informare în masă.
(2) Publicarea se face cu respectarea confidenţialităţii informaţiilor privind terţele persoane.
Capitolul III
Organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Secţiunea I. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Art.13. (1) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, aflată sub controlului Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii prezintă rapoarte.
(2) Sediul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este în municipiul Bucureşti.
(3) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii funcţionează la nivel naţional, ca structură unică.
(4) Bugetul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se prevede distinct în bugetul de stat, pe baza proiectului elaborat şi înaintat Guvernului, în condiţiile legii.
Art.14. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii exercită următoarele atribuţii principale:
a) asigură exercitarea dreptului de acces la propriul dosar, constând în studierea nemijlocită a dosarului, eliberarea de copii ale actelor dosarului şi ale altor înscrisuri care privesc propria persoană ;
b) comunică, la cerere, persoanelor care s-au aflat în atenţia Securităţii identitatea persoanelor care, utilizînd nume conspirative, au contribuit cu informaţii la completarea dosarului;
c) înaintează instanţelor de contencios administrativ notele de constatare emise de Colegiu, potrivit reglementărilor prezentei Ordonanţe de urgenţă;
d) transmite, în vederea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în conformitate cu art.12, notele de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi hotărârile judecătoreşti irevocabile;
e) asigură exercitarea dreptului de acces la informaţiile de interes public cetăţenilor români cu domiciliul în ţară şi în străinătate, precum şi presei scrise şi audiovizuale, partidelor politice, organizaţiilor neguvernamentale legal constituite, autorităţilor şi instituţiilor publice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001;
f) dă publicităţii informaţiile şi documentele cu privire la activitatea, structura şi componenţa Securităţii, care atestă implicarea Securităţii şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în săvârşirea unor fapte împotriva vieţii, integrităţii fizice sau psihice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi a unor acte de trădare a intereselor naţionale;
g) desfăşoară activităţi educative, prin conferinţe şi expoziţii şi sprijină cercetările în vederea consemnării istorice a activităţilor represive ale regimului comunist, precum şi editarea de studii ştiinţifice şi documentare;
h) dă publicităţii documente cu privire la cazurile neelucidate de decese sau de dispariţii care s-au produs în legătură cu activitatea Securităţii şi sesizează organele de cercetare penală, dacă este cazul;
i) pune la dispoziţia cercetătorilor acreditaţi de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii documente şi informaţii complete cu privire la structura, componenţa, metodele şi activităţile Securităţii, în condiţiile prezentei Ordonanţe de urgenţă;
j) pune la dispoziţia Comisiei pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă din cadrul Ministerului Justiţiei copii certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România, cu modificările şi completările ulterioare ;
k) pune la dispoziţie copii certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2000 privind decoraţia "Crucea Comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste", aprobată cu modificări prin Legea nr. 767/2001, în vederea acordării decoraţiei "Crucea Comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste";
Art.15. (1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se poate adresa oricăror autorităţi şi persoane, solicitându-le informaţii, documente sau acte în legătură cu domeniul său de activitate.
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii poate utiliza şi alte categorii de surse, precum arhive străine sau mărturiile unor cetăţeni străini.
Art.16. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este condus de un Colegiu, care îşi constituie aparatul propriu. Structura organizatorică, înfiinţarea şi desfiinţarea unor compartimente din structură se aprobă de către Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Art. 17. (1) Colegiu Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este compus din 11 membri.
(2) Membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sunt numiţi de Parlament, după cum urmează:
(a) un reprezentant al societăţii civile, propus de Preşedintele României, pe baza consultării cu organizaţii neguvernamentale;
(b) un reprezentant societăţii civile, propus de Primul Ministru al României, pe baza consultării cu organizaţii neguvernamentale;
(c) 9 membri, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice a celor două Camere.
(3) Pe baza raportului comun, întocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună, membrii Colegiului sunt numiţi pentru un mandat de 6 ani, cu respectarea procedurilor de numire prevăzute de prezenta Ordonanţă de urgenţă.
(4) Propunerile nominale pentru Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se depun la birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de către Administraţia Prezidenţială, Cancelaria Primului-Ministru, liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit alin.(1) şi (2), cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării mandatului membrilor Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care le trimit comisiilor juridice. Propunerile vor fi însoţite de: curriculum vitae, copii de pe fişele cu privire la antecedentele penale, declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor, în sensul că nu au avut calitatea de de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, aşa cum sunt acestea definite de prezenta Ordonanţă de urgenţă.
(5) Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor audia în şedinţă comună şi vor verifica îndeplinirea condiţiilor impuse candidaţilor prin prezenta Ordonanţă de urgenţă; candidaturile vor fi avizate individual. Raportul comun cuprinzând rezultatul audierilor se înaintează Birourilor permanente ale celor două Camere, în termen de 10 zile calendaristice de la primirea listelor cuprinzând candidaţii.
(6) Candidaţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezenta Ordonanţă de urgenţă vor fi înlocuiţi, la cererea comisiilor juridice ale celor două Camere, după caz, de Preşedinte, Prim Ministru sau grupurile parlamentare care i-au propus. Noile propuneri se înaintează în termen de 5 zile de la comunicarea făcută de birourile permanente ale celor două Camere, după caz, Preşedintelui, Primului Ministru şi grupurilor parlamentare care i-au propus. Locurile rămase vacante ca urmare a nedepunerii propunerilor de candidaţi în termenul de 5 zile se redistribuie între grupurile parlamentare, potrivit configuraţiei prevăzute la alin.(2).
(7) Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţă comună, pe baza raportului comun al comisiilor juridice, se pronunţă prin vot asupra listei cuprinzând candidaţii pentru Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii raportului comisiilor juridice. Votul se exprimă prin apel nominal.
(8) Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii îşi alege în termen de 5 zile de la constituirea sa un birou de coordonare dintre membrii săi, compus dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor şi emite Note de constatare cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. Dezbaterile Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sunt publice, cu excepţia situaţiilor în care majoritatea membrilor decid ca şedinţa să fie secretă. Colegiul funcţionează pe principiul egalităţii membrilor săi.
(9) Preşedintele îndeplineşte, conform legii, funcţia de ordonator principal de credite.
(10) În cazul absenţei nemotivate la mai mult de 3 şedinţe consecutive a unuia dintre membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sau la mai mult de o treime din şedinţele desfăşurate într-un an, preşedintele Colegiului este obligat să sesizeze de îndată Birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului, care, în termen de 30 de zile de la sesizare, vor iniţia procedura de înlocuire a acestuia. Procedura de înlocuire urmează prevederile alin.(2) - (6).
(11) Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public au obligaţia de a pune la dispoziţie comisiilor juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului materialele solicitate cu privire la persoana candidaţilor Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(12) Din Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu pot face parte lucrătorii Securităţii sau colaboratorii acesteia, astfel cum sunt definiţi aceştia în prezenta Ordonanţă de urgenţă, cei ai altor structuri informative interne şi străine şi ai organizaţiilor ce au desfăşurat şi desfăşoară activităţi care contravin drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. De asemenea, nu pot face parte din Colegiu persoanele care au suferit condamnări pentru infracţiuni de drept comun, chiar dacă au fost amnistiate. Pe perioada mandatului, membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu pot face parte din partide politice şi sunt datori să respecte jurământul depus.
(13) La învestirea în funcţie membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii depun următorul jurământ în faţa Parlamentului:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să îmi îndeplinesc cu conştiinciozitate, onoare şi fără părtinire îndatoririle ce îmi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Jur să păstrez secretul informaţiilor care privesc securitatea naţională, atât pe perioada exercitării mandatului, cât şi după încetarea acestuia. Aşa să îmi ajute Dumnezeu!"
Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.
Art. 18. (1) În cazul în care, ulterior alegerii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se constată că unul dintre membrii acestuia nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în prezenta Ordonanţă de urgenţă, se procedează la revocarea mandatului şi la o nouă alegere. Verificarea îndeplinirii condiţiilor se face la cererea oricărei persoane, potrivit procedurii instituite de art.17 alin.6.
(2) Revocarea se dispune doar pentru cazurile prevăzute la art.17 alin.10 şi 12. Revocarea se face potrivit procedurii instituite de art.17 alin.7.
Art. 19. (1) Biroul de coordonare al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii conduce activitatea curentă a Consiliului, informând membrii Colegiului despre măsurile luate.
(2) Preşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este ordonator principal de credite şi asigură gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti ale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. În exercitarea atribuţiilor sale administrative interne emite ordine.
(3) Preşedintele convoacă şi conduce şedinţele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. În absenţa preşedintelui, atribuţiile sale se exercită de drept de către vicepreşedinte.
Art. 20. Preşedintele reprezintă şi angajează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în raporturile cu celelalte autorităţi publice şi organizaţii din ţară, precum şi în relaţiile internaţionale, în baza mandatului stabilit de Colegiul.
Art. 21. (1) Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii răspunde pentru măsurile întreprinse de acesta. Fiecare membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este răspunzător pentru propria activitate.
(2) Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în întregul său şi fiecare dintre membrii săi răspund în faţa Parlamentului României pentru modul de îndeplinire a atribuţiilor ce le revin.
Art. 22. Pentru membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii activitatea în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se consideră vechime în specialitate.
Art. 23.(1) Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se întruneşte în plen cel puţin de două ori pe săptămână, la convocarea preşedintelui sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi. Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii lucrează în prezenţa a cel puţin 8 membri.
(2) Actele Colegiului se adoptă prin majoritate simplă. Votul este nominal şi public, cu excepţia votului privind alegerea Biroului de coordonare.
Art. 24. Potrivit prezentei Ordonanţe de urgenţă, Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii îi revin următoarele atribuţii:
a) primeşte în gestiune toate documentele referitoare la exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta Ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor care privesc securitatea naţională. Stabilirea în concret a dosarelor şi a celorlalte materiale arhivistice care privesc securitatea naţională, se va face de comun acord de către comisii mixte paritare, alcătuite de membrii ai Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, împreună cu conducerea instituţiilor deţinătoare. În caz de divergenţă, hotărârea va fi adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Dosarele şi celelalte materiale arhivistice, stabilite ca privind securitatea naţională şi care nu au făcut obiectul preluării vor fi studiate în comisii mixte paritare, cu respectarea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările ulterioare. Membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din comisia mixtă, care au studiat respectivele dosare, pot cere declasificarea acestora, solicitare care va fi soluţionată de o comisie formată din preşedintele sau vicepreşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ori împuterniciţii acestora, directorul sau directorul adjunct al serviciului de informaţii deţinător al dosarelor, preşedintele comisiei parlamentare de resort, consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională şi consilierul primului-ministru pe probleme de securitate naţională. În caz de divergenţă, hotărârea va fi adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
b) avizează, în condiţiile prezentei Ordonanţe de urgenţă, înştiinţările ce urmează a fi comunicate persoanelor verficate;
c) adoptă, prin hotărâre, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
d) emite note de constatare în condiţiile prezentei Ordonanţe de urgenţă;
e) coordonează activităţile educaţionale şi de cercetare desfăşurate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
f) acreditează cercetători, cărora le pune la dispoziţie documente şi informaţii complete cu privire la structura, componenţa, metodele şi activităţile Securităţii, în scopul stabilirii adevărului istoric asupra perioadei dictaturii comuniste;
g) asigură colaborarea şi cooperarea ştiinţifică între Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi instituţiile similare din Europa Centrală şi de Est, precum şi cu orice alte instituţii interesate în cercetarea activităţilor represive ale regimului comunist.
Secţiunea a II-a. Personalul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Art. 25. (1) În cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pot fi angajate persoanele care îndeplinesc condiţiile legislaţiei muncii din România.
(2) Din Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu pot face parte lucrătorii Securităţii sau colaboratorii acesteia aşa cum sunt definiţi prin prezenta Ordonanţă de urgenţă, cei ai altor servicii de informaţii străine, ai altor structuri informative interne şi străine şi ai altor organizaţii care au desfăşurat sau desfăşoară activităţi ce contravin drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
(3) De asemenea, nu pot face parte din Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii persoanele care au suferit condamnări pentru infracţiuni de drept comun, chiar dacă au fost amnistiate.
Art. 26. (1) Personalul de specialitate este angajat în temeiul prevederilor care reglementează statutul funcţionarilor publici, iar numirea se face prin ordin al preşedintelui Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii poate încadra şi personal contractual, în conformitate cu reglementările legale în materie, iar angajarea se face prin ordin al preşedintelui.
Art. 27. Membrii Colegiului şi personalul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sunt obligaţi să respecte normele de confidenţialitate privind problemele de serviciu şi după pierderea calităţii de membru sau de angajat.
Capitolul IV
Deconspirarea Securităţii prin cercetarea ştiinţifică şi valorificarea patrimoniului arhivistic
Art. 28. (1) În scopul stabilirii adevărului istoric asupra perioadei dictaturii comuniste, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii acreditează cercetători, inclusiv din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cărora le pune la dispoziţie documente şi informaţii complete cu privire la structura, metodele şi activităţile Securităţii.
(2) Cercetătorii acreditaţi pot solicita accesul la documentele şi informaţiile din arhiva fostei Securităţi, pe baza unei cereri în care se menţionează caracterul cercetării - studiu istoric, politologic, psihologic, sociologic -, precum şi forma de valorificare - carte, articol, conferinţă, temă de cercetare.
(3) Cercetătorii acreditaţi au obligaţia să respecte şi să ocrotească viaţa intimă, familială şi privată a persoanelor menţionate în documentele consultate.
(4) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este obligat să pună la dispoziţia cercetătorilor acreditaţi, în termen de 30 de zile de la data solicitării, documentele şi informaţiile cu privire la tema de cercetare menţionată.
(5) Cercetătorii care au consultat documente din arhiva fostei Securităţi pot solicita copii după acestea. Eliberarea copiilor se face în termen de 60 de zile de la data solicitării.
Art. 29. (1) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii organizează şi desfăşoară activităţi formativ – educative privind funcţionarea şi implicarea structurilor represive în menţinerea regimului totalitar comunist, precum şi pentru conservarea şi cinstirea memoriei victimelor acestuia, prin organizarea de conferinţe, expoziţii şi programe educative în şcoli, publicarea de studii ştiinţifice, documente, realizarea de filme documentare.
(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii realizează, în colaborare cu instituţii abilitate legal, proiecte de cercetare şi educaţionale care să vizeze cunoaşterea trecutului României, în perioada 1945 – 1989.
(3) Veniturile obţinute din eliberarea de copii potrivit art.28 precum şi cele realizate prin valorificarea produselor editoriale şi pe suport audio-video editate de Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sau la care acesta a colaborat se constituie venituri la bugetul de stat.
Capitolul V
Sancţiuni
Art.30. (1) Nerespectarea prevederilor prezentei Ordonanţe de urgenţă este de natură să atragă răspunderea penală, civilă, administrativă sau disciplinară, după caz.
(2) Sustragerea, tăinuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor şi a oricăror documente ale Securităţii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorându-se cu 2 ani.
(3) Eliberarea de documente sau copii de pe acestea din dosare sau furnizarea de informaţii, în alte condiţii decât cele prevăzute în prezenta Ordonanţă de urgenţă, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(4) Dacă fapta prevăzută la alin.(3) este săvârşită de un membru al Colegiului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(5) Darea spre publicitate a unor date sau informaţii din dosare, necorespunzătoare adevărului, de natură să lezeze viaţa, demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
(6) Dacă fapta prevăzută la alin.(5) este săvârşită de un membru al Colegiului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(7) Prezentarea denaturată a datelor din dosarul de Securitate, în scopul discreditării sau al nedeconspirării, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor.
(8) Dacă fapta prevăzută la alin.(7) este săvârşită de un membru al Colegiului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pedeapsa este închisoarea de 2 la 7 ani.
(9) Nerespectarea prevederilor art.28 alin.(3) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Capitolul VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art.31. (1) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii continuă să preia în gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta Ordonanţă de urgenţă, precum acte, dosare, registre, înregistrări foto, video, audio şi informatice, baze de date, inclusiv dosarele de cadre ale ofiţerilor şi subofiţerilor de Securitate şi a ofiţerilor acoperiţi, identificaţi cu activitate prin care au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste, potrivit prezentei Ordonanţe de urgenţă.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă şi până la data preluării, membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi alţi funcţionari împuterniciţi de Colegiul Consiliului au acces neîngrădit în spaţiile de arhivare la documentele prevăzute la alin.(1), precum şi la orice copii de pe acestea care, în această perioadă, se păstrează şi se studiază la sediile deţinătorilor.
(3) Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Naţionale şi orice alte instituţii publice sau private care deţin asemenea documente, sunt obligate să asigure acest drept de acces şi să le predea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(4) Până la preluarea dosarelor de cadre solicitate în cazul lucrătorilor Securităţii, identificaţi că au desfăşurat activităţi prin care au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste, la cererea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, instituţiile deţinătoare ale acestora vor pune la dispoziţie, în termen de 15 zile, datele de identitate, inclusiv numele conspirative, precum şi funcţiile acestora.
(5) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin.(1) - (4) se referă şi la instrumentele de evidenţă, adică indexuri, cartoteci, registre de evidenţă a reţelei informative, registre privind aprobarea folosirii membrilor de partid în munca de securitate, registre-inventar ale arhivelor, procese-verbale de distrugere sau de constatare a dispariţiei dosarelor, indiferent de suportul lor, precum şi la înregistrările audio şi video, dischete, hard-disk-uri, fotografii, filme şi microfilme.
(6) Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin.(1) - (5) atrage, după caz, răspunderea penală, administrativă, civilă sau disciplinară a conducătorilor organelor, instituţiilor şi persoanelor fizice respective, după caz, în conformitate cu art.30 alin.(2). În această situaţie, membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii au obligaţia să sesizeze Parlamentul şi organele de urmărire penală competente.
Art.32. În cazul în care, urmare a preluării prevăzute la art.31, rezultă documente şi informaţii noi cu privire la calitatea de lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia, a unei persoane pentru care a fost emisă anterior prezentei Ordonanţe de urgenţă o decizie de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii iniţiază şi aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în prezenta Ordonanţă de urgenţă.
Art.33. (1) Verificările aflate în curs de desfăşurare la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă vor continua potrivit procedurii prevăzute de aceasta.
(2) Actele şi lucrările efectuate în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, altele decât cele supuse reexaminării potrivit prevederilor prezentului capitol, până la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă, rămân valabile.
Art.34. Cauzele aflate pe rolul instanţelor civile la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă se trimit instanţelor de contencios administrativ competente. Acestea, la cerere, continuă judecata potrivit prevederilor prezentei Ordonanţe de urgenţă, examinând cauza sub toate aspectele şi apreciind care acte şi lucrări efectuate rămân valabile.
Art.35. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă pot fi supuse revizuirii. Cererea se depune, în termen de 6 luni de la data intrării acesteia în vigoare, la instanţa de contencios administrativ competentă să judece cauza pe fond şi se judecă potrivit dispoziţiilor legale prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.
Art.36. Dispoziţiile art.45 alin.(2) din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, precum şi ale art.20 alin.(2) şi ale art.22 cu referire la anexa nr.6 din Legea Arhivelor Naţionale nr.16/1996 nu sunt aplicabile documentelor care fac obiectul activităţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Nici o altă prevedere legală privitoare la regimul documentelor nu poate fi interpretată astfel încât să împiedice aplicarea prevederilor prezentei Ordonanţe de urgenţă.
Art.37. Sediul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi sediul propriei sale arhive beneficiază de pază permanentă cu titlu gratuit, asigurată de Comandamentul Trupelor de Jandarmi.
Art.38. (1) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii continuă să funcţioneze în structura organizatorică, cu patrimoniul şi bugetul existente la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de Urgenţă.
(2) Membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii aflaţi în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă îşi continuă activitatea, în condiţiile prezentei Ordonanţe de urgenţă, până la data expirării mandatului lor.
(3) Personalul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii îşi păstrează toate drepturile şi obligaţiile rezultate din raporturile de muncă sau de serviciu, după caz, obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de Urgenţă.
Art.39. (1) Prezenta Ordonanţă de urgenţă intră în vigoare în termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă nr.1/2008 pentru asigurarea continuităţii unor activităţi ale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.95 din 6 februarie 2008 şi Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 22 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.
Art.40. (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei Ordonanţe de urgenţă, Colegiul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii adoptă prin hotărâre Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
(2) Hotărârea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ANEXA
DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
Subsemnatul/Subsemnata .............................................................................................................,
(numele şi toate prenumele din actul de identitate, precum şi eventualele nume anterioare)
cetăţean român, fiul/fiica lui ............................................................................................................
(numele şi prenumele tatălui)
şi al .............................. ...................născut/născută la ..................................................................
(numele şi prenumele mamei) (ziua, luna, anul)
în ...................................................., domiciliat/domiciliată în...........................................................
(loculnaşterii:localitatea/judeţul) (domiciliul stabil din actul de identitate)
.legitimat/legitimată cu........................................................
(felul, seria şi numărul actului de identitate)
cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, după luarea la cunoştinţă a conţinutului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii , declar prin prezenta, pe propria răspundere, că am fost / nu am fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia, în sensul art.2 lit.a) – c) din Ordonanţa de urgenţă.
De asemenea, am luat cunoştinţă despre prevederile art.5, al.5 din prezenta Ordonanţă de urgenţă, potrivit cărora: "Persoanele care depun declaraţia pe propria răspundere sunt exonerate de obligaţia asigurării protecţiei informaţiilor secrete de stat sau secrete de serviciu".
......................... ................................
(Data) (Semnătură)
NU marginalizării şi excluderii sociale
Mâine, 28 februarie 2008, are loc seminarul de prezentare a Axei Prioritare 6 (AP 6) “Promovarea incluziunii sociale” din cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Evenimentul este organizat de Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Vest şi se va desfăşura, începând cu ora 11.00, în sala mare de şedinţe a Prefecturii Cluj.
Seminarul reuneşte organizaţiile pentru romi din Regiunea Nord-Vest (Cluj, Sălaj, Maramureş, Bihor, Bistriţa Năsăud, Satu Mare), autorităţile publice-furnizori acreditaţi de servicii sociale şi experţii pentru romi din instituţiile şi autorităţile publice locale. În cadrul seminarului vor fi prezentate cele două Domenii Majore de Intervenţie (DMI) ale AP 6, gestionate de OIR POS DRU Nord-Vest, anume: DMI 6.2. “Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii” şi DMI 6.3. “Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”.
“Scopul acestui seminar este de a informa potenţialii beneficiari despre oportunităţile de finanţare a proiectelor care vizează dezvoltarea şi promovarea principiilor egalităţii de şanse în societatea românească şi facilitarea accesului la ocupare pentru persoanele care aparţin grupurilor vulnerabile.”, a declarat Cristian Dogar, director executiv al OIR POS DRU Nord-Vest.
Cele două DMI-uri urmăresc evitarea excluziunii sociale, marginalizării, discriminării şi riscului de sărăcie, precum şi egalitatea de şanse. Printre grupurile ţintă ale acestor domenii se află romii, persoanele cu dizabilităţi şi cele fără adăpost, femeile, victime ale violenţei în familie, imigranţi, victime ale traficului de persoane, alte grupuri vulnerabile.
Militarii arădeni se întorc acasă
Militarii din Batalionul 191 Infanterie „colonel Radu Golescu” din Arad şi-au încheiat misiunea desfăşurată în cadrul Detaşamentului Naţional de Forţe – RoFND XV – din compunerea Grupului de Luptă Multinaţional de Vest al misiunii conduse de NATO în Kosovo.
Timp de şase luni, militarii arădeni au activat în cadrul KFOR şi au executat peste 2000 de misiuni cu specific de menţinere a păcii - patrule, control trafic, escortă convoaie, paza unor obiective importante, asistenţă umanitară şi intervenţii în situaţii deosebite.
Repatrierea militarilor arădeni se va face la sfârşitul lunii februarie şi la începutul lunii martie.
Militarii români şi-au desfăşurat activitatea în subordinea „TASK FORCE AQUILA”, sub comandă italiană, în baza militară „Villaggio Italia” din localitatea Pec, provincia Kosovo.
Strategii comune pentru securitatea europeană în deceniul următor
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a participat astăzi la Conferinţa organizată de Aspen Institute România cu tema “Strategii comune pentru securitatea europeană în deceniul următor”.
„Metoda de dezbateri promovată de Aspen a devenit un instrument util în proiectarea şi consolidarea suportului necesar politicilor publice, inclusiv politicii externe”, a spus premierul Tăriceanu care, în acest context, a adus în discuţie însemnătatea organizării Summit-ului NATO la Bucureşti, în luna aprilie, România fiind ţara care asigură frontiera estică atât pentru Alianţă, cât şi pentru Uniunea Europeană.
Primul-ministru a afirmat că securitatea energetică şi implicaţiile schimbărilor climatice devin tot mai mult parte a agendei de securitate europeană şi globală.
În ceea ce priveşte situaţia din Kosovo primul-ministru a spus că a venit momentul ca solidaritatea regională să se transforme într-o nouă formă de parteneriat european pentru dezvoltarea durabilă a regiunii Balcanilor de Vest. „Aceasta ar fi cea mai bună probă a Europei că este în măsură să transforme energiile regiunii în proiecte ce vor elimina enclavizările şi obsesiile naţionaliste şi vor împiedica noile surse de insecuritate, a mia afirmat şeful Executivului”, a spus premierul Tăriceanu.
Premierul a îndemnat la descurajarea tuturor manifestărilor de extremism şi la solidaritate în reconstrucţia şi dezvoltarea acestor zone în condiţiile în care, acolo există voinţa de conectare la valorile europene şi euro-atlantice.
În ceea ce priveşte situaţia actuală a Serbiei, primul-ministru a precizat că România „va fi alături pe calea europeană”, cu speranţa că „această cale va fi pe deplin asumată de toţi liderii politici de la Belgrad”.
Şeful executivului a făcut referire la securitatea energetică a ţărilor din Balcani şi a lansat un îndemn, fiecărui stat membru, pentru ca politicile comune de securitate europene să întărească coerenţa şi unitatea UE pe domeniul securităţii energetice în relaţia cu Estul.
Totodată, premierul Tăriceanu a lansat un îndemn pentru stabilirea unei platforme solide la nivelul societăţii civile, al partenerilor din mediul privat, pentru ca politicile în domeniul securităţii europene să aibă o susţinere reală şi să fie larg asumată la nivelul fiecărui stat membru al Uniunii.
Campanii de creştere a conştientizării publicului
În fiecare an Uniunea Europeană defineşte o temă în vederea realizării unei campanii de creştere a conştientizării publicului şi de atragere a atenţiei guvernelor naţionale asupra unei problematici specifice.
Pentru anul 2008 Dialogul Intercultural a fost definit ca cea mai sigură cale spre o mai bună înţelegere şi convieţuire între cei 500 de milioane de cetăţeni europeni. Uniunea Europeană a identificat mai multe arii tematice unde dialogul intercultural este prezent zi de zi şi anume: cultura, educaţia, migraţia, minorităţile, religia şi tineretul.
România îşi propune să promoveze dialogul intercultural, să încurajeze diversitatea culturală participând la această campanie pan-europeană cu o serie de proiecte.
Ne face o deosebită plăcere să vă invităm miercuri, 5 Martie 2008, începând cu ora 9.30 la evenimentul de lansare al Anului European al Dialogului Intercultural 2008 în România şi la conferinţa de presă ce va avea loc între orele 10,40 – 11,15.
În cadrul evenimentului de lansare vor fi prezentate proiectul naţional Puzzle, precum şi alte proiecte ce se vor desfăşura sub egida AEDI. Reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Ministerului Culturii şi Cultelor, ai instituţiilor şi ai organizaţiilor non guvernamentale precum şi ambasadorii naţionali ai AEDI Sandra Pralong şi Damian Drăghici vor da un impuls dezbaterilor pe temele de interes în promovarea dialogului intercultural.
Vă aşteptăm în Sala Multimedia din Ministerul Culturii şi Cultelor în Şos. Kiseleff nr. 30, conform programului ataşat.
Monitorizarea bolilor transmisibile de la animale la om
Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (E.F.S.A.) şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) participă la seminarul cu tema monitorizarea bolilor transmisibile de la animale la om (zoonoze) şi modalităţile de notificare a acestora, seminar organizat de către T.A.I.E.X. (Technical Assistance Information Exchange), din cadrul Comisiei Europene.
Seminarul care se desfăşoară la Braşov, în intervalul 26 – 27 februarie 2008, are scopul de a prezenta autorităţilor din România un sistem eficient de supraveghere a zoonozelor, în deplină concordanţă cu legislaţia comunitară.
Vor fi abordate aspecte referitoare la evaluarea riscului în cazul zoonozelor, al toxiinfecţiilor alimentare, precum şi aspecte privind Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (S.R.A.A.F.)
La acest eveniment participă specialişti ai A.N.S.V.S.A., delegaţia fiind condusă de către vicepreşedintele Laszlo Csutak şi experţi din Marea Britanie, Danemarca, Germania şi Finlanda.
Controalele A.N.S.V.S.A.
În perioada 5 – 12 februarie, inspectorii din cadrul Direcţiei de Inspecţii au efectuat controale tematice în domeniile igienă şi sănătatea publică veterinară şi sănătatea animalelor, în judeţele: Hunedoara, Dolj, Vrancea, Ialomiţa şi Municipiul Bucureşti.
La cele 2 unităţi de procesare a mierii şi produselor apicole din judeţul Hunedoara, în urma verificărilor nu au fost constatate deficienţe care să impună aplicarea de sancţiuni contravenţionale.
În judeţul Dolj, inspectorii, împreună cu specialişti din cadrul Direcţiei de Control şi Coordonare a Activităţii Farmaceutice Veterinare, au urmărit modul de monitorizare a reziduurilor. Au fost controlate: o unitate de fabricare a nutreţurilor combinate (F.N.C.), o farmacie veterinară şi o fermă de vaci pentru lapte.
Deficienţele constate la F.N.C.: depozitarea materiei prime fără delimitare între tipurile de produse şi loturi, existând riscul contaminării încrucişate, existenţa de materii prime fără etichetă în limba română, lipsa dovezilor livrării produselor neconforme, expirate sau deteriorate către o unitate specializată pentru denaturarea acestora, au condus la aplicarea unei sancţiuni în valoare de 5.000 lei.
Controlul la farmacia veterinar veterinară a relevat faptul că se încălcau prevederile legale, prin comercializarea unor premixuri divizate şi produse fitosanitare, abaterea fiind sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 2.000 lei.
În judeţul Vrancea, a fost verificată o unitate de tranşare şi de procesare fără tratament termic a cărnii, unitate aprobată pentru schimb intracomunitar.
Controlul efectuat în urma unei petiţii transmise Direcţiei de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, a constatat că neregulile sesizate se confirmau, şi anume unitatea achiziţionase carne de la o unitate aflată în tranziţie, fapt ce contravine prevederilor legale. În consecinţă, unitatea reclamată a fost sancţionată cu amendă de 10.000 lei, iar activitatea medicului veterinar care asigura asistenţa sanitară veterinară a unităţii a fost supusă analizei Comisiei de Disciplină.
În judeţul Ialomiţa au fost controlate 5 unităţi de procesare, depozitare lapte şi derivate din lapte, unde nu s-au constatat deficienţe.
Controalele efectuate în domeniul sănătăţii animalelor au urmărit verificarea respectării programului de combatere a pestei porcine clasice.
Ca urmarea a unei petiţii, inspectorii A.N.S.V.S.A. au verificat, în judeţul Ialomiţa, modul în care se respectă prevederile Ordonanţei privind interzicerea desfăşurării activităţii unei crescătorii de porci. S-a constatat că prevederile ordonanţei se respectă, unitatea este în curs de depopulare şi nu mai există animale de reproducţie.
Au fost controlate 2 Circumscripţii Sanitare Veterinare din judeţul Dolj unde s-au constatat deficienţe şi neconcordanţe în modul de completare a registrelor de epizootii, de consultaţii şi tratamente, de mortalităţi, de gestionare a vaccinului antipestos porcin.
Fiecare dintre cei doi medici veterinari a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 2.000 lei.
Inspectorii au verificat în Municipiul Bucureşti respectarea condiţiilor de depozitare a produselor alimentare de origine animală în 8 depozite alimentare.
Au fost evidenţiate următoarele deficienţe:
- nerespectarea normelor sanitare veterinare privind condiţiile de depozitare a peştelui congelat şi a preparatelor din carne, pentru care s-au aplicat 2 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 10.000 lei;
- nerespectarea normelor sanitare veterinare privind spatiile de depozitare, instalaţiile şi ustensilele de lucru folosite, pentru care s-au aplicat 2 sancţiuni, în valoare de 10.000 lei;
- neexecutarea acţiunilor de dezinsecţie şi deratizare, neîntocmirea procedurilor de combatere a dăunătorilor, sancţionat cu amendă în valoare de 2.000 lei.
Conferinţa Aspen Institute
Discursul primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la Conferinţa Aspen Institute cu tema: „Strategii comune pentru securitatea europeană în deceniul următor”
„Doamnelor şi domnilor,
Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră la un nou eveniment al Aspen Institute. Trebuie să recunosc de la început că metoda de dezbateri Aspen devine din ce în ce mai mult un instrument util în proiectarea şi consolidarea suportului necesar politicilor publice, inclusiv în domeniul politicii externe. Pentru a preveni price fel de interpretări prefer ca astăzi să mă refer la acest merit al Institutului Aspen numai în sfera politicii externe. Sunt convins că astfel, fără politică internă, plăcerea acestei întâlniri va fi dublă.
Doamnelor şi domnilor,
Peste puţină vreme, aşa cum spunea Mircea Geoană, la Bucureşti va avea loc summit-ul NATO. Evenimentul are loc într-o ţară care asigură frontiera atât pentru Alianţă, cât şi pentru Uniunea Europeană. Ne aflăm la intersecţia celor două regiuni critice pentru securitatea europeană: Balcanii şi regiunea extinsă a Mării Negre.
Suntem într-o perioadă în care Uniunea Europeană îşi redesenează conturul strategic şi alocă o cuvenită pondere vecinătăţii estice. Noua paradigmă de securitate europeană înglobează cu succes concepte atribuite până nu demult, uneori peiorativ, numai geopoliticii euro-atlantice.
Este adevărat că simţim, în zona de confluenţă, o nouă dinamică spre echilibrarea spaţiului de democraţie, securitate pe continent şi prosperitate. Dar asta nu compensează formele din ce în ce mai perverse ale riscurilor la adresa securităţii regionale şi implicit europene.
Ultimii 8-10 ani ne demonstrează că riscurile majore la adresa securităţii globale rămân active şi pe continentul european. Ele sunt completate cu fenomene precum criminalitatea transnaţională, asociată cu migraţia ilegală, dar şi cu riscurile legate de securitatea structurilor critice din domeniul energetic, al telecomunicaţiilor sau transporturilor. Securitatea energetică şi implicaţiile schimbărilor climatice devin tot mai mult parte a agendei de securitate europeană şi globală sau sursă de preocupare pentru securitatea umană.
România şi regiunea din care facem parte nu sunt ferite de aceste noi provocări.
Nu doresc să mă refer pe larg, în acest cadru, la politicile europene şi euro-atlantice de securitate.
Evaluările noastre arată însă că, cea mai importantă probă a contribuţiei Uniunii Europene la securitatea globală este capacitatea sa de a duce la bun sfârşit soluţii echilibrate şi sustenabile în zonele sale de interes direct.
Între aceste zone, Balcanii de Vest şi vecinătatea estică apropiată sunt în prima linie.
Doamnelor şi domnilor,
În ultimul deceniu, am cheltuit cu toţii miliarde de euro doar pentru pacificarea şi stabilizarea regiunii Balcanilor de Vest, într-o epocă în care evoluţia naturală a acestei regiuni ar fi fost integrarea, accesul la prosperitatea europeană.
Cred că este momentul pentru ca devizele angajante privind solidaritatea regională să se transforme în sfârşit, într-o nouă formă de parteneriat european pentru dezvoltarea durabilă a regiunii Balcanilor de Vest.
Aceasta ar fi cea mai bună probă a Europei că este în măsură să transforme energiile regiunii în proiecte ce vor netezi disparităţile de dezvoltare, vor elimina enclavizările şi obsesiile naţionaliste şi implicit vor împiedica noile surse de insecuritate.
Nu întâmplător am lansat noua zonă regională de comerţ liber CEFTA deşi, pe de altă parte, încă întârzie extinderea reţelelor de transport ce conectează regiunea la restul Europei.
Conectarea şi nu izolarea, comunicarea şi nu excluderea sunt reţetele probate deja în sprijinul stabilităţii şi securităţii din regiunea noastră.
Pe de altă parte, toate acestea nu pot fi clădite în absenţa stabilităţii sociale şi a instituţiilor statului de drept.
Să nu ne amăgim: securitatea durabilă nu poate fi concepută pe un teren lipsit de consistenţa statului de drept. Această lecţie am învăţat-o cu toţii în Balcani, o vedem în zone din vecinătatea europeană.
Ne aflăm într-un moment de inflexiune în planul securităţii regionale, moment în care sper că atât Balcanii de Vest cât si comunitatea internaţională vor avea viziunea şi pragmatismul pentru a stabili un echilibru stabil pentru întreaga zonă.
Nu putem ocoli în această dezbatere problema Kosovo, care a sporit în complexitate. Probabil că va mai dura până când la nivel european vom reuşi să depăşim într-un mod echilibrat această situaţie delicată.
Un lucru este cert: tentaţia de a reveni la situaţiile conflictuale ar reprezenta un regres irecuperabil pentru regiune şi pentru Europa. De-aceea avem datoria de a descuraja în mod solidar orice îndemn la extremism. La fel cum trebuie clar descurajată orice rătăcire politicianistă pe tema precedentului creat de declaraţia privind statutul Kosovo.
Oricare ar fi dificultăţile momentului, oricare ar fi fost motivele conflictelor şi lipsei de securitate din trecutul Balcanilor, trebuie să avem curajul construcţiei şi al proiectului european de viitor.
Singura şansă reală, palpabilă şi indiscutabilă pentru tot spaţiul Balcanilor de Vest este statutul în cadrul viitoarei Uniuni Europene lărgite. Nu este o deviză fără acoperire. Este încrederea pragmatică pe care ne-o dă propria noastră experienţă.
Există o bază importantă pentru o asemenea construcţie: toţi actorii din această regiune au dorinţa de a se ralia aceloraşi valori europene şi euro-atlantice.
Sperăm ca momentul summit-ului NATO de la Bucureşti să dea o nouă încredere, o nouă impetuozitate şi un optimism întărit acestei opţiuni.
În acest context, aş dori să mă refer în mod deosebit la perspectiva europeană a Serbiei. Le vom fi alături pe calea europeană dar sperăm ca această cale să fie deplin asumată de toţi liderii politici de la Belgrad.
Sperăm ca Belgradul să-şi menţină deschise căile de comunicare cu Uniunea Europeană şi statele sale membre iar parteneriatul nostru regional să îşi demonstreze eficienţa în acest sens.
Doamnelor şi domnilor,
Aş dori să spun câteva cuvinte şi despre cea de-a doua temă a dezbaterii pe care o propuneţi astăzi, cu referire la vecinătatea estică.
Sunt trei aspecte ce ţin de percepţiile noastre şi anume:
1. Este în interesul Uniunii Europene să privească pragmatic şi realist spre vecinătatea sa estică, punând în justa lor măsură şansele de dezvoltare, deschiderile de cooperare dar şi riscurile de securitate.
Zonele de conflicte îngheţate sunt o povară imensă pentru mediul de securitate europeană, o ameninţare latentă asupra echilibrului zonei Mării Negre extinse.
România, ca şi alte state membre se află la graniţa virtuală a două spaţii de securitate cu logici diferite, cu convergenţe limitate şi cu propriile priorităţi în materie de asigurare a securităţii. De aceea avem încredere în indivizibilitatea spaţiului de securitate euro-atlantică ca o expresie practică şi concretă de solidaritate. Sperăm ca aceasta să devină cât mai curând o realitate pragmatică şi palpabilă a securităţii europene comune, în măsură să se raporteze cu eficienţă la mediul de securitate din vecinătatea imediată.
2. Noua realitate a extinderii Uniunii Europene are reverberaţii continue în plan economic, politic, social dar şi al securităţii în spaţiul estic, în zona extinsă a Mării Negre şi Caucaz.
De aceea, este nevoie de o recalibrare, exigentă şi pragmatică - a dialogului şi a parteneriatelor pe care Uniunea Europeană le oferă vecinătăţii sale Estice. În acest context, este în interesul Uniunii să afirme cu claritate solidaritatea sa pe dimensiunea de securitate a acestui dialog.
3. Ponderea securităţii energetice în ecuaţia securităţii regionale şi europene a sporit odată cu extinderea spaţiului euro-atlantic spre est.
Cursa pentru energie, pentru diversificarea rutelor de transport a resurselor energetice dintre Est, este doar o parte a acestui proces cu puternice implicaţii strategice la nivel european.
Tocmai de aceea, contribuţiile fiecărui stat membru la politicile comune de securitate europene vor fi cu mult mai eficiente şi mai semnificative cu cât vom reuşi să întărim coerenţa şi unitatea Uniunii Europene pe domeniul securităţii energetice, în relaţia cu Estul.
Susţinem pe deplin o relaţie pragmatică şi destinsă cu Estul. Deschiderea spre Est, pe bază de parteneriate bilaterale, este benefică fiecărui stat membru şi Europei în ansamblul său. Ea va fi cu mult mai benefică pe termen lung, pentru următoarele decenii, în măsura în care interesele individuale vor reflecta spiritul solidarităţii europene şi euro-atlantice.
Doamnelor şi domnilor,
Pilonii securităţii în Europa rămân Uniunea Europeană şi NATO. Pe de altă parte, vorbim din ce în ce mai des, în diverse instanţe, de legăturile şi cooperarea ONU-NATO în Afganistan, de cooperarea UE-ONU in Africa sau în Kosovo.
Pentru noi, ca europeni şi aliaţi, cel mai important obiectiv este o relaţionare coerentă a Uniunii Europene cu NATO. Nu e vorba doar de colaborarea în teatre ci şi în domenii precum construcţia de capacităţi, combaterea terorismului, securitate energetică, răspunsul la provocările globale pentru care trebuie să fim pregătiţi. De aici susţinerea noastră pentru trecerea la un nou nivel al cooperării şi coordonării celor două organizaţii.
Realitatea ultimilor ani demonstrează că orice strategie comună de securitate europeană trebuie să se bazeze pe noi capacităţi, mai mult civile, mai puţin militare, mai mult orientate spre reconstrucţie şi nu doar către gestionarea clasică a crizelor şi a conflictelor.
Este un capitol unde şi noi, România, putem să facem mai mult, prin consolidarea prezenţei noastre cu experţi civili în locurile în care este nevoie de prezenţa internaţională.
La nivel global, credem că securitatea europeană îşi poate potenţa relevanţa prin prisma multilateralismului efectiv, eficient.
Credem că noua strategie comună de securitate europeană va trebui să regăsească echilibrul dintre multilateralism şi eficacitatea acţiunilor în domeniul securităţii. Sunt organizaţii internaţionale care trec prin perioade mai delicate, dar aceasta nu le face mai puţin relevante în contextul de astăzi. Ele trebuie reformate, iar Uniunea Europeană poate şi trebuie să imprime o direcţie concretă acestor reforme.
Doamnelor şi domnilor,
Sper ca sesiunea de astăzi să fie un bun prilej de a confirma cât de necesară este stabilirea unei platforme solide la nivelul societăţii civile, al partenerilor din mediul privat, pentru ca politicile în domeniul securităţii europene să aibă o susţinere reală şi să fie larg asumată la nivelul fiecărui stat membru al Uniunii.
Experienţa regională, experienţa în relaţia cu vecinătatea Uniunii Europene, experienţa balcanică din ultimele săptămâni, ne arată cât de importantă este pentru securitatea europeană, existenţa unui dialog eficient între partenerii din societate şi, la o scară mai largă, între cetăţenii Europei.
Vă urez succes.”
Cum se întâmplă atunci când Parlamentul dă o Declaraţie...
Dacă ai o problemă, să spunem independenţa Kosovo, şi vrei să iei o poziţie, tu ca parlament al României, ce poţi face?
Mai întâi convoci o Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Apoi...
Şedinţa a început la ora 20,25. Este seară şi parlamentarii sunt deja obosiţi.
Lucrările sunt conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ilie Sârbu, secretar al Senatului, şi Dan Radu Ruşanu, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului.
Domnul Bogdan Olteanu:
Stimaţi colegi,
Vă rog să luaţi loc în bănci pentru a putea începe şedinţa.
Vă informez, stimaţi colegi, în deschiderea lucrărilor, că din totalul de 466 de parlamentari, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 415; sunt absenţi 52.
Suntem deci în cvorumul legal de lucru.
Conform deciziei celor două şedinţe ale Birourilor permanente reunite de astăzi, am introdus pe ordinea de zi un singur punct, şi anume "Declaraţia Parlamentului României referitor la situaţia din Kosovo".
Dacă există obiecţii referitor la ordinea de zi?... Nu sunt.
Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abţineri? Nu sunt.
Ordinea de zi a fost aprobată în unanimitate.
Vă propun ca programul de lucru să fie până la finalizarea lucrărilor.
Dacă există obiecţii la această propunere? Nu există obiecţii la această propunere.
Supun votului dumneavoastră propunerea ca programul de lucru să se deruleze până la finalul lucrărilor.
Cine este pentru? Mulţumesc.
Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abţineri? Nu sunt.
S-a adoptat.
Iată că prima problemă este rezolvată. senatorii şi deputaţi au căzut de acord că şedinţa poate începe. Se poate trece mai departe. Domnule Bogdan Olteanu, da-i drumul la spectacol.
Domnul Bogdan Olteanu:
În deschiderea lucrărilor, conform deciziei Birourilor permanente reunite, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a prezenta poziţia guvernului şi rezultatul întâlnirii Consiliului pentru Afaceri Generale al miniştrilor de externe, care s-a desfăşurat astăzi la Bruxelles.
Vă rog, domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.
Ia te uită, au deplasat ditamai premierul pentru o asemenea ocazie!
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (prim-ministru Guvernului României):
Domnilor preşedinţi ai Camerelor reunite,
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Aşadar, astăzi, la Bruxelles, în cursul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale, ministrul de externe, în baza mandatului primit, a convenit, împreună cu partenerii noştri europeni, o abordare comună privind noua situaţie creată după Declaraţia de ieri de la Priştina.
Poziţia României a fost şi a rămas clară, în privinţa declarării unilaterale de către Priştina a independenţei, şi anume: "România nu va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, anunţată în ziua de 17 februarie".
Aplaudaţi măi! Merită. A spus că nu recunoaşte independenţa... Ştiam cu toţii asta dar acum e... cum să zic?... e solemn. Hai, gata. Lăsaţi omul să vorbească. Vă rog domnule premier, dacă mă iubiţi... orele sunt înaintate... scurt stimabile.
Dincolo de această afirmaţie pe care o argumentăm în plan diplomatic, consider necesar să prezint câteva precizări cu privire la modul în care ne-am îndeplinit mandatul în cadrul discuţiilor cu partenerii noştri din Uniunea Europeană.
Astfel, putem spune că preocupările şi poziţiile româneşti se vor regăsi pe deplin în poziţia comună ce urmează a fi exprimată în numele Uniunii Europene.
Sunt cunoscute principiile care au stat la baza poziţiei cu care Ministerul de Externe a fost mandatat să acţioneze în plan diplomatic în problema Kosovo. Această poziţie porneşte de la un fundament solid al aplicării dreptului internaţional, dar şi de la platforma de acţiune consecventă a României în plan regional.
Ştiţi prea bine, distinşi membri ai Parlamentului, că aceste fundamente au consolidat de-a lungul timpului credibilitatea şi robusteţea politicii externe a României.
Dincolo de ceea ce ne desparte în politica de partid, a existat şi există o conduită pe care toţi oamenii politici din România au adoptat-o atunci când este vorba despre interesul naţional, despre interesele României ca parte a marii familii europene.
Însuşi Parlamentul României a încurajat Guvernul să acţioneze în conformitate cu exigenţele pe care Constituţia României le impune în privinţa promovării şi apărării intereselor României ca stat european.
Din acest punct de vedere, ca prim-ministru, reafirm şi cu această ocazie că România are o conduită coerentă, că toate instituţiile statului acţionează în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi responsabilitate pentru ca ceea ce este mai bine pentru România, pentru români, să fie soluţia la problemele pe care le avem de parcurs împreună.
Poziţia României în problema Kosovo este un exemplu concludent în acest sens.
Prin adoptarea astăzi, şi de către Parlament, a unei poziţii deplin convergente cu cea exprimată de preşedintele României şi de către Guvern, demonstrăm cu claritate soliditatea funcţionării democraţiei româneşti, a instituţiilor statului nostru.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Considerăm că atât demersurile efectuate anterior dezbaterii de astăzi de la Bruxelles, cât şi modul în care au decurs lucrările Consiliului pentru Afaceri Generale, au permis ca preocupările şi poziţiile României în problema Kosovo să fie corect reprezentate şi promovate, respectând interesele noastre naţionale, precum şi interesul României de a promova şi consolida solidaritatea europeană.
Putem spune că mandatul convenit la nivel politic în România a fost pe deplin respectat, iar rezultatul de astăzi va fi în continuare linie de conduită în politica noastră externă pe acest subiect.
Mă voi referi foarte pe scurt la ceea ce se regăseşte ca poziţie comună a Uniunii Europene şi care a reprezentat mandat pentru reprezentanţii noştri.
Astfel, se recunoaşte dreptul suveran al fiecărui stat membru al Uniunii Europene de a se raporta individual - conform propriilor reguli naţionale şi a practicii internaţionale - la Declaraţia de independenţă de la Priştina. Ca urmare, nu se impune o conduită comună în privinţa recunoaşterii statutului autoproclamat.
De asemenea, referirile la entitatea Kosovo, din poziţia comună a Uniunii Europene, nu evocă statutul autoproclamat în data de 17 februarie anul curent.
Aşa cum am mai subliniat, reiterăm faptul că situaţia provinciei Kosovo, precum şi recentul demers al autorităţilor de la Priştina nu pot fi interpretate ca sugerând existenţa în dreptul internaţional a unor drepturi colective pentru minorităţile naţionale sau a unui drept la autodeterminare sau secesiune al acestora.
România consideră că dosarul Kosovo are o natură particulară şi nu poate fi consacrat ca precedent în soluţionarea altor cazuri. Este important de subliniat acest fapt, mai ales în contextul în care poziţia comună a Uniunii Europene reiterează respectul pentru principiile Cartei O.N.U. şi a Documentului final de la Helsinki, a principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale şi a tuturor rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate.
Mai mult decât atât, acest caz nu este recunoscut ca un precedent în dreptul şi practica internaţională, iar acest lucru trebuie să fie înţeles şi respectat întru totul.
Nicio rătăcire politicianistă şi niciun motiv inventat peste noapte nu pot şi nu vor fi recunoscute ca generând similitudini faţă de un precedent. Repet şi nu vom conteni să afirmăm cu energie acest lucru: Acesta nu este şi nu va fi un precedent! (Aplauze puternice.)
Ca urmare, orice tentaţii de a face paralele sau trimiteri geografice către alte zone ale Europei sunt fără valoare şi sunt rupte de realitatea şi identitatea Europei. cu atât mai puţin nu există niciun temei pentru a ne gândi în vreun fel la similitudini cu România, ca stat unitar, iar acest lucru vreau să fie bine înţeles de toţi cetăţenii României!
Iar aplaudaţi? Linişte! Aveţi puţintică răbdare! Stimabile, dacă mă iubeşti... ştii domnia ta... scurt, scurt de tot!
Consiliul miniştrilor de externe de astăzi subliniază cu fermitate necesitatea de a se respecta întru totul principiile democraţiei şi egalităţii între toţi cetăţenii, precum şi protecţia minorităţilor din Kosovo, inclusiv a minorităţii sârbe.
În acest fel este reflectată încă o dată preocuparea pe care noi am exprimat-o consecvent privind garantarea caracterului multietnic al provinciei, ca şi respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi protejarea patrimoniului cultural, istoric şi religios din provincie.
În fine, poziţia comună a Uniunii Europene reflectă preocupările noastre fireşti pentru existenţa şi promovarea unei perspective europene stabile în regiunea Balcanilor de vest, în zona învecinată nouă.
Este în interesul Europei să existe o asemenea poziţie solidară a statelor membre ale Uniunii Europene, este totodată interesul României să aibă o vecinătate stabilă, sigură şi prosperă!
Acest lucru a fost reiterat cu claritate la Consiliul European de iarnă şi se regăseşte, din nou, în poziţia comună ce va fi exprimată astăzi la nivel european.
Suntem convinşi de vocaţia europeană a Serbiei, şi avem, ca vecini apropiaţi, toată disponibilitatea de a încuraja şi sprijini apropierea sa de Uniunea Europeană.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
analizând evoluţiile în privinţa dosarului Kosovo, ne exprimăm regretul că părţile direct interesate nu au reuşit, prin negocieri directe, să ajungă la o soluţie care să răspundă în mod echitabil intereselor fiecăreia dintre acestea, care să fie unanim acceptată la nivelul comunităţii internaţionale şi în conformitate cu normele de drept internaţional.
Astfel, în situaţia actuală, apreciem că nu sunt întrunite condiţiile pentru recunoaşterea independenţei proclamate de către autorităţile de la Priştina.
România va continua să acţioneze cu responsabilitate în calitatea sa de membru al Uniunii Europene şi al NATO, aflat în imediata vecinătate a regiunii Balcanilor, pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii acestei regiuni, precum şi pentru concretizarea destinului său european.
Vă mulţumesc.
Aşa da, e mai bine. NU a fost scurt dar s-a terminat. Treceţi la locul dumneavoastră domnule premier. Dmnul Olteanu, ce mai avem?
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.
Luăm act de această informare şi de poziţia Guvernului.
În urma consultărilor din Biroul permanent reunit şi la propunerea Comisiilor pentru politică externă ale celor două Camere, s-a ajuns la o formulă consensuală de Declaraţie a Parlamentului României în această chestiune, formulă pe care îl rog să o prezinte şi să o citească pe domnul preşedinte Dan Mircea Geoană.
Domnule senator, aveţi cuvântul.
Dan Mircea? Cum mai domnule Geoană, vă cheamă şi Dan. Hai bagă mare...
Domnul Dan Mircea Geoană:
Domnilor preşedinţi,
Domnule prim-ministru,
Stimate colege şi stimaţi colegi,
Daţi-mi voie să dau citire textului agreat la nivelul Birourilor permanente şi al reprezentanţilor tuturor partidelor parlamentare în Comisiile pentru politică externă reunite, ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, ale Parlamentului României.
Declaraţia Parlamentului României privind proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo.
Parlamentului României a luat notă cu profundă îngrijorare de proclamarea unilaterală, în ziua de 17 februarie 2008, de către autorităţile de la Priştina, a independenţei provinciei Kosovo.
Luând act de Decizia Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe, adoptată la reuniunea la nivelul miniştrilor de externe ai Uniunii Europene, consecvent poziţiei sale, afirmată în Declaraţia din 20 decembrie 2007 prin care Parlamentului României îşi exprimă regretul pentru eşuarea negocierilor pentru o soluţie în spiritul echităţii şi al normelor dreptului internaţional în privinţa statutului provinciei Kosovo, Parlamentul României nu recunoaşte declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, considerând că nu sunt reunite condiţiile pentru recunoaşterea noii entităţi.
Parlamentului României, conform deciziei sale de astăzi, confirmă decizia Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României enunţată în acest sens.
Parlamentul României subliniază că decizia autorităţilor de la Priştina, ca şi eventuala recunoaştere a independenţei unilateral declarate de către alte state nu pot fi interpretate ca un precedent pentru alte zone şi nici drept recunoaştere sau garantare a drepturilor colective pentru minorităţile naţionale.
Reafirmându-şi sprijinul pentru angajamentele europene şi euro-atlantice asumate de România, Parlamentul României solicită Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să analizeze cu promptitudine statutul prezenţei militare şi civile româneşti în provincia Kosovo, sub egidă internaţională, în condiţiile nou create după decizia de ieri de la Priştina.
Parlamentul României solicită Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să fie informat în legătură cu intenţia de schimbare a statutului acestor trupe şi cu eventualitatea trimiterii de noi forţe ale ţării noastre în provincia Kosovo.
Parlamentul României îşi reafirmă sprijinul deplin pentru orice politică în zona Europei de Sud-Est, menită să sprijine stabilitatea şi securitatea regională şi să asigure, în continuare, manifestarea ţării noastre ca membru responsabil al Organizaţiei Naţiunilor Unite, al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice.
În condiţiile în care Parlamentul României va fi de acord, domnilor preşedinţi, cu acest text, această declaraţie este propusă de către Birourile permanente deciziei şi votului Parlamentului României.
Vă mulţumesc foarte mult.
Sala simte apropiindu-se finalul fericit. Aplaudă mult mai puternic decât ar fi cerut-o textul. Intervine preşedintele Deputaţilor...
Domnul Bogdan Olteanu:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Supun votului dumneavoastră Proiectul de Declaraţie comună a Parlamentului României.
Cine este pentru? 357 voturi pentru.
Voturi împotrivă? Să numărăm. (Rumoare şi vociferări).
Corneliu Vadim Tudor urmăreşte pe "trădătorii de ţară şi popor" care votează împotrivă. Îi vede pe cei ce votează împotrivă, observă că vin din zona parlamentară a UDMR-ului şi strigă, plin de indignare.
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):
Afară cu voi din România! Să vă fie ruşine!
Domnul prezident nu este însă impresionat, nu este prima dată când domnul Vadim depăşeşte solemnitatea gestului parlamentar şi îl transformă într-o acţiune trivială şi greţoasă.
Domnul Bogdan Olteanu:
Stimaţi colegi,
Vă rog să asiguraţi disciplina şedinţei.
Suntem în procedură de vot şi colegii noştri reprezintă pe cetăţenii români în aceeaşi măsură ca şi dumneavoastră.
27 de voturi contra.
Abţineri? Nu sunt abţineri.
Cu 357 voturi pentru, 27 voturi contra, Declaraţia Parlamentului României a fost adoptată.
Stimaţi colegi, vă mulţumesc.
Declar închisă şedinţa. (Aplauze puternice).
Şedinţa s-a încheiat la ora 20,55.
O jumătate de oră, 30 de minute. Şedinţa este închisă şi parlamentarii se vor duce acasă.
Gata, nu mai e nimic, de ce citiţi mai departe?
Gordon Brown
Programul de astăzi al Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu nu include o întâlnire cu premierul britanic, Gordon Brown, informează un comunicat de presă al Executivului, remis AMOS News. Precizarea vine în urma unor informaţii false publicate de unele agenţii de presă, referitoare la programul de astăzi al Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.
Aşa cum Biroul de Presă al Guvernului a anunţat încă de ieri, evenimentele incluse în programul de astăzi al Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu sunt: participarea la deschiderea lucrărilor Conferinţei Institutului Aspen România cu tema "Strategii Comune pentru Securitatea Europeană în următorul deceniu" , participarea la şedinţa săptămânală a Guvernului şi participarea la Adunarea Generală extraordinară a membrilor Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Dezvoltare regională
Corepondenţă din Bruxelles de la Carmen DINU - Primele contracte pentru proiecte de dezvoltare regională vor fi semnate la sfărşitul lui martie, a anunţat Laszlo Borbely, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, la Bruxelles, cu ocazia vizitei sale la instituţiile europene.
Borbely spune ca este vorba de circa 90 de proiecte, cu o valoare totala de circa un miliard euro, pentru care au fost asigurate circa 60 milioane euro, in 2007, pentru pregatirea lor, respectiv studiile de fezabilitate necesare accesarii fondurilor comunitare.
"Proiectele vizeaza lucrari de infrastructura regionala si locala. Suntem constienti ca greul abia acum incepe, pentru ca trebuie respectate procedurile comunitare de derulare a proiectelor", spune ministrul roman.
La audierea din cadrul reuniunii Comisiei REGI a Parlamentului European, Borbely a prezentat stadiul pregatirilor Romaniei pentru folosirea fondurilor destinate dezvoltarii regionale si a raspuns la intrebarile deputatilor europeni aceasta tema. Borbely spune ca a fost placut surprins sa constate ca deputatii cunosc foarte bine Romania si probleme sale. Tocmai de accea, spune ministrul roman, Romania trebuie sa dea la Bruxelles semnale clare privind aceste proiecte, care pot contribui la micsorarea disparitatilor dintre Romania si alte tari UE. El i-a informat pedeputatii comisiei REGI ca proiectele de cooperare transfrontaliera cu Bulgaria au fost deja lansate, in 18 martie urmand sa fie lansate si cele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria.
La Bruxelles, Laszlo Borbely s-a aflat timp de doua zile la Bruxelles, prilej cu care s-a intalnit cu Danuta Hubner, comisar european pentru politica regionala, Luc Van den Brande – Presedintele Comitetului Regiunilor, Gerardo Galeote, presedintele Comisiei de dezvoltare regionala REGI, dar si cu europarlamentarii romani. Borbely s-a intalnit si cu directorul responsabil pentru Romania, Jean-Marie Seyler, si cu seful Unitatii Romania, Anastassios Bougas, la Directia Generala Politica regionala din cadrul Comisiei Europene, si acparticipat la Conferinta Regions for Economic Change, organizata de Comisia Europeana. (Carmen DINU )
Timbru Verde
Primăria Sectorului 1 şi firma Romprest - prestatorul serviciului de salubritate din Sectorul 1 -, în colaborare cu Asociaţia „Environ”, demarează campania de colectare a echipamentelor electrice, electronice şi electrocasnice (DEEE).
O dată pe lună, începând din 9 martie, în a doua duminică a fiecărei luni calendaristice, cetăţenii Sectorului 1 pot depozita în faţa imobilului de domiciliu televizoarele, radiourile, frigiderele, maşinile de spălat sau alte echipamente electrocasnice vechi, care le ocupă inutil spaţiul în locuinţe. Toate deşeurile vor fi ridicate gratuit de firma Romprest.
Bucureştenii din Sectorul 1 care nu au posibilitatea de a depozita electrocasnicele vechi în prima perioadă a campaniei pot suna la 0800.800.111 - apel netaxabil -, pentru a afla programul integral al campaniei. Vor fi distribuite, de asemenea, materiale promoţionale care cuprind informaţii legate de programul campaniei.
Primăria Sectorului 1 solicită locuitorilor Sectorului 1 să nu arunce, alături de echipamentele electrocasnice vechi, şi resturi menajere sau materiale de construcţii.
Echipamentele electrocasnice colectate vor fi preluate de către Asociaţia ”Environ” în vederea tratărilor ecologice, valorificării şi reciclării în conformitate cu legislaţia europeană de mediu, acţiune ce se derulează în cadrul Campaniei de Colectare a Deşeurilor de Echipamente Electrice şi Electronice.
Campania se va desfăşura pe o perioadă de un an şi are ca obiectiv informarea şi educarea cetăţenilor, responsabilizarea acestora în ceea ce priveşte reducerea la minim a impactului deşeurilor asupra mediului şi sănătaţii umane.
Daniel Morar - Scuze şi acuze
Şeful Direcţiei Naţionale Anticoruţie, Daniel Morar, a ţinut să precizeze, ieri, la prezentarea raportului direcţiei pe anul 2007, că procurorilor anticorupţie nu le poate fi imputată nici o achitare, nici o condamnare cu suspendare.
Morar este nemulţumit că marile dosare de corupţie nu ajung sa fie discutate pe fond. El crede că mijloacele folosite de acuzaţi sunt inegale comparativ cu cele ale procurorilor. Altfel, Daniel Morar, a găsit vinovaţii eşecului anticorupţie: modificarea legilor, deciziile Curţii Constituţionale şi, mai ales, judecătorii.
Morar este nemulţumit că marile dosare de corupţie nu ajung sa fie discutate pe fond. El crede că mijloacele folosite de acuzaţi sunt inegale comparativ cu cele ale procurorilor. Altfel, Daniel Morar, a găsit vinovaţii eşecului anticorupţie: modificarea legilor, deciziile Curţii Constituţionale şi, mai ales, judecătorii.
Calea ferată afară din Piteşti
Un proiect al autorităţilor locale din Piteşti privind scoaterea căii ferate din municipiu (cale ferată care taie oraşul în două) este susţinut chiar de prefectul judeţului, Ion Popa, transmite corespondentul AMOS NEWS.
Prefectul a declarat că respectiva cale ferată nu este rentabilă şi nici eficientă. "Sunt câteva curse cu câţiva oameni în trenuri. Nu e rentabilă calea ferată, de aceea susţin ideea de a fi scoasă din oraş şi înlocuită cu o cale rutieră de acces", a spus prefectul Popa.
Proiectul va fi supus analizei Ministerului Transporturilor.
Piaţa Internă
Şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului României, la care au participat Ministrul interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu precum şi reprezentanţi ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative a avut loc astăzi.
Aspectele discutate au fost: eliminarea deficienţelor consemnate în Raportul intermediar al Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar, pe baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare; mandatele delegaţiei României la Consiliul JAI din 28-29 februarie; evaluarea îndeplinirii Planului de Acţiune Schengen.
La această reuniune, deputatul Vasile Puşcaş, Secretarul Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului României a insistat pe necesitatea eliminării cât mai rapide a neajunsurilor semnalate în monitorizările Comisiei Europene, arătând că în cel de-al doilea an după aderarea României la UE, cetăţenii români merită un stat de drept, cu o justiţie independentă şi credibilă.
„Cetăţenii României au dreptul să beneficieze de avantajele libertăţilor Pieţei Interne, precum şi de avantajele oferite de potenţialul românesc în ceea ce priveşte investiţiile străine. Dar, pentru ca toate acestea să se concretizeze, este necesar ca performanţele româneşti în materie de sistem judiciar să facă posibilă încetarea procesului de verificare şi monitorizare a justiţiei şi combaterii corupţiei.
Aşteptăm ca în 2008, deşi este an electoral, Guvernul României să îndeplinească angajamentele asumate faţă de cetăţenii români şi de UE iar viitorul raport al Comisiei Europene să propună ieşirea ţării noastre de sub incidenţa amintitului mecanism de verificare, statuând calitatea de membru deplin de facto al UE.”
Ministrul Teodor Meleşcanu a spus că un asemenea obiectiv este dispus să şi-l asume, solicitând inclusiv sprijinul Comisiei de Afaceri Europene a Parlamentului României şi a instituţilor implicate în procesul de reformă a sistemului judiciar.
Cred că cineva priveşlte cu jind la Palat Regal
Aflat într-o vizită la Câmpina, principele Radu, cel puţin din curtoazie, a adus cuvinte super elogioase celui de-al doilea municipiu prahovean, oraş a cărui primărie, măcar arhitectural, chiar degaja o aură regală, transmite corespondentul AMOS News.
Trecand in alt registru al discutiilor, sotul principesei Margareta, fiica cea mare a ultimului suveran al Romaniei, Mihai, s-a aratat profund mahnit de faptul ca unele simboluri ale regalitatii autohtone au ajuns sa fie pangarite sub ochii autoritatilor.
Si a venit cu un exemplu in acest sens, anume ca, Sala Tronului din incinta fostului Palat Regal din Bucuresti (actualul Muzeu National de Arta din Bucuresti) a ajuns sa fie inchiriata pentru evenimente private cu iz monden, gen nunti, contra unor sume frumusele, de 10.000 de euro, ''conducerea institutiei motivand ca banii obtinuti in acest mod sunt necesari pentru restaurarea de tablouri''. (Aurel Draghici)
Şi cam ce ar mai vrea principele Radu? Să spună... nu vrea cumva ca poporul român să-l slujească cu credinţă? Poruncă, Măria Ta!
Unde sunt petreceri ale zilei de naştere
Constantin Albani, pictor şi scenograf
Elena Bronitzki, grafician
Manuela Ciucur, actriţă
Marin Constantin, fondatorul şi dirijorul Corului de cameră 'Madrigal'
Gheorghe Gabor, deputat PNL Braşov
Alexandru Melian, istoric literar
Ion Irimescu, sculptor
Vedea-te-aş primar fără liceu!
Candidaţii la funcţia de primar de comună sau oraş trebuie să fie absolvenţi de studii liceale, cu diplomă de bacalaureat, iar cei care candidează la primar de municipiu trebuie să aibă cel puţin studii superioare de scurtă durată absolvite cu diplomă, potrivit unei legi adoptate tacit de Senat.
Proiectul de lege a fost iniţiat de mai mulţi parlamentari PRM, PSD, PD şi PNL.
Iniţiativa legislativă care modifică Legea 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a fost adoptată tacit, după ce senatorii nu au reuşit să o ia în discuţie până la expirarea termenului regulamentar, 25 februarie.
Potrivit punctului de vedere al Guvernului, transmis acestei Camere legislative, iniţiativa este neconstituţională deoarece, potrivit legii fundamentale, au dreptul de a candida pentru o funcţie în organele administraţiei publice locale cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legea fundamentală şi care au cel puţin 23 de ani, fără a exista limitări în privinţa studiilor acestora.
În opinia Executivului, instituirea unor condiţii suplimentare pentru candidatul la funcţia de primar - aceea referitoare la obligativitatea absolvirii cel puţin a studiilor medii - contravine prevederilor constituţionale.
"Chiar dacă gradul de pregătire profesională a primarului contribuie la îndeplinirea în mod corespunzător a atribuţiilor ce îi revin (...), condiţionarea accesului la acestă funcţie de pregătirea profesională nu ia în calcul faptul că pentru această funcţie se cer, în primul rând, calităţi de gospodar (...)", se menţiona în punctul de vedere al Guvernului semnat de premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Iniţiativa legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este forul decizional.
Nu ştiu de ce, dar parcă văd că năzbâtia asta este neconstituţională şi Guvernul are dreptate. De ce ar vrea parlamentul să restrângă dreptul unor cetăţeni? Răspunsul este banal. Priviţi pe listele de candidaţi la capitală, la sectoare sau la municipii şi vedeţi care nu au liceul. Aş vrea să se jure cei care au iniţiat aceasta lege că nu este cu adresă, că nu are nimic de-a face cu "primarele care este"...
Legea tinerilor
Senatorii au respins, miercuri, solicitarea de reexaminare formulată de preşedintele Traian Băsescu asupra unui act normativ de modificare a Legii tinerilor, parlamentarii luând în discuţie utilitatea activităţii GDS şi oportunitatea ca acesta să îşi păstreze sediul actual.
Şeful statului arăta în solicitarea de reexaminare că legea prin care se înfiinţează Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret conţine prevederi care pot crea confuzii.
Preşedintele Băsescu atenţiona că schimbarea denumirii Fundaţiei Naţionale pentru Tineret în Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret presupune şi o schimbare a formei juridice, din fundaţie în asociaţie. Astfel, potrivit şefului statului, adunarea generală, care este menţionată în lege, este specifică asociaţiilor şi nu fundaţiilor.
În cererea de reexaminare se menţiona că actul normativ nu prevede care este sediul Consiliului, cu toate datele sale de identificare şi amintea că a transmis Parlamentului o cererere de reexaminare prin care cerea eliminarea din lege a prevederii potrivit căreia patrimoniul Fundaţiei Naţionale pentru Tineret cuprinde şi un imobil situat pe Calea Victoriei, numărul 120, care a fost transmis în folosinţă gratuită, în anul 2004, prin hotărâre de guvern, Grupului pentru Dialog Social.
Băsescu a argumentat că atribuirea acestui imobil GDS s-a bazat pe faptul că respectiva clădire este de mulţi ani sediul acestei asociaţii, care a fost declarată de utilitate publică.
Reprezentantul Comisiei pentru învăţămant din Senat, sesizată în fond cu cererea de reexaminare, Ivan Cismaru (PDL), a recomandat respingerea cererii şefului statului, arătând că documentul solicită "elemente de patrimoniu, clarificări care nu constituie subiectul acestei legi".
Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Peter Eckstein Kovacs, a anunţat că grupul senatorilor Uniunii susţine solicitarea preşedintelui. "Să nu ne ascundem după degete. Din aceste discuţii nu a rezultat ce conţine această cerere de reexaminare. A fost inclus pe şest imobilul din Calea Victoriei nr. 120, proprietatea Ministerului Culturii şi dat de Guvernul Năstase GDS în folosinţă, să fie trecut în proprietatea unei fundaţii de tineret pe motivul că în 1989, în clădire au fost activităţi desfăşurate de CC al UTC, sau cum s-o fi numit conducerea UTC", a spus el.
Potrivit senatorului, solicitarea lui Traian Băsescu este una motivată, în condiţiile în care în această clădire este "o oază de cultură în inima Bucureştiului".
El a arătat că membrii GDS au o certă "calitate intelectuală", fiind vorba despre o "intelectualitate critică, care de-a lungul anilor a exprimat o poziţie critică faţă de toţi care s-au perindat la guvernare, inclusiv UDMR". "A respecta calitatea oamenilor, a acestui for al societăţii civile, care este reprezentativ, cred că ar trebui să ne îndemne să votăm pentru această cerere de reexaminare şi să corectăm ceea ce s-a făcut prin proiectul de lege", a opinat senatorul UDMR.
În replică, senatorul Ivan Cismaru a spus că respectiva modificare nu poate fi operată în baza solicitării preşedintelui Băsescu, ci numai printr-un proiect de lege distinct de modificare a Legii tinerilor.
Pe de altă parte, liderul grupului senatorilor PRM, Mihai Ungheanu, s-a pronunţat pentru respingerea cererii de reexaminare. El a amintit că Senatul a mai votat o dată împotriva acestei "donaţii". "Nu vedem de ce o fundaţie, între multe, să aibă un astfel de privilegiu", a spus el, remarcând că acest proiect a fost "scos pe uşă, dar, ulterior, a fost introdus pe geam".
"Foarte mulţi, şi cu texte tipărite şi de autoritate, spun că este un grup de monolog social, că nu a realizat proiectul pe care l-a propus din '90 încoace", a fost de părere Ungheanu. "Nu vreau să se creeze un regim de privilegiu, mai ales într-un climat în care în cultura română există un monopol mascat de opinie, nu se practică dialogul şi unele fundaţii pretind să aibă mai multe drepturi decât altele. Nu văd motivaţia pentru care Parlamentul României să facă asemenea cadouri", a conchis liderul senatorilor PRM.
Preşedintele Traian Băsescu a trimis, în 8 ianuarie, Parlamentului pentru reexaminare Legea de modificare a Legii tinerilor 350/2006.
În cererea de reexaminare se precizează că "această nouă modificare la Legea tinerilor reorganizează Fundaţia Naţională pentru Tineret, prin schimbarea formei juridice, din fundaţie în asociaţie, prin apariţia Consiliului Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret", iar, "potrivit OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, adunarea generală la care face referire textul propus la punctul 2 al legii supuse spre reexaminare este specifică asociaţiilor şi nu fundaţiilor, aşa cum prevede prezenta reglementare".
Preşedintele Băsescu consideră că punctul II al legii prin care Fundaţia Naţională pentru Tineret se va reorganiza sub altă denumire, reprezintă o prevedere lacunară, "în sensul că nu se menţionează şi sediul, cu toate datele sale de identificare" şi, "aşa cum arată art. 16 alin. 2 al OG 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, cu modificările şi completările ulterioare, actul constitutiv cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute, sediul fundaţiei, precum şi patrimoniul iniţial". În acest sens, şeful statului precizează că "ar fi util să fie completat textul prevederii cu datele cerute de legea sus-menţionată".
Totodată, preşedintele Traian Băsescu arată că la data de 13 aprilie 2007 a transmis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 105/2006, care avea ca obiect de reglementare modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, "în sensul eliminării prevederii potrivit căreia patrimoniul Fundaţiei Naţionale pentru Tineret este constituit şi de imobilul prevăzut în anexă (imobilul din Bucureşti, Calea Victoriei nr. 120, sector 1)".
În continuare, şeful statului menţionează că, "prin Hotărârea Guvernului nr. 1606/2004, cu modificările ulterioare, s-a aprobat transmiterea imobilului din Calea Victoriei nr. 120, sectorul 1, Bucureşti, în folosinţă gratuită Asociaţiei Grupul pentru Dialog Social, pentru o perioadă de 10 ani", iar atribuirea respectivului imobil "s-a bazat şi pe considerentul că imobilul este de mulţi ani sediul Asociaţiei, declarată de utilitate publică prin HG 1551/2004".
Eu chiar nu înţeleg. După ce că Traian Băsescu este benevol profesorul care corectează, cu creion roşu, legile făcute pe picioare de parlamentarii români, aceştia se mai şi înverşunează să nege greşelile evidente. Ce le pasă parlamentarilor că dau o lege greşită sau, mai grav, neconstituţională. Tare aş trece tacit prin parlament o lege care să-i pună să plătească din buzunar astfel de greşeli, ca să nu mai facă ei pe bărbaţii fatali de stat. Aş fi scris şi femei fatale, dar, din câte am observat, femeile din parlament au mult mai mult bun simţ şi nu fac astfel de măgării. Desigur, mergând cu valul...
ION ILIESCU - “Populismul - provocari pentru stanga din Romania si Europa”
INTERVENTIA DOMNULUI SENATOR ION ILIESCU, PRESEDINTELE DE ONOARE AL P.S.D, LA SEMINARUL “Populismul - provocari pentru stanga din Romania si Europa”.
Populismul este tot mai mult o prezenţă remarcată în peisajul politic al Europei şi al lumii. El însoţeşte peste tot eşecurile democraţiei reprezentative, se hrăneşte cu iluziile celor care, într-o lume din ce în ce mai complexă, nu-şi mai pot imagina răspunsuri pe măsura puterii lor de înţelegere. Dacă admitem că populişti sunt toţi politicienii cu discurs demagogic, carismatici şi cu priză la public, atunci lista lor este extrem de lungă şi plină de surprize. De la extrema stângă la extrema dreaptă s-au afirmat şi se afirmă lideri politici care au pretins şi pretind că au soluţii pentru popor, că ei şi numai ei înţeleg problemele cetăţenilor şi le pot rezolva.
Dacă ceva îi uneşte pe populiştii din toate ţările, acesta este discursul lor anti-sistem. Aşa au început toţi: contestând sistemul politic sau social, structurile economice dominante, instituţiile politice, culturale sau religioase. Au folosit slăbiciunile sau viciile lor de funcţionare, au exploatat nemulţumirea legitimă a cetăţenilor pentru a penetra în sistem, pentru a-l prelua şi a-l folosi în folos propriu. Pentru că mai toţi marii lideri populişti ai lumii, luptători cu diverse „sisteme ticăloşite”, au sfârşit prin a genera mai multă corupţie, mai multă sărăcie şi mai multă suferinţă popoarelor pe care le-au înşelat cu discursul lor.
În Franţa sau Austria, în Polonia sau Slovacia, în Olanda sau Danemarca, în Italia sau România asistăm la emergenţa unei ideologii ad-hoc, pe care o putem numi “ populismul soluţiilor simple”. Criza, reală, a ideologiilor clasice, provocată de disoluţia claselor sociale ale societăţii industriale, a dat naştere unei ideologii de substituţie, care are “meritul” că poate fi recunoscută ca legitimă şi adoptată de grupuri sociale tot mai fragmentate, mai ne-omogene, cu interese tot mai diverse şi mai divergente, care traversează crize de identitate şi care îşi pun probleme legate de coerenţa şi consistenţa sistemului actual de valori morale şi politice.
„Populismul soluţiilor simple” se afirmă tot mai mult ca o ideologie de substituţie, numai că ceea ce pare a fi principala sa calitate: simplitatea explicaţiilor şi soluţiilor, se dovedeşte a fi marea sa slăbiciune. Lumea în care trăim nu mai poate fi înţeleasă şi gestionată cu instrumente care erau valabile în urmă cu două-trei sute de ani, la începuturile industrializării, liberalismului politic şi ale democraţiei reprezentative.
Reţeta populistă este simplă: se identifică o serie de subiecte sensibile, aflate pe agenda publică, şi se promovează un discurs politic capabil să acrediteze convingerea că există soluţii simple, eficiente, fără costuri economice şi sociale, ba chiar cu avantaje de acest gen, dar pe care adversarii politici, din rea-voinţă, nu le aplică, pentru că s-au rupt de popor, sunt corupţi, nu promovează decât interesele clientelei politice de partid.
Astfel, una dintre construcţiile de imagine cele mai eficiente, folosită cu succes de către toţi liderii politici populişti a fost cea potrivit căreia toate problemele de natură economică şi socială au la origine “pervertirea sistemului”, respectiv generalizarea corupţiei. Ca urmare, spun ei, este suficient să pui sub control corupţia, să-i pedepseşti pe corupţi, şi, ca prin minune, se rezolvă toate problemele societăţii.
Este firesc să fie aşa: oamenii aşteaptă să se întâmple SCHIMBAREA. Numai că, spre exemplu, fenomen complex, corupţia nu se combate doar cu “voinţă politică”. Departe de a fi vorba de un fenomen simplu, şi uşor de pus sub control doar cu “voinţă politică”, combaterea corupţiei este un proces multiform, care cere instrumente adecvate, atât juridice, cât şi economice, instituţionale, educaţionale, etc. resurse umane şi materiale. Mai mult, este vorba de un proces de durată, care cere implicare cetăţenilor, a societăţii civile, cooperare internaţională, pregătirea unor profesionişti în poliţie, justiţie, etc.
Şi cetăţenii români au fost seduşi, în 2004, de discursul populist al Alianţei D.A., care între timp s-a scindat. Dintre construcţiile de imagine cele mai eficiente, folosite cu succes de Alianţă s-a remarcat cea potrivit căreia toate problemele de natură economică şi socială ale românilor au la origine “ticăloşirea sistemului”, respectiv generalizarea corupţiei. Ca urmare, s-a afirmat că este suficient să pui sub control corupţia, să-i pedepseşti pe corupţi, şi, ca prin minune, se rezolvă toate problemele ţării. Oamenii aşteaptă, în acest moment, să se întâmple minunea.
Cum rezultatele pozitive promise întârzie să se manifeste, iar cetăţenii sunt nemulţumiţi, se construiesc justificările, şi se vorbeşte de rezistenţa la schimbare a “sistemului ticăloşit”. Sunt culpabilizate instituţii precum Curtea Constituţională, Consiliul Suprem al Magistraturii, Parchetul Naţional Anticorupţie, Poliţia, serviciile secrete, se aruncă vina pe oamenii PSD rămaşi în sistem, care “sabotează” Guvernul, etc.
Acest eşec în combaterea corupţiei naşte noi “soluţii simple”, de genul modificării Constituţiei şi Legii de organizare a Curţii Constituţionale, pentru a promova “reforma în Justiţie”.
Un alt exemplu de “soluţie simplă” îl reprezintă cota unică de impozitare, prezentată ca un soi de “panaceu universal” pentru bolile reale ale economiei româneşti. Departe de rezolva ceva, ea a produs o serie de noi probleme greu de gestionat: a accentuat polarizarea socială, a mărit deficitele bugetare şi de cont curent, a dus la creşterea unor taxe şi impozite, a generat instabilitate macroeconomică, a mărit inflaţia şi, în cele din urmă, a obligat guvernul să introducă o mulţime de noi taxe şi impozite, care au făcut din România campioană europeană în materie.
Nici viaţa politică nu scapă efectelor devastatoare ale populismului “soluţiilor simple”: de la întoarcerea la popor prin alegeri anticipate şi Referendum, până la introducerea votului uninominal, nu s-a ratat nici-o oportunitate de a oferi soluţii false la probleme reale.
Exemplele de soluţii simple pot continua. Departe de a fi un răspuns adecvat la creşterea complexităţii economiei, societăţii şi a spaţiului politic româneşti, soluţiile simple generează noi probleme. Dar principala consecinţă a acestor crize, care nu pot fi gestionate cu ajutorul soluţiilor simple, este aceea că neagă probabilitatea ca un lider providenţial, oricât de populist şi de carismatic ar fi el, să mai poată fi considerat drept singura soluţie pentru criza democraţiei reprezentative, pentru că, în final, despre această criză şi despre această soluţie simplă este vorba în România, dar nu numai.
Populismul „liderului” este parte a problemei, aşa cum ne demonstrează dinamica proceselor politice din România, din acest an ca si cele din anul care urmeaza.
Rămâne o singură problemă. Dacă soluţiile simple pot fi excluse ca fiind populiste şi fără rezultat real, cine anume cântăreşte soluţiile mai puţin simple? Nu poate spune nimeni că atunci când complicăm o soluţie ea devine viabilă prin simplu fapt că este mai complicată. Problema pe care o întrezăresc eu (iată că sunt şi eu adeptul soluţiilor simple) este următoarea: România are un sistem de a construi pe lângă problemă şi nu a reface sistemul. Poate că acesta este motivul pentru care preşedintele actual vorbeşte despre sistemul ticăloşit şi preşedintele de dinaintea lui vorbeşte despre capitalism de cumetrie (relaţionare, înrudire). Să dau un exemplu. În sistemul birocratic se construiesc condiţiile unei aprobări care ar putea duce la fenomenul "şpagă". Normal ar fi să încerci să desfiinţezi cumva această aprobare. Ei bine la noi se schimba domeniul instituţional pentru a mai fi necesară încă o semnătură. Atunci nu se rezolvă un fenomen "şpagă" ci se creează două fenomene "şpagă" la aceiaşi hârtie. Nu e nici o problemă, umblăm la instituţie şi mai introducem încă o semnătură... desigur al treilea fenomen "şpagă".
Poate îmi explică şi mie cineva, cei care au firmă, înţeleg perfect, de ce cu aceleaşi acte, statut, CUI, şi alte câteva, un patron trebuie să ia o căruţă de avize de la stat pentru ca firma să funcţioneze. Culmea este că actele în sine sunt eliberate tot de instituţii, nu le face omul acasă. De ce nu vine omul, viitorul patron, cu statutul şi buletinul la judecătorie, să înfiinţeze firma, şi pe urmă să vină un om din partea statului care să verifice şi să acorde, sau nu, licenţa în numele sanepidului, pompierilor, primăriei...? Ar fi prea simplu? Este o soluţie populistă? Poate că da, poate că nu...
marţi, februarie 26, 2008
Cazul Anghel
Biroul Executiv Central al PC a decis excluderea lui Florin Anghel din rândurile conservatorilor.
Totodată s-a decis şi dizolvarea conducerii filialei Prahova şi asigurarea unui interimat de către Secretarul General al PC, senatorul Codruţ Sereş.
Eu m-am întrebat cum a putut fi dat afară domnul Anghel dacă filiala sa nu dorea acel lucru? Răspunsul l-am găsit în comunicat. Conducerea PC a dizolvat întreagă conducere a filialei Prahova şi a pus interimar un om de încredere nou venit în partid.
Şi mai ciudată "puterea" centrului asupra filialei. Am decis că răscolesc un pic prin statut. Surpriză, din două site-uri statutul nu poate fi găsit. Noroc că filiala judeţeană Iaşi mai are încă statutul postat şi am putut căuta prin el.
CAPITOLUL V
SANCTIUNI, INCETAREA SAU PIERDEREA CALITATII DE MEMBRU DE PARTID
Art. 16 - (1) Membrii partidului care savarsesc fapte ce contravin statutului sau aduc prejudicii partidului pot primi, in functie de gravitatea faptelor, urmatoarele sanctiuni: atentionare verbala, atentionare scrisa, revocare din functia de conducere, retragerea sprijinului politic si excluderea din partid.
(2) La nivel central se instituie Registrul Sanctiunilor in care Biroul Permanent consemneaza toate sanctiunile aplicate membrilor Partidului Conservator.
Art. 21 - (1) Excluderea este sanctiunea ce se aplica membrilor de partid care, prin faptele lor, incalca statutul in mod deliberat sau aduc prejudicii grave prevederilor statutului si programului partidului.
(2) Excluderea unui membru al Partidului Conservator se hotaraste, cu majoritate de voturi, de catre Consiliul Judetean, la propunerea/consultarea Consiliului Local sau a Clubului politic conservator din care face parte.
Art. 51 - Consiliul Local (comunal, orasenesc, municipal, respectiv de sector al Municipiului Bucuresti) are urmatoarele atributii:
m) face propuneri de dizolvare a Cluburilor politice , in situatiile prevazute in Statutul partidului.
Art. 54 - Consiliul Judetean are urmatoarele atributii:
m) se pronunta asupra propunerilor de dizolvare a Cluburilor politice facute de Consiliile Filialelor Locale;
n) face propuneri de dizolvare a Consiliilor Locale, in situatiile prevazute in Statutul partidului.
Art. 82 - Biroul Permanent are urmatoarele atributii:
l) se pronunta asupra propunerilor de dizolvare a Consiliilor Locale facute de catre Consiliul Judetean si stabileste masurile de organizare a alegerilor in localitatile respective;
u) poate hotari dizolvarea Consiliilor si Birourilor Executive Judetene si Locale sau poate demite din functie oricare membru al Biroului Executiv Judetean, care se abate de la indatoririle membrilor partidului prevazute in statut;
Art. 118 - (1) Cluburile politice, precum si Consiliile Locale sau Judetene pot fi dizolvate in urmatoarele cazuri: lipsa de activitate, incalcarea grava a prevederilor statutului si programului politic, manifestari de scizionare care pun in pericol activitatea si existenta partidului, a consiliilor si cluburilor respective.
(2) Hotararea de dizolvare a Cluburilor politice se ia de catre Consiliile Judetene. Hotararea pentru dizolvarea Consiliilor Locale si a Consiliilor Judetene se ia de catre Biroul Permanent.
Mai întâi să privim sancţiunile: atenţionare verbală, atenţionare scrisă, revocare din funcţia de conducere, retragerea sprijinului politic şi excluderea din partid. Ce a făcut domnul Anghel foarte grav? În cercul închis al "şedinţei de partid" a cerut să se ţine al doilea tur de scrutin.
Uite, eu am să observ o altă încălcare a statului. La articol 28 se specifică expres că:
Art. 28 - Alegerea organelor de conducere ale partidului la nivel local, judetean si central se face prin vot secret.
Întreb eu pe domnii de la PC care au considerat nejustificat protestul domnului Anghel, atunci când te duci la tribună şi spui "Cedez voturile mele doamnei Popa!" vorbim despre secret? Măcar domnul Sabin Cutaş şi nu a votat secret.
Domnul Anghel a spus că nu e corect votul, ba a renunţat şi la contestaţie. Ce anume a făcut el atât de grav încât să fie dat afară?
Art. 2, alin. 2 spune clar că trebuia să-l dea afară tocmai filiala cu conducerea desfiinţată. Conducerea a fost desfiinţată, filiala însă nu. Membrii filialei l-au dat afară pe domnul Anghel? Desigur că nu. Domnul Anghel a fost dat afară de Biroul Executiv Central al PC. De ce? Pentru că aşa a vrut. Poate exclude Biroul Executiv Central al PC pe Anghel şi copii judeţului Prahova? Desigur că nu, în cel mai rău caz o poate face Biroul Permanent.
Este un talmeş-balmeş. Se pare că domnii de la PC nu prea se pricep la treburi din acestea şi fac şi ei după ureche, ce să mai citească statul, cine e cu el nu e cu noi: AFARĂ! Dacă cineva crede că aş sugera că este cu mult mai rău decât practicile din partidul comunist român... nu se înşeală. Apropo, conservatorii domnului Voiculescu nu sunt din România? Ar ieşi tot PCR... mai gândiţi-vă doamnelor şi domnilor, poate doriţi să părăsiţi acest partid totalitar înainte de a se instaura prin frauda la conducerea României. Dacă nu contează statutul partidului, de ce ar conta Constituţia ţării. Fleacuri şi bagatele.
Totodată s-a decis şi dizolvarea conducerii filialei Prahova şi asigurarea unui interimat de către Secretarul General al PC, senatorul Codruţ Sereş.
Eu m-am întrebat cum a putut fi dat afară domnul Anghel dacă filiala sa nu dorea acel lucru? Răspunsul l-am găsit în comunicat. Conducerea PC a dizolvat întreagă conducere a filialei Prahova şi a pus interimar un om de încredere nou venit în partid.
Şi mai ciudată "puterea" centrului asupra filialei. Am decis că răscolesc un pic prin statut. Surpriză, din două site-uri statutul nu poate fi găsit. Noroc că filiala judeţeană Iaşi mai are încă statutul postat şi am putut căuta prin el.
CAPITOLUL V
SANCTIUNI, INCETAREA SAU PIERDEREA CALITATII DE MEMBRU DE PARTID
Art. 16 - (1) Membrii partidului care savarsesc fapte ce contravin statutului sau aduc prejudicii partidului pot primi, in functie de gravitatea faptelor, urmatoarele sanctiuni: atentionare verbala, atentionare scrisa, revocare din functia de conducere, retragerea sprijinului politic si excluderea din partid.
(2) La nivel central se instituie Registrul Sanctiunilor in care Biroul Permanent consemneaza toate sanctiunile aplicate membrilor Partidului Conservator.
Art. 21 - (1) Excluderea este sanctiunea ce se aplica membrilor de partid care, prin faptele lor, incalca statutul in mod deliberat sau aduc prejudicii grave prevederilor statutului si programului partidului.
(2) Excluderea unui membru al Partidului Conservator se hotaraste, cu majoritate de voturi, de catre Consiliul Judetean, la propunerea/consultarea Consiliului Local sau a Clubului politic conservator din care face parte.
Art. 51 - Consiliul Local (comunal, orasenesc, municipal, respectiv de sector al Municipiului Bucuresti) are urmatoarele atributii:
m) face propuneri de dizolvare a Cluburilor politice , in situatiile prevazute in Statutul partidului.
Art. 54 - Consiliul Judetean are urmatoarele atributii:
m) se pronunta asupra propunerilor de dizolvare a Cluburilor politice facute de Consiliile Filialelor Locale;
n) face propuneri de dizolvare a Consiliilor Locale, in situatiile prevazute in Statutul partidului.
Art. 82 - Biroul Permanent are urmatoarele atributii:
l) se pronunta asupra propunerilor de dizolvare a Consiliilor Locale facute de catre Consiliul Judetean si stabileste masurile de organizare a alegerilor in localitatile respective;
u) poate hotari dizolvarea Consiliilor si Birourilor Executive Judetene si Locale sau poate demite din functie oricare membru al Biroului Executiv Judetean, care se abate de la indatoririle membrilor partidului prevazute in statut;
Art. 118 - (1) Cluburile politice, precum si Consiliile Locale sau Judetene pot fi dizolvate in urmatoarele cazuri: lipsa de activitate, incalcarea grava a prevederilor statutului si programului politic, manifestari de scizionare care pun in pericol activitatea si existenta partidului, a consiliilor si cluburilor respective.
(2) Hotararea de dizolvare a Cluburilor politice se ia de catre Consiliile Judetene. Hotararea pentru dizolvarea Consiliilor Locale si a Consiliilor Judetene se ia de catre Biroul Permanent.
Mai întâi să privim sancţiunile: atenţionare verbală, atenţionare scrisă, revocare din funcţia de conducere, retragerea sprijinului politic şi excluderea din partid. Ce a făcut domnul Anghel foarte grav? În cercul închis al "şedinţei de partid" a cerut să se ţine al doilea tur de scrutin.
Uite, eu am să observ o altă încălcare a statului. La articol 28 se specifică expres că:
Art. 28 - Alegerea organelor de conducere ale partidului la nivel local, judetean si central se face prin vot secret.
Întreb eu pe domnii de la PC care au considerat nejustificat protestul domnului Anghel, atunci când te duci la tribună şi spui "Cedez voturile mele doamnei Popa!" vorbim despre secret? Măcar domnul Sabin Cutaş şi nu a votat secret.
Domnul Anghel a spus că nu e corect votul, ba a renunţat şi la contestaţie. Ce anume a făcut el atât de grav încât să fie dat afară?
Art. 2, alin. 2 spune clar că trebuia să-l dea afară tocmai filiala cu conducerea desfiinţată. Conducerea a fost desfiinţată, filiala însă nu. Membrii filialei l-au dat afară pe domnul Anghel? Desigur că nu. Domnul Anghel a fost dat afară de Biroul Executiv Central al PC. De ce? Pentru că aşa a vrut. Poate exclude Biroul Executiv Central al PC pe Anghel şi copii judeţului Prahova? Desigur că nu, în cel mai rău caz o poate face Biroul Permanent.
Este un talmeş-balmeş. Se pare că domnii de la PC nu prea se pricep la treburi din acestea şi fac şi ei după ureche, ce să mai citească statul, cine e cu el nu e cu noi: AFARĂ! Dacă cineva crede că aş sugera că este cu mult mai rău decât practicile din partidul comunist român... nu se înşeală. Apropo, conservatorii domnului Voiculescu nu sunt din România? Ar ieşi tot PCR... mai gândiţi-vă doamnelor şi domnilor, poate doriţi să părăsiţi acest partid totalitar înainte de a se instaura prin frauda la conducerea României. Dacă nu contează statutul partidului, de ce ar conta Constituţia ţării. Fleacuri şi bagatele.
Adrian Guillermo Mirson
Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi, 26 februarie a.c., la Palatul Cotroceni, pe domnul Adrian Guillermo Mirson, ambasadorul Republicii Argentina la Bucureşti, cu ocazia încheierii misiunii diplomatice în ţara noastră.
Vizita a prilejuit o trecere în revistă a relaţiilor dintre cele două state. Ambii interlocutori au subliniat constanţa relaţiilor româno-argentiniene, potenţate atât de fondul cultural comun, cât şi, mai recent, de formele de cooperare dintre Uniunea Europeană şi America Latină.
Preşedintele Traian Băsescu a remarcat contribuţia semnificativă a ambasadorului argentinian la evoluţia ascendentă din ultimii ani a relaţiilor bilaterale, în special în plan economic. De asemenea, şeful statului i-a urat success domnului Adrian Guillermo Mirson în misiunile viitoare.
Mahmood Dawood Salam Al-Mashhadany
Primirea domnului Mahmood Dawood Salam Al-Mashhadany, preşedintele Parlamentului Republicii Irak
Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi, 26 februarie a.c., la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Parlamentului Republicii Irak, dr. Mahmood Dawood Salam Al-Mashhadany, cu ocazia vizitei acestuia la Bucureşti.
Principalele teme abordate în cadrul convorbirilor au vizat evoluţia situaţiei interne din Irak şi contribuţia României la reconstrucţia economică a acestei ţări. Şeful statului a apreciat eforturile autorităţilor irakiene privind dezvoltarea de parteneriate alături de comunitatea internaţională, precum International Compact for Irak, menite să contribuie la dezvoltarea politică, economică şi socială a ţării. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a salutat decizia statelor învecinate Irakului de a se implica activ în procesul de democratizare a ţării, precum şi contribuţia acestora la realizarea unităţii naţionale irakiene.
Cu acest prilej, Preşedintele României a reafirmat angajamentul ferm al ţării noastre faţă de participarea la reconstrucţia Irakului, într-un spectru larg ce cuprinde domeniile politic, economic şi militar.
Calin Popescu-Tariceanu la Conferinta Asociatiei Comunelor din Romania
Discursul sustinut de Primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu la Conferinta Asociatiei Comunelor din Romania
Domnule preşedinte Drăghici,
Domnule ministru,
Excelenţa voastră Domnule Ambasador,
Stimaţi invitaţi,
Doamnelor şi Domnilor,
Îmi aduc aminte cu plăcere de reuniunea la care am participat anul trecut în august, la care aţi făcut referire, unde am discutat o serie de lucruri foarte importante, foarte interesante, lucruri care sunt şi pe agenda Asociaţiei pe care o reprezentaţi, din care faceţi parte, cât şi pe agenda Guvernului.
Asociaţia Comunelor din România a demonstrat prin activitatea sa importanţa colaborării dintre administraţiile locale în cadrul unor proiecte de dezvoltare care pot aduce beneficii pentru aproximativ 40% din populaţia României care trăieşte în mediul rural.
Prin intermediul Asociaţiei Comunelor din România putem să cunoaştem mai bine şi mai concret problemele de la nivelul comunităţilor locale.
Mă adresez astăzi, membrilor Consiliului Director al Asociaţiei Comunelor din România şi prin intermediul dumneavoastră, comunităţilor rurale din întreaga ţară.
Voi discuta şi despre data alegerilor, dacă doriţi, nu am nici un fel de problemă, dar întâi de toate daţi-mi voie să mă refer la proiectele şi programele de dezvoltare rurală.
În ultimii doi ani comunele au avut acces la o serie de programe naţionale de canalizare, salubrizare, administrare a drumurilor publice de interes local şi a învăţământului preuniversitar de stat.
Efectele acestor investiţii asupra calităţii vieţii din mediul rural încep să devină vizibile în cât mai multe locuri.
Mai mult decât în mediul urban, primarii de la sat au un rol esenţial în identificarea urgentă a problemelor comunităţii sau chiar în anticiparea acestora, având în vedere proximitatea faţă de cetăţeni. Vedeţi mai bine decât se văd din marile oraşe problemele comunităţii dumneavoastră şi soluţiile pentru rezolvarea lor. Sunt convins că ştiţi asta la fel de bine ca şi mine şi acest lucru vă ajută să daţi răspunsurile cele mai adecvate.
Doresc să subliniez că Guvernul sprijină orice proiect care îndeplineşte criteriile de finanţare. Cu aceeaşi măsură însă monitorizează în mod atent şi modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani, modul în care sunt cheltuite fondurile, pentru că este vorba de bani publici. Aceste fonduri trebuie gestionate corect şi transparent. Vreau ca banii să fie în final utilizaţi pentru cetăţeni şi nu să ajungă să satisfacă cercurile de prieteni sau relaţiile celor care reprezintă conducerea comunelor şi localităţilor, cum se mai întâmplă uneori.
Pentru că domnul preşedinte Drăghici a făcut referire la Ordonanţa 7 am să vă dau câteva cifre care pun în evidenţă modul în care a funcţionat acest proiect important care este menit să reducă diferenţele mari între mediul rural şi mediul urban.
Cred că pariul nostru, atât al Guvernului, cât şi al dvs. este să încercăm să reducem cât mai mult diferenţele între mediul rural şi oraş şi am să vă explic cum cred eu că trebuie procedat. Nu este foarte complicat, dar ne trebuie fonduri şi puţină tragere de inimă.
În primul rând, trebuie făcute investiţii în infrastructură, care să ridice calitatea vieţii în mediul rural.
În al doilea rând, să facă atractive zonele din mediul rural pentru alte investiţii de natură pur economică.
Aceste investiţii de natură economică aduc după ele locuri de muncă pentru cei care locuiesc în mediul rural. Problema locurile de muncă odată rezolvate în plan local, acestea aduc şi alte avantaje. Începeţi să aveţi impozite de pe urma cărora puteţi să vă construiţi şi alte proiecte şi intraţi într-un cerc virtuos.
De aceea, am gândit această Ordonanţă pentru că îmi doresc ca România de mâine, România Europeană să nu fie caracterizată de decalaje importanteaşa cum este astăzi, din păcate, între mediul rural şi mediul urban.
Până în prezent, în baza Ordonanţei de Guvern 7/2006 s-au acordat 9.350 miliarde lei vechi, aproximativ 300 de milioane de euro. Este o cifră impresionantă, fapt care demonstrează că există voinţă din partea dumneavoastră pentru a absorbi aceşti bani, totodată vă dau şi vestea cea bună. Ordonanţa prevede alocarea a 30.000 de miliarde de lei vechi, deci de trei ori şi ceva suma de până acum, până în anul 2009. Dacă o să constatăm în final - şi aceste evaluări le vom face an de an - că Ordonanţa a fost un succes atunci nu văd nici un motiv pentru care nu am putea să continuăm cu derularea acestor fonduri pe proiecte de dezvoltare, infrastructurăl. Până în 2009, vă atrag atenţia că mai aveţi la dispoziţie 20.650 de miliarde de lei vechi, aproximativ 700 de milioane de euro.
Care este situaţia în ceea ce priveşte derularea proiectelor. În momentul de faţă au fost realizate următoarele etape:
- au fost depuse cereri de finanţare de către 1.837 unităţi administrativ-teritoriale;
- în anul 2006 au fost acordate sumele necesare realizării proiectelor tehnice pentru cererile de finanţare declarate eligibile. Din 1.837 eligibile au fost 1.737. Sumele acordate în anul 2006 pentru aceste proiecte tehnice au totalizat 1.980 miliarde lei vechi;
- în anul 2007, în trei tranşe de finanţare am demarat proiectele propriu-zise. S-au alocat 7.370 miliarde lei vechi pentru cheltuielile de execuţiei pentru 1.110 cereri de finanţare. Vreau să vă spun că anul acesta continuăm.
Indiferent din partidele din care provin, primarii nu trebuie să îşi facă nici un fel de problemă, pentru că după părerea mea, dezvoltarea rurală nu ţine cont de culoarea politică. Vreau să cred că acest program va constitui un succes, pentru dumneavoastră. Mă bucur pentru că am putut să luăm o astfel de iniţiativă care să ajute în mod esenţial această componentă vitală pentru România. România are un potenţial extraordinar în mediul rural pe care are datoria să-l fructifice. Sunt convins că nu peste multă vreme, faţa satului românesc se va schimba radical şi la acest lucru vor contribui şi alte programe pe care le avem în vedere.
Sunt bucuros că este prezent şi domnul ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, şi fără îndoială că domnia sa o să ne spună câteva cuvinte despre Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, care a fost aprobat acum câteva zile, pe 20 februarie, la Bruxelles şi prin care vom avea disponibil cam 8 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare rurală.
La eforturile noastre, proprii ale Guvernului, care nu vor conteni vom putea să beneficiem de importante fonduri europene. Dar, pentru acest lucru trebuie să vă pregătiţi cu proiecte care pot să obţină finanţarea necesară.
Având în vedere schimbările climatice care se produc în ultima vreme şi seceta care a afectat grav România în anul 2007, Guvernul a aprobat finanţarea accelerată a tuturor proiectelor de alimentări cu apă pentru care a fost deschisă finanţarea anul trecut. S-au acordat fonduri suplimentare de urgenţă, în cuantum de 1.030 miliarde lei vechi, reprezentând un procent suplimentar de 10% faţă de alocările curente.
În primul trimestru al acestui an vor fi alocate unităţilor administrativ teritoriale aproximativ 3.500 miliarde lei vechi din bugetul alocat Programului de Dezvoltare a Infrastructurii din Spaţiul Rural. Este o sumă consistentă, care pentru întregul an va totaliza 8.100 miliarde lei vechi.
Vreau să vă spun că la sfârşitul anului 2007, au fost realizate peste 20 de proiecte. Este foarte puţin şi de aceea cred că trebuie să ne concentrăm mai mult pe elaborarea de proiecte eligibile şi pe atragerea a cât mai multor fonduri, aşa încât la sfârşitul acestui an, nu să ne lăudăm cu 50 de proiecte, sau cu 80 de proiecte, poate realizăm o cifră mai impresionantă.
Stimate Doamne şi Domni,
Vreau să vă confirm că toate zvonurile care au circulat legat de amânarea alegerilor– mă refer la alegerile locale – nu au nici un fel de fundament. Alegerile locale se vor desfăşura la termen, la încheierea mandatului de patru ani pe care administraţia locală îl are de îndeplinit. Urmează ca la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative să pregătim, în acest moment, proiectele de hotărâri care stau la baza organizării alegerilor şi să putem anunţa data în mod corespunzător. Am făcut o estimare a posibilei date. Nu vreau să ne suprapunem cu sărbătorile de Paşti sau alte evenimente sportive, cum este Campionatul European de Fotbal care atrage foarte multă atenţie. Vreau să dau posibilitatea desfăşurării unei campanii electorale care să capteze atenţia electoratului pe problemele care vor fi în dezbatere în aşa fel încât să vă puteţi prezenta cu programele şi cu soluţiile care le aveţi pentru comunităţile pe care le reprezentaţi. La fel şi pentru ceilalţi care vor intra în competiţia electorală.
Doamnelor şi Domnilor,
Domnule Preşedinte,
Doresc în final să vă anunţ că săptămâna trecută, am adoptat o Hotărâre de Guvern prin care Asociaţia Comunelor din România a căpătat statutul de utilitate publică. Acest lucru se datorează încrederii în capacitatea acestei Asociaţii de a contribui la ridicarea standardelor calităţii vieţii cetăţenilor din mediul rural. Daţi-mi voie să vă prezint textul acestei Hotărâri :
„ În temeiul articolului 108 din Constituţia României, republicată, şi al articolului 39, aliniatul 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, cu privire la Asociaţii şi Fundaţii, Guvernul României adoptă prezenta Hotărâre. Articol unic : se recunoaşte Asociaţia Comunelor din România, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, ca fiind de utilitate publică ”.
În încheiere, daţi-mi voie să vă urez succes în desfăşurarea lucrărilor şi puteţi să contaţi în Guvern, ca un partener al dumneavoastră în toate proiectele de dezvoltare pe care le iniţiaţi.
Vă mulţumesc.
Călin Popescu-Tăriceanu The Economist
Alocuţiunea primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la Conferinţa organizată de The Economist
„Stimaţi oaspeţi,
Doamnelor şi domnilor,
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu în mijlocul dumneavoastră la o conferinţă care a devenit o tradiţie anuală - conferinţa The Economist în România. Subiectul principal pe care doresc să îl abordez este dinamismul economiei româneşti. O economie ce pare uneori o insulă de stabilitate într-o multitudine de incertitudini şi dispute. După mulţi ani, nu mai există nici un fel de dispute referitoare la câteva adevăruri simple ale unei economii capitaliste.
Doresc să încep prin a afirma că o economie sănătoasă nu se poate baza pe impozite mari. Butada prin care Ronald Reagan rezuma viziunea guvernelor despre economie: „dacă se mişcă, o taxezi, dacă continuă să se mişte, o reglementezi, iar dacă se opreşte o subvenţionezi” era, din păcate, realitatea României din anul 2004. O economie subvenţionată, cu taxe prea mari, sufocată de ineficientă şi mult prea birocratică. Am încercat să schimbăm în cei trei ani care au trecut această situaţie.
De aceea, decizia noastră temerară, îndelung criticată atunci de introducerea cotei unice de impozitare s-a demonstrat că a fost de fapt una foarte corectă. Economia a avut trei ani de creştere accelerată, chiar mai accelerată decât nivelul de creştere mediu din Uniunea Europeană şi din anii anteriori ai României. Cu toate dificultăţile economiei mondiale, România în acest an poate atinge o creştere de 6% a PIB. Nu e doar o simplă cifră, ci rezultatul eforturilor relaxării fiscale.
Această relaxare fiscală continuă într-un mod alert şi în acest an, prin reducerea graduală, cu încă şase puncte procentuale, a contribuţiilor de asigurări sociale. Şi în acest fel vă pot spune că îmi voi duce la îndeplinire un angajament pe care mi l-am luat: de reducere a fiscalităţii şi a contribuţiilor sociale cu 10 puncte procentuale pe durata mandatului meu. Ideea fundamentală este că nu poţi prospera taxându-i pe cei dinamici pentru a-i subvenţiona pe cei ineficienţi.
Într-un an de turbulenţe externe – folosesc acest eufemism pe care l-am preluat din presă – într-un an în care analiştii sunt mai rezervaţi ca de obicei referitor la performanţa economică globală a României, deficitul bugetar va fi unul limitat. Nu vorbim aici doar de limita de sub 3% impusă de Tratatul de la Maastricht. Vorbim despre limitări clare pentru fiecare minister, nişte plafoane absolute, detaliate, pe capitole bugetare, pe care Ministerul de Finanţe trebuie să le stabilească, şi probabil că această măsură o vom lua chiar în şedinţa de mâine a Cabinetului.
Nu ştiu dacă ministrul Vosganian va vorbit despre câteva din intenţiile pe care le avem pentru a le materializa la capitolul „ Delimitare de frânare a cheltuielilor bugetare ”. O prudenţă suplimentară trebuie avută în vedere atunci când este deschis orice cont în Trezorerie. Introducerea unor reglementări legislative care să limiteze sau să elimine cheltuielile birocratice, administrative în dauna celor de investiţii, este după părerea mea necesară. Vorbim de asemenea despre responsabilizarea autorităţilor publice locale privind modul în care cheltuiesc în general banii publici, iar aici sper că şi Curtea de Conturi îşi va lua rolul în serios, pentru că avem nevoie de o Curte care să joace acest rol în mod eficient.
Vreau să vă spun însă o chestiune foarte clară, aşa, răspicat: România nu este, sub nicio formă, în pericol de a depăşi ţintele de deficit bugetar anunţate pentru acest an. Din contră. Încasările din prima lună a anului sunt substanţiale, sunt mult peste previziuni, iar cheltuielile se regăsesc în limita previziunilor. Mai mult, avem în vedere posibilitatea reducerii deficitului bugetar actual, până la o ţintă apropiată de cuantumul de 2% din PIB, iar Ministerul de Finanţe va face în curând propunerile necesare pentru operaţionalizarea acestei decizii. Anul 2008 – poate vi se pare ciudat – va sta sub semnul temperării cheltuielilor şi sub semnul prioritizării clare a proiectelor.
Spuneam că poate vi se pare ciudat pentru că, fiind un an electoral unii analişti consideră că s-ar putea întâmpla altceva, dar vă asigur că nu vor exista niciun fel de derapaje, politice sau electorale.
Cea de-a treia premisă este că inflaţia reprezintă unul din cele mai păguboase mecanisme economice. Inflaţia este, după părerea mea, o cangrenă pentru economie. Vrem să sprijinim Banca Naţională pe toate căile pentru a limita creşterile inflaţioniste. Salutăm măsurile pragmatice, necesare de restrângere a creditării şi de majorare a dobânzilor. Pe mai departe vom lua toate măsurile care se impun astfel încât inflaţia să fie limitată, iar începând cu a doua jumătate a anului să se înscrie din nou în parametrii anunţaţi şi în ţinta Băncii Naţionale. Inflaţia nu este doar păguboasă datorită faptului că produce depreciere, că te obligă să plăteşti pentru un produs mai mulţi bani decât ai plătit ieri. Inflaţia este redistributivă şi loveşte disproporţionat categoriile cele mai vulnerabile ale populaţiei. Inflaţia este o problemă care însă ţine mai degrabă de România de ieri decât de România de astăzi. Reducerea ei, împreună cu Banca Naţională va fi unul din obiectivele fundamentale ale acestui an.
Mai departe, doresc să subliniez, în ceea ce priveşte politicile salariale, că suntem pe deplin conştienţi de faptul că nu poţi să creşti salariile peste nivelul de productivitate. Este un principiu pe care l-am avut în vedere şi după care ne ghidăm. Salariile nu mai reprezintă ca în vremurile trecute pomeni sau ajutoare sociale, ci ele reprezintă direct, nemijlocit repartizarea rezultatului unei munci generatoare de profit. Aceste salarii trebuie dimensionate în continuare direct proporţional cu creşterea productivităţii muncii, acolo unde există. De aceea, această regulă foarte simplă va trebui respectată. Nu vreau să vă ascund că există şi au existat presiuni foarte mari din partea sindicatelor pentru o majorare peste limitele rezonabile, pe care după cum aţi văzut, nu am acceptat-o. Pretenţiile legate de salarizare, salariul minim, creşterile pe diferite ramuri vor trebui să fie clar constrânse la nivelele pe care le-am anunţat. Nu ne putem permite nici în această privinţă derapaje în acest an important, chiar dacă anul 2008, este unul electoral.
Ne amintim cu toţii perioada anilor ’90, inflaţia cu trei cifre de atunci şi şomajul rezultat din închiderea multor întreprinderi din perioada socialistă. Toate acestea nu erau decât rezultatul unei acţiuni de negare a unor adevăruri economice fundamentale şi evidente. Acum, în sfârşit, în 2008, ca rezultat al celor 18 ani de progres şi tranziţie în economie putem spune clar că privatizarea e importantă, şi nu subvenţionarea, că stimularea oamenilor creativi e importantă, şi nu taxarea. Putem afirma la fel de ferm că realizarea unui climat de afaceri sănătos şi nu îngrădirea birocratică a antreprenorilor este cheia succesului unei economii prospere la orizontul anului 2010.
Am să mă explic. Deficitul de cont curent, văzut de foarte mulţi analişti ca o problemă economică importantă a României de azi, trebuie privit prin prisma finanţării lui. O lungă perioadă de timp, investiţiile străine au acoperit aproape complet deficitul de cont curent. În anul 2005 acoperirea a fost totală, însă de atunci ea a scăzut aproape la jumătate. Sunt conştient că în acest an trebuie să depunem un efort suplimentar pentru extinderea investiţiilor în România.
Doar în ultimele câteva săptămâni am vorbit cu câteva mari firme, cu mari investitori potenţiali, care dacă vom concretiza aceste proiecte vor însemna cel puţin 2 miliarde de euro, investiţii în România. Şi vorbesc doar de câteva investiţii mari pe lângă celelalte. Depinde de insistenţa noastră şi de conştiinţa autorităţilor publice în reuşita atrageri acestor investitori, însă condiţiile economice generale sunt create! România are şansa de a profita acum de pe urma introducerii măsurilor economice care au fost stabilite de Guvern în ultimii ani.
Priorităţile anului 2008 se referă la un proces de consolidare a tuturor proiectelor derulate până acum: reducerea taxării, lupta pentru investiţii în infrastructură, bătălia pentru sănătatea populaţiei, alocarea de resurse fără precedent pentru educaţie şi îmbunătăţirea situaţiei în agricultură.
Problema şomajului, cândva gravă, apăsătoare, a devenit o problemă inversă: problema de a găsi suficienţi salariaţi calificaţi care să poată fi canalizaţi spre slujbele existente. Există sectoare unde concurenţa a ridicat salariile şi există şi firme unde salariile se apropie de cele din Italia sau Spania. Zilele trecute am văzut într-un ziar un titlu foarte interesant : „Muncitorii români din Italia nu vor să lucreze pe 700 de euro în România”. Am ajuns să o vedem şi pe asta. Şomajul în multe judeţe se situează între limite foarte coborâte, între 1% şi 3%, cam de trei ori mai mic decât în 2004. Bunăstarea adusă de investiţia străină, de infuzia de investiţii pe care am văzut-o ar trebui extinsă şi în alte zone, în special în zona de Nord a Moldovei şi zona de sud-est a ţării.
Îmi pun speranţe că venirea întreprinderii Ford la Craiova să genereze o întreagă reţea de subfurnizori şi furnizori care să ridice întreaga zona şi să o transforme într-o locaţie unde să fie promovată ingineria, inovaţia şi excelenţa.
În cadru mai larg, România are capacitatea de a intra cu succes pe piaţa europeană, sprijinind nişte piloni de dezvoltare. În primul rând, sectorul construcţiei de automobile, este un sector care creează 4 locuri de muncă pe orizontală pentru fiecare loc de muncă creat într-o fabrică constructoare. Apoi, sectorul IT-ului poate promova România în galeria ţărilor concentrate pe tehnologia de vârf, de outsourcing şi pe platforme electronice. Faptul că suntem pe locul trei în Europa la numărul de specialişti IT şi faptul că taxarea lor este cea mai favorabilă din Europa înseamnă foarte mult şi doresc să vă confirm că vom continua pe acelaşi drum. Construcţiile au crescut anul trecut cu aproape 30%, o rată fără precedent şi dublă faţă de următoarea ţară clasată în Europa.
Totuşi, România are nişte oportunităţi care nu sunt fructificate pe deplin, în industrie, în agricultură şi industria agroalimentară, în servicii financiare. Avem de asemenea nişte sectoare în care s-a investit prea puţin – infrastructura, şi aici mă refer atât la drumuri şi căi ferate, la industria de aeronautică şi tot ceea ce ţine de componenta energetică, sisteme de încălzire, sisteme de încălzire urbană. Singura soluţie pentru toate sectoarele industriale româneşti rămase în urmă va fi tot soluţia găsită pentru cele care au revenit în forţă: privatizare şi investiţii. De aceea, privatizarea întreprinderilor rămase neprivatizate trebuie accelerată, iar sectoare care n-au beneficiat până acum de participare de capital privat vor trebui să fie mult mai deschise pentru a-l primi. Ideea pe care o propun nu este câtuşi de puţin dogmatică, ci mai degrabă pragmatică – există o nevoie de investiţii suplimentare în aceste domenii, iar sectorul privat este cel mai în măsură să le realizeze.
Doamnelor şi domnilor,
Faptul că în acest an ne îndeplinim ca guvern promisiunea luată de a reduce CAS-ul cu 10 puncte procentuale, înseamnă că sădim sămânţa succesului economic al României pentru următorii 10 ani. Faptul că am introdus cota unică a adăugat, de asemenea, un fundament solid pentru dezvoltarea oricărei afaceri. Salariaţii au câştigat fiind taxaţi mai puţin, pot deveni mai productivi şi pot avea un salariu mai mare. Antreprenorii au de asemenea de câştigat fiind taxaţi mai puţin, pot să obţină un profit suplimentar pe care pot să îl reinvestească în propria afacere pentru extinderea ei.
La nivel de guvern, o decizie care poate a trecut mai uşor, poate mai puţin observată, şi anume: separarea deciziilor economice de factorul politic. Cred că este o diferenţă esenţială între climatul economic din România de astăzi şi ceea ce a fost înainte de a fi eu prim-ministru. Mi-am dorit enorm acest lucru şi sunt mândru că am reuşit să separăm politicul de economic. Este esenţial pentru o economie sănătoasă.
Construim o Românie europeană, modernă, competitivă. Încurajăm sectorul privat să se dezvolte, să investească şi să facă profituri importante. Bucuria mea este ori de câte ori discut cu un antreprenor şi văd că afacerea îi creşte, că face profituri, că poate să investească, este bucuria cea mai mare pe care pot să o am ori de câte ori mă aflu în mijlocul oamenilor de afaceri.
Încurajăm salariaţii să nu depindă de programe sociale şi subvenţii, ci să se bazeze pe munca lor cinstită, de pe urma căreia să poată câştiga din ce în ce mai mult. Aceasta este o filozofie liberală şi pragmatică, pe care am promovat-o de când am prelua şefia Guvernului României. Vom continua să acţionăm pe aceleaşi premise şi în anul 2008. Felul în care arată şi se comportă, felul în care creşte economia românească ne confirmă că avem dreptate şi suntem pe drumul cel bun.
Vă mulţumesc foarte mult.”
InfoTVA
Astăzi 26 februarie 2008, se lansează InfoTVA, un amplu program de comunicare, care îşi propune să vină în sprijinul contribuabililor, oferindu-le informaţie actualizată, completă şi din cea mai autorizată sursă, cu privire la regimul TVA, aşa cum a fost modificat după aderarea României la Uniunea Europeană.
Primul Seminar Online de TVA al anului
InfoTVA.ro - Informatii vitale despre TVA, deducere TVA, rambursare TVA, regimuri TVA, scutiri TVA, baza de impozitare, persoanele obligate la plata taxei, obligatiile persoanelor impozabile
Proiectele de mediu
36,6 milioane de euro pentru proiectele de mediu prin „Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”.
Attila KORODI, ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile va participa mâine, începând cu ora 09.00, la sediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, la evenimentul de lansare a „Schemei de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”.
Această schemă oferă sprijin financiar nerambursabil autorităţilor publice locale române din localităţile cu până la 50 000 de locuitori, din toate regiunile de dezvoltare ale României, în vederea stimularii investiţiilor în sectoarele prioritare de mediu privind „Gestionarea deşeurilor” şi „Gospodărirea apelor şi a apelor uzate”.
Valoarea finanţării nerambursabile pentru aceste proiecte va fi cuprinsă între 100.000 € şi 1.000.000 €, pentru fiecare proiect.
Priorităţile ANRCTI pentru anul 2008
Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologiei Informaţiei (ANRCTI) publică pe pagina sa de internet planul de acţiuni pentru anul 2008, elaborat, pentru prima oară, pe baza unui document de strategie pentru următorii trei ani. Pe parcursul acestui prim an de reglementare fundamentată strategic, ANRCTI se va concentra pe revizuirea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice şi va avea ca obiective principale promovarea concurenţei şi a intereselor utilizatorilor finali în sectoarele de comunicaţii electronice şi servicii poştale, promovarea utilizării tehnologiei informaţiei şi îmbunătăţirea dialogului cu industria şi utilizatorii finali.
Procesul de revizuire a pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice, una dintre pârghiile majore de care ANRCTI dispune în îndeplinirea misiunii sale de promovare a concurenţei în sectorul comunicaţiilor electronice, se desfăşoară pe întreg parcursul anului 2008 şi presupune definirea şi analiza pieţelor relevante şi stabilirea măsurilor de reglementare necesare remedierii problemelor de ordin concurenţial de pe aceste pieţe. Pentru prima oară, acest demers va fi însoţit de o consultare europeană, care constă în notificarea Comisiei Europene şi a celorlalte autorităţi de reglementare din statele membre cu privire la pieţele relevante definite, operatorii identificaţi ca având putere semnificativă pe aceste pieţe şi remediile pe care Autoritatea intenţionează să le impună.
Un proiect pe care ANRCTI îl va finaliza în acest an şi care va contribui la intensificarea concurenţei pe piaţa de telefonie este portabilitatea numerelor, care va fi disponibilă începând cu data de 21 octombrie, moment din care utilizatorii de servicii de telefonie fixă şi mobilă vor putea să îşi păstreze numărul de telefon atunci când schimbă furnizorul.
De asemenea, în vederea impulsionării concurenţei pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă, ANRCTI va acorda în cursul anului 2008 o nouă licenţă de comunicaţii mobile în benzile de frecvenţe 410-415/420-425 MHz.
În vederea promovării intereselor utilizatorilor finali, ANRCTI va continua şi în acest an implementarea serviciului universal prin desemnarea furnizorilor de serviciu universal pentru instalarea a 172 de noi telecentre. O atenţie sporită va fi acordată implementării serviciului de informaţii privind abonaţii şi punerii la dispoziţie a registrelor abonaţilor prin desemnarea unui furnizor de serviciu universal pentru aceste servicii.
Pentru buna informare a utilizatorilor, ANRCTI va desfăşura două campanii de informare cu privire la modificarea modului de formare a numerelor de telefon în urma închiderii Planului naţional de numerotaţie şi cu privire la portabilitatea numerelor.
Promovarea utilizării tehnologiei informaţiei reprezintă, de asemenea, o prioritate pentru ANRCTI, Autoritatea propunându-şi adoptarea unei serii de reglementări în acest domeniu, printre care: o decizie privind condiţiile şi procedura de agreare a agenţiilor de omologare responsabile cu verificarea conformităţii dispozitivelor securizate de creare a semnăturii electronice, o decizie privind normele tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică şi o decizie privind normele metodologice de autorizare a centrelor de date utilizate de către furnizorii de servicii de arhivare electronică. Cu acelaşi scop, ANRCTI intenţionează să elaboreze cadrul de reglementare pentru activitatea de administrare a domeniului .ro şi să revizuiască normele tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr.589/2004 privind activitatea notarială.
Planul de acţiuni al ANRCTI pentru anul 2008 poate fi accesat aici, persoanele interesate fiind invitate să formuleze şi să transmită observaţii şi propuneri până la data de 26 martie 2008, pe adresa sediului central al ANRCTI (B-dul Libertăţii nr.14, sector 5, Bucureşti) sau direct la registratura ANRCTI precum şi la oficiile teritoriale din localitatea reşedinţă de judeţ cea mai apropiată. Observaţiile pot fi transmise şi prin fax la numărul +40 21 307 54 02 sau prin e-mail.
Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei este instituţia independentă de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale, echipamentelor radio şi echipamentelor terminale de comunicaţii electronice, inclusiv din punctul de vedere al compatibilităţii electromagnetice, tehnologiei informaţiei şi serviciilor poştale. În activitatea sa, ANRCTI urmăreşte ca obiective majore: promovarea concurenţei, protecţia intereselor utilizatorilor finali şi încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură. Pentru mai multe detalii despre activitatea ANRCTI vizitaţi www.anrcti.ro.
Oncologie
DERULAREA SUBPROGRAMULUI „TRATAMENTUL BOLNAVILOR CU AFECŢIUNI ONCOLOGICE” FINANŢAT DIN FONDUL NAŢIONAL DE ASIGURÃRI SOCIALE DE SÃNÃTATE, ÎN PERIOADA 01.01 - 31.12.2007
RAPORT PRELIMINAR
al controlului efectuat în perioada 04.02 – 15.02.2008
· În perioada 04.02 – 15.02.2008 au fost controlate 80 unităţi sanitare, ceea ce reprezintă 100 % din unităţile sanitare prin care se derulează subprogramul „Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice”.
Controlul s-a desfasurat in toate judetele tarii, in sectiile de oncologie, ambulatoriile de oncologie, farmaciile cu circuit inchis si prin sondaj, in farmaciile cu circuit deschis.
(Raportari incomplete sau intirziate din partea unor echipe de control judetene au facut dificila analiza datelor pe ansamblu)
· Până în data de 25.02.2008, data limită de transmitere a rapoartelor de control, au transmis 44 case de asigurări de sănătate.
Din datele sosite pana acum, putem spune că se confirma cresterea patologiei datorate bolii de cancer. Astfel, asistam la:
· crestere in medie cu ~ 10% a numarului de bolnavi in 2007 fata de anul 2006;
· cresterea utilizarii serviciilor – numar de internari cu 75% mai mari in 2007 fata de 2006 raportate de unele judete (Alba)
· crestere a fondurilor alocate patologiei oncologice
În urma centralizării acestor date s-au constatat următoarele:
→ Numărul de bolnavi estimat să beneficieze de medicamente specifice în anul 2007, potrivit Ordinului nr. 570/116/2007, a fost 76.308.
→ Numărul de bolnavi beneficiari de medicamente în anul 2007, conform raportărilor caselor de asigurări de sănătate şi prin eliminarea raportărilor duble generate de transferul bolnavilor în doua unităţi sanitare/judeţe, a fost 84.669, ceea ce reprezintă cu 11% mai mulţi bolnavi beneficiari faţă de numărul de bolnavi estimat.
Din cei 84.669 bolnavi, 5.221 au beneficiat de tratament, prin transfer, în doua judeţe.
→ Situaţia numărului de bolnavi în funcţie de farmacia prin care s-au eliberat medicamentele:
· 39 654 au beneficiat de tratament prin farmacii cu circuit închis sau deschis
· 45.010 au beneficiat de tratament atât prin farmacii cu circuit închis cât şi prin farmacii cu circuit deschis.
→ Din totalul bolnavilor
· 7.014 au beneficiat de tratament cu aprobarea comisiei judeţene
· 2.228 au beneficiat de tratament cu aprobarea comisiei de la nivel CNAS
Ponderea costurilor cu medicamentele pe categorii de tratamente a fost urmatoarea:
1. Cost cu tratamente standard: 82% din costurile totale
2. Cost tratamente cu aprobarea CJAS: 5% din costurile totale
3. Cost tratamente cu aprobarea CNAS 13% din costurile totale
Ponderea cheltuielilor cu medicamentele (unitati sanitare fata de farmacii cu circuit deschis) arata:
· pentru tratamentele standard, 1/3 din costurile cu medicamentele au fost realizate prin farmacii cu circuit deschis,
· pentru tratamentele cu aprobare CJAS, aprox 3/4 din costurile cu medicamentele au fost efectuate prin farmacii cu circuit deschis;
· pentru tratamentele cu aprobare CNAS, aprox 70% din cheltuielile cu medicamentele au fost realizate prin farmacii cu circuit deschis.
· Suma alocată în anul 2007 din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a fost 362.532 mii lei.
· Valoarea medicamentelor eliberate bolnavilor, a fost de 362.765,12 mii lei, ceea ce reprezintă 100,06% faţă de suma alocată pentru anul 2007
→ Din această sumă:
· 207.040,65 mii lei reprezintă valoarea medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit închis,
· 155.724,47 mii lei reprezintă valoarea medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis.
→ Din suma totală:
· 23.261,28 mii lei reprezintă valoarea medicamentelor eliberate cu aprobarea comisiei de la nivelul caselor de asigurări de sănătate,
· 79.551,19 mii lei reprezintă valoarea medicamentelor eliberate cu aprobarea comisiei de la nivelul CNAS.
→ Costul mediu/bolnav tratat/an precizat în Ordinul nr. 570/116/2007 a fost de 4.236,01 lei.
→ Costul mediu realizat/bolnav cu afecţiune oncologică tratat în anul 2007, a fost 4.284,5 lei, ceea ce reprezintă 101,14% faţă de costul mediu estimat/an.
Fata de aceasta situatie, in general:
· acoperirea cu servicii este buna,
· există o buna corelare a comenzilor de medicamente cu existenţa şi rulajul stocurilor;
· Fondurile alocate pe întreg anul au utilizate potrivit destinaţiilor stabilite
În urma controlului au fost identificate următoarele disfuncţionalităţi:
Probleme legate de accesul la medicamente/ achizitia de medicamente
· Greutatea asigurarii medicatiei in pediatria oncologica prin lipsa din lista C2 a unor medicamente specifice şi indispensabile pentru tratamentul copiilor cu afecţiuni oncologice
· Lipsa de flexibilitate/ adaptabilitate a furnizarii de medicamente: au existat situatii in care spitalele s-au confruntat cu lipsa de oferte pentru unele din produsele necesare: dificultăţi de achiziţionare a unor medicamente citostatice datorită faptului că nu a existat nici o ofertă pentru produsele farmaceutice respective
· modul de achiziţie a medicamentelor aferente acestui subprogram este greoi si ineficient în cazul unităţilor sanitare care rulează cantităţi mici de medicanente; acest fapt generează tratamente suboptimale pacienţilor beneficiari ai subprogramului de sănătate întârzieri ale iniţierii, respectiv ale ritmului de administrare al unor medicamente.
· Intirzieri, desincronizări in furnizarea de medicamente
Probleme legate de stocuri:
Au fost identificate stocuri la unele medicamente explicate prin:
- eliberarea începând cu 01.04.2007 a medicamentelor pentru tratamentul în ambulatoriu prin farmaciile publice;
- apariţia unor medicamente mai moderne care se eliberează cu aprobarea comisiei locale judeţene
Probleme legate de resursele umane
Exista inca judeţe cu deficit de specialitsti in oncologie fapt care îngreunează furnizarea adecvata de servicii (ex. Vaslui)
Probleme legate de infrastructura:
· Au fost evidenţiate nevoi de reamenajare spatii in vederea furnizării corespunzătoare de servicii in ambulator sau pentru spatii suplimentare in vederea organizării de servicii de spitalizare de zi (ex Harghita) sau de achizitionare hote in vederea administrarii medicatiei oncologice (Mures)
· Lipsa de capacitate sau de acces la servicii de radioterapie (Tulcea)
· lipsa echipamentelor informatice şi a unui soft specific pentru întocmirea şi crearea bazelor de date şi a unei reţele informatice între clinici, farmacii şi casa de asigurări de sănătate (Mures)
1. Disfuncţionalităţi privind realitatea indicatorilor:
Au fost constatate neconcordanţe între indicatorii raportaţi şi realitate, la:
· Spitalul Judeţean Cluj (a raportat în minus 156 bolnavi).
· Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti (neconcordanţe între indicatorii raportaţi şi datele din farmacie pentru lunile noiembrie, decembrie şi respectiv anul 2007).
2. Disfuncţionalităţi privind corelarea comanda – stoc de medicamente:
Au fost constatate necorelări la:
· Spitalul Judeţean Brăila
· Spitalul Judeţean Cluj
· Spitalul Judeţean Tg. Jiu
· Spitalul Judeţean Satu Mare
· Spitalul Judeţean Vaslui
3. Disfuncţionalităţi privind realizarea evidentelor şi prelucrarea datelor:
→ Deficienţe de completare a evidenţelor primare:
· Spitalul Judeţean Arad
· Spitalul Judeţean de Urgenta Călăraşi
· Spitalul Judeţean Focşani
· Spitalul General CF2 Bucureşti
· Spitalul Judeţean Alexandria
→ Deficienţe de completare a evidenţelor în format electronic/ deficienţe program informatic:
· Spitalul Judeţean Bistriţa - Năsăud
· Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi
· Spitalul Judeţean de Urgenţă Cra