Ziarul Lumina: Un an de la întronizare

---

Ziarul Lumina ne aduce în prim plan un an de la întronizarea preafericitului patriarh Daniel.

„Ne-a dat Dumnezeu Patriarhul de care aveam nevoie“

Raluca BRODNER

Marti, 30 Septembrie 2008

Biserica Ortodoxă Română aniversează astăzi un an de la întronizarea ca patriarh a Preafericitului Părinte Daniel. Cu acest prilej, Preafericirea Sa va participa la sfinţirea noului paraclis din Reşedinţa patriarhală, cu hramul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul“, şi la Sfânta Liturghie, oficiată în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române în primul său an de slujire în demnitatea de patriarh. Sfânta Liturghie va fi urmată de un Te Deum la Palatul Patriarhiei, la care vor participa membri ai Sfântului Sinod, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu colaboratorii lor, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice româneşti. Evenimentul va continua în Aula Magna, cu un moment aniversar care va reflecta împlinirile şi proiectele aflate în derulare din primul an de patriarhat al Părintelui Patriarh, precum şi alte proiecte iniţiate de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. În aceste momente de sărbătoare, mai multe personalităţi laice şi bisericeşti i-au transmis PF Patriarh Daniel mesaje de felicitare.

Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor: A fost un an de succes în viaţa Bisericii Ortodoxe. Patriarhul Daniel şi-a arătat nu numai deschiderile teologice şi de natură ecleziastică, ci în egală măsură a contribuit în ceea ce priveşte întărirea rolului Bisericii. Mă refer, mai concret, pe de o parte, la ceea ce înseamnă o mai bună comunicare între Biserică şi credincioşi, prin intermediul ziarului, posturilor de radio şi televiziune Trinitas. Pe de altă parte, cred că a reuşit să dezvolte printr-un parteneriat cu alte instituţii şi cu Guvernul - şi mărturisesc că sunt foarte bucuros să spun acest lucru - o relaţie care înseamnă sprijin din partea Bisericii pentru o serie de acţiuni sociale pentru oamenii în nevoie, pentru oamenii cu probleme. Cred că aceste contribuţii sunt notabile şi cu efecte deosebit de pozitive în perpectivă. În concluzie, este un an pe care îl consider extrem de favorabil şi îmi doresc să urmeze o lungă perioadă de asemenea realizări, avându-l pe PF Daniel în fruntea Bisericii Ortodoxe Române.

Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România: Pentru Biserica Ortodoxă Română, întronizarea Patriarhului Daniel reprezintă un mesaj către societate. Spiritualitatea unei naţiuni este mai importantă decât orice progres. Din punctul de vedere al unui om care lucrează în domeniul ştiinţific, criza societăţii actuale este o criză de sens şi nu o criză de mijloace şi Preafericitul Daniel reprezintă pentru credincioşii ortodocşi un simbol al reîntoarcerii la adevăratele valori morale ale poporului român.

Andrei Pleşu, scriitor şi eseist român, estetician şi istoric al artei: În anul care s-a scurs de la întronizarea Sa, PF Părinte Patriarh a adus o notabilă schimbare de ton şi de atitudine. Au fost deschise multe şi diverse fronturi de reaşezare instituţională. La capătul acestui an plin şi nou, aducător de speranţă, dar şi de adversităţi, dorim PF Daniel să aibă puterea de a continua.

„Constatăm o amplificare şi o intensificare a misiunii pastorale“

Basarab Nicolescu, fizician, membru al Academiei Române: Trebuie să spun că am o amintire foarte emoţionantă despre Preafericitul Daniel, de pe vremea când era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. A fost printre primii noştri vorbitori la un congres pe care l-am organizat la Academia Română, în 2001, care a fost punctul de plecare al programului de Ştiinţă şi Religie în România - Educaţie şi cercetare. Atunci am avut un contact cu PF Daniel şi după aceea ne-a ajutat constant pentru lansarea acestui program, iar acum, când a devenit Patriarh al României, acest ajutor continuă şi suntem extrem de bucuroşi. Am avut revelaţia unei persoane care, în acelaşi timp, este de o mare înălţime spirituală; este, să spunem, un conducător al Bisericii Ortodoxe Române într-o perioadă în care Ortodoxia se poate afirma ca o voce importantă pe plan internaţional.

Este o personalitate de anvergură internaţională, care ştie ce se întâmplă în Occident, care a fost format, de altfel, în Occident, deci are recunoaşterea celor două lumi - a lumii din Vest şi a lumii răsăritene. Cred că asta este o şansă mare pentru România - ca cineva care are cele două experienţe să poată conduce destinele Bisericii Ortodoxe“.

Grigore Leşe, muzicolog: Pe PF Daniel îl cunosc şi mă cunoaşte. Îmi iubeşte muzica. Am cântat la două congrese ecumenice, unul la Iaşi şi altul la Sibiu. Dumnezeu să-i dea sănătate să poată conduce corabia aceasta, lumea aceasta învrăjbită, lumea aceasta cu mai puţină smerenie, cu atâtea răutăţi. Nu mai este vremea, cum spune ţăranul, că „vremea vremuieşte şi omul îmbătrâneşte“, nu mai sunt oamenii de altădată. În aceste condiţii, unde se poate reculege lumea, dacă nu în cadrul Bisericii? De aceea, este nevoie de cineva care să o păstorească spiritualiceşte. Apoi, muzica din biserică trebuie promovată şi atraşi tinerii înspre ea. Muzica din vatra satului evocă pe Dumnezeu.

„Un european tânăr care poate încă să facă mult bine Bisericii“

Adrian Lemeni, teolog, consilier al premierului Călin Popescu-Tăriceanu: Prin prezenţa PF Patriarh Daniel în fruntea Bisericii Ortodoxe Române ca Întâistătător constatăm astăzi o amplificare şi o intensificare a misiunii pastorale, a unei prezenţe foarte dinamice a Bisericii în societatea românească, răspunzându-se la nevoile foarte concrete ale lumii în care trăim.

Dacă ar fi să punctez doar câteva elemente cheie ale acestui an ar fi să constat mai întâi dinamizarea misiunii pastorale prin înfiinţarea de noi eparhii atât în ţară, cât şi în străinătate, de asemenea, o atenţie sporită acordată comunităţilor româneşti din străinătate. Se ştie bine că dincolo de înfiinţarea de eparhii în străinătate e vorba deja de achiziţionarea unor sedii pentru episcopiile noastre de acolo, de susţinerea unei legi care deja este adoptată şi care prevede sprijin semnificativ pentru preoţii din străinătate.

Inclusiv în ţară, prin programe specifice ale misiunii Bisericii, se încearcă răspunderea la noile probleme cu care ne confruntăm; cele legate de migraţie, de copiii lăsaţi în ţară şi părinţii aflaţi în străinătate şi cu alte probleme noi, la care, iată, Biserica răspunde într-o manieră proprie.

Mircea Ciumara, director General al Institutului Naţional pentru Cercetări Economice: Îl cunosc pe Preafericitul Părinte şi îl apreciez pentru competenţa şi calităţile sale deosebite. Sunt fericit că Biserica Ortodoxă română a încăput pe nişte mâini foarte bune şi eu zic că anul acesta a fost unul cu multe realizări. Sunt un telespectator al Televiziunii Trinitas; este o plăcere. Nu pot să-i doresc decât tot binele din lume şi sper la o colaborare cu Academia Română şi Institutul Naţional de Studii Economice, să stabilească relaţii mai strânse în domeniul problemelor economice şi ideologice.

Răzvan Theodorescu, profesor de Istoria Artei, membru titular al Academiei Române: Acum un an, la un minut sau două după ce s-a anunţat alegerea Mitropolitului Moldovei ca Patriarh al României, am rostit, pe un post cunoscut de televiziune, o propoziţie: «A fost ales un manager al Bisericii». Unii s-au mirat de acest neologism pus în legătură cu Ortodoxia. Preafericitul Daniel a dovedit într-un an ceea ce dovedise într-un deceniu şi mai bine la Iaşi, şi anume faptul că este un adevărat manager modern şi acest lucru este extrem de necesar Ortodoxiei noastre. Părintele Patriarh Daniel este un european, un european tânăr care poate încă să facă mult bine Bisericii şi îi urez din suflet ca acest lucru să se întâmple.

„Îi doresc multă sănătate şi îl port în rugăciune“

Mariana Bucur, 43 de ani, profesor de limba română:

Îi urez Părintelui Patriarh multă sănătate şi răbdare în ocârmuirea Bisericii noastre, pentru că noi, credincioşii acestei ţări, ne punem nădejdea în înţelepciunea şi în harul dat lui de Dumnezeu pentru a ocroti credinţa ortodoxă românească de toate pericolele acestor vremuri şi pentru a ne îndruma pe calea mântuirii. Mă bucur că în acest an de activitate Preafericitul Părinte a fost prezent la evenimentele importante bisericeşti, dar şi la evenimente sociale, ceea ce denotă implicarea acestuia în viaţa românilor. Cunosc şi activitatea centrului media, apărut datorită Preafericirii Sale, şi apreciez această idee. Sper ca şi pe mai departe să aibă putere de muncă pentru a duce la bun sfârşit ce a început.

Gheorghiţă Vancu, 38 de ani, tehnician dentar:

Nu am auzit nici un bilanţ, dar am curajul să cred că activitatea PF Părinte Daniel, noul nostru Patriarh, a fost una rodnică în acest prim an. Cred că ne-a dat Dumnezeu Patriarhul de care aveam nevoie, cum a fost totdeauna în istoria României. Acum aveam nevoie de puţin dinamism în Biserica noastră, de intensificarea relaţiilor cu toată lumea mondială şi, de asemenea, aveam nevoie de nişte modalităţi noi de comunicare a mesajului pe care preoţii îl transmit în biserici. Mă bucur foarte mult că avem o televiziune, un radio şi un ziar, care ne ţin la curent cu ce se întâmplă în viaţa bisericească internă, dar şi din afara graniţelor. Toţi credincioşii ne rugăm astăzi, la un an de activitate a Părintelui Patriarh, ca Bunul Dumnezeu să-l ţină tare, să-i dea lumină în minte şi în suflet şi să transmită împreună cu noi, credincioşii de la fiecare biserică din Bucureşti şi din ţară, mesajul mântuitor mulţi ani de acum înainte.

„Avem un patriarh care îmbină foarte bine slujbele cu activităţile sociale“

Angheluţă Andreea, 25 de ani, studentă:

Să-i dea Dumnezeu Preafericirii Sale viaţă lungă şi multe împliniri în activităţile coordonate. Dorim ca rugăciunile noastre, ale tuturor creştinilor din România şi din străinătate, să-i aducă bucurii, pace şi linişte sufletească. Cunosc activitatea filantropică desfăşurată în Moldova pe când era Mitropolit şi sper ca în scurt timp să demareze astfel de proiecte şi în Bucureşti, căci sunt mulţi oameni care au nevoie de ajutorul şi de sprijinul Bisericii.

Toader Ionescu, inginer, 54 de ani:

Doresc Preafericitului Patriarh viaţă lungă, sănătate, bucurii şi multe împliniri pentru sine şi pentru Biserica pe care o conduce. Atât timp cât o să avem un astfel de patriarh, dinamic, cu multe iniţiative bune, cred că Biserica noastră va avea de câştigat. Să-i inspire Dumnezeu căile cele mai bune de a pune în practică gândurile şi iniţiativele sale, căci astfel ne vom bucura cu toţii, copii, tineri sau bătrâni. Mă bucur foarte mult că avem un patriarh care îmbină foarte bine slujbele cu activităţile sociale. Pentru noi, credincioşii din parohii, este foarte important să simţim sprijinul mai marilor noştri. Să-i aducă Dumnezeu har mult în fiecare faptă şi cuvânt al său. Să ne trăiţi Părinte Patriarh!

Mihaela Mihai, 56 de ani, administrator:

Să-i dea Dumnezeu Patriarhului nostru multă sănătate şi putere de muncă, căci este foarte destoinic. Datorită acestui patriarh avem acum un ziar creştin care apare zilnic, avem radio şi televiziune la care ascultăm sau vedem frumoasele slujbe de la Patriarhie, atunci când nu putem merge. Cunosc foarte multe credincioase în vârstă, pentru care toate acestea sunt o mare binecuvântare şi o mângâiere sufletească. Să dea Bunul Dumnezeu ca toate aceste activităţi să dureze cât mai mult, căci aşa nu mai suntem obligaţi să privim doar la emisiuni din care lipseşte Dumnezeu şi cele sfinte. Îi doresc multă sănătate şi îl port în rugăciune pentru ca Dumnezeu să-i dea ce e mai bun.

Anghel Lazăr, 67 de ani, pensionar:

Am observat că de un an, de la instalarea PF Patriarh Daniel, viaţa bisericească este mult mai vie, preoţii se implică mai mult în viaţa credincioşilor. Chiar la biserica la care merg eu, părintele desfăşoară activităţi de ajutor social pentru bătrâni. Este lucru mare. Până acum nu era aşa interes. Cred că PF Daniel a schimbat mult în bine bisericile din România. Îi doresc, cu această ocazie, multă sănătate şi putere de muncă, şi să reuşească să vadă înălţată şi Catedrala Mântuirii Neamului, pe care cred că toţi românii o aşteaptă. Să fie blând şi bun cu toată lumea şi să fie un exemplu pentru credincioşi. (Ciprian BÂRA)

„Părintele Patriarh a înţeles care sunt, astăzi, priorităţile misionare ale Bisericii“

Marti, 30 Septembrie 2008

Biserica Ortodoxă Română aniversează astăzi un an de la întronizarea ca patriarh a Preafericitului Părinte Daniel. Cu acest prilej, Preafericirea Sa va participa la sfinţirea noului paraclis din Reşedinţa patriarhală, cu hramul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul“, şi la Sfânta Liturghie, oficiată în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române în primul său an de slujire în demnitatea de patriarh. Sfânta Liturghie va fi urmată de un Te Deum la Palatul Patriarhiei, începând cu ora 12:00, în Sala „Europa Christiana“, la care vor participa membri ai Sfântului Sinod, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu colaboratorii lor, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice româneşti. Evenimentul va continua în Aula Magna, cu un moment aniversar care va reflecta împlinirile şi proiectele aflate în derulare în primul an de patriarhat al Părintelui Patriarh, precum şi alte proiecte iniţiate de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

În aceste momente de sărbătoare, mai multe personalităţi laice şi bisericeşti i-au transmis PF Patriarh Daniel mesaje de felicitare.

Trei priorităţi misionare ale PF Părinte Patriarh Daniel

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în tripla Sa slujire, de Arhiepiscop al Bucureştilor, de Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi de Patriarh al României, cu experienţa acumulată la Iaşi şi în cadrul diferitelor responsabilităţi avute de-a lungul timpului la nivelul Patriarhiei Române, a continuat aşadar strădania distinsului predecesor, PF Părinte Patriarh Teoctist, în coordonarea vieţii parohiale, a vieţii mănăstireşti, a şcolilor teologice, a instituţiilor de caritate şi nu numai. În acelaşi timp, PF Patriarh Daniel a înţeles că în viaţa Bisericii sunt şi priorităţi misionare spre care, cu mai multă insistenţă, Biserica este chemată să se îndrepte astăzi. Aş aminti doar trei în care Părintele Patriarh Daniel s-a implicat cu eficacitate şi cu rezultate foarte frumoase, şi anume: definitivarea textului Statului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii noastre cu tot ceea ce înseamnă, de la viaţa de parohie până la cea de patriarhie, existenţa unor reglementări clare şi eficiente pentru misiunea Bisericii. De asemenea, a înţeles urgenţa misionară numărul 1 a Patriarhiei noastre, şi anume grija pentru comunităţile româneşti din afară, înfiinţându-se în acest sens eparhii noi în Spania, Italia, în Australia, în ţările nordice. De asemenea, pornind de la experienţa ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Preafericirea Sa a înţeles necesitatea ca, la nivel de Patriarhie, să existe o preocupare specială pentru misiunea Bisericii, prin intermediul mass-media. Centrul de Presă Basilica, cu posturile de radio şi televiziune Trinitas şi „Ziarul Lumina“, este o iniţiativă concretizată, cu efecte benefice pentru misiunea Bisericii.

Aceste deziderate au devenit în ultimul an realitate şi se cuvine să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru aceasta, mulţumindu-i, în acelaşi timp, Părintelui Patriarh pentru strădania depusă în ogorul Domnului în această perioadă.

De aceea, în numele clerului şi credincioşilor din Arhiepiscopia Iaşilor, rugăm pe Hristos Atotţiitorul să-l ocrotească pe PF Părinte Patriarh Daniel în darul milei şi al iubirii Sale, să-i dăruiască putere pentru tot lucrul bun în Biserică şi să-l înzilească cu ani mulţi, rodnici şi frumoşi în via Sa din România! (IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei)

„Sporirea comuniunii dintre slujitorii şi credincioşii Bisericii noastre“

La plinirea unui an de slujire patriarhală a PF Părinte Daniel, mai întâi mulţumim Domnului pentru lucrarea binecuvântată din viaţa liturgică, pastorală, misionară, cultural-educaţională şi social-filantropică în toată Biserica Ortodoxă Română, în interiorul şi în afara graniţelor ţării, pretutindeni printre românii drepcredincioşi.

Ne bucurăm de sărbătoarea întronizării, care este şi un moment de rugăciune şi de manifestare a sentimentelor de preţuire şi de cinstire a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române din partea tuturor slujitorilor şi a credincioşilor care lucrează în Episcopia Dunării de Jos.

Mai presus de orice, s-ar putea aprecia, la ora sfântă a unui bilanţ a întâiului an de patriarhat, sporirea comuniunii dintre slujitorii şi credincioşii Bisericii noastre prin mai buna comunicare a slujbelor şi a programelor bisericeşti, atât direct în sfintele lăcaşuri, în şcoli şi în aşezămintele social-filantropice, cât şi prin activitatea deosebită a instituţiei „Basilica“, amvon zilnic către sufletele noastre şi de la noi spre Domnul, prin „Ziarul Lumina“, postul de Radio Trinitas şi Trinitas TV, mijloace de aprofundare a dreptei credinţe şi a slujirii comunitare în duhul Tradiţiei Sfinte şi în consens cu cerinţele credincioşilor îndeosebi. (PS Casian, Episcopul Dunării de Jos)

Mesajul credincioşilor români ortodocşi din Europa de Nord

Datorită Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, anul trecut a luat fiinţă şi eparhia noastră, pentru românii stabiliţi în Europa de Nord. Gândul Preafericirii Sale, pe care l-a nutrit încă din prima zi a întronizării, nădăjduim să-i aducă multe bucurii şi mângâieri în misiunea grea pe care o împlineşte cu atâta dăruire.

Cu profundă recunoştinţă şi consideraţie, la acest ceas aniversar, ne îndreptăm mulţumirile către Preafericirea Sa, pentru încrederea şi dragostea părintească pe care ne-a acordat-o, dorindu-i, din tot sufletul, multă sănătate, împliniri în această nobilă slujire şi belşug de bucurii duhovniceşti. Alături de acest mănunchi de urări pe care îl adresez în numele meu şi al tinerei noastre episcopii, vreau să-i pot aduce necontenit roadele ostenelilor noastre din aceste ţinuturi ale Europei.

Vă încredinţăm de rugăciunea şi sfânta noastră preţuire şi să ne trăiţi întru mulţi ani luminoşi şi spornici, Preafericirea Voastră! (PS Macarie, Episcopul Europei de Nord)

„Românii de acasă, cât şi cei din diaspora trăiesc bucuria darului primit“

Călăuzită de Duhul Sfânt, Biserica noastră V-a ales ca Întâistătător, cunoscând bogata experienţă în chivernisirea treburilor bisericeşti, dragostea pentru rânduiala Bisericii, pentru păstrarea şi împodobirea instituţiilor bisericeşti, aşa cum au fost ele binecuvântate de către Sfinţii Părinţi. (...) Românii de acasă, cât şi cei din diaspora trăiesc bucuria darului primit deoarece, în deplină cunoaştere a problemelor bisericeşti şi sociale, împliniţi o lucrare sfântă în via Domnului. Înţelegând necesităţile şi realităţile comunităţilor româneşti, în timpul primului an de slujire patriarhală, aţi rânduit cu ajutorul Sfântului Sinod şi Biserica românească din afara graniţelor ţării. Astfel, românii din Australia şi Noua Zeelandă, beneficiind de grija deosebită şi de părinteasca purtare de grijă, au primit cel mai mare dar din partea Preafericirii Voastre, pentru că în scurt timp a fost înfiinţată Episcopia Australiei şi Noii Zeelande, îngrijindu-vă ca această nouă episcopie să primească episcopul ei canonic.

Pentru toate acestea, în numele meu, al clerului şi credincioşilor Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande, vă transmit, Preafericirea Voastră, urări de sănătate, bucurie întru slujire şi rod bogat, ca să daţi strălucire Bisericii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Întru mulţi şi rodnici ani, Preafericite Părinte Patriarh! (PS Mihail, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande)

Evenimente de real folos în viaţa Bisericii noastre

Au trecut 12 luni şi iată că sunt consemnate atâtea evenimente de real folos în viaţa Bisericii noastre prin purtarea de grijă a PF Părintelui nostru Patriarh Daniel. Întotdeauna aşteptăm cu multă bucurie aceste evenimente, aceste împliniri, acest timp care se scurge, despre care noi ştim că este timpul mântuirii noastre, mai ales în viaţa Bisericii, când, sub ocrotirea aleşilor lui Dumnezeu, a celor care sunt chemaţi să ocârmuiască destinele Bisericii, aceste evenimente sunt pe deplin folositoare şi aşteptate cu o intensitate sufletească deosebită. Ne alăturăm şi noi astăzi tuturor celor care slujesc Biserica noastră şi slujesc Sfânta Ortodoxie şi dorim PF Daniel să aibă viaţă îndelungată şi spor în toate. Ne încredinţăm Bunului Dumnezeu ca totdeauna să fie mijlocitor, să fie ocrotitor şi ajutător vieţii noastre. Întru mulţi şi fericiţi ani, PF Părinte Patriarh Daniel, şi să aveţi şi de acum înainte spor în activitatea spirituală de păstor al sufletelor noastre! (IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei)

Slujirea cea mult obositoare şi plină de valurile furtunoase ale vremii

Preafericitul Patriarh Daniel, după o mare experienţă ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, precum şi ca vicepreşedinte al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, deci fiind în mijlocul problemelor eclesiastice şi administrative, la nivel naţional, a reuşit într-un an de arhipăstorire patriarhală să ne aducă, prin ajutorul lui Dumnezeu, bucuria unor realizări performante din toate punctele de vedere.

Iată că se continuă bucuria canonizării sfinţilor români. După canonizarea şi proclamarea celor nouă sfinţi nemţeni, au urmat canonizările sfinţilor: Dionisie Exiguul sau cel Mic din Dobrogea; Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti şi domnitorul Neagoe Vodă Basarab.

În acest context fericit, au fost proclamaţi şi Sfinţii Martiri Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu; Vasile din Mocod; Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu, tot din cadrul Patriarhiei Române, bucurie pentru toţi credincioşii (...) Pentru ca obştea românească ortodoxă şi cea internaţională să cunoască Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Patriarh Daniel a iniţiat, şi Sfântul Sinod a aprobat, pregătirea ştiinţifică a unui Dicţionar al Ortodoxiei Româneşti.

Tot în această paletă multicoloră duhovniceşte, se continuă dinamic traducerile din Sfinţii Părinţi, lucrare importantă pentru credinţa şi cultura fiilor Bisericii străbune, a celor care vor să-şi îmbogăţească viaţa duhovnicească şi culturală.

Iniţierea tipăririi unor lucrări şi albume cu mitropoliţii şi domnitorii Ţării Româneşti vine să întregească lucrarea de un an bogat în rodiri patriarhale, adăugându-se cărţile tipărite ale Preafericirii Sale, autor de adâncă înţelepciune şi aleasă cărturărie.

În acest context, dorim să menţionăm şi retipărirea primului Liturghier în spaţiul românesc, din 1508, al iscusitului tipograf Macarie, precum şi tipărirea, în premieră mondială, a Liturghierului în limbajul mimico-gestual, precum şi Simbolistica Semnelor.

Bucuria cea mare a Bisericii Ortodoxe Române, adusă de Patriarhul ctitor, Daniel, este postul de radio Trinitas bucuria auzului şi a inimii; postul de televiziune Trinitas, bucuria privirii, auzului şi a inimii, precum şi primul cotidian creştin ortodox din România şi lumea toată, cu numele cel tămăduitor de Lumina! (...)

Ce să mai vorbim acum de restaurarea rapidă a catedralei din Dealul Patriarhiei? Cunosc şi eu ce înseamnă o restaurare sau consolidare. Dar ceea ce am văzut şi se vede la catedrală este ceva uimitor. Acest iureş a dus şi la sfinţirea locului noii Catedrale Patriarhale, în zidirea căreia, Părintele Patriarh Daniel îşi pune marile sale nădejdi. (...)

Pentru toate acestea îi mulţumim Sfintei Treimi, Tuturor Sfinţilor, Părintelui Patriarh Daniel şi celor care au stat la lucru zi de zi cu Preafericirea Sa!

Întru mulţi şi buni ani, sănătoşi, dinamici şi cu împliniri ca şi până acum, Vă urează Sanctităţii Voastre, Părinte Patriarh Daniel, argeşenii şi muscelenii, cu ierarhul lor. (PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului)

„Evidenţiem amplificarea misiunii sociale a Bisericii, cu rezultate remarcabile“

Mesajul domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministrul României

Salutăm cu bucurie acest moment al aniversării unui an de când aţi fost întronizat ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române. În acest an, printr-o dăruire impresionantă în slujirea la care aţi fost chemat, aţi promovat valorile Ortodoxiei într-o perspectivă cuprinzătoare, într-un spirit al dialogului atât cu celelalte culte, cât şi cu reprezentanţii autorităţilor de stat.

Apreciem intensificarea misiunii pastorale, în mod special prin înfiinţarea de noi eparhii în ţară şi străinătate. Am observat o atenţie sporită acordată comunităţilor româneşti din străinătate, ţinând cont de rolul Bisericii, de coagulare şi de susţinere a comunităţilor româneşti din diaspora.

Evidenţiem amplificarea misiunii sociale a Bisericii, cu rezultate remarcabile în diferite domenii ale asistenţei sociale, filantropiei şi asistenţei medicale. Astfel, poate fi valorificat cadrul generos stabilit prin Protocolul de cooperare în domeniul incluziunii sociale semnat împreună, între Guvernul României şi Patriarhia Română.

O realizare importantă o constituie finalizarea şi adoptarea Statutului Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut de Guvernul României, care actualizează perspectiva şi coordonatele concrete ale misiunii Bisericii în societatea contemporană.

Este de subliniat intensificarea misiunii culturale de mare actualitate prin cultivarea dialogului dintre teologie, cultură şi ştiinţă, precum şi o susţinere a procesului educaţional reflectat în învăţământul religios şi teologic. Rezultatele misiunii Bisericii precum şi o comunicare transparentă şi performantă a acesteia cu societatea sunt evidenţiate prin instituţiile pe care le-aţi ctitorit: Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas, cotidianul „Ziarul Lumina“ şi Agenţia de Ştiri Basilica.

Preafericirea Voastră, suntem încredinţaţi că prin slujirea jertfelnică şi consecventă a Bisericii Ortodoxe Române, veţi spori prestigiul acesteia în contextul naţional şi internaţional, confirmându-i rolul de reper spiritual şi de factor al coeziunii sociale în societatea românească.

Vă dorim o slujire îndelungată cu cât mai multe împliniri, spre binele Bisericii şi al ţării!

Mesajul evanghelic prin mass-media

Odată cu întronizarea noului Patriarh, în istoria Bisericii noastre a început o nouă etapă, mult mai vie şi mai dinamică. Într-un timp foarte scurt, au demarat o serie de proiecte misionare de absolută necesitate în vremurile în care le trăim, pe care le vom trece pe scurt în revistă.

Astfel, continuând misiunea începută în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, la mai puţin de o lună de la întronizare, Patriarhul Daniel a inaugurat, pe 27 octombrie, un centru de presă modern, care cuprinde televiziune, radio, cotidian, săptămânal, agenţie de ştiri şi birou de presă. Acestea au scopul de a intensifica, într-o lume marcată de secularizare, misiunea spirituală a Bisericii, de a propovădui Evanghelia lui Hristos printr-un mesaj actual, accesibil publicului larg.

De asemenea, la numai două luni de la întronizare, pe 29 noiembrie, Patriarhul românilor, alături de membrii Sfântului Sinod, punea piatra de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului, un vis mai mare decât un secol, pentru care predecesorul său, vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, a iniţiat zeci de demersuri.

Sub purtarea de grijă a Părintelui Patriarh Daniel, în acest an de nouă arhipăstorire, a fost definitivat şi aprobat noul Statut pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa Sfântului Sinod din 28 noiembrie 2008, care a intrat în vigoare odată cu recunoaşterea sa prin hotărârea Guvernului României din 16 ianuarie 2008. De asemenea, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a aprobat înfiinţarea a patru noi eparhii, în ţară şi în străinătate şi reactivarea celor patru eparhii în Mitropolia Basarabiei, recunoscute juridic de autorităţile de stat din Republica Moldova. În plus, au fost aleşi zece ierarhi pentru ocuparea scaunelor chiriarhale vacante sau nou-înfiinţate şi episcopi-vicari la eparhii.

Menţionăm şi Protocolul de cooperare în domeniul incluziunii sociale, semnat pe 2 octombrie 2007, între Guvernul României şi Patriarhia Română, protocol ce are ca scop reglementarea şi coordonarea acţiunilor de cooperare în domeniul incluziunii sociale.

Continuând lucrarea sfântă începută în această direcţie de patriarhul Justinian în anii 1950-1955 şi reluată de Patriarhul Teoctist, începând cu anul 1992, cel de-al şaselea patriarh al Bisericii noastre a iniţiat personal sau a sprijinit solicitările eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a noi sfinţi români, astfel încât, în numai un an de patriarhat, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 noi sfinţi români.

În domeniul construcţiilor bisericeşti, prin directa îndrumare a Patriarhului Daniel s-au executat lucrări de consolidare, restaurare, instalaţii şi amenajări la Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“. De asemenea, Preafericirea Sa a iniţiat numeroase lucrări de reparaţii şi restaurare, care sunt în curs de finalizare, la „Aula Magna Teoctist Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei, precum şi lucrări de consolidare, reparaţii şi reamenajări la Reşedinţa Patriarhală, inclusiv amenajarea unui nou paraclis, cu hramul „Sfântul Grigorie Luminătorul“, care va fi sfinţit astăzi.

În plan educaţional, amintim înfiinţarea Biroului de catehizare în cadrul Sectorului teologic educaţional al Patriarhiei, precum şi hotărârea de a se înfiinţa birouri de catehizare a copiilor şi tinerilor în parohiile de pe cuprinsul Patriarhiei Române.

Noi parohii şi mănăstiri în Arhiepiscopia Bucureştilor

În Arhiepiscopia Bucureştilor, în acest an, au fost hirotoniţi, pe seama parohiilor vacante, 62 de preoţi şi 25 de diaconi, iar pentru o dinamică şi eficientă activitate la parohie, doar în acest an au fost înfiinţate 19 parohii şi 51 de noi posturi de preot, iar 43 de parohii din Arhiepiscopie au fost rearondate.

Grija Părintelui Patriarh pentru lăcaşurile de cult s-a concretizat prin punerea pietrei de temelie pentru 18 biserici, prin târnosirea a patru noi lăcaşuri de cult şi sfinţirea sau resfinţirea a încă opt, prin continuarea lucrărilor începute la mai multe biserici, case parohiale, clopotniţe, aghiazmatare, lumânărare, cancelarii şi prin restaurări, consolidări şi reparaţii capitale.

În ceea ce priveşte viaţa monahală, la iniţiativa şi sub directa purtare de grjă a Preafericirii Sale, din cele 28 de mănăstiri şi şapte schituri din cuprinsul Eparhiei Bucureştilor, patru au fost înfiinţate şi două reînfiinţate.

Lucrarea social-filantropică în Arhiepiscopia Bucureştilor s-a intensificat prin derularea a 21 de noi programe, prin înfiinţarea şi amenajarea de noi centre sociale, cămine, cabinete şi aşezăminte sociale, prin campanii şi programe de informare pe diverse teme.

Important de menţionat este şi faptul că, după şase decenii, s-a reînnodat tradiţia pelerinajului, organizându-se în oraşele mari de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor „Pelerinajul de Florii“, la care au participat numeroşi preoţi şi mii de credincioşi. (N. Balaban)

Palatul Patriarhiei, descoperit în istorie şi imagini

Ciprian BÂRA

Marti, 30 Septembrie 2008

Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei a găzduit ieri lansarea volumului „Palatul Patriarhiei - de la Camera Deputaţilor la Casa Bisericii“, realizat de domnul inginer dr. Nicolae Noica. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a altor membri ai Sfântului Sinod. În cadrul lansării, cei prezenţi au vizionat un film de prezentare a Palatului Patriarhal, realizat de Trinitas TV.

Momentul lansării a fost deschis de către Preasfinţitul Vincenţiu Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, care a făcut un scurt istoric al Palatului Patriarhal şi al unor momente importante petrecute în acest ansamblu. Televiziunea Trinitas a oferit celor prezenţi un film de prezentare a Palatului, realizat de către Anca Filoteanu.

După vizionarea filmului de prezentare, domnul Peter Derer, coautor al volumului şi preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România, a subliniat unele concluzii pe baza cercetării istoriei Palatului din Dealul Patriarhiei, din punct de vedere arhitectural şi urbanistic. „Una dintre şansele Bucureştiului de a deveni capitală a fost şi existenţa sediului Mitropoliei, atestată în clădirea construită de Constantin Şerban, la doi ani după ce a fost distrus scaunul domnesc din Târgovişte. Mitropolia a fost reconfirmată în 1968, la 8 iunie, acum 340 de ani. Prin această apropiere s-a definit şi nuanţat în trecut legătura dintre Biserică, cu sediul mitropolitan, şi Stat, sediul Adunării Deputaţilor. Prin recentul transfer al fostului Palat al Camerei Deputaţilor către Biserica Ortodoxă Română, se revine, probabil, la ideea iniţială, aceea de a crea un sediu religios distinct în capitala Ţării Româneşti a Principatelor Unite ale României Mari“, a spus dl Derer.

Radiografia critică a acestui album a fost realizată de către criticul literar Cristea Enache, care a subliniat că astfel de forme de cinstire a valorilor trebuie duse mai departe, pentru că sunt importante şi pentru că ne definesc în ceea ce avem noi mai profund şi mai rezistent.

„Această construcţie şi acest album care-i înfăţişează istoria merg pe direcţia rezistenţei în timp a clădirilor, fie ele şi spiritualizate, care sunt făcute cu materiale profane şi care sunt menite să supravieţuiască epocii în care au fost create şi să lase semne vii urmaşilor“, a precizat dl Enache. În continuare, editorul volumului, Stelian Ţurlea, a prezentat cuprinsul volumului şi tehnicile deosebite prin care a fost creat.

O datorie de a definitiva proiectul prezentării Palatului Patriarhal

Autorul volumului „Palatul Patriarhiei - de la Camera Deputaţilor la Casa Bisericii“, Nicolae Noica, a remarcat faptul că realizarea acestei ediţii a apărut la iniţiativa Părintelui Patriarh Daniel şi că acest volum reprezintă pentru toţi cei de astăzi o datorie de a definitiva proiectul prezentării Palatului Patriarhal.

În încheiere, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a binecuvântat pe cei prezenţi şi a vorbit despre importanţa deosebită a volumului. „Suntem recunoscători celor care au iniţiat şi au construit această clădire şi mai ales domnului profesor Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriale, pentru faptul că ne-a ajutat să punem în evidenţă această clădire pe care noi o folosim acum. Aici îşi au sediile posturile de radio şi televiziune Trinitas, aici se găseşte o parte din administraţia patriarhială şi, în viitor, vom aduce cancelaria şi cealaltă parte a administraţiei patriarhale. Dorim să le mulţumim domnului profesor Nicolae Noica şi tuturor celor care ne-au ajutat să scoatem această monografie-album şi, în mod deosebit, suntem recunoscători editurii, care în timp record a publicat 200 de exemplare. Mulţumim lui Dumnezeu şi-L rugăm să ne dăruiască bucuria lucrului bine făcut şi bucuria de a arăta recunoştinţă faţă de înaintaşi. Această recunoştinţă se amplifică atunci când le urmăm exemplul şi lăsăm şi noi, din timpul nostru, operă de valoare, operă cu semnificaţie de simbol, care poate, peste timp, aduce comuniune între generaţii, spre slava lui Dumnezeu şi spre binele tuturor celor care ştiu să preţuiască valorile“, a spus Părintele Patriarh.

(http://www.ziarullumina.ro)

Scrisoare deschisa adresata domnului Geoana de catre europarlamentari PD-L

---

Scrisoare deschisă adresată domnului Mircea Geoană, presedintele PSD, de către Rares Niculescu, Marian Zlotea, Sebastian Bodu, Călin Rus, David Dragos Florin, Constantin Dumitriu, Mihaela Popa - europarlamentari PD-L

“Stimate domnule senator Mircea Geoană,
Am aflat că ati propus ca românii care muncesc în străinătate să fie încurajati să se întoarcă în România. Initiativa domniei voastre, chiar dacă este profund demagogică, ar fi lăudabilă, cu o conditie numai: să se întemeieze pe realităti si nu pe simpla dvs. dorintă de a câstiga alegerile.

Totusi, dorim să vă informăm cu privire la următorul aspect, despre care probabil ati fost informat eronat:

Ati precizat că ati făcut referire la fondurile care, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală convenit cu UE, pot fi accesate de tinerii fermieri. Vă informăm că măsura la care ati făcut referire, «Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri», nu a intrat încă în aplicare, din cauza incompetentei guvernului pe care – cu fermitate, generozitate si mult interes politic si personal – îl sustineti si l-ati sustinut în ultimii doi ani. Această măsură - Instalarea tinerilor fermieri - ar fi trebuit să fie aplicabilă de la începutul lunii septembrie. Cu toate acestea, astăzi, 25 septembrie, tinerii României nu s-au ales decât cu vorbele dvs. goale, aruncate în prag de campanie electorală.

Ati precizat că ati făcut referire la fondurile care, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală convenit cu UE, pot fi accesate de tinerii fermieri. Vă informăm că măsura la care ati făcut referire, «Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri», nu a intrat încă în aplicare, din cauza incompetentei guvernului pe care – cu fermitate, generozitate si mult interes politic si personal – îl sustineti si l-ati sustinut în ultimii doi ani. Această măsură - Instalarea tinerilor fermieri - ar fi trebuit să fie aplicabilă de la începutul lunii septembrie. Cu toate acestea, astăzi, 25 septembrie, tinerii României nu s-au ales decât cu vorbele dvs. goale, aruncate în prag de campanie electorală.

Vă informăm si ce ar fi presupus această măsură: după cum îi spune si numele, această măsură urmăreste atragerea tinerilor în activitătile agricole, unde se simte deja lipsa acestora. Tinerii fermieri cu vârsta sub 40 de ani pot beneficia de prime de instalare între 10.000 de euro pentru cea mai mică dintre exploatatiile eligibile, 25.000 de euro pentru cea mai mare dintre acestea. În cadrul acestei măsuri pot fi sprijiniti circa 14.000 de tineri fermieri, deci sunteti departe de a fi realist în aprecierea dvs.


Această măsură ar fi trebuit să înceapă să fie aplicată de la începtutul acestei luni, potrivit anuntului oficial al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale. Din nefericire, pentru că guvernul pe care îl sprijiniti este lipsit de competentă si de dorinta de a servi interesul public, acest lucru nu s-a întâmplat. Fără nicio explicatie, fără nicio scuză! De altfel, guvernul pe care îl sprijiniti se face vinovat si de alte monstruozităti în aplicarea Programului Național de Dezvoltare Rurală, programul care reglementează modul în care vom investi fondurile în valoare de circa opt miliarde de euro pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispozitie pentru a solutiona problema sărăciei în mediul rural.

Ultima dintre aceste monstruozităti priveste fondurile pentru micro-întreprinderi si pensiuni în mediul rural (Măsurile 312 si 313 din PNDR):
«Ghidurile solicitantului» pentru cele două măsuri au fost publicate cu doar o zi înainte de lansarea cererii de proiecte (în 17 septembrie, iar depunerea cererilor a inceput la 18 septembrie); în conditiile în care depunerea proiectelor în cadrul acestei sesiuni se încheie în 30 octombrie, iar «ghidurile» prevăd nenumărate proceduri biroctatice, numai solicitantilor care au cunoscut continutul ghidurilor înainte de lansarea oficială – deci clientelei dumneavoastră politice – le va fi posibil să se încadreze în aceste termene.
Pe lângă aceasta, MADR este încă restant cu măsurile privind «Înfiintarea grupurilor de producători» (Măsura 142) si «Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistentă» (Măsura 141). Aceste măsuri, printre cele mai importante din PNDR, ar fi trebuit deja să fie aplicabile.

Asteptăm, în continuare, noi gafe ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în aplicarea Programului National de Dezvoltare Rurală, asemănătoare celor cu care deja ne-a obisnuit.

Vă asigurăm, domnule senator, că în urma alegerilor din luna noiembrie, pe care
Partidul Democrat Liberal le va câstiga, vom remedia aceste neajunsuri si vom orienta fondurile pentru dezvoltare rurală către oamenii simpli, asa cum ar fi trebuit să fie de la început.

Vă asigurăm, de asemenea, domnule senator, că acest demers nu are alt rol decât de a vă împiedica să faceti în continuare noi afirmatii ridicole, în misiunea pe care v-ati asumat-o, împreună cu partidul pe care îl conduceti, de a arunca vorbe goale si praf în ochii cetătenilor.


Cu stimă,
Deputati în Parlamentul European,
Rares Niculescu,
Marian Zlotea,
Sebastian Bodu
Călin Rus,
David Dragos Florin
Constantin Dumitriu
Mihaela Popa

(http://www.pd.ro)

La timpuri noi, vinovat doar Bălălău

---

Timpuri Noi - Balalau
Cine-i vinovat de tot ce-i rau,
Cica, cica, cica Balalau
Capul cit o nuca insa greu,
Cica, cica, cica Balalau
Nu te mai mira ca foarte-n jurul tau
Cica, cica, cica Balalau
Face-ntotdeauna tambalau,
Cica, cica, cica Balalau
Mahalaua-i plina, zvonul rau circula
Ca cica Balalau
Intra, iese cand vrea din bulau,
Cica, cica, cica Balalau
Cine l-o baga pe Balalau,
Cica, cica, cica Balalau
Cine-l va elibera din nou,
Ba-la-lau

Rau e sa te cheme Balalau,
Balalau e ghinionul tau
Reprezinta pentru tine ceasul rau,
Departeaza-te de Balalau,
Balalau, auzi numele sau
Imediat te si gandesti la rau
Nu stai nici in patul tau linistit
Ca-n vis e Balalau
Daca vrei sa scapi de Balalau -
Asta e lucrul cel mai greu,
El se afla permanent in jurul tau,
De la omul mindru pana la lingau,
Oriunde s-ar duce, Bala da de rau
Balalau inseamna tambalau,
Ghinionul lui e ghinionul tau,
Ba-la-lau, yeah!

Balalau e rau, Balalau e zmeu,
Balalau e ce sa-ti spun mereu,
Cind se-nvarte totul in jurul tau,
Pregateste-te ca-i Balalau,
Ba, ba, Balalau,
Baga-ti mintile in capalau,
Lasa-ne in pace altfel iese rau,
Potoleste-te, odata, Balalau
Lumea s-a scirbit de Balalau,
Peste tot e numai Balalau,
Oriunde te duci dai peste Balalau,
Te intorci, dai peste Balalau.

Ce te faci c-atunci cand nu vrei
Balalau este-ntotdeauna cacalau
Mama, ce inflatie de Balalau,
La-ba-lau e ...

8* Ba-la-lau e rau...

(solo)

Stai, nu mai spune ca ma ia cu rau,
Vrei sa spui ca stii ca Balalau,
Vrea sa-si schimbe numele in Brebenel,
Sa-l simpatizeze lumea si pe el,
Brebenel e Brebenel, este altfel
Chiar daca-i tot el,
Atmosfera s-a mai luminat nitel,
Sa-l aplaudam pe Brebenel
Te intrebi acuma cine-i el,
Te intrebi acuma cine-i el,
Parca-i Balalau da-l cheama Brebenel,
Balalau e-acuma Brebenel,
Nu mai sta pe ginduri,
Fa si tu la fel,
Schimba-ti numele in Brebenel,
Fa si tu la fel,
Fa la fel ba.

Mama, ce cosmar...

Omul ca animal politic

---

De cele mai multe ori privim omul ca pe o fiinţă superioară. De fapt cred că omul este un simplu animal care are forţa de a ucide tot în jurul său. După ce am ascultat cum PNL a mărit punctul de pensie cu un discurs interesant prin care mărirea pensiilor nu era o măsură de stânga, nici măcar o măsură socială, am auzit marele Lider PSD spunând fulminant că după alegeri Guvernul condus de el va scădea taxele şi impozitele şi va acorda facilităţi firmelor, fără să bage seama că aceste măsuri sunt de un liberalism plăcut gândirii liberale şi nu celei social-democrate. Într-o lumea alandală în care nimic nu este unde ar trebui să fie, nu ne mai rămâne decât să votăm independenţii.

Urmăriţi cu atenţie filmuleţul de mai jos. Nu vă lăsaţi furat de ansamblu, fiecare dintre personaje are o personalitate a sa. Încercaţi să asociaţi personalitatea fiecăruia cu un personaj politic.
Veţi avea practic o prognoză politică interesantă... la sfârşit rămâne doar unul. Cine este cel asociat lui?

Amicul Groza revine!

---

Nu numai că Darius revine cu un filmuleţ interesant, dar aduce în prim plan şi o voce minunată care stă nefolosită într-o urbe plină de posibilităţi de afirmare.


Jeg Uke

Jason Mraz - I'm yours

well you done done me and you bet i felt it
i tried to get you but you're so hot that i melted
i fell right through the cracks
and i'm trying to get back
before the cool done run out
i'll be giving it my bestest
nothin's going to stop me but devine intervention
i reckon its again my turn to win some or learn some

i won't hesitate no more
no more it cannot wait, i'm yours

well open up your mind and see like me
open up your plans and damn you're free
look into your heart and you'll find love love love
listen to the music of the moment maybe sing with me
ah la peaceful melody
its your godforsaken right to be loved love loved love love

so i won't hesitate no more
no more it cannot wait i'm sure
theres no need to complicate
our time is short
this is our fate, i'm yours

i been spending way too long checking my tongue in the mirror
and bendin over backwards just to try to see it clearer
my breath fogged up the glass
so i drew a new face and laughed
i guess what i'm sayin is there ain't no better reason
to rid yourself of vanity and just go with the seasons
its what we aim to do
our name is our virtue

i won't hesitate no more
no more it cannot wait i'm sure
theres no need to complicate
our time is short
it cannot wait, i'm yours

Salvador Dali

---

Geopolitical Child sursa: http://www.leninimports.com

The Poetry of America - Cosmic Athletes sursa: http://www.leninimports.com


sursa: http://classicalvalues.com


sursa: http://www.spikemagazine.com


sursa: http://www.allthingsbeautiful.com

sursa: http://images.google.ro

Salvador Dalí Argus (Black & White)	Salvador Dalí Athene: From the Mythology Suite	Salvador Dalí Blue Horses
Salvador Dalí Diane de Poitiers	Salvador Dalí Flower Woman with Soft Piano: From the Hippies Suite

Salvador Dalí Judgement Paris: From the Mythology Suite	Salvador Dalí Kneeling Knight: From the Faust Suite	Salvador Dalí Le Vitrail
Salvador Dalí Leaf Woman: From the Venus in Furs Suite	Salvador Dalí Les Chants de Malador 1934	Salvador Dalí Nude with Garter: From the Hippies Suite

Salvador Dalí Pegasus: From the Mythology Suite	Salvador Dalí Piano Under Snow	Salvador Dalí Saint Anne
Salvador Dalí The Bust: : From the Faust Suite	Salvador Dalí The Christ	Salvador Dalí The Demons: From the Mao Tse Tung Suite

Salvador Dalí The Pagoda: From the Hippies Suite	Salvador Dalí Torso: From the Venus in Furs Suite	Salvador Dalí Whips Alley: From the Venus in Furs Suite
Salvador Dalí Witiches with Broom: From the Faust Suite	Salvador Dalí Woman Holding Veil: From the Venus in Furs Suite	Salvador Dalí Woman in the Waves: From the Hippies Suite

sursa: http://www.artnet.com

sursa: http://cgfa.dotsrc.org


sursa: http://www.fotos.org








sursa: http://profile.myspace.com/index.cfm?fuseaction=user.viewprofile&friendid=165324562


sursa: http://curente.artline.ro

sursa: http://www.solarnet.org

Cei ce vor fi

---

“Iris - Cei ce vor fii”

Mai e putin,mai e un pic
Pana la marele nimic
Mai e o clipa sau un ceas
Din tot ce-a fost si-a mai ramas

Mai e putin,mai e un pic
Si am sa-ncerc sa ma ridic
Si sa redau iar linistea
Gandului de-a ma-nalta

Ma-ntorc si eu in pomi,in flori
In nebunia de culori
Mai e un strop de gand de vis
Fara durere si cuvant
Ma fac o mana de pamant
Cat iei pe deget va salva
Ma intorc in cei ce vor fii
Cei ce vor fii,cei ce vor fii
Cei ce vor fii

Mai e un strop de gand de vis
Si inalt un strigat spre abis
Din inaltimea gindului
Privesc la cei ce vor veni.

Mai e o clipa sau un ceas
Pina la marele popas
Si inalt iar strigatul spre cer
Sa descifrez acest mister.
Misterul este astazi vis
Si drumurile s-au deschis,
Si ne-naltam din nou spre cer.
Fara durere si cuvint,
Ma fac o mana de pamant
Cat iei pe deget va salva
Ma intorc in cei ce vor fii
Cei ce vor fii,cei ce vor fii
Cei ce vor fii

Mai e putin , mai e un pic
Pana la marele nimic.
Mai e o clipa sau un ceas
Din tot ce-a fost ce-a fost si a mai ramas.

Mai e putin , mai e un pic
Si am sa-ncerc sa ma ridic
Si sa redau iar linistea
Gindului de-a ma-nalta.

Ma intorc si eu in pomi, in flori
In nebunia de culori
Mai e un strop de gind, de vis.
Fara durere si cuvint,
Ma fac o mana de pamant
Cat iei pe deget va salva
Ma intorc in cei ce vor fii
Cei ce vor fii,cei ce vor fii
Cei ce vor fii

Nunta Politică

---

Mă întrebam de ce nunţile politice se duc pe apa sâmbetei. Ieri vorbeam cu cineva cum PD-L nu s-a dovedit atât de liberal pe cât sperau liberalii. Mai exact spuneam:

Îmi aduc aminte că PLD avea pe vremuri un site. În săptămâna unirii cu PD, pe site apărea undeva că noua formaţiune va adopta platforma liberală, şi chiar m-a mirat în acea perioadă că site-ul PD avea un statut şi un program politic iar PLD xu totul alte năzuinţe… pentru PDL. Până la urmă s-a negociat. Probabil. Cu toate acestea îmi permit să citez de pe un site care nu a fost încă şters, un site numite Platforma Liberală şi aflat, încă la ora la care scriu, la adresa:

http://www.platformaliberala.ro/ro/menu-orizontal/intreb259ri-frecvente/

Iată citatul:

Este platforma liberală un document programatic al unui eventual viitor partid prezidenţial?

Nu. Aşa cum îi spune şi numele Platforma liberală este un document adresat membrilor PNL şi tuturor cetăţenilor care cred în valorile liberalismului. Or, preşedintele Traian Băsescu nu s-a arătat niciodată un adept explicit al liberalismului. Am fi bucuroşi să devină, dar, oricum într-o federaţie de dreapta este loc pentru toate opţiunile. Acesta este avantajul construcţiei politice pe care o propunem: vom avea puterea unităţii, dar şi şansa ca fiecare dintre noi să-şi păstreze identitatea doctrinară despre care crede că îl reprezintă.

Tot acolo mai puteţi găsi ceva interesant numit PARTIDUL LIBERAL DEMOCRAT - PROGRAM POLITIC, un document care înlocuieşte cumva platforma liberală. Am să citez şi de acolo la întâmplare:

Partidul Liberal Democrat s-a constituit din necesitatea recuperării valorilor fundamentale ale liberalismului clasic şi din necesitatea formării unei entităţi politice deschise tuturor cetăţenilor români care împărtăşesc valori politice de centru şi de centru-dreapta pentru a crea cadrul necesar unificării curentelor politice de natură liberală, conservatoare şi creştin-democrată.

Observă cineva un curent conservator venit de nu ştiu unde?
Probabil că nu. Conservatorismul este înjurat de dimineaţă până seară de susţinătorii PD-L, alături de democraţia-socială, fără să realizeze că înjură chiar partidul pe care îl susţin.

Şi aş mai adăuga un mic citat:

Partidul Liberal Democrat s-a născut din nevoia cetăţenilor României de a se regăsi, doctrinar şi organizatoric, într-o forţă politică puternică de centru-dreapta. Partidul Liberal Democrat este vehiculul politic capabil să ofere cetăţenilor României, dintr-o perspectivă care ţine cont de identitatea naţiunii noastre, şanse egale într-o societate capitalistă bazată pe concurenţă onestă. În acelaşi timp, el este capabil să exprime la nivel european opţiunile lor politice, economice şi culturale.

Eu vreau să mă regăsesc doctrinar în acest partid, conform cu certificatul de naştere al PD-L. Şi ce să vezi, tot primesc răspunsuri de tipul “doctrina nu e importantă în acest moment”. Atunci de ce s-a mai născut acest partid?

În timp ce scriam aceste lucruri îmi dădeam seama de cât de perfidă este lumea ideologiilor exacte. Cum să reziste o "căsătorie" ideologică când ideologia în partide este un respect inexistent pentru gândire, o soluţie declarativă şi decorativă, nu şi faptică, de întocmire a unor criterii de mulţime de oameni?

Am ascultat, în miez de noapte, o emisiune în care se dezbătea uşurinţa aplicării instituţiilor de tip căsătorie sau divorţ. Mi-am adus aminte apoi şi de faptul că întreaga săptămână am auzit, ca pe un zgomot de fond, despre divorţul Mihaelei Rădulescu (primul semn cred că a fost că nu a luat numele soţului, nu-i aşa?).

Azi dimineaţă mi-au căzut ochii peste un ziar pe care nu l-am citit peste weekend şi am observat nişte poze vechi de români. Sunt un pasionat al pozelor vechi şi nu am rezistat. Am luat imediat Ziarul Lumina, căci despre el este vorba, l-am desfăcut şi am văzut articolul: PREGĂTIRI, ODINIOARĂ, PENTRU MASA DE NUNTĂ. În acel moment mi s-au legat toate în cap. Nu pot deci să nu dau integral acest articol, mulţumind celor de la Ziarul Lumina pentru faptul că domniile lor găzduiesc asemenea articole.

Pregătiri, odinioară, pentru masa de nuntă

Oana RUSU

Sambata, 20 Septembrie 2008

După ceremonia de la biserică, cel mai important moment al nunţii în comunitatea tradiţională era masa sau ospăţul. De aici nu lipseau anumite feluri de mâncare care erau servite, în mod tradiţional, la o astfel de ocazie. Bucatele servite la masa de nuntă au o semnificaţie aparte, rituală. „Alimentaţia rituală a nunţii nu poate fi mai bine exemplificată decât prin alimentul principal, pâinea, întruchipare a hranei esenţiale, care semnifică trupul şi se asociază vieţii active. Românii privesc pâinea ca pe o fiinţă vie, fiind chiar întruchiparea lui Dumnezeu, astfel că era aşezată la loc de cinste pe masă, învelită într-un ştergar alb şi curat, lângă icoană“, a spus Marcel Lutic, etnograf în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei.

„Potrivit lui Ovidiu Bârlea, din punctul de vedere al funcţiei şi finalităţii rituale, acţiunile cuprinse în scenariul nunţii pot fi cuprinse în riturile de trecere, ce marchează ruperea de stadiul de flăcău sau fată. De asemenea, erau întâlnite riturile sau practicile care asigurau belşugul în gospodărie şi sporul la copii. Un alt gen de acţiuni erau cele apotropaice, care aveau ca scop apărarea miresei sau a mirelui de acţiunile nocive. Aceste funcţii nu anulează rosturile socio-economice, ludice sau estetice ale nunţii“, a spus Marcel Lutic, etnograf în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei.

Termenii „căsătorie“, „însoţire“, „soţ“, „soţie“, ca şi predominanţa simbolurilor sunt puse sub semnul lui „doi“ şi al „perechii“, care sunt asociate ideii formării cupului.

Apropierea şi armonizarea celor două părţi, a mirilor sau a celor două grupe de neamuri se realizează printr-o serie de acte ritual-simbolice. Unele dintre aceste acte sunt de natură alimentară, precum cernerea făinii, plămădirea împreună a aluatului, băutul din acelaşi pahar şi mâncatul din aceeaşi farfurie, precum şi masa comună.

„Nunta tradiţională conservă limbaje şi coduri ancestrale, printre care se poate remarca şi elementele unei alegorii a vânătorii, în care mireasa apare ca o ciută vânată de mirele vânător. În limbajul unei simbolistici vegetale, mireasa e o floare, iar mirele e un pom, de obicei un brad. Nunta mai aminteşte de o cucerire, fapt ce se poate observa în momentul în care mirele intră în curtea miresei. Consumul excesiv al unor alimente şi băuturi, ruptul găinii sugerează ruptura existenţială pe care o aduce nunta“, a spus Marcel Lutic, etnograf în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei.

Pâinea şi sarea, alimentele primordiale

„Alimentaţia rituală a nunţii nu poate fi mai bine exemplificată decât prin alimentul principal, pâinea, întruchipare a hranei esenţiale, care semnifică trupul şi se asociază vieţii active. Alăturarea pâinii de sare este frecventă. Românii privesc pâinea ca pe o fiinţă vie, fiind chiar întruchiparea lui Dumnezeu, astfel că este aşezată la loc de cinste pe masă, învelită într-un ştergar alb şi curat, lângă icoană. Cernerea făinii, plămădirea şi coacerea pâinii erau rezervate în exclusivitate femeii şi reprezentau acte sacrale, în vreme ce ruperea sau tăierea pâinii şi împărţirea ei reveneau bărbatului“, a arătat Lutic.

De asemenea, colacul şi coptura rituală mediază, în opinia etnologilor, opoziţiile, stabileşte legături între cei vii şi cei din cealaltă lume, dintre cer şi pământ, a mai spus etnograful care a adăugat că pâinea, mai ales „colacul rotund, este simbolul soarelui sau al lunii, având chiar valenţele unei nunţi cosmice între cele două astre. Colacul este un obiect al sacrificiului ritual, înlocuind chiar sacrificiile animale. Prezenţa colacului la nuntă poate avea legătură şi cu simbolistica fertilităţii“.

Ţăranii erau convinşi că pe fiecare bob de grâu se află chipul lui Hristos

Simbolistica pâinii şi a colacului este legată de cea a grâului, considerat de origine divină, precum şi un mijloc de stimulare a fertilităţii, prezent în toate riturile de trecere.

„În tradiţia creştină, boabele de grâu sunt chiar o reprezentare a lui Hristos, ţăranii fiind convinşi că pe fiecare bob de grâu se află chipul lui Hristos“, a arătat Lutic.

Aproape la fel de importantă ca şi pâinea este sarea, asemănată cu focul eliberat din apă şi asociată înţelepciunii, hranei spirituale. Sarea este simbolul fraternităţii, al cuvântului dat, al unei alianţe care nu poate fi ruptă.

Un exemplu al folosirii sării îl constituie nunţile din Caraş-Severin. Aici, mama mirelui îi aşteaptă pe tinerii căsătoriţi în faţa uşii, le încinge „brăcerile“ şi îi trage în casă, unde le dă rachiu şi îi pune să lingă sare de pe pâine.

Sarea mai era folosită pentru a alunga duhurile rele, astfel că, de multe ori, unele alimente rituale erau mai sărate.

Borşul cu frecăţei, răciturile şi găina erau nelipsite de pe masă

„Un fel nelipsit era borşul cu frecăţei sau cu fasole, care avea o zeamă consistentă şi acrişoară. Frecăţeii se făceau în mod obişnuit din făină de grâu, cu apă rece. Borşul acesta care se servea la masa de nuntă putea să fie şi din tocmăgei sau tăiţei, care erau făcuţi dintr-un aluat frământat cu ou şi care era tăiat cu cuţitul, înainte de a fi pus la fiert“, a spus Marcel Lutic, etnograf la Muzeul Etnografic al Moldovei.

Totuşi, „cei care erau mai cu dare de mână făceau borşul cu carne, borşul fiind numit «zamă» sau «dzamă». Acest borş se face cu carnea tăiată bucăţele, pusă la fiert cu verdeţuri, iar când se apropie de final, se adăuga sarea şi «chiperul». Când borşul era gata, se dregea cu ou sau cu smântână şi se dădea la masă“, a mai spus Lutic.

Cozonacii, nelipsiţi în Moldova

Pâinea sau pita era la mare cinste la masa de nuntă. Pâinea era pregătită de gospodine în casă; făina se cernea într-o covată mare, se opărea, se punea dospeala şi apoi se punea aluat de mălai, se frământa şi se punea la crescut, la loc cald. Când aluatul era crescut, se făceau diverse forme, care se puneau în tăvi sau tingiri. Acestea erau puse pe o lopată şi apoi erau introduse în cuptorul gata încălzit, a mai arătat etnograful.

Pâinea pentru nuntă avea, de cele mai multe ori, modele speciale, cel mai adesea de flori. Aceste forme erau făcute cu lingura sau cu furculiţa.

Colacii, prezenţi la nunţile de altă dată, se făceau din făină de grâu, cernută prin sita cea deasă, într-o covată mare. Plămădeala se făcea din făină de grâu cu drojdie cumpărată special de la târg. Aluatul se fărmântă, se pune la dospit şi apoi se fac funii lungi, care se împletesc în două, trei sau patru, în funcţie de modelul preferat, după cum a spus Marcel Lutic.

Cozonacii sunt mai des întâlniţi la nunţile din Moldova. În aluatul lor se punea drojdie, miere sau zahăr, pentru a fi dulci. Deşi se mânca în mod obişnuit ca desert, la nuntă, cozonacul se mai mânca şi în loc de pâine.

Găluştele sau sarmalele erau, la fel, aproape nelipsite de la masa de nuntă. Umplutura sarmalelor se învelea cel mai adesea în frunze de varză sau de vie, opărite sau murate. Nu lipeau nici frunzele de podbal, ştevie, fasole, sfeclă, tei, paltin, hrean. Găluştele se făceau din carne sau din brânză sau urdă, la care se adaugă orez.

Friptura era, de asemenea, nelipsită, fiind şi unul dintre cele mai apreciate feluri de la masa nuntaşilor. Aceasta se făcea din felurite tipuri de carne. Carnea se prăjea în tigaie sau hârgău, se punea unt, untură sau slănină, după ce era gata prăjită, friptura se servea cel mai des cu mujdei de usturoi care nu lipsea sub nici o formă, fiind unul dintre cele mai importante ingrediente.

Răciturile sau piftia se făceau din picioare de porc sau de vită sau din carne de raţă sau gâscă. Carnea se fierbea până cădea de pe oase, zeama se alegea şi se punea în ea usturoi pisat, apoi se punea la rece.

Plachia se făcea din carne de divese feluri; aceasta se fierbea împreună cu ceapă şi alte legume. Apoi, zeama se umplea cu orez sau păsat din crupe şi se lăsa la fiert.

Nu în ultimul rând, mierea, lăsată la urmă, precum tot ce este dulce, era şi ea folosită la masa nunţii. Mierea apare ca simbol al vieţii dulci, al fericirii, astfel că ea nu poate lipsi de la masa mirilor.

Masa care lega pământul de cer

Masa de nuntă este una rituală care, alături de faptul că ajută la închegarea şi cultivarea relaţiilor sociale, asigură şi o bună înţelegere cu lumea de dincolo, prin ofrande. Astfel că, la aceste mese rituale, se rezerva câte un tacâm sau un loc special pentru cei morţi, după cum a spus etnograful Marcel Lutic.

Masa mai este şi o ceremonie de comuniune, de participare comună la un eveniment fericit, asigurând astfel belşugul casei. Oamenii nu participau la aceste mese doar prin prezenţa fizică, ci erau conştienţi şi de valenţele spirituale pe care le implica ceremonia.

Ospăţul de nuntă era masa la care se serveau cele mai importante feluri de mâncare, cele cunoscute în comunitatea respectivă ca fiind specifice sărbătorii, dar era importantă şi partea de spectacol, precum jucatul străchinilor, jucatul găinii. Masa de nuntă se desfăşura pe fond muzical, astfel încât atmosfera de sărbătoare era sporită. Mâncarea multă şi bună, băutura pe săturate asigurau succesul oricărei nunţi.

O masă tradiţională de nuntă presupunea o implicare totală a rudelor, precum şi a altor membri ai comunităţii. Solidaritatea socială era vizibilă şi prin darurile care constau în alimente, tocmai pentru a se asigura o masă de nuntă cât mai bogată. (http://www.ziarullumina.ro)

Campania de informare PD-L

---

Am aşteptat campania de informare asupra votului uninominal iniţiată de PD-L pentru a reuşi, în sfârşit, să pricep exact cum se redistribuie voturile pentru locurile care nu se ocupă uninominal.
Am primit la cutia de scrisori următorul fluturaş...



Capitolul XI - Constatarea rezultatelor alegerilor
Rămâne să înţeleg ceva din Legea votului uninominal, adică Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, legea nr. 35/2008


Art. 47
(1) Dupa primirea dosarelor prevazute la art. 45, respectiv a proceselor-verbale si dosarelor prevazute la art. 46, biroul electoral de circumscriptie incheie, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, cate un proces-verbal cuprinzand totalizarea voturilor valabil exprimate pentru candidatii fiecarui partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si pentru fiecare candidat independent, in toate colegiile uninominale de pe raza teritoriala a circumscriptiei electorale, pe care il inainteaza in termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.
(2) Dupa primirea proceselor-verbale incheiate de catre birourile electorale ale circumscriptiilor electorale, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileste partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care indeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat. Pragul electoral reprezinta numarul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara sau de colegii uninominale in care candidatii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau ai organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate, calculat dupa cum urmeaza:
a) pentru Camera Deputatilor, 5% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara, pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale;
b) pentru Senat, 5% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara, pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale;
c) pentru Camera Deputatilor si Senat, prin indeplinirea cumulativa a conditiei obtinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si a 3 colegii uninominale pentru Senat, in care candidatii partidelor politice, aliantelor politice sau electorale si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale se situeaza pe primul loc, in ordinea numarului de voturi valabil exprimate, chiar daca acestea nu au indeplinit conditiile prevazute la lit. a) sau b);
d) in cazul aliantelor politice si aliantelor electorale, la pragul de 5% prevazut la lit. a) si b) se adauga, pentru al doilea membru al aliantei, 3% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara si, pentru fiecare membru al aliantei, incepand cu al treilea, cate un procent din voturile valabil exprimate pe intreaga tara, fara a se putea depasi 10% din aceste voturi.
(3) Pentru organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu au indeplinit conditiile prevazute la alin. (2) si care au dreptul conform legii la reprezentare in Camera Deputatilor se stabileste un coeficient electoral la nivel national reprezentand numarul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat, pentru a determina acele organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care pot avea reprezentanti in Camera Deputatilor.
(4) Coeficientul electoral la nivel national se stabileste prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national pentru alegerea Camerei Deputatilor la numarul de colegii uninominale constituite la nivel national pentru alegerea Camerei Deputatilor. Are dreptul la reprezentare organizatia cetatenilor apartinand minoritatii nationale care a obtinut cel putin 10% din coeficientul electoral. Se declara ales acel reprezentant al organizatiei cetatenilor apartinand minoritatii nationale care a obtinut cel mai mare numar de voturi.
(5) Rezultatul operatiunilor prevazute la alin. (2)-(4) se transmite de catre Biroul Electoral Central, pe baza de proces-verbal, fiecaruia dintre birourile electorale de circumscriptie.

Art. 48
(1) Dupa primirea de la Biroul Electoral Central a constatarii cu privire la partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care intrunesc si care nu intrunesc pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2), birourile electorale de circumscriptie procedeaza la prima etapa de repartizare pe competitor electoral a mandatelor de deputat, respectiv de senator, la nivel de circumscriptie electorala.
(2) La lucrarile efectuate de biroul electoral de circumscriptie au dreptul sa asiste candidatii si persoanele acreditate.
(3) Biroul electoral de circumscriptie stabileste, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, coeficientul electoral al circumscriptiei electorale, prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toti competitorii electorali care intrunesc conditia prevazuta la art. 47 alin. (2) si pentru candidatii independenti care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care au candidat la numarul de deputati, respectiv de senatori, ce urmeaza sa fie alesi in acea circumscriptie electorala.
(4) Pentru fiecare competitor electoral se imparte numarul total de voturi valabil exprimate obtinut prin insumarea voturilor valabil exprimate in favoarea tuturor candidatilor sai din colegiile uninominale de pe raza circumscriptiei electorale la coeficientul electoral, retinandu-se partea intreaga, nerotunjita, a catului. Rezultatul obtinut reprezinta numarul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscriptie competitorului electoral la nivelul circumscriptiei electorale in prima etapa de repartizare a mandatelor. Candidatilor independenti li se atribuie cate un mandat de catre biroul electoral de circumscriptie daca au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care au candidat.
(5) Voturile ramase, adica cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obtinute de competitorii electorali ce intrunesc conditia prevazuta la art. 47 alin. (2), precum si mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscriptie se comunica de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat in a doua etapa, la nivel national.
(6) Biroul Electoral Central insumeaza, pe intreaga tara, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, voturile neutilizate si pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale din toate circumscriptiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorala care intruneste conditia prevazuta la art. 47 alin. (2); numarul voturilor astfel obtinute de fiecare partid politic, alianta politica si alianta electorala se imparte la 1, 2, 3, 4 etc., facandu-se atatea operatii de impartire cate mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscriptiilor electorale; caturile rezultate din impartire, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifica in ordine descrescatoare, pana la concurenta numarului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste caturi constituie coeficientul electoral pe tara, pentru deputati si, separat, pentru senatori; fiecarui competitor electoral care a intrunit conditia prevazuta la art. 47 alin. (2) i se repartizeaza atatea mandate de deputati sau, dupa caz, de senatori, de cate ori coeficientul electoral pe tara se cuprinde in numarul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianta politica sau alianta electorala respectiva, rezultat din insumarea pe tara a voturilor neutilizate si a celor inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale.
(7) Desfasurarea mandatelor repartizate pe circumscriptii electorale se face de Biroul Electoral Central, dupa cum urmeaza:
a) pentru fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorala care intruneste conditia prevazuta la art. 47 alin. (2), se imparte numarul voturilor neutilizate si al celor inferioare coeficientului electoral al circumscriptiei electorale, din fiecare circumscriptie electorala, la numarul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, alianta politica sau alianta electorala avut in vedere la repartizarea mandatelor pe tara. Rezultatul astfel obtinut pentru fiecare circumscriptie electorala se inmulteste cu numarul de mandate cuvenite partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale. Datele obtinute se ordoneaza descrescator la nivelul tarii si separat descrescator in cadrul fiecarei circumscriptii electorale. Pentru fiecare circumscriptie electorala se iau in calcul primele partide politice, aliante politice sau aliante electorale, in limita mandatelor ce au ramas de repartizat in circumscriptia electorala respectiva. Ultimul numar din aceasta operatiune reprezinta repartitorul acelei circumscriptii electorale. In continuare, se procedeaza la repartizarea mandatelor pe circumscriptii electorale in ordinea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum si a circumscriptiilor electorale din lista ordonata pe tara, astfel: primul numar din lista ordonata pe tara se imparte la repartitorul circumscriptiei electorale de la care provine, rezultand numarul de mandate ce ii revin in circumscriptia electorala respectiva. In continuare, se procedeaza identic cu numerele urmatoare din lista ordonata pe tara. In situatia in care s-a epuizat numarul de mandate cuvenite unui partid politic, unei aliante politice sau unei aliante electorale ori dintr-o circumscriptie electorala, operatiunea se continua fara acestea. Daca numarul din lista ordonata pe tara este mai mic decat repartitorul de circumscriptie electorala, se acorda un mandat;
b) in cazul in care nu este posibila acordarea mandatelor in ordinea ce rezulta din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are in vedere circumscriptia electorala in care partidul politic, alianta politica sau alianta electorala are cel mai mare numar de candidati, iar daca si astfel au ramas mandate nerepartizate pe circumscriptii electorale, circumscriptia electorala in care partidul politic, alianta politica sau alianta electorala respectiva are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscriptie;
c) daca dupa aplicarea prevederilor lit. a) si b) au mai ramas mandate nedesfasurate pe circumscriptii electorale, Biroul Electoral Central le stabileste pe baza acordului partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale carora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar in lipsa unui acord, prin tragere la sorti, in termen de 24 de ore de la incheierea operatiunilor anterioare.
(8) Alocarea pe colegii uninominale si atribuirea de mandate candidatilor se fac de catre biroul electoral de circumscriptie, avandu-se in vedere numai competitorii electorali care au intrunit pragul electoral prevazut la art. 47 alin. (2), in mod distinct pentru Camera Deputatilor si pentru Senat.
(9) In fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputatilor, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator.
(10) Atribuirea mandatelor de deputat si de senator se face in doua etape, la nivelul colegiilor uninominale si la nivelul fiecarei circumscriptii electorale.
(11) In prima etapa, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidatilor care apartin unui competitor electoral ce a intrunit pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2) si care au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care au candidat.
(12) In cea de a doua etapa, de alocare pe colegii si atribuire de mandate competitorilor electorali care au intrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscriptie va intocmi, separat pentru Camera Deputatilor si Senat, o lista ordonata cu toti candidatii carora nu li s-au atribuit mandate in prima etapa, dispusi in ordinea descrescatoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obtinute in colegiile uninominale in care au candidat si coeficientul electoral al circumscriptiei electorale respective, calculate pana la a opta zecimala inclusiv.
(13) Daca pentru un competitor electoral numarul de mandate atribuite potrivit prevederilor alin. (11) este mai mare sau egal cu numarul de mandate repartizate competitorului electoral respectiv in acea circumscriptie electorala, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), acestuia nu i se va mai aloca niciun mandat in etapa a doua prevazuta la alin. (12), acesta retinand mandatele atribuite potrivit prevederilor alin. (11).
(14) Pentru fiecare competitor electoral care a intrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numarul de mandate repartizat in acea circumscriptie electorala, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), se scade numarul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin. (11), rezultatul reprezentand numarul de mandate de atribuit fiecarui competitor electoral la nivelul circumscriptiei electorale in cea de a doua etapa de atribuire si alocare de mandate. Numarul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se aloca pentru candidatii acestora in ordine descrescatoare in functie de clasarea in lista prevazuta la alin. (12). In cazul in care urmatorul candidat caruia urmeaza sa i se atribuie mandat din lista ordonata prevazuta la alin. (12) apartine unui competitor electoral care a epuizat numarul de mandate la care are dreptul in acea circumscriptie electorala sau daca in colegiul uninominal in care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la urmatorul candidat din lista ordonata, pana la atribuirea tuturor mandatelor.
(15) In cazul in care, in urma atribuirii de mandate in cele doua etape potrivit prevederilor alin. (11)-(14), unuia sau mai multor competitori electorali care au intrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) nu li s-a atribuit numarul de mandate la care au dreptul in acea circumscriptie electorala, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), acestora li se vor atribui atatea mandate pana la concurenta cu acest numar. Mandatele se aloca suplimentar candidatilor competitorilor electorali respectivi cei mai bine plasati in lista ordonata prevazuta la alin. (12) carora nu li s-a alocat mandat, in colegiul uninominal in care au candidat, prin cresterea corespunzatoare a numarului de mandate din circumscriptia electorala respectiva si prin exceptie de la prevederile alin. (9).
(16) In caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat, pentru ocuparea mandatului vacantat se organizeaza alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal in care a fost ales respectivul deputat sau senator, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor prezentului titlu. Alegerile se organizeaza doar daca nu ar urma sa aiba loc cu mai putin de 6 luni inainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.
(17) Alegerile partiale se desfasoara intr-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmand a fi declarat castigator.

Prioritatea noastre sunt toate.

---

Ştiu, ştiu, este un dezacord gramatical, dar nu este însă unul logic. Din dorinţa de a arăta că un partid se poate ocupa de toate problemele o dată, toate problemele importante ale unei societăţi ce se deplasează haotic şi în degringoladă pe calea bătătorită a capitalismului, prioritatea naţională nu se mai limitează la un singur lucru şi aşa "este" se transformă în "sunt". Spuneam aceste lucruri, ironic, ieri (http://bibliotecarul.blogspot.com/2008/09/din-ciclul-becule-stai-aprins-noi-te.html). Atunci era vorba despre discursul domnul Mircea Geoană. Iată astăzi văd discursul unui tânăr cvasi-necunoscut, Valeriu Zgonea. Recunosc că nu ştiu prea bine cine este.

(sursă foto: http://ro.wikipedia.org)

Valeriu Ştefan ZGONEA, secretar al Camerei Deputaţilor
Sinteza activitatii parlamentare în legislatura 2004-prezent

DEPUTAT
ales deputat în circumscriptia electorala nr.17 DOLJ
pe listele Uniunii Naţionale PSD+PUR
data validarii: 17 decembrie 2004 - HCD nr.36/2004

Membru al Biroului Permanent

în sesiunea parlamentara: sep. 2008 - prezent - Secretar
sep. 2007 - feb. 2008
feb. - sep. 2007
sep. 2006 - feb. 2007
feb. - sep. 2006 - Chestor - din apr. 2006

Formatiunea politica:


PSD Partidul Social Democrat

Grupul parlamentar:

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat Vicelider - până în feb. 2006

Comisii permanente
Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic (din mar. 2005)
Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (până în mar. 2005)

Comisii permanente comune
Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană (până în dec. 2006)
Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului României

Comisii speciale comune
Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a Preşedintelui României, alegerile autorităţilor administraţiei publice locale, finanţarea campaniilor electorale şi alegerea europarlamentarilor

Comisii de ancheta comune
Comisia comună parlamentară de anchetă care să verifice informaţiile furnizate cu privire la interceptarea comunicaţiilor (din iun. 2007)
Comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea şi clarificarea modului în care au fost cheltuite sumele din fondul constituit în cotă de 2% din sumele obţinute din privatizări, destinat construcţiei de locuinţe sociale, prevăzut la art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată

Delegatii ale Parlamentului României la organizatii parlamentare internationale:

Observator la Parlamentul European - până în iun. 2006
- Grupul Partidului Socialiştilor Europeni
- Comisia pentru buget

Grupuri de prietenie cu Parlamentele altor state:

Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

Activitatea parlamentara în cifre:

Luări de cuvânt în plen: 103 (în 74 de şedinţe)
- declaratii politice*: 35 - din care 35 consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de sedinta
* - numai declaratiile politice facute în intervalul de timp alocat acestora, conform programului.
Propuneri legislative initiate: 29
Întrebari şi interpelari: 31
Motiuni: 8 (http://www.cdep.ro)

Citind şi alte amănunte despre domnia sa pare un om important în PSD, recunosc însă că numele şi nici poza nu-mi spun mare lucru. Dar, fără a o mai lungi, să purcedem spre discursul domniei sale:

Valeriu Zgonea: Agricultura, educaţia şi creşterea veniturilor pensionarilor – priorităţi ale Partidului Social Democrat

Postat la 2008-09-18

Valeriu Zgonea agricultură performantă este una dintre sursele renaşterii noastre economice. Performanţa în agricultură înseamnă, deopotrivă, o viaţă mai bună pentru agricultori şi lumea satului, securitate alimentară pentru toţi românii, un plus de legitimitate şi competitivitate între statele Uniunii Europene.

În acest moment, agricultura este domeniul care ilustrează cel mai bine incompetenţa celor care guvernează ţara de patru ani de zile. Incertitudinea şi lipsa de pregătire pentru viitor caracterizează această importantă zonă de activitate a societăţii româneşti. Nemulţumirea celor care muncesc şi trăiesc din agricultură creşte pe zi ce trece!

În toate comunele Doljului întâlnesc oameni care muncesc din greu pământul şi sunt în pragul disperării, din cauza amatorismului guvernanţilor!

Programul „Fermierul”, anunţat cu mare entuziasm, este un eşec total! S-au promis 6.000 de ferme, 570 de fabrici pentru procesarea laptelui şi a cărnii şi 300 de unităţi de servicii neagricole. Rezultatul este cunoscut: s-au înfiinţat în jur de 300 de ferme şi doar 43 de unităţi de procesare!

În domeniul îmbunătăţirilor funciare, activitatea a fost aproape inexistentă. Interesele de grup şi împărţirea posturilor după algoritmul fostei Alianţe D.A. au condus la scăderea suprafeţei irigate de la 1 milion de hectare, în anul 2003, la 300.000 de hectare, în 2007!

Programul SAPARD a înregistrat rămâneri în urmă semnificative. Recent, oficialii Uniunii Europene au sistat finanţările SAPARD pe 2008, de circa 200 de milioane de euro, destinate agriculturii, pentru că Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) le-a gestionat defectuos!

După 20 de luni de la aderarea la Uniunea Europeană, nu am obţinut nici un leu din fondurile europene de dezvoltare rurală şi pescuit!

Anul trecut, Guvernul nu a prevăzut fonduri pentru producătorii agricoli. Doar la presiunea PSD, după moţiunea simplă depusă în luna iunie 2007, s-au acordat anumite sume de bani pentru înfiinţarea culturilor de grâu, orz şi rapiţă!

Tot în urma presiunilor PSD, guvernanţii au acceptat să majoreze plafonul rezervei de grâu de panificaţie cu 400.000 de tone. Cu toate acestea, stocul este insuficient pentru reglarea pieţei, fiind necesară stocarea unei cantităţi de cel puţin 2 milioane de tone. Subliniez că, la ora actuală, nu este asigurată depozitarea recoltei de grâu, iar preţurile oferite agricultori sunt foarte mici, sub 0,4 lei/kilogram.

Deşi culturile de porumb şi floarea-soarelui au început să fie compromise de secetă, nu s-au luat măsuri pentru acordarea sumelor destinate irigaţiilor, fiind consumate, până în prezent, numai 28 % din fondurile anuale destinate acestui sector. Subvenţiile acordate în acest an reprezintă sub 50 % din volumul anual!

V-am prezentat doar câteva exemple care ilustrează nepăsarea şi eşecul guvernării de dreapta în domeniul agriculturii.

Marţi, 16 septembrie 2008, Senatul a adoptat moţiunea simplă privind agricultura, depusă de PSD. A fost singura modalitate de a acorda o ultimă şansă agricultorilor români! PSD solicită acordarea în cel mai scurt timp a unui sprijin financiar de 7 milioane lei vechi la hectar, pentru asigurarea necesarului de motorină, seminţe, pesticide şi îngrăşăminte pentru culturile agricole din această toamnă. Guvernul a declarat că dispune în acest moment de suma de 6.200.000 lei vechi la hectar. Apreciem că guvernanţii trebuie să găsească diferenţa până la 7 milioane lei vechi, sprijin financiar la hectar pentru agricultura românească!

De asemenea, cerem Guvernului asigurarea depozitării recoltei de grâu din acest an.

PSD solicită acordarea a cel puţin 4 % din Produsul Intern Brut pentru agricultură, pe anul 2009. Această măsură este şi primul punct din Oferta de guvernare a PSD în domeniul agriculturii.

Guvernul PSD va ridica nivelul subvenţiilor agricultorilor români la 15 milioane lei vechi la hectar!

În ceea ce priveşte moţiunea PSD privind Educaţia, intitulată „Guvernarea de dreapta – Un eşec pentru educaţie”, Guvernul nu înţelege importanţa măsurilor cuprinse în acest document. Moţiunea adoptată de Camera Deputaţilor prevede, pe lângă alte subiecte importante, şi majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice. Guvernul a anunţat că poate să asigure, la 1 octombrie, o creştere de 10% a salariilor în învăţământ. Vom face în continuare toate presiunile politice necesare pentru ca salariile profesorilor să crească accelerat în cel mai scurt timp!

Jumătate dintre şcolile din România nu au autorizaţie sanitară de funcţionare! Fondurile alocate şcolilor sunt împărţite pe criterii politice! 200.000 de copii nu au loc în creşe şi grădiniţe! Abandonul şcolar creşte de la un an la altul! Deşi a început noul an şcolar, în multe localităţi ale Doljului, şcolile şi grădiniţele sunt în reabilitare şi guvernul nu a alocat fondurile necesare pentru terminarea lucrărilor! Nu ne putem juca cu sistemul de învăţământ, pentru că ne jucăm cu viitorul României! Avem nevoie de o strategie coerentă în domeniul învăţământului şi de un Guvern competent şi preocupat de problemele reale ale cetăţenilor!

PSD va respecta promisiunea de alocare a 6% din PIB pentru Educaţie şi va propune un buget substanţial mai mare pentru Cercetare şi Dezvoltare. Investiţia în educaţie este cea mai sigură dintre investiţiile pe termen lung ale unei ţări!

PSD a impus în Parlament, în 2007, majorarea pensiilor cu 50% şi s-a luptat pentru devansarea primei tranşe a acestei creşteri. În ciuda eforturilor noastre, scumpirea accelerată a alimentelor şi a facturii la întreţinere a dus la înrăutăţirea condiţiilor de trai pentru majoritatea pensionarilor. Ca atare, partidul nostru a susţinut devansarea celei de-a doua etape a creşterii pensiilor, astfel încât pensionarii să poată face faţă costurilor tot mai ridicate ale vieţii. Am o veste bună pentru toţi pensionarii din România. Sub presiunea PSD, Guvernul a acceptat, în cele din urmă, să majoreze pensiile de la 1 octombrie! În acest fel acordăm un sprijin suplimentar pensionarilor, într-o iarnă care se anunţă dificilă din punct de vedere socio-economic pentru întreaga ţară!

18 septembrie 2008 (http://www.psd.ro)

O singură idee la sfârşit. Mă gândesc că dacă politica ar fi rezolvat ceva în 18 ani, atunci poate că priorităţile României ar fi două, trei. Trăim însă într-o lume de priorităţi.

Dan Spataru - Drumurile noastre toate
Strofa I:
Tot ce-a fost în viaţa mea odatǎ,
Voi lǎsa uitǎrii!
Ani şi luni şi nopţi, la rând, povarǎ,
Clipa despǎrţirii!
N-am sǎ-ţi cer, ce nu-mi poţi da vreodatǎ,
N-am sǎ-ţi cer iubirea!
N-am sǎ bat la porţi închise iarǎ,
Nu-ţi ferii privirea!
Refren:
Drumurile noastre poate,
Se vor intalnii vreodatǎ!
Drumuri şi iubirea,
Gândurile, fericirea!
Drumurile noastre poate,
Se vor intalnii vreodatǎ!
Drumurile şi iubirea,
Gândurile, fericirea!
Strofa II:
Voi pǎstra mereu în amintire,
Dragostea curatǎ!
Voi spera mereu într-o iubire,
Cum n-a fost vreodatǎ!
Gândul cǎ mǎ vei respringe iarǎ,
Gândul mǎ-nfioarǎ!
Lasǎ-mi doar prietenia care,
Glasul meu o cheamǎ!
Refren:
Drumurile noastre poate,
Se vor intalnii vreodatǎ!
Drumuri şi iubirea,
Gândurile, fericirea!
Drumurile noastre poate,
Se vor intalnii vreodatǎ!
Drumuri şi iubirea,
Gândurile, fericïrea!

Raportul asupra îndeplinirii prevederilor Programului de Guvernare 2005-2008

---

Guvernarea a început cu un program politic transformat în program de guvernare.
Acum, la sfârşitul guvernării, este vremea rapoartelor:

Discursul Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la prezentarea Raportului asupra îndeplinirii prevederilor Programului de guvernare

"V-am invitat astăzi să prezentăm un bilanţ al guvernării. Este un lucru normal, şi dacă vreţi chiar obligatoriu, pentru Guvern să prezinte un raport asupra modului în care şi-a îndeplinit propriul program de guvernare, program care a fost votat de Parlament în momentul investirii Guvernului la finele anului 2004.
După cum observaţi şi pe pagina de prezentare de pe ecran, am denumit acest document: Integrare europeană - creştere economică - bunăstare. Sunt cele trei obiective pe care Guvernul şi le-a fixat şi pe care le-am atins.
Am reuşit, la 1 ianuarie 2007, să intrăm în Uniunea Europeană după aproape doi ani de eforturi. Iar după alţi 2 ani de eforturi, reuşim să fim ţara cu cea mai mare creştere a PIB-ului din Europa. Pentru cetăţeni, pentru populaţie am făcut eforturi să contribuim la creşterea nivelului de trai, prin creşterile salariale care le intră în buzunar. Am reuşit, pentru prima dată după revoluţie, să aducem pensiile la un nivel decent, le-am dublat, iar - aşa cum am declarat şi aseară - de la 1 octombrie, Guvernul va susţine o nouă majorare a pensiilor, astfel încât punctul de pensie va ajunge la nivelul pe care ni l-am fixat. Am mărit salariul minim brut şi pe cel mediu brut. Am majorat, de asemenea, pensiile agricultorilor. Nu sunt doar vorbe, laude, aşa cum le place unora să spună, ci sunt realităţi pe care le voi susţine cu date şi cifre.
Am asistat în ultima perioadă la o avalanşa de moţiuni simple care mi s-au părut simple exerciţii de demagogie. De ce? Pentru că de fapt subiectele care au fost abordate în aceste moţiuni erau subiecte pe care noi deja le rezolvaserăm, fie că este vorba de domeniul Agriculturii, fie că este vorba de domeniul Educaţiei. Aceasta arată că, autorii lor ori nu au citit în ultimul timp documentele oficiale pentru a vedea ce a făcut Guvernul, ori pur şi simplu au vrut să producă doar agitaţie în preajma campaniei electorale. Sper ca ceea ce se prezintă azi să le fie de folos. Şi i-aş ruga pe colegii mei de la Finanţe să le înmâneze câte un exemplar din acest document, eventual cu autograful ministrului de finanţe. Să le fie înmânat documentul complet, pentru a putea studia şi a face şi o analiză comparativă cu perioadele anterioare prin care a evoluat România după 1990.
Ceea ce voi prezenta astăzi, alături de dl. Ministru Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, este rezultatul unei evaluări foarte serioase şi riguroase a tuturor măsurilor din programul de guvernare. În spatele raportului de aproximativ 600 de pagini - pe care îl am aici - stă o evaluare detaliată de mii de pagini, pentru fiecare angajament asumat prin programul de guvernare. Sintetic, din cele circa 930 de angajamente asumate prin Programul de guvernare, 95% au fost realizate. La mai puţin de patru ani de la preluarea mandatului, pot să afirm că nu există nici un domeniu care să nu fi cunoscut schimbări fundamentale şi în care să nu se fi atins obiective importante asumate politic.
Permiteţi-mi să prezint foarte succint, pe domenii, principalele rezultate ale aplicării programului de guvernare.

Domeniul Integrării Europene :
Obiectivul strategic de a deveni membru cu drepturi depline la 1 ianuarie 2007 a fost îndeplinit cu succes. Ca cetăţeni europeni, românii beneficiază de libera circulaţie şi de acces pe piaţa muncii în UE. De asemenea. avem posibilitatea de a accesa proiecte importante bazate pe finanţări europene. Sunt peste 30 de miliarde de euro, până în anul 2013, fonduri care pot fi accesate de România, expresie a solidarităţii cetăţenilor europeni.

Creşterea economică:
S-a reuşit pentru prima dată după 1990 o creştere economică sustenabilă, de un nivel ridicat şi care va sprijini şi în continuare îmbunătăţirea nivelului de trai. Deşi ne-am confruntat în anii 2005 - 2006 cu inundaţii şi în 2007 cu seceta, economia a avut o tendinţă accelerată de creştere.
Creşterea economică medie în perioada 2005-2007 a fost de 6%. Dacă luăm în seamă numai activităţile neagricole, adică PIB-ul neagricol, creşterea medie a fost 7,8%. În primul semestru al anului 2008, creşterea PIB-ului a fost de 8,8% - record absolut după 1990, şi cel mai înalt ritm de creştere din UE. Economia României are şanse de creştere pe acest an - valoarea de 9%, deci o valoare medie care înseamnă că pe semestrul II vom depăşi 9%, potrivit evaluărilor Comisiei Naţionale de Prognoză.
Produsul Intern Brut al României era în 2004 de 60,8 miliarde euro. Astăzi, evaluările ne conduc la un PIB pentru întregul an 2008 de 140 de miliarde de euro. Deci, mai mult decât dublu. În ceea ce priveşte PIB pe cap de locuitor, valoarea lui este de 2,4 ori mai mare decât în 2004.
Aceste rezultate se bazează pe filozofia fiscală şi bugetară de la care am pornit în reformarea acestui domeniu. Cea mai importantă măsură pe care am luat-o a fost introducerea cotei unice de impozitare de 16%, cotă aplicată atât impozitului pe profit, cât şi impozitului pe venit.
Rezultatele acestei măsuri se văd acum în creşterea economică extrem de ridicată, transpusă pe de o parte în venituri bugetare consistente, iar, pe de altă parte în crearea de 600.000 de noi locuri de muncă. În 2007, am avut veniturile bugetare la un nivel dublu faţă de cel din 2004.
Am redus impozitul pe profit la 16% de la 25%, lăsând agenţilor economici mai mulţi bani pentru a-i reinvesti.În acelaşi timp, contribuţiile de asigurări sociale au scăzut cu 10 puncte procentuale.
Investiţiile străine în România sunt, în perioada 2005 – 2008, în valoare de 35 de miliarde de euro, dublul faţă de realizărilor din întreaga perioadă 1991-2004. În patru ani de zile am reuşit să avem investiţii mai mari de două ori decât tot ceea ce s-a făcut în perioada 1991-2004. Şi aceste investiţii - vă garantez - vor continua să vină în România.

Educaţia:
Educaţia a fost declarată de la începutul mandatului prioritate naţională. Guvernul a investit în Educaţie în anul 2007 cât s-a investit în acest domeniu din 1990 până în anul 2005. Am ajuns la o alocare de 6% din PIB, adică peste 8 miliarde de euro în acest an. Doar anul trecut, am investit cât s-a investit în tot domeniul din 1990 până în 2005.
Vă dau câteva elemente: 8.000 de şcoli din mediul rural au fost dotate cu echipamente şi materiale necesare, 4.000 de şcoli au beneficiat de materiale didactice. Astăzi se poate spune că nu există localitate din România unde să nu se fi renovat sau modernizat o şcoală sau o grădiniţă.
Pentru ca rezultatele în acest domeniu să fie şi mai vizibile, este însă nevoie de o mai mare implicare a autorităţilor locale. De ce? Pentru că pe baza principiului descentralizării aceste fonduri au fost virate către autorităţile locale, iar acum este responsabilitatea lor în ceea ce priveşte cheltuirea judicioasă şi eficientă a acestor fonduri, în aşa fel încât infrastructura din învăţământ să cunoască o reală îmbunătăţire. Pe de altă parte, dacă descentralizarea are anumite valenţe nu trebuie să uităm de faptul că aduce decizia mai aproape de cetăţean. Şi cred că este de acum înainte obligaţia comunităţilor locale să ceară socoteală inspectoratelor şcolare, judeţene şi primarilor în privinţa modului cum s-au cheltuit banii pentru Educaţie.
Totodată, Guvernul a fost sensibil la problemele familiilor cu posibilităţi materiale reduse. De aceea, am dezvoltat programe sociale pentru a îi motiva pe copii să meargă la şcoală şi să acceadă la învăţământul superior. Acest demers a fost concretizat prin Programul "Bani de Liceu". Am luat măsurile necesare în aşa fel încât să aibă acces egal la educaţie toţi copii, inclusiv cei care provin din familii defavorizate sau din grupuri etnice defavorizate.

Cercetarea:
Cercetarea a fost Cenuşăreasa bugetelor după 1990. În anul 2004, Cercetarea primea ceva mai puţin de 0,2% din PIB. Pentru o ţară care se doreşte europeană, pentru o ţară care se gândeşte la viitorul ei, pentru o ţară care doreşte să fie competitivă, investiţia în Cercetare este vitală. Am crescut permanent fondurile alocate cercetării şi astăzi am ajuns la 0,7% din PIB. Şi în continuare va trebui să majorăm alocaţiile bugetare pentru cercetare în aşa fel încât să ne atingem obiectivul pe care şi noi ni l-am asumat, stabilit prin Strategia Lisabona, de cel puţin 1% din PIB într-o primă fază, ulterior 3% din PIB. Acest lucru înseamnă nu numai fonduri publice, ci şi fonduri private.

Domeniul Sănătate:
Am început o reformă profundă a sistemului de sănătate, menită să facă mai eficientă utilizarea fondurilor în spitale şi să amelioreze calitatea actului medical. Reforma în domeniul sănătăţii se bazează pe o finanţare consistentă. Astfel, cheltuielile au crescut de la 8,5 miliarde de lei în 2004 la 20 de miliarde de lei în acest an.
Am plecat de la premisa că este mult mai uşor să previi o boală, decât să o tratezi. Din acest motiv, am susţinut şi finanţat programul iniţiat de dl. Ministru Nicolăescu, Programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, prin care 55% dintre români au fost deja evaluaţi. Acesta este un exemplu, însă sunt şi alte exemple de programe de sănătate menite să prevină îmbolnăvirea populaţiei.

Domeniul Agriculturii:
Cu toate că pare poate nefiresc pentru o ţară europeană să spună că agricultura este o prioritate, trebuie să ţinem cont de realităţile economice şi sociale ale României: o pondere importantă de populaţie locuieşte în mediul rural şi este implicată în activităţile agricole.
Una din cele patru priorităţi ale Guvernului pe care îl conduc a fost la începutul mandatului "Agricultura şi dezvoltarea rurală". Aici am reuşit să punctăm câteva realizări foarte importante. Şi mă refer la angajarea totală, prin Programul Fermierul, a fondurilor alocate prin Programul SAPARD. A urmat Programul SAPARD românesc, bazat pe aceleaşi reguli şi cu finanţare integrală de la buget, dar şi Ordonanţa 7 - „Programul de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural”.
Am convingerea că o infrastructură modernă înseamnă dezvoltare economică, creşterea nivelului de trai şi alte avantaje care decurg de aici. Inclusiv creare de locuri de muncă în mediul rural. Suma totală alocată în cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural, este de 1.545,4 milioane lei. Aceşti bani au fost direcţionaţi către un număr de 1.121 de localităţi. Am alocat aproape 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii din mediul rural.

Protecţia mediului:
Am demarat şi finanţat cu prioritate programe de protecţie a mediului, iar România este astăzi unul din avocaţii acestui domeniu la nivelul Uniunii Europene.

Politici Sociale:
Suntem primul Guvern care reuşeşte să asigure cetăţenilor săi o protecţie socială reală. Politica noastră a fost una de reducere a discrepanţelor sociale. Am convingerea, şi aceasta este un crez liberal, că cea mai bună formulă de protecţie socială nu este ajutorul de la stat care îl face pe cetăţean să stea într-o poziţie de umilinţă, cu mâna întinsă, ci este asigurarea unui loc de muncă şi a unui loc de muncă cât mai bine plătit.
Totuşi, sunt anumite categorii sociale care trebuiesc ajutate. Şi de aceea sunt mândru că nu numai că ne-am respectat angajamentele pe care ni le-am asumat în ceea ce priveşte majorarea prestaţiilor sociale, ci am reuşit să depăşim ceea ce am promis. De exemplu: alocaţia pentru copii.

Pensiile:
Nu vreau să consideraţi pensiile o formă de ajutor social. Pensiile reprezintă răsplata muncii pentru fiecare dintre cei care sunt angajaţi şi plătesc o contribuţie la fondul de pensii public sau, mai nou, la fondurile private. Celor care sunt astăzi tineri, printre care numeroşi ziarişti prezenţi în sală, li se pare că orizontul ieşirii la pensie este unul îndepărtat. Este adevărat, dar ţineţi cont că avem un număr foarte mare de pensionari astăzi, care au făcut eforturi o viaţă întreagă, au contribuit din pensie la fondul social de pensii şi astăzi nu se aşteaptă să trăiască mai prost decât atunci când erau angajaţi. Este normal ca oricare Guvern să aibă grijă de această categorie socială şi să încercăm să le redăm demnitatea unor oameni la care alte guverne probabil s-au gândit prea puţin.
Am luat aceste decizii de majorare a pensiilor în urma unor analize economice riguroase. Majorarea pensiilor nu ar fi fost posibilă fără o creştere susţinută, cum am avut în aceşti patru ani. Pentru prima dată în istoria post-decembristă, majorarea pensiilor a fost una reală, şi nu numai una nominală, cum se întâmpla în trecut, când orice majorare a pensiilor era de fapt erodată de inflaţie. Pensionarii au fost categoria socială care au avut veniturile cel mai puternic erodate din 1990 până la începutul anului 2004.
Pensia medie din sistemul public de pensii a crescut cu 94% în termeni reali, în această perioadă şi cu 143% în termeni nominali. În decembrie 2004, valoarea punctului de pensie era de 286 de lei. Aceasta a crescut progresiv, ajungând la 581 de lei în ianuarie 2008, şi urmând ca de la 1 octombrie să crească din nou la 697 de lei.
Astăzi, oricare pensionar din România poate să îşi compare talonul de pensie din decembrie 2004 cu cel din 2008 şi poate confirma că datele pe care le prezint sunt reale. A fost modul cel mai natural, cel mai firesc, prin care noi ne-am arătat respectul pentru părinţii şi bunicii noştri.

Salariile:
O altă promisiune pe care am respectat-o vizează majorarea câştigului salarial. În 2005, prin programul de guvernare ne-am propus o creştere de 60% a câştigului salarial mediu brut. În luna decembrie 2008, salariul mediu brut se va dubla comparativ cu decembrie 2004, şi va ajunge la aproximativ 1.700 lei, iar cel mediu net va fi de 1.260 lei. Pe grafic nu sunt date explicaţii. Graficul de deasupra reprezintă salariul mediu brut, iar cel de dedesubt este salariul mediu net. Dacă exprimăm salariile în euro, câştigul salarial mediu brut în anul 2008 a fost estimat la 470 euro faţă de numai 200 de euro în anul 2004. Faţă de angajamentul pe care l-am luat - de 60% - avem o creştere de peste două ori. Salariul minim brut pe ţară garantat în plată a crescut şi el cu 93%, de la 280 lei în decembrie 2004 la 540 de lei în decembrie 2008, iar de la 1 ianuarie 2009 salariul minim brut va creşte la 600 de lei.
Aş vrea să mai punctez, de asemenea, încă două domenii în care au avut loc reforme profunde.

Administraţia:
Am demarat o amplă reformă în domeniul administraţiei publice, ale cărei rezultate sunt evidente. Accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice şi reorganizarea lor în funcţie de cerinţele populaţiei sunt unele dintre cele mai importante câştiguri ale acestui proces.

Lupta împotriva corupţiei şi reforma sistemului judiciar: Aceasta a fost o direcţie importantă de acţiune asupra căreia ne-am concentrat în toţi aceşti patru ani.
Setul de măsuri luate în timpul mandatului, în ceea ce priveşte domeniul justiţiei, au avut scopul de a garanta independenţa justiţiei, de a îmbunătăţi şi asigura transparenţa actului de justiţie.
Am luat decizii importante în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Vreau să menţionez doar două dintre ele:
Înfiinţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în 2005, la scurt timp de la preluarea mandatului, şi care are competenţă exclusivă şi nelimitată în combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în ceea ce priveşte urmărirea membrilor Parlamentului sau a înalţilor demnitari.
Am reuşit, după venirea dl. Ministru Predoiu, să deblocăm şi să adoptăm legea înfiinţării Autorităţii Naţionale de Integritate, organism independent, care are atribuţii în ceea ce priveşte controlul averilor, cercetarea conflictelor de interese şi constatarea incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice.
Prin măsurile şi deciziile luate, astăzi putem afirma răspicat că România a devenit un exemplu de urmat în domeniul luptei împotriva corupţiei: avem cel mai strict model de declaraţii de avere pentru oamenii politici şi funcţionarii publici, suntem primul stat membru al UE care a înfiinţat un departament specializat pentru controlul fondurilor europene - DLAF -, şi primul stat membru care a stabilit o agenţie independentă pentru controlul averilor - ANI.
Sper că nu vi s-a părut o prezentare prea lungă, dar am vrut să punctez cele mai importante rezultate. În zilele următoare membrii Cabinetului vor prezenta detaliat, pe fiecare domeniu pe care îl conduc, măsurile şi programele pe care Guvernul le-a promovat în aceşti patru ani.

Câteva concluzii :
În urmă cu patru ani, Guvernul României şi-a asumat prin Programul de guvernare principiile modelului social şi economic european, al cărui obiectiv fundamental este creşterea nivelului de trai. Astăzi, când prezentăm raportul programului de guvernare, putem spune răspicat că am reuşit să-l punem în aplicare.
Datele pe care le-am prezentat arată că păstrarea echilibrului între dezvoltare şi solidaritate a fost o constantă a deciziilor luate în acest mandat, ceea ce a condus la o creştere fără precedent a nivelului de trai.
O altă concluzie care se desprinde din rezultatele prezentate este că, în cei patru ani de guvernare, ne-am asumat responsabilitatea echităţii şi securităţii sociale a populaţiei şi am acţionat pentru stimularea creşterii economice. Am acordat toată atenţia categoriilor defavorizate, armonizând sprijinul bănesc direct, care a fost mult peste cel acordat de guvernele precedente, cu politici şi acţiuni de integrare a acestora în viaţa economică. Am mers pe principiul că cea mai bună formă de protecţie socială este un loc de muncă bine plătit!
În cei patru ani de guvernare am promis doar ceea ce am ştiut că putem să realizăm. Sigur, e foarte uşor să dai oamenilor speranţe. Însă, am considerat că este nevoie, cel puţin din partea noastră, să-i tratăm cu respect. Şi de aceea le-am oferit certitudini şi nu promisiuni fără acoperire. Nu le-am promis, aşa cum se spune, marea cu sarea pentru ca apoi să încercăm să dăm explicaţii de ce nu am reuşit. Am spus ceea ce pute să facem, ceea ce ştiam că putem să facem, şi ceea ce ne permiteau realităţile economice.
De altfel, în deplasările pe care le fac frecvent în ţară constat că oamenii şi-au schimbat aşteptările şi, pe bună dreptate, au standarde de viaţă mai ridicate. Şi mă bucur pentru că am reuşit să le oferim un motiv pentru ca speranţele lor, aşteptările lor de mai bine să continue şi în anii care urmează. Vă mulţumesc foarte mult. "
Reporter: Domnule Prim-ministru doresc să vă întreb care au fost cele mai mari neîmpliniri ale guvernelor pe care le-aţi condus?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu ştiu că este o formulă jurnalistică cu Guvernul Tăriceanu I, II şi III. Eu am condus un singur guvern, Guvernul României. În privinţa nerealizărilor, v-am prezentat că 95% dintre angajamentele pe care ni le-am asumat prin programul de guvernare au fost îndeplinite, mă refer la cele mai importante angajamente, legate de creşterea nivelului de trai, de investiţii, de domeniile prioritare, educaţie, sănătate, infrastructură, agricultură. În rest, sunteţi jurnalişti şi ar fi păcat ca eu prin ceea ce spun să vă iau pâinea de la gură. Aşa încât vă las să trageţi dvs. concluziile.

Reporter: Aş dori să cuantificaţi, dacă se poate, procentual, contribuţia miniştrilor PNL, PD, UDMR şi independenţi la aceste realizări.
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu am făcut o prezentare foarte serioasă, obiectivă bazată pe o analiză profundă şi exhaustivă şi nu fac aprecieri de ordin politic. Aprecierile de ordin politic le-am făcut în trecut şi poate le voi face cu alte ocazii, însă, astăzi vreau o discuţie serioasă asupra acestor date pe care noi aveam obligaţia să le prezentăm românilor.

Reporter: Sunteţi îngrijorat de ceea ce se întâmplă pe plan internaţional, mă refer la criza financiară şi efectele pe care le are deja asupra României?
Călin Popescu-Tăriceanu: Dacă nu aveţi încredere în ceea ce spun eu, vă recomand câteva publicaţii financiare din România pe care puteţi să le consultaţi. Chiar ieri, în Ziarul Financiar, era o analiză pe două pagini cu diverşi analişti, de la diverse bănci, care au fost întrebaţi ce efecte va avea asupra României criza financiară din America şi toţi spuneau acelaşi lucru: nici una. Am spus şi eu acelaşi lucru dar dacă nu vreţi să mă credeţi îmi pare foarte rău. Vă repet: nu vor fi efecte, eventual, s-ar putea să aibă efecte pozitive, pentru că o serie de active imobiliare din SUA se vor ieftini şi s-ar putea să fie români dispuşi să cumpere în America diverse active imobiliare. S-ar putea ca foarte multe proprietăţi imobiliare să aibă preţuri scăzute şi să devină abordabile, nu în număr foarte mare. Important nu este acest lucru, important este dacă criza financiară din SUA va avea efecte asupra economiei româneşti şi asupra cetăţenilor iar răspunsul este clar: NU.

Reporter: Doresc o precizare referitoare la ceea ce s-a întâmplat ieri la Bursă. Ieri au fost foarte multe vânzări de acţiuni pe Bursă, a fost o cădere şi se mai simte şi o stagnare pe piaţa muncii din câte spun analiştii.
Călin Popescu-Tăriceanu: Bursele sunt un element foarte sensibil la aceste mişcări şi o declaraţie politică deplasată poate să producă un cutremur pe Bursă. Având în vedere tendinţa economică de creştere solidă a României eu nu văd în viitor decât un singur lucru, Bursa îşi va reveni şi încrederea investitorilor de asemenea. Aici nu este, în primul rând, o lipsă de încredere a investitorilor, ci criza financiară i-a determinat, probabil, pe mulţi dintre investitorii din Occident, datorită nevoii de lichidităţi să-şi vândă participaţiile deţinute pe Bursa românească.

Reporter: Vreau să vă întreb care sunt realizările în domeniul infrastructurii ?
Călin Popescu-Tăriceanu: În domeniul infrastructurii au crescut considerabil investiţiile. Sunt proiectele legate de coridoarele Pan Europene de transport, Coridorul 4 rutier şi feroviar care sunt în construcţie, precum şi autostrada Braşov - Oradea. Aceste obiective sunt în curs de realizare. Nu am să mă refer la celelalte obiective mai mici în detaliu. Este lansat programul de construcţie a şoselelor de centură la principalele oraşe din România, este în curs de desfăşurare programul de modernizări şi de extindere a reţelei auto-rutiere româneşti. Calitatea reţelei de transport din România s-a schimbat, s-a modificat considerabil. Există o problemă pe care nu o are doar România, o problemă cu care se confruntă orice ţară cu o dezvoltare economică, cu un ritm atât de înalt, infrastructura nu reuşeşte niciodată să ţină pasul cu o dezvoltare economică care se duce către 10%. Mergeţi în ţări occidentale, precum Germania şi Franţa şi veţi vedea şi acolo, în pofida unei infrastructurii foarte dezvoltate, că există probleme de circulaţie şi de trafic îngreunat cu blocaje pe autostrăzi, dopuri. Nu există nici cea mai mică dorinţă de resemnare. Spre deosebire de perioada în care se considera că România nu are nevoie de autostrăzi - vă aduc aminte acest lucru pentru că au fost miniştri ai Transporturilor care au susţinut că România nu are nevoie de autostrăzi-, împreună cu ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, am accelerat programul de construcţie de autostrăzi, am alocat fonduri în creştere. Inclusiv la rectificarea bugetară din iulie Ministerul Transporturilor a fost ministerul care a beneficiat de cea mai mare suplimentare bugetară tocmai pentru a putea susţine proiectele de construcţie, de infrastructură rutieră şi aero-portuare.

Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 17.09.2008

Să reamintesc acum şi punctul de plecare:

Capitolul 3 - Integrarea europeană

Integrarea europeană constituie, de aproape cincisprezece ani, principalul obiectiv politic al tuturor partidelor aflate la guvernare. Confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare a României şi Bulgariei la UE cu ocazia summitului de la Bruxelles din 16-17 decembrie a.c. reprezintă al doilea mare eveniment al anului 2004 după realizarea celei mai mari extinderi din istoria UE.

Trecerea la moneda euro şi finalizarea discuţiilor cu privire la Constituţia europeană reprezintă pentru România semnale clare cu privire la necesitatea de a accelera eforturile interne în scopul obţinerii cât mai rapide a convergenţei cu structurile UE. Aceasta va permite ţării noastre să devină partener cu drepturi depline în cadrul noii construcţii instituţionale europene şi parte a unei structuri economice stabile.

Obiectivele Guvernului României cu privire la integrarea europeană

Odată cu încheierea negocierilor de aderare, România va intra într-o nouă etapă, în care europenizarea va trebui să consolideze instituţiile şi reglementările preluate din acquis-ul comunitar pe parcursul negocierilor şi în care societatea românească va trebui să îşi păstreze şi reafirme identitatea naţională şi moştenirea culturală.

În ceea ce priveşte procesul de integrare europeană, obiectivele Guvernului sunt:

I. Respectarea angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană astfel încât 2007 să reprezinte anul integrării politice

Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul României va accelera implementarea măsurilor prevăzute în acquis-ul comunitar şi va elabora şi pune în aplicare programele necesare pentru etapa post-aderare. Acest obiectiv presupune accentuarea procesului de europenizare a României prin:
· respectarea condiţionalităţilor rezultate în urma încheierii negocierilor tehnice
· accelerarea introducerii reglementărilor europene în legislaţia internă simultan cu asigurarea transparenţei cu privire la costurile publice şi private, urmare a intrării în efectivitate a reglementărilor conţinute în acquis-ul comunitar
· fundamentarea politicilor publice pe principiile şi orientările formulate în documentele UE
· creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice în special în ceea ce priveşte procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de preaderare, de coeziune şi a celor structurale
· redefinirea atribuţiilor autorităţilor publice, în scopul adaptării la noile forme de colaborare cu structurile UE
· întărirea colaborării cu societatea civilă în scopul reducerii riscurilor culturale datorate procesului de europenizare

II. Integrarea instituţională

În viziunea Guvernului României, un obiectiv fundamental post-aderare al ţării noastre este participarea la construcţia europeană. Acest obiectiv se referă la creşterea capacităţii ţării noastre de a participa la elaborarea şi aplicarea politicilor comunitare. În acest sens, Guvernul va adopta o poziţie activă cu privire la suportul tehnic corespunzător structurii lărgite a Comisiei Europene în funcţiei de reprezentativitatea instituţională a ţării noastre.

În acelaşi timp Guvernul României va promova o relaţie privilegiată cu SUA.

Eficienţa participării României la decizia europeană este condiţionată de profesionalizarea actului politic. Oamenii politici români, membri ai Parlamentului european, vor trebui să-şi asume responsabilitatea de a deveni promotori ai interesului naţional şi identităţii naţionale.

III. Atingerea convergenţei în raport cu structura economică europeană

Guvernul României va acţiona pentru a atinge convergenţa economică cu Uniunea Europeană, în raport cu strategiile de dezvoltare adoptate de structurile decizionale ale acesteia. În acest sens, noua Comisie Europeană a reiterat intenţia de a relua şi accentua prevederile Strategiei de la Lisabona adoptată în anul 2000, prevederi legate de conceptul de economie a cunoaşterii. În acest context Guvernul va avea în vedere realizarea următoarelor obiective strategice:
· fundamentarea politicilor publice conform principiilor de funcţionare a pieţei unice (criteriile de la Maastricht, Copenhaga, Madrid) şi direcţiilor prevăzute în documentele de politică europeană: Noua politică agricolă a UE, Strategia de dezvoltate durabilă a UE, Politici de dezvoltare regională
· elaborarea şi înaintarea către Comisia Europeană a unei noi Strategii de dezvoltare pe termen mediu, document care să fundamenteze orientările strategice a României pentru un interval de cel puţin patru ani
· promovarea unor politici sustenabile în ceea ce priveşte capitalul uman şi natural
· gestionarea eficientă a poziţiei pe care România o are ca beneficiar net al fondurilor de preaderare
· reducerea costurilor integrării europene, nu numai prin gestionarea eficientă şi transparentă a fondurilor interne şi externe dar şi prin preluarea corectă a prevederilor din acquis-ul comunitar şi prin diminuarea birocraţiei şi a corupţiei din sistemele de alocare a fondurilor
· creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice
· participarea activă la elaborarea noilor documente cu caracter de orientare strategică pentru UE

Trecerea României de la etapa normativă a integrării – prin raportarea la reglementările acquis-ului comunitar, la etapa europenizării – prin consolidarea sistemului socio-economic reprezintă cea mai mare provocare a perioadei 2005-2008. Acest proces reprezintă, de fapt, a doua modernizare a României.


Capitolul 5 - Politica în domeniul educaţiei

Oferta politică a guvernului în domeniul educaţiei este construită în jurul următoarelor obiective majore:

· acces egal şi sporit la educaţie;
· calitate ridicată a educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere;
· descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;
· transformarea educaţiei în resursă de bază a modernizării României;
· considerarea investiţiei în capitalul uman ca investiţia cea mai profitabilă pe termen lung;
· reconstrucţia învăţământului în mediul rural;
· combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală;
· compatibilizarea europeană şi scoaterea învăţământului românesc din izolarea din ultimii ani;
· dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente.

Guvernul României va asigura, în mod efectiv, accesul egal şi sporit la educaţie al tuturor cetăţenilor ţării, indiferent de apartenenţa socială, etnică, de gen, confesiune, zonă de rezidenţă, prin:

– generalizarea efectivă a învăţământului obligatoriu de 10 ani, prin soluţii în concordanţă cu tradiţiile româneşti şi cu evoluţiile din ţările europene;
– restructurarea reţelei şcolare – în funcţie de programele de dezvoltare locală şi regională;
– asigurarea mijloacelor financiare pentru reabilitarea şcolilor şi asigurarea dotărilor necesare printr-un program guvernamental special;
– sprijinirea socială a elevilor şi studenţilor prin: credite de studii garantate de stat; aplicarea unui sistem de burse de studiu ţinând cont de performanţa şcolară; formarea reţelei de sprijinire a învăţământului de către economia privată; crearea suportului local pentru studii; accesul la programe internaţionale etc.;
– mărirea participării şcolare şi universitare prin forme de pregătire diversificate în raport de vârstă şi de nevoile existente de calificare, astfel încât fiecare cetăţean să se poată bucura de şansa de a putea învăţa;
– dezvoltarea învăţământului în limba maternă conform nevoilor cetăţenilor, inclusiv elaborarea manualelor şcolare, conform dezideratelor comunităţilor, tradiţiilor democratice şi reperelor europene;
– crearea condiţiilor instituţionale prin elaborarea cadrului legal, privind înfiinţarea unor facultăţi de stat în limbile minorităţilor naţionale;
– asigurarea cadrului legal de organizare şi finanţare a învăţământului confesional, la toate profilurile şi nivelurile;
– extinderea educaţiei celei de a doua şanse, a reconversiei profesionale sistematice, precum şi a educaţiei adulţilor şi crearea unui sistem eficient de formare continuă şi de pregătire antreprenorială;
– transformarea şcolilor, liceelor şi universităţilor în centre de iradiere a ştiinţei şi culturii la nivel local, regional şi naţional.

Guvernul României va fi un garant al autonomiei şcolare şi universitare prin:

– consacrarea legală a autonomiei şcolilor şi liceelor în stabilirea unei părţi din curriculum, în elaborarea de programe, în angajarea de personal, în acumularea şi folosirea de resurse financiare, în diferenţierea veniturilor;
– extinderea autonomiei universităţilor în materie de patrimoniu, în acumularea şi folosirea de resurse, în selectarea şi angajarea personalului didactic şi nedidactic, în stabilirea formei de admitere şi a cifrelor de şcolarizare şi în diferenţierea veniturilor;
– depolitizarea administrării învăţământului, conform practicilor europene, se va reface demnitatea socială şi autonomia profesională a institutorilor şi profesorilor, considerând dascălul drept intelectual autonom şi forţă a schimbării;
– sprijinirea învăţământului superior prin elaborarea de programe de modernizare, însoţite de resurse financiare corespunzătoare;
– formele de învăţământ – public şi privat – se vor bucura de aceeaşi legislaţie, aceleaşi criterii de evaluare, de recunoaştere şi posibila finanţare conform practicilor internaţionale.

Prin politicile sale educaţionale, prin crearea unui nou cadru legislativ şi instituţional, precum şi prin alocarea resurselor financiare necesare, Guvernul României îşi propune să reconstruiască sistemul educativ al ţării, conform nevoilor cetăţenilor, comunităţilor şi societăţii româneşti şi în concordanţă cu evoluţiile europene.

Reconstrucţia sistemului de învăţământ în mediul rural reprezintă o prioritate a guvernării. Se va avea în vedere:

– reabilitarea şcolilor din mediul rural, construcţia de noi şcoli şi dotarea lor cu utilităţi prin alocaţii de la bugetul de stat, în sistem de cofinanţare şi cu contribuţia autorităţilor administraţiei publice locale;
– alocarea distinctă, de la bugetul de stat a 100 milioane de euro, anual, pentru reabilitarea şcolilor şi construcţii şcolare în mediul rural;
– dotarea şcolilor cu materiale didactice şi echipamente informatice destinate procesului didactic (calculatoare, softuri educaţionale, echipamente multimedia);
– asigurarea de personal didactic calificat în mediul rural prin sporuri salariale stimulative (incluzând sporul de mediu rural), facilităţi pentru transport, cazare şi stabilizare;
– sprijinirea formării iniţiale de cadre didactice din mediul rural prin alocarea anuală a unui important numar de locuri distincte în învăţământul superior şi organizarea formării continue specializate pentru cei care lucrează în învăţământul rural;
– organizarea cadrului folosirii pe scară largă a învăţământului la distanţă (formare continuă, reconversie profesională, etc) de către locuitorii din mediul rural.

Guvernul României va asigura creşterea calităţii educaţiei prin:

– abordarea educaţiei ca forţă principală a schimbării tehnologiei, economiei, administraţiei şi a promovării de valori în societate;
– transformarea învăţământului într-o reţea de unităţi şi instituţii cu rezultate măsurabile în ceea ce priveşte dobândirea de către elevi şi studenţi a cunoştinţelor, competenţelor şi aptitudinilor necesare societăţii cunoaşterii;
– adecvarea sistemului educaţional la nevoile pieţei forţei de muncă locale, naţionale şi europene;
– proiectarea unui sistem modern de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor (ce optimizează relaţia dintre evaluarea sumativă şi evaluarea formativă şi accentuează importanţa competenţelor dobândite etc.), astfel încât obiectivitatea evaluării să crească;
– schimbarea modalităţilor de absolvire şi a modalităţilor de acces în diferite cicluri ale învăţământului, în acord cu documentele europene în materie;
– reducerea efectivului elevilor în clase la 25, creşterea atractivităţii învăţării, diversificarea metodelor şi practicilor didactice, deplasarea accentului de la caracterul informativ la cel formativ, de la reproducere la iniţiativă şi creativitate;
– restabilirea sistemului de formare continuă a personalului didactic şi a managerilor şcolari;
– lansarea programului învăţământului solicitat de firme şi companii, şi sprijinirea participării universităţilor la competiţia contemporană din învăţământul superior asigurând predare de calitate, învăţare performantă, cercetare ştiinţifică competitivă, servicii specializate către comunitate;
– recorelarea formării continue şi a formării iniţiale a cadrelor didactice şi aplicarea unui program al noilor didactici şi pedagogii şcolare, în cadrul dezvoltării unui învăţământ centrat pe elev şi student şi orientat spre formarea capacităţilor cognitive şi acţionale;
– joncţiunea cercetării ştiinţifice universitare cu nevoile tehnologiei, economiei şi administraţiei şi crearea unui circuit natural al specialiştilor din economie, administraţie, universităţi şi institute de cercetare;
– eliminarea ingerinţelor politice în sistemul de apreciere şi promovare a cadrelor didactice, inclusiv în funcţii de conducere administrativă;
– stimularea concurenţei pe piaţa liberă a manualelor şi mijloacelor de învăţământ în vederea creşterii calităţii acestora;
– recompense diferenţiate, stimulative pentru elevi, studenţi şi cadrele didactice performante.

Guvernul României va asigura o creştere substanţială a salariilor personalului din educaţie peste creşterea medie a salariului din economie, luând în consideraţie necesităţile legitime ale slujitorilor şcolii, statutul şi respectul de care aceştia trebuie să se bucure în societate. Astfel se va crea cadrul legislativ necesar pentru elaborarea unui nou sistem de salarizare care să reflecte importanţa socială a educaţiei, să stimuleze performanţa şi creaţia.

Guvernul României apreciază că este necesară reorganizarea şi stabilirea clară a rolurilor, competenţelor şi responsabilităţilor autorităţilor publice, centrale şi locale, în luarea deciziilor şi alocarea resurselor necesare desfăşurării procesului de învăţământ.

Astfel:

– Ministerul Educaţiei va elabora standardele necesare pentru finanţarea de bază a procesului instructiv – educativ, finanţarea urmându-l pe cel ce învaţă. Vor fi alocate din bugetul de stat, prin intermediul unor transferuri cu destinaţie precisă, resursele financiare corespunzătoare acestor standarde;
– Ministerul Educaţiei va aloca resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii decente de funcţionare a unităţilor şcolare, îndeosebi în mediul rural, dincolo de posibilele resurse financiare puse la dispoziţie de comunităţile locale şi cele şcolare;
– va fi elaborat cadrul legislativ şi instituţional pentru ca atât autorităţile administraţiei publice locale, cât şi conducerile unităţilor şcolare să poată aloca, din bugetele locale şi, respectiv, din resursele extrabugetare ale şcolilor fonduri pentru suplimentarea veniturilor personalului din învăţământ în corelare cu performanţele obţinute în procesul educativ;
– va fi extinsă autonomia şcolilor şi liceelor, iar inspectoratele şcolare vor deveni unităţi de consiliere profesională, deservite de revizori şcolari, ca funcţionari publici, ce operează cu metodologii precise;
– competenţele de decizie profesională ale ministerului vor fi delegate unor agenţii şi centre specializate de la nivel naţional, înzestrate cu autonomie funcţională, conform practicilor europene;
– mişcarea personalului didactic va fi fluidizată în cadrul asigurat de autonomia şcolilor şi liceelor, de recunoaşterea formării continue şi de considerarea condiţiilor de mobilitate, iar norma didactică se dimensionează astfel încât formarea continuă să fie posibilă şi încurajată;
– alternativele educaţionale vor fi eliberate şi încurajate, legislaţia învăţământului va fi stabilizată prin sincronizare cu reperele europene, iar regulamentele şcolare şi universitare vor încorpora sistemul internaţional al drepturilor şi obligaţiilor elevilor şi studenţilor, asigurând autonomie personală, răspunderea de sine şi satisfacerea condiţiilor de competitivitate a performanţelor.

Guvernul României va asigura compatibilizarea sistemului educativ românesc cu sistemele europene de educaţie şi va stimula creşterea cooperărilor internaţionale, prin:

– introducerea formelor contemporane de cooperare internaţională: extinderea activităţilor în comun (joint activities); curriculum asociat; unităţi de cercetare ştiinţifică în comun (joint research units); calificări academice în comun (double degrees); student în două universităţi europene; profesor numit în două universităţi europene;
– creşterea mobilităţii cadrelor didactice şi a studenţilor atât între universităţile din ţară, cât şi prin schimburi internaţionale;
– dezvoltarea formelor de cooperare între universităţile româneşti, publice şi private.

Vor fi lansate în dezbaterea publică noi programe cum ar fi:

– Programul construcţiilor şcolare;
– Programul educaţiei în era electronicii;
– Programul educaţiei pentru o societate bazată pe cunoaştere;
– Programe de învăţare intensivă a limbilor străine; Programul educaţiei fizice;
– Programul educaţiei artistice sau Programul noii metodici şi pedagogii a învăţământului;

Învăţământul românesc va reveni în poziţia de sursă de inspiraţie, de idei şi de proiecte noi pentru învăţământul din Europa Centrală şi Răsăriteană şi din Europa ca întreg.

Guvernul României va aplica o noua filosofie în domeniul finanţării educaţiei, prin mărirea investiţiei în învăţământ (pentru educaţie şi cercetare, guvernul va aloca de la bugetul de stat resurse financiare echivalând cu 6% din PIB) şi aplicarea principiului “finanţarea îl urmează pe cel ce studiază”. De asemenea, prin aplicarea corectă a principiului subsidiarităţii, guvernul va recunoaşte dreptul universităţilor şi al institutelor de cercetare de a angaja credite, împrumuturi bancare pentru cei ce studiază, burse contractuale de studii.

Guvernul României va promova un nou tip de parteneriat social care să asigure un larg suport socio-cultural pentru reconstrucţia sistemului educativ românesc pe termen mediu şi lung.

Aceasta reconstrucţie necesită eforturi conjugate şi coerente, într-o perspectivă care să nu depindă de ciclurile electorale. În acest proiect naţional sunt chemate să se implice partidele politice, sindicatele, reprezentanţii societăţii civile, asociaţiile de părinţi, organizaţiile de elevi şi studenţi, mass – media. Împreună suntem datori să creăm şi să susţinem „Mişcarea pentru educaţie” ca acţiune – suport pentru atingerea obiectivelor reconstrucţiei sistemului educativ românesc.

Axul fundamental al „Mişcării pentru educaţie” va deveni, astfel, trinomul educatori – elevi – părinţi.


Capitolul 6 - Politici în domeniul cercetării–dezvoltării şi inovării

Guvernul României va acorda o atenţie deosebită sectorului de cercetare–inovare pentru a ajuta economia românească să obţină un avantaj competitiv durabil, precum şi pentru a micşora decalajele de dezvoltare între regiunile din România, precum şi între acestea şi regiunile din alte ţări ale Uniunii Europene.

Ţinând cont de aceste obiective, Guvernul României îşi va concentra atenţia în perioada 2005-2008 asupra următoarelor ţinte strategice:
- elaborarea şi reglementarea mecanismelor care asigură transferul tehnologic în economie, pentru a fixa pe termen lung legătura între sectorul de cercetare–dezvoltare şi industrie
- majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare–dezvoltare la 1% din PIB până în 2007
- încurajarea participării sectorului privat în sectorul de cercetare–dezvoltare
- întărirea capacităţii instituţionale

Asigurarea transferului tehnologic în economie

Pentru a facilita transferul tehnologic în economie, Guvernul României va aplica următoarele măsuri:

– evaluarea punctelor tari şi slabe din economie, după modelul avantajului competitiv, pentru a fixa priorităţile în cercetarea fundamentală şi aplicativă, în raport cu care se va face finanţarea. În acest sens, în baza unui proiect, se va face o evaluare privind existenţa şi evoluţia clusterelor industriale în profil teritorial, precum şi a nevoilor de dezvoltare;
– corelarea activităţii de cercetare–dezvoltare, inovare cu politica industrială a României;
– aplicarea unui program privind înfiinţarea reţelei naţionale pentru diseminarea rezultatelor cercetării–inovării şi asigurarea transferului tehnologic. Programul va avea în vedere în prima fază înfiinţarea centrelor regionale de transfer tehnologic în sistem privat (prin organizaţii neguvernamentale), iar în a doua fază înfiinţarea centrelor de transfer tehnologic în universităţi (pe structura organizaţiilor non-profit);
– aplicarea unui program de tehnologii avansate pentru a încuraja cercetarea care contribuie la dezvoltarea şi transferul în economie a tehnologiilor avansate şi asigurarea unor sectoare un rol competitiv pe plan internaţional;
– aplicarea programului privind diversificarea mecanismelor de finanţare a cercetării–dezvoltării, inovării, prin înfiinţarea unui fond naţional cu capital de risc destinat sectorului de cercetare–dezvoltare. Institutirea unui fond special de garantare a creditelor destinate cercetării şi inovării, precum şi a unui fond destinat acordării unui capitalului de pornire/consolidare întreprinderilor mici şi mijlocii care se înfiinţează în domeniul cercetării–dezvoltării sau îşi consolidează/extind afacerile în acest domeniu;
– înfiinţarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice în centrele universitare cu tradiţie şi care dispun de o infrastructură în sectorul de cercetare–dezvoltare.

Majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetare–dezvoltare la 1% din PIB până în 2007

Pentru a asigura o creştere economică durabilă, Guvernul României se angajează să respecte obiectivele fixate în Capitolul 17 – "Ştiinţă şi cercetare" negociat cu Uniunea Europeană, care prevede alocarea către sectorul de cercetare–dezvoltare a unor fonduri publice ce reprezintă 1% din PIB în anul 2007. Atingerea acestor obiective va fi posibilă pe măsura restructurării unităţilor de cercetare–dezvoltare şi generalizării sistemului competitiv de finanţare a programelor şi proiectelor de cercetare.

Încurajarea participării sectorului privat în sectorul de cercetare–dezvoltare

Pentru a implica sectorul privat într-o masură cât mai mare în finanţarea programelor şi proiectelor de cercetare–dezvoltare, Guvernul României va aplica următoarele măsuri:
– fixarea mecanismelor de cooperare între centrele de transfer tehnologic, centrele regionale de transfer tehnologic, cu centrele de management antreprenorial sau incubatoarele de afaceri, pentru a facilita diseminarea informaţiei privind cercetarea–inovarea şi transferul tehnologic în economie, cu precădere în întreprinderile mici şi mijlocii;
– aplicarea unui program privind înfiinţarea şi funcţionarea fondului naţional cu capital de risc destinat cercetării–inovării. Fondul cu capital de risc se va înfiinţa cu un capital de pornire din partea statului, urmând să fie capitalizat din fonduri private;
– evaluarea nevoilor sectorului privat în domeniul cercetării–dezvoltării, inovării, pentru a facilita planificarea tematică la nivel naţional;
– considerarea cheltuielilor de cercetare–dezvoltare–inovare drept cheltuieli deductibile fiscal.

Întărirea capacităţii instituţionale

Guvernul României îşi va concentra atenţia în următorii 4 ani atât asupra restructurării sectorului de cercetare–dezvoltare, cât şi asupra întăririi capacităţii instituţionale a autorităţilor publice care au rol în elaborarea şi implementarea politicilor de cercetare–dezvoltare, inovare.

În acest scop, Guvernul României va aplica următoarele măsuri:

A. La nivelul autorităţilor publice:

– înfiinţarea unui Consiliu Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, format din reprezentanţi ai institutiilor de cercetare, autoritatea publică în domeniul cercetării–dezvoltării, educaţiei, politicilor regionale, precum şi autorităţii în domeniul aplicării politicilor industriale. Rolul de coordonator al acestui consiliu va aparţine ministerului de resort;
– fixarea mecanismelor de cooperare şi colaborare cu autorităţile publice care elaborează şi aplică politici industriale şi de dezvoltare a sectorului privat, politici educaţionale, politici regionale, pentru a facilita transferul tehnologic în economie, macro-coordonarea sectorului de cercetare–dezvoltare pe teme de cercetare, precum şi corelarea cu programele europene pentru care se asigură finanţarea. Cooperarea va urmări, în prima fază evaluarea punctelor tari şi slabe din economie, inclusiv identificarea clusterelor industriale la nivel teritorial;
– coordonarea, corelarea tematică şi unificarea procedurală a programelor de granturi pentru cercetare ştiinţifică;
– corelarea programelor de cercetare cu cele de pregătire universitară şi post-universitară;
– instituirea unui sistem unic de evaluare a unităţilor de cerecetare–dezvoltare, activităţilor şi personalului din acest domeniu;
– stabilirea criteriilor de selecţie a organizaţiilor private care asigură funcţionarea centrelor de transfer tehnologic;
– generalizarea finanţării competitive a programelor şi proiectelor de cercetare;
– reducerea brain-drain-ului în sistemul de cercetare–dezvoltare, prin acordarea cercetătorilor a unor bonusuri financiare, reprezentând o cota procentuală din valoarea totală a temelor de cercetare pentru care s-au acordat grant-uri.

B. La nivelul unităţilor de cercetare–dezvoltare

– aplicarea unui program de ajustare structurală a unităţilor de cercetare–dezvoltare. Programul se va aplica concomitent cu un proiect privind instruirea şi formarea profesională continuă în managementul centrelor de cercetare–dezvoltare, inovare, pentru a facilita creşterea gradului de absorbţie a fondurilor publice şi private pe măsura generalizării sistemului competitiv de finanţare a programelor şi proiectelor de cercetare;
– asigurarea unui nivel de salarizare a personalului din activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică la acelaşi nivel cu salarizarea personalului didactic din învăţământul superior, pe baza corespondenţei actuale a gradelor ştiinţifice şi a celor didactice;
– reglementarea dreptului personalului de cercetare de a ocupa funcţii de execuţie cu normă întreagă precum şi funcţii de conducere în învăţământul superior, corelativ cu posibilitatea personalului didactic din învăţământul superior de a ocupa funcţii de execuţie cu normă întreagă respectiv funcţii de conducere în unităţile de cercetare–dezvoltare;
– dezvoltarea sistemului consorţial între universităţi publice sau private şi unităţi de cercetare–dezvoltare–inovare;
– clarificarea statului juridic al unităţilor de cercetare–dezvoltare;
– aplicarea unui proiect privind instruirea personalului din unităţile de cercetare–dezvoltare în marketing.

Aplicarea politicilor publice în domeniul cercetării–dezvoltării se va face prin următoarele programe incluse în planul naţional:

– evaluarea periodică a punctelor tari şi slabe din economie, după modelul avantajului competitiv, pentru a fixa priorităţile în cercetarea fundamentală şi aplicativă;
– înfiinţarea reţelei naţionale pentru diseminarea rezultatelor cercetării–inovării şi asigurarea transferului tehnologic (înfiinţarea centrelor regionale de transfer tehnologic şi a centrelor de transfer tehnologic în universităţi);
– aplicarea programului pentru tehnologii avansate (integrat în planul naţional, dar cu aplicare prioritară);
– aplicarea programului naţional de cercetare–dezvoltare, inovare, elaborat şi aplicat în baza planului naţional de cercetare–dezvoltare, inovare;
– înfiinţarea şi funcţionarea fondului naţional cu capital de risc destinat cercetării–inovării şi alocarea unui fond din bugetul de stat pentru garantarea creditelor;
– evaluarea unitară a organizaţiilor, activităţilor şi personalului din domeniul cercetare–dezvoltare;
– generalizarea sistemului competitiv de finanţare a proiectelor de cercetare–dezvoltare, inovare;
– ajustarea structurală a unităţilor de cercetare–dezvoltare;
– dezvoltrarea unui program de înfiinţare şi organizare a parcurilor ştiiniţifice şi tehnologice, cu precădere în centrele universitare;
– formarea profesională continuă în domeniul managementului unităţilor de cercetare–dezvoltare, dezvoltării organizaţionale şi marketingului;
– realizarea investiţiilor de capital în infrastructura de cercetare–dezvoltare a institutelor naţionale, în raport cu eligibilitatea acestora pe temele de cercetare selectate.


Capitolul 8 - Politica în domeniul sănătăţii

Sistemul sanitar este în prezent mult rămas în urmă din punctul de vedere al reformării sale. Din această cauză el nu a contribuit la creşterea calităţii îngrijirilor de sănătate, la lărgirea accesului populaţiei la aceste servicii şi la scăderea indicatorilor de mortalitate şi morbiditate. O mare parte a populaţiei rămâne în afara accesului efectiv la serviciile sanitare din cauza dificultăţilor financiare şi de transport. O serie de indicatori specifici sănătăţii şi demografiei ne plasează în continuare pe poziţii inacceptabile în clasamentul european. Alocările bugetare pentru sănătate, cât şi cheltuielile totale efectuate în România pentru sănătatea fiecărui locuitor ne plasează pe ultima poziţie între ţările candidate la Uniunea Europeană. Pe fondul acestei subfinanţări cronice, managementul sistemului şi unităţilor sanitare este de slabă calitate, cu efecte dramatice asupra eficienţei cu care contribuţiile pentru sănătate ale populaţiei sunt cheltuite.

Guvernul României îşi propune ca obiective prioritare:

· realizarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază
· creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului medical
· apropierea de indicatorii de sănătate şi demografici ai ţărilor civilizate, în acelaşi timp cu scăderea patologiei specifice ţărilor subdezvoltate

Responsabilităţile ce îi revin guvernului, în planul strategiei din domeniul sănătăţii, sunt următoarele:

– Guvernul României va acţiona pentru asigurarea egalităţii de şanse a cetăţenilor, garantând accesul nediscriminatoriu la îngrijiri medicale de bază, indiferent de veniturile realizate, ca drept fundamental al acestora.
– În toate acţiunile sale, Guvernul României va pune accentul pe respectarea dreptului populaţiei de a opta liber pentru acele îngrijiri de sănătate, peste cele esenţiale, pe care le consideră adecvate pentru propria sănătate, fără ca aceasta opţiune să fie impusă de stat. În acest sens, Guvernul va încuraja dezvoltarea unui sistem privat de asigurări de sănătate.
– Guvernul României va sprijini creşterea coeziunii sociale prin restabilirea principiului solidarităţii în cadrul asigurărilor sociale de sănătate. Astfel va fi reintrodusă contribuţia la asigurările de sănătate a tuturor persoanelor care realizează venituri.
– Guvernul României va stimula privatizarea preponderentă a infrastructurii unităţilor medicale cu excepţia facilităţilor care, prin nivelul prea mare al investiţiilor presupuse, nu pot fi suportate de operatori privaţi sau de către autorităţile locale, precum şi cu excepţia celor de importanţă strategică pentru sănătatea populaţiei.
– În scopul creşterii calităţii îngrijirilor medicale, Guvernul României va încuraja competiţia dintre furnizorii de servicii medicale precum şi dintre casele de asigurări.
– Guvernul României va acţiona împotriva discriminărilor şi inegalităţilor stabilind reguli egale pentru libera concurenţă în domeniul sanitar. Sistemul sanitar se va baza pe principiul concurenţei între furnizori pentru fondurile existente, statul respectând neutralitatea faţă de toţi furnizorii de îngrijiri de sănătate.
– În întreg sistemul sanitar se vor introduce modalităţi de plată care să reflecte activitatea individuală a fiecărui furnizor de servicii medicale.
– Guvernul României va acţiona pentru consolidarea descentralizării decizionale. În acest scop, autorităţilor locale li se vor crea mecanisme legale pentru a putea ca, odată cu finanţarea adecvată a unităţilor sanitare spitaliceşti să poată lua decizii pentru îngrijirea sănătăţii populaţiei din zonă. Astfel, statul îşi va restrânge influenţele asupra sistemului sanitar concentrându-se asupra problemelor majore de sănătate publică şi pe protejarea şi respectarea drepturilor pacienţilor.
– Guvernul României va asigura finanţarea adecvată pentru sănătate. Îmbunătăţirea finanţării sistemului sanitar se va baza pe alocarea prioritară a resurselor obţinute în urma creşterii economice, pe realocarea bugetelor în interiorul sistemului precum şi pe înlăturarea acelor cheltuieli ce nu aparţin sistemului sanitar. Sursele avute în vedere pentru a suplimenta cheltuielile pentru sănătate în concordanţă cu nevoile reale ale populaţiei vor fi: achitarea de la buget a sumelor pentru unităţile medico-sociale şi pentru accidentele de muncă, creşterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă, obligativitatea de a contribui la fondul de sănătate a celor care pleacă să muncească în străinătate, scăderea muncii la negru, introducerea asigurărilor private de sănătate, implicarea comunităţilor locale în finanţarea actului medical, creşterea finanţării din bugetul de stat. Sistemul sanitar va beneficia de o finanţare sporită, urmând ca până în anul bugetar 2008 să se ajungă la utilizarea unor sume pentru sănătate care să reprezinte cel puţin 6% din PIB.
– O prioritate a guvernului va fi achitarea integrală până în 2006 a tuturor datoriilor existente în sistemul sanitar către furnizori, pentru a putea introduce respectarea fermă a contractelor în domeniul sanitar.
– Pentru a scădea inechităţile şi a asigura demnitatea corpului profesional medical se vor adopta măsuri ferme pentru diminuarea corupţiei din sistemul sanitar.

În aplicarea orientărilor sale strategice privind reforma în sistemul de sănătate, Guvernul României va lua următoarele măsuri de ordin general:

– Întreaga activitate din domeniul sanitar va avea la bază contracte civile atât între asiguraţi şi casele de asigurări cât şi între acestea din urmă şi furnizori. Contractul cadru al furnizării serviciilor sanitare în sistemul asigurărilor sociale se va negocia cu toate organizaţiile furnizorilor de servicii reprezentative la nivel naţional.
– Vor fi adoptate măsuri pentru stimularea atragerii personalului medical în zonele defavorizate economic (programe speciale ale MS, CNAS, cu sprijinul comunităţii locale, etc.).
– Întregul cost al medicamentelor esenţiale pentru îngrijirea sănătăţii va fi acoperit din fondul asigurărilor sociale, fiecare pacient urmând a achita doar o contribuţie fixă minimală pentru fiecare reţetă eliberată. Pentru medicamentele de ultima generaţie şi tehnologiile de vârf vor fi create mecanisme de finanţare şi de plată pentru a spori accesul echitabil al populaţiei la acestea.
– Se va asigura transparenţa utilizării fondurilor pentru medicamente compensate şi gratuite în ambulator, prin alocarea unei sume adecvate pentru astfel de cheltuieli pentru fiecare medic, conform principiului “banii urmează pacientul”. Se vor înlătura barierele la accesul la medicamente prin introducerea unor cecuri medicale completate de medici şi emise de Casa de Asigurări care vor garanta plata pentru fiecare reţetă gratuită sau compensată.
– Tot în scopul asigurării transparenţei în utilizarea fondurilor se va introduce obligativitatea evidenţierii cheltuielilor efectuate pentru fiecare pacient pentru toate actele medicale.
– Vor fi luate măsuri pentru diminuarea birocraţiei excesive care grevează atât accesul populaţiei la medicamentele gratuite şi compensate, cât şi activitatea furnizorilor de servicii medicale şi farmaceutice.
– Pentru creşterea calităţii actului medical mecanismele preponderent coercitive şi punitive la adresa personalului medical vor fi înlăturate, urmând a fi creat cadrul legal şi administrativ pentru stimularea şi recompensarea acestora pentru îndeplinirea anumitor obiective contractate şi indicatori calitativi.
– Vor fi dezvoltate Oficiile pentru protecţia beneficiarului de servicii sanitare în cadrul tuturor caselor de asigurări de stat sau private, având ca rol informarea adecvată şi intervenţia promptă în acele situaţii în care drepturile asiguraţilor sunt încălcate.
– Pentru a creşte accesul la îngrijiri de calitate se va introduce un sistem informatizat prin care pacienţii să poată afla date privind competenţa, experienţa acumulată şi nivelul participării la programele de educaţie medicală continuă a tuturor medicilor.
– Pentru persoanele neasigurate şi pentru cazurile sociale vor fi evidenţiate sume distincte în bugetul MMSS.
– Guvernul României va introduce în regim de urgenţă Legea finanţării aşezămintelor pentru îngrijirea persoanelor vârstanice.
– Sistemul privat de sănătate va beneficia de un cadru legal adecvat pentru a putea deveni o alternativă prin intermediul asigurărilor private, dar şi o modalitate de completare a serviciilor de care beneficiază populaţia prin asigurările sociale de sănătate.
– Guvernul României va înceta politica de scutire a unor agenţi economici de plata contribuţiei la fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Pentru corecta aplicare a acestor măsuri, ele vor fi însoţite de unele măsuri specifice, care vizează ameliorarea cadrului instituţional din domeniul sanitar şi calitatea serviciilor medicale:

A. Cadru instituţional

– Rolul Ministerului Sănătăţii va fi redefinit urmând ca acesta să exercite următoarele funcţii principale: elaborarea politicii generale sanitare, elaborarea şi gestionarea programelor de sănătate, asigurarea controlului calităţii serviciilor medicale prin Direcţiile de Sănătate Publică şi institutele de sănătate publică, elaborarea standardelor specifice domeniului medical, asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, dotarea cu aparatură în profil teritorial, colectarea şi diseminarea informaţiei, coordonarea negocierilor şi promovarea contractului cadru al acordării îngrijirilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, aprobarea tarifelor minime şi a celor recomandabile ce pot fi practicate în sistemul social de îngrijiri de sănătate, sprijinirea cercetării medicale şi a educaţiei medicale, finanţarea cheltuielilor neprevăzute incumbate de situaţii precum dezastre naturale, epidemii, reglementarea accesului la diversele forme de protecţie socială.
– Modul de funcţionare a sistemului asigurărilor sociale de sănătate va fi repus în forma iniţială prin restabilirea principiilor de baza ale asigurărilor sociale de sănătate: solidaritatea (contribuţie în procent egal de la toţi asiguraţii care realizează venituri), echitatea, subsidiaritatea. CNAS va redeveni o instituţie autonomă, controlul public asupra activităţii acesteia şi folosirii fondurilor pentru sănătate revenind Parlamentului. Se va reveni la autonomia CNAS în colectarea contribuţiilor pentru sănătate. Casele de asigurări “paralele” vor fi reorganizate prin asigurarea autonomiei lor şi redistribuirea veniturilor care depăşesc media pe ţară raportat la numărul de asiguraţi către CNAS. Sumele necesare dotărilor suplimentare şi facilităţilor în sistemele de asigurări “paralele” vor fi alocate din bugetul anual, în limita fondurilor fiecărui minister în parte.
– Asigurările private de sănătate vor fi destinate plăţii diferenţei dintre sumele acoperite de asigurările sociale de sănătate şi valoarea prestaţiilor fiecărui furnizor de servicii medicale şi farmaceutice precum şi pentru achitarea acelor servicii medicale care nu sunt plătite de asigurările de sănătate. Asigurările private de sănătate vor reprezenta principala formă legală pentru reducerea plăţilor informale. Primele de asigurare vor fi deductibile. Limita deductibilităţii sumelor utilizate către asigurările de sănătate va fi stabilită anual prin hotărâre de guvern.
– Managementul spitalelor va fi eficientizat, avându-se în vedere următoarele măsuri:
– se va face o delimitare clară a atribuţiilor fiecărui spital prin împărţirea în: spitale de urgenţă, spitale clinice (institute şi spitale de excelenţă), spitale de cronici (preiau pacienţii de după perioada acută din spitalele de urgenţă şi de excelenţă), spitale sociale (subordonate ministerului de resort):
· managementul spitalelor care nu fac parte din sistemul naţional de asigurare a urgenţelor se va subordona exclusiv comunităţii locale;
· managerul spitalului, indiferent de pregatirea de bază, va fi obligat prin contract să desfăşoare doar activitatea pentru care este angajat;
· toate spitalele vor fi supuse activităţii de acreditare şi se va stopa funcţionarea acelor unităţi care nu îndeplinesc condiţiile de funcţionare din punct de vedere sanitar;
· vor fi adoptate măsuri care să limiteze numărul de internari pentru îngrijiri care pot fi acordate în ambulator în deplină siguranţă.
· plata actului medical în spital se va îmbunătăţi; ea va fi corelată cu nivelul de performanţă, precum şi cu calitatea actului medical prestat;
– adoptarea de măsuri care să permită vânzarea spitalelor cu păstrarea destinaţiei acestora, închirierea, concesionarea sau vânzarea unor secţii de spital către operatori privaţi precum şi prin vânzarea tuturor spaţiilor în care se desfăşoară medicina de ambulator către medicii care lucrează în acestea;
– acordarea de deductibilităţi de la plata impozitului pe profit pentru investiţiile în infrastructura medicală, în scopul stimulării retehnologizării şi înfiinţării de noi unităţi medicale private.

B. Serviciile medicale

– Medicina de urgenţă va reprezenta una din priorităţile Ministerului Sănătăţii. Va fi înfiinţat Sistemul naţional de asigurare a urgenţelor, capabil să acopere întreg teritoriul cu paramedici, fiind finanţat din bugetul de stat. Asigurarea urgenţelor care nu ameninţă viaţa va fi preluată de medicul de familie, fiind finanţat din Fondul asigurărilor sociale de sănătate.
– Medicina de ambulatoriu va reprezenta o altă prioritate, actele normative ce vor fi elaborate urmând a avea în vedere crearea posibilităţii de a prelua o cât mai mare parte din îngrijiri la acest nivel, concomitent cu scăderea numărului de internări.
– Activitatea medicilor de familie va fi orientată pentru a deveni adevaraţi consilieri de sănătate ai populaţiei; aceasta se va realiza şi printr-o plată mai bună a activităţilor care le revin: efectuarea de măsuri de educaţie şi profilaxie, depistarea precoce a afecţiunilor grave, preluarea îngrijirilor la externarea din spital, plata suplimentară pentru consultaţiile de urgenţă şi cele din afara programului etc.
– Îngrijirile la domiciliu vor fi dezvoltate, printre altele, prin asigurarea lor de către de asistenţi medicali cu practica privată, dezvoltarea de programe speciale pentru persoanele în vârstă sau care nu se pot deplasa şi pentru cele cu afecţiuni psihice, precum şi prin programe specifice de facilitare a accesului pacienţilor din localităţile izolate sau fără asistenţă medicală la serviciile medicale şi farmaceutice.
– Serviciu de ambulatoriu al spitalelor va fi utilizat exclusiv pentru consultul pacienţilor externaţi din spital şi pentru efectuarea tratamentelor care nu necesită internarea. Plata serviciilor se va face exclusiv din fondul îngrijirilor spitaliceşti.
– Se vor adopta măsuri pentru un acces mai bun al populaţiei la îngrijiri stomatologice, comparativ cu situaţia actuală.
– Vor fi sprijinite acţiunile de promovare a sănătăţii precum: lupta împotriva drogurilor, lupta împotriva alcoolismului, fumatului, promovarea unei diete echilibrate şi lupta împotriva obezităţii, sedentarismului, educaţia sexuală adecvată, sprijinirea îngrijirilor stomatologice, educarea preponderentă a populaţiei cu un nivel scăzut de cultură.


Capitolul 9 - Politica agricolă şi de dezvoltare rurală

Prin politici publice specifice, Guvernul României urmăreşte realizarea următoarelor obiective:

· Finalizarea reformei proprietăţii funciare
· Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea clasei de mijloc în spaţiul rural
· Alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli
· Sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă
· Dezvoltarea şi modernizarea satelor
· Dezvoltarea pisciculturii
· Gestionarea durabilă a pădurilor
· Reforma instituţională

I. Finalizarea reformei proprietăţii funciare

– încheierea procesului de retrocedare a proprietăţilor funciare pe seama terenurilor aflate în proprietatea Agenţiei Domeniilor Statului, privatizarea terenurilor rămase după această acţiune şi justă despăgubire în cazurile obiective în care retrocedarea nu se poate efectua în natură;
– finalizarea cadrului legal şi demararea procesului de despăgubire justă în cazul imobilelor şi terenurilor agricole şi forestiere care nu au putut fi retrocedate în natură;
– monitorizarea retrocedărilor de proprietăţi funciare;
– intabularea tuturor suprafeţelor agricole din extravilan şi a celor forestiere, inclusiv a celor rezultate din ieşirea din indiviziune, prin introducerea cadastrului unitar, pe cheltuiala statului;
– trecerea în proprietatea asociaţiilor proprietarilor de păduri a drumurilor forestiere şi a celorlalte active (case silvice, pepiniere) aflate pe terenurile forestiere retrocedate;
– clarificarea procedurilor de succesiune a terenurilor, precum şi sprijinirea parcelării în condiţii de eficienţă.

II. Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea şi consolidarea clasei de mijloc în spaţiul rural

Formarea şi extinderea fermelor agricole de tip familial constituie preocuparea principală a Guvernului. În acest sens, suplimentar politicilor de susţinere a tuturor exploataţilor agricole, se vor aplica următoarele măsuri:
– acoperirea din bugetul statului a cheltuielilor efectuate cu plata taxelor pentru schimburi şi vânzări de terenuri agricole, întocmirea de documentaţii;
– promovarea, în următorii 4 ani, a unui Program naţional de investiţii în ferme zootehnice şi vegetale noi şi de consolidare a celor existente, adresat cu prioritate familiilor de tineri;
– asigurarea unei rente funciare viagere, egală cu echivalentul a 100 euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol vândut de un proprietar în vârstă de minim 60 de ani, precum şi echivalentul a 50 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren agricol deţinut de un proprietar în vârstă de minim 60 de ani care renunţă la folosinţa terenului în favoarea unei exploataţii înregistrate;
– susţinerea fermelor familiale care au minim 3 vaci în vederea dotării lor cu aparate de muls, instalaţii pentru răcire şi stocarea laptelui.

III. Alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli, prin:
– subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic ameliorat;
– acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii materialului genetic folosit pentru juninci la prima fătare, scrofiţe, viţei obţinuţi, oi – mioare şi berbeci;
– menţinerea în continuare a sprijinului direct şi a primelor şi subvenţiilor pentru produsele agricole de bază introduse în circuitul comercial;
– încurajarea producţiei la culturi deficitare: plante tehnice, sfeclă de zahăr, culturi bio-ecologice şi de asolament în vederea refacerii potenţialului agricol al terenului, precum şi realizării acelor produse la care România este competitivă;
– subvenţionarea primelor de asigurare şi plata despăgubirilor pentru calamităţi naturale şi a celor cauzate de animale salbatice;
– suportarea de către stat a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a contravalorii tratamentelor antiepizootice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om;
– susţinerea unui program naţional, defalcat pe comunităţi locale, pentru combaterea şi diminuarea efectelor eroziunilor de suprafaţă ale solului;
– susţinerea de la bugetul de stat a lucrărilor de amenajare a pădurilor private;
– amendarea Legii privind creditul agricol prin crearea unui sistem unitar de accesare atât a creditelor pentru producţie, cât şi a creditelor pentru investiţii.
– stabilirea nivelului accizelor din preţul motorinei pentru efectuarea lucrărilor agricole la nivelul legiferat în Uniunea Europeană;

IV. Sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă are în vedere:
– modificarea Legii pieţelor, care să cuprindă într-un cadru unitar toate reglementările mecanismelor de intervenţie a statului şi sursele de asigurare a plafoanelor de finanţare; primele şi subvenţiile, produsele şi cantităţile cărora li se vor aplica aceste măsuri de intervenţie, precum şi distribuţia acestora, vor fi anunţate producătorilor înainte de începerea anului agricol;
– utilizarea preţului minim garantat pentru produsele agricole de bază (grâu, lapte, carne);
– sprijinirea dezvoltării burselor produselor agricole şi lemnului;
– extinderea reţelei pieţelor de gros;
– dezvoltarea ofertei de servicii şi produse ale pădurii, altele decât lemnul;
– încurajarea parteneriatului public-privat în vederea achiziţionării produselor agricole de bază.

V. Dezvoltarea şi modernizarea satelor

Guvernul va aplica politicile de dezvoltare rurală, prin:
– promovarea de politici financiare care să permită exploataţiilor agricole familiale şi comunităţilor rurale accesul la programele cu finanţare internaţională, în vederea absorbţiei integrale a fondurilor structurale destinate dezvoltării rurale;
– îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole;
– dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative;
– alocarea de fonduri comunităţilor săteşti pentru crearea condiţiilor de stabilire a cadrelor didactice, sanitare, agricole şi veterinare în mediul rural;
– înfiinţarea în sediile primăriilor din mediul rural a birourilor notariale pentru a facilita circulaţia liberă a terenurilor;
– continuarea lucrărilor privind alimentarea cu apă a satelor şi lansarea programului naţional de construcţie a reţelei de canalizare şi de realizare a staţiilor de epurare în localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş prin lege dar care nu dispun de o infrastructură urbană;
– aplicarea programului naţional pentru asfaltarea drumurilor comunale, prin dezvoltarea programului naţional privind pietruirea drumurilor comunale;
– întocmirea planurilor de dezvoltare locală pe localităţi într-un termen de 4 ani şi integrarea acestora în planurile de dezvoltare realizate la nivel judeţean şi apoi regional pentru a facilita investiţiile în infrastructura fizică rurală;
– corelarea planurilor de amenajare a teritoriului în profil rural cu proiectele de dezvoltare a serviciilor legate de agricultură (fitosanitare, veterinare, laboratoare de calitate, servicii de consultanţă), a serviciilor publice (învăţământ, sănătate, asistenţă socială, cultură şi culte), precum şi a utilităţilor publice: distribuţia apei, gaze, canal, colectare deşeuri;
– stimularea dezvoltării activităţilor economice alternative: meşteşuguri tradiţionale, activităţi şi servicii neagricole;
– încurajarea agriturismului şi a producţiei ecologice;
– evaluarea economică a zonelor rurale periferice şi a celor defavorizate natural pentru întocmirea planurilor de dezvoltare locală;

VI. Dezvoltarea pisciculturii

În domeniul piscicol, Guvernul României României va aplica următoarele politici:

– aplicarea măsurilor tehnice de protecţie a resurselor piscicole;
– evaluarea condiţiilor de acces al navelor străine de pescuit în apele teritoriale româneşti;
– protejarea speciilor şi raselor de peşti în vederea reproducerii şi furnizării de material biologic selecţionat pentru fermele piscicole;
– modernizarea unităţilor de acvacultură marină;
– facilitarea investiţiilor noi, precum şi modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente;

VII. Gestionarea durabilă a pădurilor

Pentru gestionarea durabilă a pădurilor Guvernul României va promova următoarele măsuri:

– restituirea integrală a suprafeţelor de pădure către foştii proprietari, inclusiv a celor care în anul 1968 la trasarea noilor judeţe au ramas în judeţele vecine;
– creşterea suprafeţelor ocupate cu păduri prin:
· împădurirea de terenuri degradate, inapte pentru agricultură, prin comunităţile locale, cu finanţare de la bugetul de stat şi suportarea costurilor aferente lucrărilor de îngrijire a acestor plantaţii până la realizarea stării de masiv;
· înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor, căilor de comunicaţie şi aşezărilor umane.
– scutirea de taxe pentru schimburile de terenuri forestiere, în scopul regularizării amplasamentelor şi comasării proprietăţilor private;
– susţinerea de la bugetul statului a lucrărilor de amenajare a pădurilor private;
– promovarea unui program naţional de construcţie de drumuri forestiere;
– sprijinirea înfiinţării ocoalelor silvice private.

VIII. Îmbunătăţirea cadrului instituţional

Guvernul va adopta următoarele măsuri:
– înfiinţarea, în subordinea guvernului, a Agenţiei Naţionale pentru Controlul şi Supravegherea Retrocedării Proprietăţilor Funciare;
– crearea unei organizaţii interprofesionale pentru derularea parteneriatului public-privat, în vederea achiziţionării, depozitării şi valorificării produselor de bază;
– modificarea şi structurarea sistemului de indicatori de statistică agricolă în concordanţă cu sistemul EUROSTAT;
– îmbunătăţirea sistemului de control al calităţii produselor alimentare prin respectarea normelor minime de siguranţă a alimentelor impuse de cerinţele politicii agricole comune, precum şi definitivarea procesului de modernizare a laboratoarelor, a punctelor de inspecţie la frontieră, dezvoltarea sistemelor informatice şi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar;
– consolidarea Agenţiei Veterinare şi de Siguranţă Alimentară;
– continuarea construcţiei instituţionale necesară funcţionării Politicii Agricole Comune, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene;
– extinderea reţelei de contabilitate agricolă;
– susţinerea cu precădere, ca rezultat al negocierilor cu UE, a programelor de îmbunătăţire a calităţii produselor proaspete şi prelucrate şi de conformare a unităţilor de procesare;
– înfiinţarea şi organizarea la nivel de comună a oficiului local de consultanţă agricolă şi financiară; crearea cadrului legal privind trecerea în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă a oficiilor judeţene şi locale de consultanţă agricolă, pentru a stabili o relaţie coerentă de subordonare, monitorizare şi evaluare;
– fixarea şi livrarea pachetelor de servicii de consultanţă pentru fermieri, prin aplicarea programelor anuale de formare şi perfecţionare profesională a fermierilor cu asistenţa consultanţilor Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă;
– fixarea cadrului de cooperare pe bază de contract între unităţile de cercetare–dezvoltare controlate de stat şi Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă pentru asigurarea transferului tehnologic
· clarificarea statutului juridic şi a obiectului de activitate a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol;
– crearea cadrului legal privind înfiinţarea şi organizarea Cooperativelor de Credit Rural;
– capitalizarea Fondului Român de Garantare a Creditului Rural;
– reglementarea şi promovarea schemelor de microcreditare în comunităţile rurale sărace.



Capitolul 18 - Politica privind protecţia mediului înconjurător

Ţinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice sunt considerabile, Guvernul României promovează conceptul de de-cuplare a impactului şi degradării mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienţei şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie, crearea de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri.

Având ca obiective principale întărirea structurilor administrative, ca element de bază pentru construirea unui sistem solid de management de mediu şi contribuţia la dezvoltarea durabilă, activitatea Guvernului României în acest domeniu se va concentra pe următoarelor priorităţi:

· Integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale;
· Evaluarea stării actuale a factorilor de mediu şi fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului, al resurselor regenerabile şi neregenerabile
· Întărirea capacităţii instituţionale în domeniul mediului;
· Ameliorarea calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale;
· Extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării;
· Întărirea parteneriatului transfrontalier şi internaţional cu instituţiile similare din alte ţări în scopul monitorizării stadiului de implementare a înţelegerilor internaţionale;
· Elaborarea strategiilor de protejare a cetăţenilor împotriva calamităţilor naturale, accidentelor ecologice şi expunerii în zone cu risc ecologic;
· Întărirea parteneriatului cu organizaţiile neguvernamentale în procesul de elaborare şi aplicare a politicilor publice în domeniu.

Pentru protejarea şi exploatarea echilibrată a resurselor mediului, Guvernul României va acţiona pe următoarele direcţii:

1. Integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale, prin:

– statuarea Ministerului şi a Agenţiei Naţionale de Mediu într-o poziţie de decizie care să intersecteze orizontal toate politicile sectoriale (industrie, energie, transporturi, agricultură, turism, politici regionale, administraţie locală, sănătate);

– introducerea efectivă a evaluării de mediu ca mecanism de integrare pentru politicile nou formulate şi formularea unor indicatori de măsurare efectivă a progreselor înregistrate în cazul strategiilor şi politicilor existente;

– intensificarea acţiunilor de integrare a politicii de mediu în cinci sectoare prioritare cu impact semnificativ asupra mediului, respectiv: industrie, energie, transport, agricultură şi turism, prin:

· aplicarea standardelor comunitare privind procesele de producţie şi produsele;
· întărirea dialogului cu agenţii economici din industrie şi încurajarea promovării de către aceştia a schemelor voluntare de management de mediu şi a altor forme de auto-reglementare;
· îmbunătăţirea managementului resurselor, în vederea reducerii utilizării acestora şi creşterii competitivităţii produselor pe piaţă;
· îmbunătăţirea eficientei energetice şi promovarea utilizării energiilor regenerabile;
· îmbunătăţirea planificării, managementului şi utilizării infrastructurilor şi facilităţilor de transport, prin includerea costurilor reale legate de infrastructură şi mediu în politicile de investiţii, pe de o parte şi în costurile pentru utilizatori, pe de alta parte;
· dezvoltarea transportului public şi îmbunătăţirea competitivităţii acestuia;
· înoirea parcului auto şi încurajarea utilizării combustibililor mai puţin poluanţi;
· utilizarea durabilă a resurselor naturale şi promovarea unei agriculturi şi dezvoltări rurale durabile;

– asigurarea fondurilor necesare, inclusiv prin utilizarea Fondului de Mediu, pentru realizarea investiţiilor de mediu necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de Romania în procesul de negociere a Capitolului 22 al acquis-ului comunitar, în special pentru implementarea directivelor UE costisitoare, legate de controlul poluării industriale, calitatea apei, managementul deşeurilor, calitatea aerului;

– promovarea progresivă a instrumentelor economice pentru implementarea politicilor de mediu.

2. Evaluarea stării actuale a factorilor ecologici şi fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului, al resurselor regenerabile şi neregenerabile, prin:

– elaborarea în cadrul unui Program Naţional a parametrilor de evaluare a stării factorilor ecologici la nivelul existent în prezent (pe baza studiilor generale de încărcare a factorilor de mediu: aer, apă, sol, vegetaţie, faună);
– elaborarea şi aplicarea unei strategii sustenabile în domeniul calităţii mediului.

3. Întărirea capacităţii instituţionale în domeniul mediului, prin:

– asigurarea resurselor financiare şi umane la nivelul autorităţilor centrale, regionale şi locale de mediu, conform obligaţiilor asumate în cadrul negocierilor cu CE a Capitolului 22 – Mediu;
– reunificarea Gărzii de Mediu cu Agenţiile de Mediu, păstrându-se caracterul deconcentrat al acesteia;
– asigurarea necesităţilor de instruire a personalului autorităţilor centrale, regionale şi locale de mediu în vederea asigurării implementării şi controlului eficient al conformării cu legislaţia de mediu;
– utilizarea transparentă a fondurilor de preaderare acordate de UE prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD, concomitent cu accelerarea ritmului de absorbţie a acestor fonduri;
– asigurarea resurselor financiare şi umane pentru dezvoltarea autorităţii de management a fondurilor structurale şi de coeziune la nivel central şi a structurilor intermediare la nivel regional, pentru programul operaţional de mediu;
– asigurarea capacităţii de atragere şi utilizare a fondurilor structurale şi de coeziune după 2007, prin dezvoltarea până la acea dată a unui portofoliu de proiecte în pregătire.

4. Ameliorarea calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale, privind:

· Îmbunătăţirea calităţii aerului prin:

- punerea în aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi sistemelor de monitorizare în sectorul calităţii aerului;
- realizarea evaluărilor preliminare privind calitatea aerului la nivel regional şi pe baza acestora a programelor/planurilor de îmbunătăţire a calităţii aerului;
- finalizarea transpunerii legislative în domeniu instalatiilor mari de ardere şi promovarea legislaţiei privind stabilirea plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi;
- implementarea măsurilor prevăzute în Programul Naţional de Reducere a Emisiilor provenite de la instalaţiile mari de ardere;
- dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului şi a Sistemului Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi în Aer;
- asigurarea calităţii corespunzătoare a benzinei şi motorinei şi operaţionalizarea sistemului de monitorizare calitativă şi cantitativă pentru benzină şi motorină;

· Îmbunătăţirea şi implementarea programului naţional de management al deşeurilor, prin:

- dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor solide în localităţile urbane şi rurale, inclusiv implementarea sistemelor de colectă selectivă şi valorificare a deşeurilor şi ambalajelor la nivelul persoanelor fizice şi a agenţilor economici;
- constituirea parteneriatelor de tip public-privat în ceea ce priveşte reducerea, refolosirea şi reciclarea deşeurilor, tratarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase (incinerare, depozitare);
- elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor, inclusiv evaluarea situaţiei actuale, elaborarea prognozelor pasive şi a obiectivelor generale şi specifice pentru fiecare regiune; stratificarea hărţilor prin care să se identifice viitoarele locaţii posibile ale facilităţilor de gestionare a deşeurilor;
- înfiinţarea Laboratorului Naţional de Referinţă pentru deşeuri şi a laboratoarelor regionale pentru analiza deşeurilor;
- finalizarea transpunerii reglementărilor comunitare privind depozitarea şi incinerarea deşeurilor;
- completarea cadrului legislativ privind deşeurile din industria dioxidului de titan, a vehiculelor uzate şi a echipamentelor electrice şi electronice, precum şi a substanţelor periculoase din acestea;

· Managementul resurselor de apă, în conformitate cu regimul impus de Acordurile, Protocoalele şi Convenţiile la care România este parte şi a rezultatelor negocierilor cu CE. Aceasta se va realiza prin:

- elaborarea Programului de reactualizare a standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcţia şi exploatarea sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti;
- elaborarea planurilor de management a bazinelor hidrografice pe baza caracteristicilor acestora, impactul activităţii umane asupra stării apelor, analiza economică a utilizării apelor, calitatea apei potabile şi a apei de îmbăiere;
- amendarea legislaţiei privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
- stabilirea obiectivelor de calitate aplicabile apelor marine;
- identificarea, catalogarea şi monitorizarea apelor salmonicole;
- asigurarea alimentării cu apă a localităţilor urbane şi rurale la standarde europene, prin realizarea lucrărilor de distributie a apei şi/sau modernizare a celor existente şi a staţiilor de tratare aferente;
- contractarea, implementarea şi finalizarea proiectelor de alimentare cu apă, reabilitare a sistemelor de canalizare şi punere în funcţiune a staţiilor de epurare finanţate din fonduri ISPA (Bacău, Braşov, Bucureşti, Buzău, Piatra Neamţ, Piteşti, Sibiu, Satu-Mare);
- pregătirea unui portofoliu de proiecte, asigurând documentaţiile şi studiile necesare, pentru modernizarea şi construcţia sistemelor de alimentare cu apă, a staţiilor de tratare, sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru localităţile urbane eligibile a fi finanţate din fondurile ISPA şi SAMTID şi a celor rurale din SAPARD, în vederea asigurării capacităţii de absorbţie a fondurilor respective;

· Controlul poluării industriale prin:

- înfiinţarea centrului de coordonare, informare şi reactualizare a documentelor BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pe sectoare de activitate;
- realizarea şi/sau reactualizarea inventarelor naţionale, regionale şi locale ale instalaţiilor care intră sub incidenţă, prevenirea şi controlul integrat al poluării;
- realizarea Registrului de Poluanţi Emişi (EPER) la nivel naţional, regional şi local, în conformitate cu cerinţele UE;
- elaborarea şi aprobarea programelor de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi în vederea atingerii valorilor limită de emisie stabilite de standardele UE;
- finalizarea transpunerii şi accelerarea implementării legislaţiei privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;
- controlul accidentelor majore care implică substanţe periculoase;
- accelerarea procesului de introducere a etichetelor ecologice şi încurajarea sectorului privat privind introducerea sistemelor de management de mediu şi a auto-monitorizării emisiilor;

· Managementul substanţelor chimice şi monitorizarea organismelor modificate genetic şi interzicerea folosirii pe teritoriul României a celor periculoase pentru sănătatea populaţiei, prin:

- transpunerea şi implementarea legislaţiei privind evaluarea şi controlul riscului chimicalelor periculoase pentru sănătatea umană şi mediu;
- dezvoltarea cadrului naţional de biosecuritate pentru implementarea Protocolului de la Cartagena (Legea nr. 59/2003);
- reactualizarea inventarului substanţelor active utilizate în produsele biocide existente plasate pe piaţă în România;
- implementarea Planului Naţional de Management al Halonilor;
- dezvoltarea laboratoarelor autorităţilor locale/regionale de mediu pentru determinarea conţinutului de asbest din efluenţi lichizi şi gazoşi în zonele în care există agenţi economici care utilizează asbestul în procesul de producţie;
- asigurarea cadrului legislativ privind transportul peste frontieră a modificate genetic, urmărirea şi etichetarea acestora şi a produselor alimentare şi furajelor produse din organisme modificate genetic;
- constituirea unui Catalog naţional al organismelor modificate genetic acceptate pe teritoriul României, accesibil populaţiei;
- crearea şi dezvoltarea laboratoarelor specializate în detectarea organismelor modificate genetic;
- participarea la Mecanismul Privind Schimbul de Informaţii în Domeniul Biosecurităţii (Biosafety Clearing House);

· Schimbările Climatice prin:

- elaborarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional de Acţiune în domeniul schimbărilor climatice;
- asigurarea capacităţii instituţionale prin înfiinţarea la nivelul autorităţii centrale de mediu a Unităţii de Schimbări Climatice pentru dezvoltarea reglementărilor specifice necesare implementării strategiei şi planului de acţiune în domeniu, conform obligaţiilor asumate în procesul de negociere cu CE;
- evaluarea impactului transpunerii în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare privind comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de seră asupra sectorului industrial, în principal a celui energetic, după 2007, în vederea asigurării statului de participant real pe Piaţa Europeană de Carbon a României;
- înfiinţarea Sistemului Naţional pentru estimarea emisiilor antropice la surse şi a reţinerilor prin absorbţie a gazelor cu efect de seră;
- elaborarea Registrului Naţional de emisii de gaze cu efect de seră;
- estimarea emisiilor viitoare de gaze cu efect de seră;
- dezvoltarea proiectelor de tip “implementare în comun” care să vizeze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice în producerea de energie şi căldură şi transformarea unor industrii utilizatoare de combustibili fosili, în utilizatoare de biomasă, utilizarea altor surse de energie regenerabilă;
- realizarea Programului Naţional de prevenire şi combatere a eroziunii solului, instituirea sistemului de protecţie, ameliorare şi utilizare durabilă a solurilor şi monitorizarea zonelor afectate de secetă şi deşertificare, în condiţiile schimbărilor climatice – adoptarea unei noi legi.

5. Extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării, prin:

– modificarea Anexei la Legea nr. 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei salbatice;
– asigurarea unui managementul performant la nivelul cerinţelor UE şi al convenţiilor la care România este parte, a reţelei naţionale de arii protejate;
– finalizarea cadastrului tuturor ariilor protejate şi utilizarea acestor date în inventarierea siturilor Natura 2000 în România;
– realizarea bazelor de date privind speciile de floră şi faună salbatică şi habitatele naturale de interes comunitar existente în România;
– pregătirea listei cu situri propuse să facă parte din reţeaua Natura 2000, de interes comunitar, şi desemnarea zonelor special protejate;
– extinderea ariilor naturale declarate arii speciale de conservare şi înfiinţarea de noi arii protejate pe ecosisteme în principalele zone bioclimatice;
– protecţia ecosistemului Dunăre-Delta Dunării-zona teritorială a Mării Negre, prin crearea unei infrastructuri la nivelul cerinţelor UE privind folosirea ecosistemelor, monitorizarea riguroasă a surselor de poluare şi măsuri pentru diminuarea acestora;
– redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării, în scopul protecţiei pe termen lung a acestui ecosistem şi a dezvoltării economice şi sociale în conformitate cu Convenţia Internaţională a Deltei Dunării.

6. Întărirea parteneriatului transfrontalier şi internaţional cu instituţiile similare din alte tări în scopul monitorizării stadiului de implementare a întelegerilor internaţionale, prin:

– realizarea de Convenţii, Acorduri şi Cooperări Bilaterale şi Multilaterale în domeniul Protecţiei Mediului la nivel european şi mondial în vederea valorificării oportunităţilor şi facilităţilor de asistenţă tehnico-financiară instituţională şi ştiinţifică şi identificării unor posibilităţi de finanţare a proiectelor de refacere a mediului;
– respectarea cerinţelor de nortificare, raportare asumate de România ca Parte în diferite Convenţii, Protocoale şi Acorduri internaţionale;
– asigurarea cadrului instituţional stabilit prin diferite acorduri bilaterale şi multilaterale în vederea asigurării respectării implementării convenţiilor care reglementează poluarea transfrontieră, prevenirea şi reducerea acesteia (Convenţia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, Convenţia de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publică la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu, Convenţia de la Helsinki privind accidentele industriale cu impact semnificativ asupra mediului în context transfrontieră).

7. Elaborarea strategiilor de protejare a cetăţenilor împotriva calamităţilor naturale, accidentelor ecologice şi expunerii în zone cu risc ecologic, prin:

– adoptarea de urgenţă a noii legi a protecţiei civile;
– implementarea sistemului CECIS (Sistem Comunitar de Comunicaţii şi Informaţii de Urgenţă) prin operaţionalizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Informare şi Comunicare pe linie de protecţie civilă, care să asigure sistemul de comunicaţii precum şi alarmarea populaţiei în caz de dezastru;
– operationalizarea echipelor naţionale de protecţie civilă;
– Program Naţional de împădurire a minimum 1% din Fondul Forestier Naţional pe perioada 2005-2008, pentru extinderea suprafeţei de păduri, combaterea eroziunii solului, diminuarea riscului de inundaţii şi ameliorarea climatului;
– Program Naţional de creare a perdelelor de protecţie a câmpului, a căilor de comunicaţie şi a aşezărilor umane (înfiinţarea a minim 500 de km/an perdele forestiere);
– amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării inundaţiilor;
– elaborarea de norme stricte în ceea ce priveşte amenajările pentru construirea sau protejarea haldelor (de cenuşă, steril), a batalurilor (reziduuri petroliere, reziduuri provenite de la industria neferoasă).şi a standardelor ecosistemelor similare pe plan mondial.

7. Întărirea parteneriatului cu organizaţiile neguvernamentale în procesul de elaborare şi aplicare a politicilor publice în domeniu, prin:

– acordarea unei atenţii prioritare educării ecologice a populaţiei prin conceperea şi implementarea unui plan naţional de acţiuni pentru sensibilizarea şi conştientizarea publicului faţă de problematica protecţiei mediului;
– implementarea cerinţelor Convenţiei de la Aarhus cu privire la accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu, prin definitivarea cadrului legislativ, introducerea unui sistem informatizat la nivel central, regional şi local privind gestionarea informaţiei de mediu;
– realizarea unor campanii anuale de conştientizare a publicului cu privire la participarea publică la luarea deciziilor de mediu, în special cu privire la rolul publicului în procesele de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele cu impact semnificativ, autorizare, evaluare de mediu pentru planuri şi programe;
– mediatizarea unor probleme punctuale de protecţia mediului: organisme modificate genetic (GMO – Genetically Modified Organisms), poluanţi organici persistenţi (POPs – Persistent Organic Pollutants), bifenili policloruraţi (PCBs), schimbări climatice în scopul de a proteja nu doar mediul, ci şi sănătatea umană de efectul dăunător al acestora.


Capitolul 7 - Politica de protecţie socială

În vederea îmbunătăţirii actualului sistem de protecţie socială din România, măsurile Guvernului României au în vedere atingerea următoarelor ţinte strategice:
· reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale;
· îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru persoanele vârstnice;
· asigurarea accesului la sistemul de asigurări sociale proporţional cu nivelul contribuţiilor la sistem;
· reducerea progresivă a numărului persoanelor asistate şi încurajarea acestora pentru identificarea de surse alternative de securitate socială;
· asigurarea de condiţii pentru egalitatea de şanse şi participarea socială a persoanelor cu handicap şi a celor provenite din medii defavorizate.

Pentru atingerea acestor ţinte strategice, Guvernul României va promova următoarele măsuri:

I. Sistemul de pensii

O prioritate a guvernului o reprezintă îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru persoanele vârstnice prin reaşezarea pe baze echitabile a sistemului de asigurări sociale, în principal, prin reformarea sistemului public de pensii. Pentru rezolvarea problemei de fond a sistemului de pensii, Guvernul României va pune în aplicare un set unitar de măsuri legislative axat pe trei obiective principale:

· consolidarea financiară a sistemului public de pensii şi asigurarea unui venit adecvat pentru pensionarii din sistem;
· reconstrucţia sistemului public de asigurări sociale prin “curăţarea” sa, printre alte măsuri, de unele tipuri de prestaţii necontributive;
· introducerea de noi alternative de finanţare şi de administrare a pensiilor de tipul sistemelor de pensii capitalizate, administrate privat, care să asigure pensionarilor viitori nu numai un venit sigur, dar şi decent.

În acest sens, Guvernul României va aplica următoarele măsuri:

I.1. Reformarea sistemului public de pensii

Guvernul României va asigura eliminarea nedreptăţilor existente în sistemul de pensii şi va urmări păstrarea puterii de cumpărare a pensiilor prin:

- Eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii
Urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul “la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie”.
Pensiile recalculate vor intra în plată pe grupe de pensionari în funcţie de anul ieşirii la pensie, primele grupe fiind pentru persoanele cărora li s-a deschis dreptul la pensie până la 1 ianuarie 1990.

- Protejarea puterii de cumpărare a pensiilor
Toate pensiile care au fost recalculate vor fi ulterior indexate cu indicele de creştere a preţurilor de consum, astfel încât să fie acoperită 100% creşterea preţurilor.

- Majorarea pensiilor
Pensionarii trebuie să beneficieze de avantajele creşterii economice. În acest sens, pensiile vor fi majorate astfel încât până în anul 2008 pensiile să crească în termeni reali cu aproximativ 30%.

- Creşterea puterii de cumpărare a pensionarilor din agricultură
Sumele necesare pentru pensionarii proveniţi din rândurile agricultorilor vor fi suportate din bugetul de stat şi vor fi administrate de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) în aceleaşi condiţii ca şi cele din sistemul public de pensii. Pensionarii agricultori vor beneficia de aceleaşi indexări ca şi cele care se vor acorda pensionarilor din sistemul public de pensii. Rata majorării pensiilor agricultorilor va devansa rata de creştere a pensiilor din sistemul public de pensii.

- Majorarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale
În scopul majorării veniturilor bugetului asigurărilor sociale se va acţiona pentru consolidarea financiară, administrativă şi funcţională a actualului sistem public de pensii prin:

- Creşterea gradului de colectare a contribuţiilor
- Reducerea arieratelor la bugetul pensiilor prin reducerea reeşalonărilor şi interzicerea scutirilor precum şi introducerea unor reguli stricte de executare silită.
- Creşterea numărului de contribuabili la sistem prin:
- politici active în sfera ocupării forţei de muncă în vederea creării de locuri de muncă şi a creşterii numărului de angajaţi cu forme legale;
- atragerea în sistem a persoanelor care lucrează în agricultură sau ca liberi întreprinzători (care în prezent sunt neasiguraţi);
- cuprinderea cetăţenilor români care realizează venituri lucrând în străinătate în sistemul de asigurări sociale.
- Întărirea capacităţii instituţionale şi de conducere a sistemului de pensii (organizare, conducere, educaţie, transparenţă, sistem informatic) prin:
- crearea autonomiei decizionale şi de conducere a CNPAS;
- reorganizarea internă a CNPAS, cu structuri flexibile, delegare clară de responsabilităţi şi puteri decizionale, precum şi orientare directă către elementele componente ale noului sistem de pensii;
- redimensionarea numărului de funcţionari din structurile centrale şi orientarea către structurile locale în vederea realizării unei relaţii transparente cu publicul deservit şi a eficientizării activităţii;
- urgentarea creării structurii informatice necesare (reţele, baze de date, software şi instruire a personalului);
- crearea unui sistem de selecţie şi instruire atitudinală şi aptitudinală a personalului CNPAS, în corelaţie cu prevederile noii legi a sistemului public de pensii şi cu necesităţile de transparenţă ale acestuia.

I.2. Introducerea în sistemul de pensii a noi componente

Prin măsurile pe care le va promova, Guvernul României va asigura o creştere a calităţii vieţii pensionarilor mai apropiată de cea din perioada activă prin introducerea şi implementarea în cadrul sistemului de asigurări sociale a unor noi componente, facultative şi obligatorii, administrate privat.

· Introducerea schemelor de pensii facultative administrate privat
- îmbunătăţirea proiectului de lege privind pensiile ocupaţionale (contribuţii, deductibilitate, grad de acoperire, reglementare şi supraveghere strictă, regim de investiţii şi sistem de garanţii);
- completarea sistemului pensiilor ocupaţionale cu componente legislative dedicate angajaţilor din sistemul bugetar şi din instituţiile publice;
- introducerea unor alte posibilităţi de pensii facultative administrate privat, de tipul fondurilor de pensii private, cu contribuţii deductibile şi administrare privată, participarea la aceste fonduri fiind opţiunea individuală a fiecărei persoane care realizează venituri profesionale.
· Introducerea fondurilor obligatorii de pensii administrate privat, în condiţiile unui control public transparent şi eficient asupra gestionării acestora.

II. Ocuparea forţei de muncă şi şomaj

Principiile care vor sta la baza acţiunii Guvernului României în acest domeniu sunt:
– Implicarea partenerilor sociali, respectiv sindicate, patronate, administraţie publică în elaborarea politicilor şi strategiilor pentru implementarea unor programe speciale în domeniul ocupării;
– Şanse egale pentru toţi furnizorii de servicii de pe piaţa muncii (furnizorii de consiliere, formare profesională şi de ocupare);
– Deplasarea centrelor de decizie către unităţile locale pe baza obiectivelor stabilite pentru a se trece la un management competitiv, care să conducă la creşterea responsabilităţilor locale şi la optimizarea folosirii resurselor;
– Repartizarea teritorială a resurselor centralizate se va face transparent, pe criterii obiective, în baza contribuţiilor locale şi a nevoilor de acţiune.

Având drept obiectiv creşterea gradului de ocupare şi scăderea reală a ratei şomajului, Guvernul României va promova următoarele măsuri:

II.1. Măsuri pasive

– Modificarea cuantumului indemnizaţiei de şomaj în funcţie de stagiul de cotizare şi contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj. Cuantumul indemnizaţiei de şomaj va fi o suma fixă, neimpozabilă, lunară, reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare la data stabilirii acesteia, la care se adaugă, în funcţie de stagiul de cotizare, o sumă reprezentând un un anumit procent din media salariului brut realizat în ultimele 12 luni. Procentul din salariul brut realizat în ultimele 12 luni care se utilizează la stabilirea indemnizaţiei de şomaj functie de stagiul de cotizare se va stabili prin lege;
– Absolvenţii de învăţământ preuniversitar şi universitar vor fi stimulaţi pentru inserţia pe piaţa muncii prin acordarea unei prime de un salariu minim brut pe economie la care se adaugă o sumă egală cu valoarea indemnizaţiei de şomaj la care ar mai fi avut dreptul în condiţiile legii. Angajatorii vor fi scutiţi de plata contribuţiei la fondul de şomaj aferentă absolvenţilor încadraţi pe o perioadă de 1 an;
– Angajatorii care încadrează şomeri care sunt părinte unic susţinător al familiei monoparentale sau persoane în vârstă de peste 45 de ani, vor fi scutiţi de plata contribuţiei la fondul de şomaj pe perioada de 1 an;
– Asigurările facultative în sistemul asigurarilor de şomaj se vor realiza numai în pachet cu asigurările sociale şi de sănătate (Agentia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă contribuie la fondul de pensii şi de sănătate în favoarea şomerilor).

II.2. Măsuri active

Guvernul României va urmări creşterea constantă a ponderii măsurilor de stimulare a ocupării în totalul cheltuielilor sociale de şomaj.
· Promovarea unor programe speciale în parteneriat pentru diminuarea şomajului de lungă durată, atât în rândul tinerilor cât şi a persoanelor care au depăşit vârsta de 45 de ani, precum şi din rândul persoanelor care au dificultăţi de integrare;

· Medierea locurilor de muncă
Se are în vedere utilizarea şi prefecţionarea sistemului electronic la nivel local şi naţional şi accesul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la acest sistem, printr-un program clar stabilit de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi agenţiile judeţene. Ocuparea locurilor de muncă vacante se va face prin concurs, iar încadrarea se va realiza în exclusivitate în baza criteriilor de competenţă a şanselor egale şi a eliminării oricărei forme de discriminare.

· Formarea profesională
Se va organiza astfel încât să răspundă solicitărilor de pe piaţa muncii având ca sursă bugetul de şomaj, fiind flexibilizată pentru nevoile de pe piaţa locală a muncii. Pentru persoanele din mediul rural se vor organiza programe speciale de formare profesională pentru meserii specifice.

· Consilierea şi informarea în carieră
Se va urmări funcţionarea şi dezvoltarea cabinetelor de consiliere şi încadrarea numai a persoanelor de specialitate care sunt capabile să presteze aceasta muncă.
De asemenea, va fi îmbunătăţită baza materială prin înfiinţarea unor biblioteci de specialitate şi extinderea acestui serviciu prin conlucrarea cu cabinetele private.

· Creditarea în condiţii avantajoase
Pentru a creşte eficienţa acestei măsuri şi pentru a avea un control asupra numărului de persoane care vor fi încadrate de către agenţii economici creditaţi în condiţii avantajoase în conformitate cu prevederile legale, procentul din locurile de muncă nou create ce vor fi ocupate de şomerii aflaţi în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă va fi de minim 60%, faţă de 50% în prezent.

· Bursele de locuri de muncă
Vor fi organizate de două ori pe an: primăvara – bursa generală de locuri de muncă şi toamna – bursa de locuri de muncă pentru absolvenţii de învăţământ universitar şi preuniversitar. Atunci când piaţa muncii va lansa o cerere stringentă, se vor organiza şi burse speciale pentru ocuparea de locuri de muncă.

II.3. Măsuri instituţionale

– Crearea autonomiei decizionale şi de conducere a ANOFM;
– Lărgirea ofertei de locuri de muncă în străinătate prin promovarea competiţiei între agenţiile acreditate să plaseze forţă de muncă;
– Descongestionarea şi fluidizarea activităţii Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă în Străinătate prin subcontractare către agenţiile acreditate.

III. Raporturile de muncă

Aplicarea noului Cod al Muncii a generat o serie de dificultăţi care frânează dezvoltarea pieţei muncii şi a unei economii de piaţă funcţionale. Ţinând seama de această situaţie, vor fi aduse o serie de îmbunătăţiri care să apere în egală măsură atât drepturile salariatului cât şi cele ale angajatorului, să conducă la descurajarea muncii la negru, la diminuarea numărului conflictelor şi litigiilor de muncă, dar şi la stimularea investiţiilor şi, prin urmare, la creşterea veniturilor bugetului de stat. Modificarea Codului muncii se va face în urma unei largi dezbateri publice cu partenerii sociali.

IV. Politica veniturilor

Vor fi iniţiate şi aplicate măsuri de reducere a fiscalităţii pe muncă, cu scopul de a creşte gradul de ocupare, sporirea venitului net şi diminuarea muncii la negru. Salariul mediu brut pe economie va creşte în perioada 2005-2008 cu aproximativ 60% faţă de nivelul actual, iar salariul minim brut pe economie va urma cel puţin dinamica de creştere a acestuia.

În sectorul economic concurenţial, unde statul este acţionar majoritar, vor fi remodelate criteriile de performanţă în vederea asigurării unei corelări reale între eficienţa economică, productivitatea muncii şi veniturile salariale (indicele de creştere a câştigurilor salariale trebuie să fie devansat de indicele de creştere a productivităţii muncii calculată în unităţi fizice sau valorice, după caz, în condiţi comparabile).

În sectorul bugetar, se va elabora şi aplica un nou sistem de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual, care să aibă la bază criterii de diferenţiere şi de corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetară (studii, competenţă, activitate desfăşurată, responsabilitatea în exercitarea funcţiei etc.), astfel încât în perioada 2005-2008 salariile personalului bugetar să crească în medie cu 60% faţă de nivelul la data de 31.12.2004.

În vederea diversificării pachetelor salariale precum şi a generării unei politici active de protecţie socială autodeterminată se va introduce un sistem de deductibilităţi a contribuţiilor voluntare pentru anumite tipuri de asigurări.

V. Asistenţa socială

Guvernul va continua şi accelera procesul de reforme în concordanţă cu nevoile actuale ale cetăţeanului şi ale societăţii româneşti.

Venitul minim garantat

Venitul minim garantat, care se adresează celor mai sărace segmente sociale, se va acorda astfel încât acestea să depăşească nivelul de sărăcie în care trăiesc, însă, fără a descuraja atitudinea faţă de muncă. Venitul se va acorda în funcţie de necesităţile reale, însă procedurile de selecţie vor fi simplificate şi perfecţionate. Guvernul va urmări să nu mai existe întârzieri în acordarea acestui ajutor.


Îmbunătăţirea echilibrului socio-economic al familiei

În vederea îmbunătăţirii echilibrului socio-economic al familiei, Guvernul României are în vedere atingerea următoarelor obiective:
· redimensionarea măsurilor de protectie socială pasivă/ajutor financiar pentru familiile cu nevoi speciale/ şi dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială;
· reducerea disparităţilor faţă de accesul la resursele dezvoltării existente între familiile din mediul urban şi cele din mediul rural;
· redimensionarea cadrului legal şi instituţional privind protecţia maternităţii, creşterea natalităţii şi reducerea abandonului de copii;
· reducerea fenomenului violenţei în familie, creşterea gradului de educaţie şi securitate familială;
· sporirea participării active a societăţii civile şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului în beneficiul dezvoltării şi protecţiei familiei.

Pentru realizarea acestor obiective strategice vor fi promovate următoarele programe:

· Programul de măsuri pentru creşterea venitului familial şi a calităţii vieţii de familie
- corelarea nivelului venitului minim garantat cu salariul minim pe economie;
- majorarea alocaţiei de stat pentru copii până la circa 10 euro;
- darea în folosinţă gratuită, în limita terenului disponibil, pentru familiile sărace din mediul rural, a unei suprafeţe de teren agricol, astfel încât suprafaţa deţinută împreună cu cea primită în folosinţă să fie de 0,5 ha;
- atragerea resurselor locale pentru sporirea construirii locuinţelor sociale pentru persoanele defavorizate şi revizuirea capacităţilor existente (va fi lansată în acest sens o campanie naţională de sprijin);
- elaborarea unui set de măsuri active pentru integrarea pe piaţa muncii a susţinătorilor de familie şomeri (Angajatorii care încadrează şomeri care sunt părinte unic susţinator al familiei monoparentale vor fi scutiţi de plata contribuţiei la fondul de şomaj pe o perioadă de 1 an);
- lansarea unui Program de integrare a familiei în problemele comunitare (programe de educaţie pentru sănătate, educaţie civică, educaţie pentru protecţia mediului etc.)

· Programul pentru susţinerea familiei tinere
- construirea de locuinţe în sistemul creditelor ipotecare;
- acordarea unui sprijin financiar în suma de 200 de euro la constituirea familiei la prima căsătorie a fiecăruia dintre soţi;
- organizarea serviciilor de consiliere familială în fiecare oraş, sau prin asociere de mai multe oraşe sau comune;
- promovarea unor politici de atragere a agenţilor economici pentru a susţine familiile tinere prin reducerea preţurilor la obiectele casnice achiziţionate în primii doi ani de căsătorie.

· Programul de măsuri pentru concilierea vieţii de familie cu cea profesională
- organizarea serviciilor de sprijin a muncii în gospodărie/ revizuirea condiţiilor de acces la sursa de apă, canalizare, electricitate, căldură;
- promovarea politicilor de educare pentru responsabilizarea egală a membrilor cuplului familial faţă de problemele din gospodărie;
- sporirea facilităţilor de acces egal la formare şi perfecţionare profesională;
- reorganizarea serviciilor de creştere, îngrijire şi educaţie a copiilor în afara familiilor – lărgirea reţelei în mediul rural.

· Programul de integrare a familiilor de rromi în comunitate
- acordarea de teren în suprafaţă de maxim 0,5 ha, în folosinţă directă şi gratuită familiilor de rromi nevoiaşe, în limita disponibilului;
- relansarea meşteşugurilor/meseriilor specifice rromilor;
- reintegrarea în muncă/participarea prin muncă la dezvoltarea comunităţilor locale;
- dezvoltarea incubatoarelor de mici întreprinzători pentru rromi;
- dezvoltarea programelor naţionale privind ameliorarea condiţiilor de viaţa, prin colaborare cu actorii societăţii civile (educaţie pentru sănătate, civică, solidaritate familială etc.)

Reducerea abandonului de copii şi sporirea natalităţii
– acordarea unei indemnizaţii lunare pentru creşterea copiilor până la 2(3) ani femeilor neasigurate în sistemul asigurărilor sociale pentru fiecare din primii trei copii;
– acordarea unei indemnizaţii lunare pentru creşterea copilului până la 2(3) ani, persoanelor asigurate care îşi reiau activitatea în acest interval de timp.

Ameliorarea stării de sănătate a familiei, reducerea mortalităţii materne şi infantile
– organizarea activităţilor de educaţie pentru sănătatea familiei (cu precădere în mediul rural);
– organizarea (împreună cu Ministerul Sănătăţii) a unei campanii de sprijin pentru femeile gravide cu riscuri la naştere sau cu sănătate precară;
– revizuirea, împreună cu Ministerul Sănătăţii, a condiţiilor oferite de maternităţi şi spitalele de copii şi a calităţii serviciului medical;
– realizarea campaniei de introducere obligatorie a consilierilor pentru viaţa de familie;
– realizarea campaniei de consiliere obligatorie pentru sănătatea reproducerii (mai ales în mediul rural) şi a protecţiei femeii gravide în familie;
– aplicarea măsurilor legale de reducere a abandonului de copii, promovarea unor măsuri active de sprijin pentru creşterea potenţialului familial de păstrare a copilului; responsabilizarea părinţilor şi activarea solidarităţii comunitare de sprijin a familiei/mamei care se află în risc de abandon a copilului;
– realizarea programului de formare a experţilor în domeniul protecţiei familiei, care urmează a fi puşi la dispoziţia structurilor specializate din cadrul administraţiei locale.

Integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea formelor de discriminare în cadrul familiei (violenţa în familie)

La nivelul comunităţilor locale:
- organizarea centrelor de consiliere pentru viaţa de familie;
- organizarea adăposturilor pentru victimele violenţei în familie (campania de informare a prevederilor legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie);
- implicarea familiei în dezvoltarea spiritului comunitar prin Programul Naţional „Familia şi comunitatea”.

Va fi îmbunătăţită legislaţia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Politicile, programele, acţiunile se vor realiza printr-o largă colaborare cu celelalte structuri guvernamentale, cu reprezentanţii societăţii civile etc.

Reformarea sistemului de protecţie a copilului

Guvernul României va aplica o strategie de reformare a sistemului de protecţie a copilului şi va acţiona în vederea promovării şi protejării drepturilor tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenenţă etnică şi socială, religie, opinie politică sau de alta natură, naţionalitate, rasă, limbă, infirmitate, naştere sau situaţia copilului ori a părinţilor sau tutorilor săi.

Guvernul României va continua reforma în domeniul protecţiei copilului acţionând, cu prioritate, pe următoarele direcţii:

· Continuarea descentralizării serviciilor şi alocaţiilor
Vor fi implementate servicii sociale pentru protecţia drepturilor copilului la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, până la nivelul comunelor. Activitatea de asistenţă socială se va desfăşura cât mai aproape de mediul în care se dezvoltă fiecare copil, în cadrul familiei sale şi al comunităţii de origine. Astfel, în funcţie de problemele sociale cu care se confruntă, consiliile locale vor fi sprijinite pentru înfiinţarea diferitelor servicii alternative cum ar fi: centre de zi, (inclusiv pentru copiii cu dizabilităţi), servicii de asistenţă maternală, servicii de consiliere (inclusiv a părinţilor), servicii de prevenire a abandonului şi de menţinere a copilului în propria familie etc.

Aplicarea acestor măsuri vor conduce la înfiinţarea de servicii sociale la nivelul fiecărei unităţi administrative (conform Legii nr. 705/2001 a asistenţei sociale) precum şi la dezvoltarea unor servicii de tip „centru de zi, consiliere şi sprijin financiar”, care vor reduce numărul de copii ce vor intra în sistemul rezidenţial de protecţie şi a celor care abandonează şcoala.

· Creşterea responsabilizării comunităţilor locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului
România este obligată să creeze de urgenţă structuri sociale menite să asigure condiţii pentru realizarea parteneriatului social indispensabil managementului sistemului de protecţie socială. În acest sens, va fi susţinută înfiinţarea, la nivelul comunităţilor locale, a „Consiliilor comunitare consultative” – organism independent, format pe bază de voluntariat din persoane reprezentantive pentru comunitate (preoţi, doctori, consilieri, profesori etc.). „Consiliul comunitar consultativ” va fi înfiinţat prin hotărâre de consiliu local şi va oferi consultanţă şi sprijin autorităţilor administraţiei publice locale în rezolvarea problemelor privind protecţia familiei şi a copilului.

· Integrarea socială a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi
Guvernul României va promova măsuri de integrare socială a copiilor care se confruntă cu probleme de percepţie în procesul de învăţământ (dislexici, disgrafici, discalculiali, cu deficienţă de concentrare), precum şi a copiilor infectaţi cu HIV/SIDA.
Autorităţile vor sprijini tinerii instituţionalizaţi în vârstă de peste 18 ani în vederea integrării acestora în viaţa socială.

· Specializarea personalului
În scopul creşterii calităţii serviciilor prestate, va fi prevăzută obligativitatea ca personalul din sistem să fie pregătit şi specializat, prin cursuri organizate de universităţi sau organizaţii neguvernamentale acreditate în acest domeniu. De asemenea, prin acordarea unor stimulente financiare va fi stimulată încadrarea de personal cu studii superioare.

· Concesionarea serviciilor şi colaborarea cu organizaţiile nonprofit şi instituţionalizarea practicilor novatoare într-un sistem global, coerent şi diversificat de protecţie a copilului:
- elaborarea unui nomenclator al serviciilor şi instituţiilor rezidenţiale care vor fi concesionate;
- înfiinţarea unor centre de consultanţă regională;

Prin aplicarea acestor măsuri, va fi construit un sistem eficient şi diversificat de servicii şi alocaţii, racordat la realităţile societăţii româneşti, care să asigure aplicarea neselectivă a principiilor prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului, pentru toţi copiii din România.

Protecţia persoanelor vârstnice

Pe lângă eliminarea nedreptăţilor existente în sistemul public de pensii, Guvernul României va promova programe speciale pentru creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice cu implicarea mai accentuată a autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor civice în acordarea servicilor socio-medicale şi de îngrijire. În acest sens, vor fi promovate următoarele măsuri:
– construcţia de noi camine precum şi modernizărea celor existente pentru crearea unor condiţii decente de trai acestor persoane;
– realizarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu;
– sprijinirea instruirii şi formării personalului care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu;
– elaborarea de standarde de calitate în domeniul serviciilor de îngrijire la domiciliu;
– dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric care să permită implementarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu (reţea de centre comunitare integrate cu unităţile de asistenţă medicală şi socială);
– modificarea legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor în sensul urgentării datei de aplicare;
– programe speciale pentru prevenirea situaţiei de dependenţă şi creşterea implicării persoanelor vârstnice în viaţa socială;
– stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare;
– sprijinirea organizaţiilor civile şi a cultelor religioase furnizoare de serviciii de asistenţă socială destinată persoanelor vârstnice fără familie.

VI. Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

În ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi, Guvernul României va urmări îmbunatăţirea situaţiei acestora, în principal, prin următoarele măsuri:
– revizuirea Strategiei naţionale privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap ţinându-se cont de Regulile Standard ale ONU;
– abordarea sistematică a accesibilizării mediului social, instituţional, de muncă, astfel încât să poată fi utilizată în mod eficient resursa umană reprezentată de persoanele cu dizabilităţi;
– centrarea protecţiei speciale pe oferirea de locuri de muncă şi micşorarea ponderii asistenţei pasive, bazate pe alocaţii;
– simplificarea modalităţii de determinare şi atestare a dizabilităţii (inclusiv criteriile exclusiv medicale), precum şi a procedurilor de obţinere a sprijinului specific (şi de recunoaştere a drepturilor);
– restructurarea instituţională, prin (re)evaluarea personalului implicat în sprijinul specializat, dar şi prin clarificarea rolului pe care îl joacă diversele autorităţi ale statului;
– reanalizarea statutului instituţiilor de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap şi a căminelor de îngrijire a persoanelor vârstnice;
– urmărirea aplicării prevederilor legale cu privire la accesibilizările pentru persoanele cu handicap motor.

VII. Îmbunătăţirea legislaţiei cu caracter reparatoriu pentru persoanele persecutate din motive politice şi etnice şi ale persoanelor care şi-au satisfăcut stagiul militar în detaşamente de muncă

Dincolo de zid

---

Încă nu mi-am şters transpiraţie de la postarea ciclului The Wall. Dimineaţă am primit vestea:
Clăparul Richard Wright, unul din membrii fondatori ai trupei Pink Floyd, a decedat luni în locuinţa sa din Marea Britanie, la vârsta de 65 de ani, în urma unui cancer, a anunţat purtătorul său de cuvânt, citat de AFP.

Citiţi articolul complet în: NewsIn

sursa: http://www.telegraph.co.uk

sursă: http://news.bbc.co.uk

sursa: http://www.huffingtonpost.com/

sursa: http://www.nj.com

sursa: http://www.theage.com.au

AGENŢIA DE ŞTIRI BASILICA relatează...

---

A XVI-a ediţie a Congresului ecumenic internaţional de spiritualitate ortodoxă


Între 18 şi 21 Septembrie 2008, la Mănăstirea din Bose (Italia) se desfăşoară cea de-a XVI-a ediţie a Congresului ecumenic internaţional de spiritualitate ortodoxă. Această ediţie are ca temă Paternitatea spirituală în tradiţia ortodoxă. Tema este propusă pentru a se sublinia aspectele spiritualităţii ortodoxe, importanţa şi rolul ei în viaţa omului. Conferinţa de anul acesta este dedicată memoriei Preasfinţitului Părinte Emilianos Timiadis(1916-2008), Mitropolit de Silvyria, autorul unor numeroase cărţi şi articole despre teme privind viaţa sacramentală, pastorală, spiritualitate ortodoxă, dialog ecumenic, monahism ortodox etc.

Printre invitaţii la acest Congres se numără personalităţi religioase marcante din Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică şi din Bisericile Reformate. De asemenea vor fi prezenţi personalităţi ale vieţii culturale din ţări precum Franţa, Germania, Italia, Rusia, România, Serbia, Bulgaria, Georgia, Liban, Austria, Belgia, Spania, Ucraina, Suedia, Luxemburg, Portugalia, Estonia, Cehia.

Din partea Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol este delegat Înaltpreasfinţitul Athenagoras de Sinope, care va susţine un referat despre viaţa şi opera mitropolitului Emilianos de Sylviria.

Din partea Patriarhiei Moscovei participă o delegaţie formată din episcopul Savatij de Ceboksarsk alături de părintele Pavel Khondzinsky, părintele Georgij Sergeev, părintele Gerasim Djachkov şi părintele ieromonah Daniil Vasilenko.

Biserica Ortodoxă Română este reprezentată de Înaltpreasfinţitul Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale si de Nord, care va susţine la încheierea Congresului referatul cu tema Paternitatea spirituală şi lumea contemporană.

Concluziile şi raportul final vor fi prezentate de părintele Enzo Bianchi, stareţul Mănăstirii din Bose, gazda acestei Conferinţe ecumenice.

Sursa: Mănăstirea din Bose

Deschiderea festivă a noului an şcolar la Seminarul Teologic „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeş


Luni, 15 septembrie, a.c., la biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din incinta Seminarului Teologic din Caransebeş, a avut loc deschiderea festivă a cursurilor pentru noul an şcolar 2008-2009.

La ora 9.00 s-a oficiat Sfânta Liturghie de un sobor de preoţi profesori avându-l în frunte pe Pr. Vicar eparhial Pavel Marcu, răspunsurile liturgice fiind date de elevii seminarului. La finalul Sfintei Liturghii, Pr. Daniel Alic a transmis din partea Preasfinţitului Părinte Lucian, episcopul Caransebeşului, cuvânt de binecuvântare şi a arătat importanţa învăţăturii teologice pentru formarea viitorilor slujitori ai altarelor.

S-a citit apoi mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cu ocazia începerii noului an şcolar, mesaj care îndeamnă clerul şi credincioşii din Patriarhia română să susţină învăţământul religios din şcoli.

În încheierea manifestărilor, Pr. Rusalin Isac, directorul seminarului, a transmis mulţumiri Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian pentru implicarea în susţinerea învăţământului teologic din Caransebeş.

“Odată cu reactivarea Episcopiei Caransebeşului, în anul 1865, când reşedinţa acesteia se restabileşte la Caransebeş, prin hotărârea Consistoriului din 23 septembrie 1865 se transferă, aici, secţia românească a Şcolii Clericale din Vârşeţ, aşa cum se sugerase în decizia sinodului de la Sibiu din 16 august 1865: <>.

Din momentul transferării şi până în prezent, în viaţa acestei şcoli s-au înregistrat numeroase şi remarcabile evenimente ce şi-au pus pecetea, într-o formă sau alta, asupra desfăşurării învăţământului nostru teologic. Astfel, în prima etapă, şcoala a funcţionat ca Institut Teologic Diecezan, pe lângă care s-a întemeiat şi o secţie pedagogică (prin hotărârea sinodului eparhial din aprilie 1876), devenită, în 1924, Şcoala Normală de Stat.

În anul 1927, Institutul Teologic se transformă în Academie Teologică ce funcţionează până la reforma învăţământului din 1948, dată la care au loc unele modificări structurale prin hotărâri oficiale mai mult sau mai puţin benefice. În acest sens, se ştie că, până în 1955, din forma superioară de învăţământ, la Caransebeş a rămas o Şcoală de Cântăreţi Bisericeşti ridicată, apoi, la gradul de Seminar Teologic cu cinci ani de studii (primi doi ani pentru cântăreţi bisericeşti, iar următorii trei pentru elevii seminarişti). Metamorfoza nu s-a oprit aici, ci din 1993, prin integrarea în reţeaua învăţământului de stat, această şcoală devine Seminarul Teologic Liceal „Ioan Popasu“. Între anii 1993-1996, pe lângă seminar, a funcţionat şi Şcoala Postliceală de cântăreţi bisericeşti şi învăţători, iar din 1993 a fost reactivată Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti, cu durata de trei ani. Şcoala de cântăreţi a funcţionat până în anul 2000.
Între anii 1962-1994, Seminarul Teologic s-a aflat sub purtarea de grijă a Î.P.S. dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, membru de onoare al Academiei Române, iar după reactivarea Episcopiei Caransebeşului a revenit sub oblăduirea ierarhilor locali: Emilian Birdaş (1994-1996), Preasfinţitul Laurenţiu Streza (1996-2005) şi Preasfinţitul Lucian Mic (din 2006).


În final, având în faţă pilda teologilor caransebeşeni şi contribuţia pe care au adus-o la îmbogăţirea tezaurului teologic, spiritual şi cultural al Bisericii Ortodoxe Române, celor ce ostenesc astăzi aici – clerici şi laici deopotrivă – le revine menirea sfântă de a pregăti elemente capabile să păstreze şi să sporească prestigiul acestei venerabile Şcoli Teologice, câştigat cu atâta trudă şi nu de puţine ori cu sacrificii, de vrednicii noştri înaintaşi.”

Sursa: Episcopia Caransebeşului

Sfântul bănăţenilor - Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş


Timişoara este în sărbătoare, pentru că astăzi, 15 septembrie a.c., îşi prăznuieşte ocrotitorul: Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolit al Timişoarei şi a tot Banatul, trăitor în secolul al XVII-lea. Acest ierarh sfânt şi purtător de Dumnezeu, Iosif cel Nou, s-a născut în anul 1568, în oraşul Raguza - Dalmaţia, dintr-o familie de creştini valahi sau aromâni. Din botez se numea Iacob. Rămânând orfan de mic, mama sa i-a dat o creştere aleasă, la vârsta de 12 ani fiind trimis la Ohrida. Când avea 15 ani, tânărul Iacob este chemat de Hristos, la sfânta nevoinţă călugărească, în Mănăstirea Maicii Domnului din localitate. După cinci ani se duce la Muntele Athos şi intră în obştea Mănăstirii Pantocrator. Aici, după aspre osteneli duhovniceşti, se călugăreşte cu numele de Iosif. La Mănăstirea Pantocrator, Cuviosul schimonah Iosif „Valahul' s-a nevoit mulţi ani de zile împreună cu numeroşi alţi monahi greci, români şi macedoneni. Pentru sfinţenia vieţii sale avea darul facerii de minuni, vindecând multe boli, îndeosebi pe cei ologi. Pentru aceasta era chemat în multe mănăstiri atonite şi vindeca pe călugări de grele suferinţe trupeşti. Văzându-l umbrit de harul Duhului Sfânt, părinţii au chemat în obşte pe Cuviosul Iosif Valahul şi, făcându-l preot, l-au rânduit duhovnic al călugărilor din Muntele Athos. A fost rânduit egumen la Mănăstirea Sfântul Ştefan din Adrianopol, pe care o conduce cu multă înţelepciune şase ani. Apoi este numit egumen în Mănăstirea Cutlumuş din Athos, renumită ctitorie a domnilor Ţării Româneşti, unde se nevoiau călugări români şi macedoneni. După ce formează numeroşi fii duhovniceşti, se retrage la linişte în preajma Mănăstirii Vatopedu. Dar, trecând cele veşnice mitropolitul Timişoarei, românii din Banat, călăuziţi de Duhul Sfânt, au ales păstor în locul lui pe Cuviosul Iosif Valahul, deşi avea 80 de ani, fiind vestit în toate ţările balcanice şi cinstit ca sfânt încă din viaţă. În anul 1650 este hirotonit arhiereu şi aşezat în scaunul de mitropolit al Timişoarei. Aici s-a dovedit mare apărător al Ortodoxiei, mângâind şi povăţuind către Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. În anul 1653, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou se retrage la Mănăstirea Partoş. Aici, mai trăind încă trei ani, în toamna anului 1656 trece la cele veşnice, fiind în vârstă de peste 85 de ani. Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat la 7 octombrie 1956, când moaştele sale au fost strămutate în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, pomenirea sa făcându-se în data de 15 septembrie.

Preasfinţitul Iustin Sigheteanul s-a întâlnit cu profesorii de Religie din judeţul Maramureş


Vineri, 12 Septembrie a.c., Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, s-a întâlnit cu profesorii de Religie din judeţul Maramureş. Întâlnirea a fost convocată la iniţiativa Inspectoratului Școlar Judeţean şi a fost organizată pe discipline de studiu.

Profesorii de religie s-au întrunit la biserica „Sf. Ap. Petru şi Pavel” din Baia Mare, fiind coordonaţi de către Pr. Milan Bălan – Inspector cu învăţământul în cadrul episcopiei şi Prof. Maria Gligan – metodist. Preasfinţitul Iustin Sigheteanul a săvârsit slujba Te-Deum-ului şi a adresat un cuvânt de învăţătură profesorilor de Religie: „Pentru ca mandatul încredinţat să fie confirmat, profesorii de Religie trebuie ei înşişi să fie binecuvântare pentru şcoala în care predau disciplina Religie, să contribuie la armonia din şcoală, să se facă preţuiţi şi iubiţi de colegi şi să dovedească multă deschidere şi înţelegere faţă de ceilalţi colegi, încât ora de Religie să fie dorită şi folositoare atmosferei din şcoală, iar învăţământul religios să devină competitiv şi să se consolideze în şcoala românească la toate nivelurile ”.
Sursa: episcopiammsm.ro

Curs de iconografie bizantină

---

În perioada 15-27 septembrie a.c., cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, la Mănăstirea Putna va avea loc un curs intensiv de iconografie bizantină. Cursul din anul acesta continuă o tradiţiei începută acum 5 ani, odată cu prima activitate de acest gen care a avut loc în anul 2004.

Societatea românească s-a aflat după 1989 în faţa unui proces de recuperare a identităţii proprii, identitate cenzurată şi distorsionată în perioada comunistă. Unul din domeniile adânc văduvite înainte de 1989 a fost iconografia. Parte integrantă a spiritualităţii ortodoxe, icoana exprimă grafic întreaga învăţătură a dreptei credinţe. În aceste condiţii, pentru a reintra în normalitate, Biserica a trebuit să pregătească iconari care să picteze corect adevărurile credinţei.

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen (sursa: România Liberă)

Începând cu anul comemorativ „Ştefan 500”, la Mănăstirea Putna s-au desfăşurat anual tabere iconografice. Aceste cursuri intensive, mai mult formative decât informative, au fost coordonate de Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Balcani (The Balkan Orthodox Youth Association) cu sprijinul mănăstirii, adunând la un loc tineri din Grecia, Bulgaria, Serbia, România şi Ucraina.

Între anii 2004 şi 2007, au avut loc patru tabere de câte două săptămâni fiecare, cu subiecte tematice diferite, alese în funcţie de nivelul de pregătire profesională a tinerilor. Moştenind arta iconografică tradiţională a Sfântului Munte Athos prin intermediul Mănăstirii Makri de lângă oraşul grecesc Alexandropolis, atelierul de icoane al Mănăstirii Putna a fost gazda artistică a acestor tabere de pictură. Tematica fiecăreia s-a desfăşurat într-un climat plastic inspirat din mediul clasic al şcolii cretane post-bizantine din secolul al XVII-lea.

Mulţi dintre tineri s-au format în spiritul acestei arte iconografice tradiţionale şi au devenit studenţi la facultăţi de specialitate şi chiar artişti debutanţi.

Sursa articol: Mănăstirea Putna, AGENŢIA DE ŞTIRI BASILICA

The Wall IV (UTLIMA)

---

The Wall I
The Wall II
The Wall III

Pink Floyd The Wall (1982)

Regizor: Alan Parker
Scenarist: Roger Waters
Genul: Drama / Muzica
Durata: 95 minute

Distributie:
Bob Geldof .. Pink
Christine Hargreaves .. Pink's Mother
James Laurenson .. J.A. Pinkerton
Eleanor David .. Pink's Wife
Kevin McKeon .. Young Pink
Bob Hoskins .. Rock and Roll Manager
David Bingham .. Little Pink
Jenny Wright .. American Groupie
Alex McAvoy .. Teacher
Ellis Dale .. English Doctor
James Hazeldine .. Lover
Ray Mort .. Playground Father
Margery Mason .. Teacher's Wife

ULTIMA PARTE

IN THE FLESH
So ya
Thought ya

Might like to go to the show
To feel the warm thrill of confusion
That space cadet glow

I've got some bad news for you sunshine
Pink isn't well, he stayed back at the hotel

And they sent us along as a surrogate band
And we're going to find out where you fans really stand

Are there any queers in the theatre tonight?
Get 'em up against the wall (against the wall)!
There's one in the spotlight
He don't look right to me
Get 'em up against the wall (against the wall)!

That one looks Jewish and that one's a coon
Who let all this riff raff into the room?
There's one smoking a joint and another with spots
If I had my way I'd have all of you show



RUN LIKE HELL

Run, run, run, run [repeat line four times]
You better make your face up in
Your favourite disguise
With your button down lips and your
Roller blind eyes
With your empty smile
And your hungry heart
Feel the bile rising from your guilty past
With your nerves in tatters
When the cockleshell shatters
And the hammers batter
Down the door
You better run

Run, run, run, run [repeat line four times]
You better run all day
And run all night
And keep your dirty feelings
Deep inside. And if your
Takin' your girlfriend
Out tonight
You better park the car
Well out of sight
'Cos if they catch you in the back seat
Trying to pick her locks
They're gonna send you back to mother
In a cardboard box
You better run



WAITING FOR THE WORMS
Ooooh you cannot reach me now
Ooooh no matter how you try
Goodbye cruel world it's over
Walk on by
Sitting in a bunker here behind my wall
Waiting for the worms to come
In perfect isolation here behind my wall
Waiting for the worms to come
Waiting to cut out the deadwood
Waiting to clean up the city
Waiting to follow the worms
Waiting to put on a black shirt
Waiting to weed out the weaklings
Waiting to smash in their windows
And kick in their doors
Waiting for the final solution
To strengthen the strain
Waiting to follow the worms
Waiting to turn on the showers v And fire the ovens
Waiting for the queers and the coons
And the reds and the Jews
Waiting to follow the worms
Would you like to see Britannia
Rule again my friend
All you have to do is follow the worms
Would you like to send our coloured cousins
Home again my friend
All you need to do is follow the worms.



STOP
I wanna go home,
Take off this uniform and leave the show,
But Im waiting here in this cell because I have to know,
Have I been guilty all this time?



The Trial
Good morning, The Worm, Your Honour,
The Crown will plainly show,
The prisoner who now stands before you,
Was caught red-handed showing feelings.
Showing feelings of an almost human nature.
This will not do.
Call the schoolmaster!
I always said he'd come to no good,
In the end, Your Honour.
If they'd let me have my way,
I could have flayed him into shape.
But my hands were tied.The bleeding hearts and artists,
Let him get away with murder.
Let me hammer him today.
Crazy.
Toys in the attic, I am crazy.
Truly gone fishing.
They must have taken my marbles away.
Crazy.Toys in the attic, he is crazy.
You little shit, you're in it now.
I hope they throw away the key.
You should've talked to me more often than you did.
But no! You had to go your own way.
Have you broken any homes up lately?
Just five minutes, Worm, Your Honour,
Him and me alone.Baaaaaabe!
Come to Mother, baby.
Let me hold you in my arms.
M'Lord, I never meant for him to get in any trouble.
Why'd he ever have to leave me?
Worm, Your Honour, let me take him home.
Crazy.
Over the rainbow, I am crazy.
Bars in the window.
There must have been a door there in the wall.
For when I came in.
Crazy.
Over the rainbow, he is crazy.
The evidence before the court is incontravertible.
There's no need for the jury to retire.
In all my years of judging I have never heard before,
Of someone more deserving of the full penalty of the law.
The way you made them suffer,
Your exquisite wife and mother,
Fills me with the urge to deficate!
No, Judge, the jury!
Since, my friend, you have revealed your deepest fear,
I sentence you to be exposed before your peers.
Tear down the wall!



Outside the Wall
All alone, or in twos,
The ones who really know you,
Walk up and down outside the wall.
Some hand in hand,
Some gather together in bands,
The bleeding hearts and artists,
Make their stand.
And when theyve given you their all,
Some stagger and fall.
After all its not easy,
Banging your heart against some mad buggers wall.

În timp ce lucram la acest post am aflat că s-a stins Ştefan Iordache. Nea Fănică a privit dincolo de zid devenind sfânt cu acte în regulă. După ce ochii mi s-au umplut de lacrimi, după ce i-am simţit plângând în spatele vocii pe toţi artiştii cărora cei de la Realitatea TV le-a adresat aceiaşi întrebare, "ce-amintiri-aveţi", în cap a început să mi se învârtească întrebarea, "De ce trag clopote, Mitică?".

The Wall III

---

The Wall I
The Wall II

Pink Floyd The Wall (1982)

Regizor: Alan Parker
Scenarist: Roger Waters
Genul: Drama / Muzica
Durata: 95 minute

Distributie:
Bob Geldof .. Pink
Christine Hargreaves .. Pink's Mother
James Laurenson .. J.A. Pinkerton
Eleanor David .. Pink's Wife
Kevin McKeon .. Young Pink
Bob Hoskins .. Rock and Roll Manager
David Bingham .. Little Pink
Jenny Wright .. American Groupie
Alex McAvoy .. Teacher
Ellis Dale .. English Doctor
James Hazeldine .. Lover
Ray Mort .. Playground Father
Margery Mason .. Teacher's Wife

A TREIA PARTE


Goodbye Cruel World
Goodbye, cruel world,
I'm leaving you today.
Goodbye, goodbye, goodbye.
Goodbye all you people,
There's nothing you can say,
To make me change my mïnd.
Goodbye.



HEY YOU
Hey you, out there in the cold
Getting lonely, getting old
Can you feel me?
Hey you, standing in the aisles
With itchy feet and fading smiles
Can you feel me?
Hey you, dont help them to bury the light
Dont give in without a fight.

Hey you, out there on your own
Sitting naked by the phone
Would you touch me?
Hey you, with you ear against the wall
Waiting for someone to call out
Would you touch me?
Hey you, would you help me to carry the stone?
Open your heart, Im coming home.

But it was only fantasy.
The wall was too high,
As you can see.
No matter how he tried,
He could not break free.
And the worms ate into his brain.

Hey you, standing in the road
Always doing what youre told,
Can you help me?
Hey you, out there beyond the wall,
Breaking bottles in the hall,
Can you help me?
Hey you, dont tell me theres no hope at all
Together we stand, divided we fall.




Is there anybody out there
Is there anybody out there?
Is there anybody out there?
Is there anybody out there?
Is there anybody out there?



NOBODY HOME
I've got a little black book with my poems in
I've got a bag with a toothbrush and a comb in
When I'm a good dog they sometimes throw me a bone in
I got elastic bands keeping my shoes on
Got those swollen hand blues.
Got thirteen channels of shit on the T.V. to choose from
I've got electric light
And I've got second sight
I've got amazing powers of observation
And that is how I know
When I try to get through
On the telephone to you
There'll be nobody home
I've got the obligatory Hendrix perm
And I've got the inevitable pinhole burns
All down the front of my favourite satin shirt
I've got nicotine stains on my fingers
I've got a silver spoon on a chain
I've got a grand piano to prop up my mortal remains
I've got wild staring eyes
I've got a strong urge to fly
But I've got nowhere to fly to
Ooooh Babe when I pick up the phone
There's still nobody home
I've got a pair of Gohills boots
And I've got fading roots.



VERA
(Background: Where the hell are you?)
(Radio announcer: Over 47 German planes were destroyed with the loss of only 15 of our own aircraft)
(Background: Where the hell are you Simon?

Does anybody here remember Vera Lynn?
Remember how she said that
We would meet again
Some sunny day?
Vera! Vera!
What has become of you?
Does anybody else in here
Feel the way I do?


Bring The Boys Back Home
Bring the boys back home.
Bring the boys back home.
Dont leave the children on their own, no, no.
Bring the boys back home.

Wrong! do it again!
Time to go! [knock, knock, knock, knock]
Are you feeling okay?
Theres a man answering, but he keeps hanging up!
Is there anybody out there?



COMFORTABLY NUMB
Hello.
Is there anybody in there?
Just nod if you can hear me.
Is there anyone home?

Come on, now.
I hear youre feeling down.
Well I can ease your pain,
Get you on your feet again.

Relax.
I need some information first.
Just the basic facts:
Can you show me where it hurts?

There is no pain, you are receding.
A distant ships smoke on the horizon.
You are only coming through in waves.
Your lips move but I cant hear what youre sayin.
When I was a child I had a fever.
My hands felt just like two balloons.
Now I got that feeling once again.
I cant explain, you would not understand.
This is not how I am.
I have become comfortably numb.

Ok.
Just a little pinprick. [ping]
Therell be no more --aaaaaahhhhh!
But you may feel a little sick.

Can you stand up?
I do believe its working. good.
Thatll keep you going for the show.
Come on its time to go.

There is no pain, you are receding.
A distant ships smoke on the horizon.
You are only coming through in waves.
Your lips move but I cant hear what youre sayin.
When I was a child I caught a fleeting glimpse,
Out of the corner of my eye.
I turned to look but it was gone.
I cannot put my finger on it now.
The child is grown, the dream is gone.
I have become comfortably numb.



THE SHOW MUST GO ON?
Must the show go on?

Oooooo pa, (let me go, let me go, let me go.)
Oooooo ma, (take me home, take me home, take me home.)

There must be some mistake,
I never meant to let them take,
Away my soul.
Am I too old?
Is it too late?

Where has the feeling gone?
Will I remember this song?
The show must go on.

The Wall II

---

The Wall I

Pink Floyd The Wall (1982)

Regizor: Alan Parker
Scenarist: Roger Waters
Genul: Drama / Muzica
Durata: 95 minute

Distributie:
Bob Geldof .. Pink
Christine Hargreaves .. Pink's Mother
James Laurenson .. J.A. Pinkerton
Eleanor David .. Pink's Wife
Kevin McKeon .. Young Pink
Bob Hoskins .. Rock and Roll Manager
David Bingham .. Little Pink
Jenny Wright .. American Groupie
Alex McAvoy .. Teacher
Ellis Dale .. English Doctor
James Hazeldine .. Lover
Ray Mort .. Playground Father
Margery Mason .. Teacher's Wife

A DOUA PARTE

Mother
Mother, do you think they'll drop the bomb?
Mother, do you think they'll like this song?
Mother, do you think they'll try to break my balls?
Mother, should I build the wall?
Mother, should I run for President?
Mother, should I trust the government?
Mother, will they put me in the firing line?
Is it just a waste of time?

Hush now baby, baby, don't you cry
Momma's gonna make all of your nightmares come true
Momma's gonna put all of her fears into you
Momma's gonna keep you right here under her wing
She won't let you fly, but she might let you sing
Momma's will keep Baby cozy and warm
Oooo Babe
Oooo Babe
Ooo Babe, of course Momma's gonna help build the wall

Mother, do you think she's good enough
For me?
Mother, do you think she's dangerous
To me?
Mother will she tear your little boy apart?
Mother, will she break my heart?

Hush now baby, baby, don't you cry
Momma's gonna check out all your girlfriends for you
Momma won't let anyone dirty get through
Momma's gonna wait up until you get in
Momma will always find out where you've been
Momma's gonna keep Baby healthy and clean
Oooo Babe
Oooo Babe
Ooo Babe, you'll always be Baby to me

Mother, did it need to be so high?


Goodbye Blue Sky
"Look mummy, there's an aeroplane up in the sky"

Oooooooo ooo ooo ooo ooooh(x 2)
Did-did-did-did-you see the frightened ones?
Did-did-did-did-you hear the falling bombs?
Did-did-did-did-you ever wonder why we had to run for shelter
When the promise of a brave new world
Unfurled beneath a clear blue sky?

Oooooooo ooo ooo ooo ooooh (x 1)
Did-did-did-did-you see the frightened ones?
Did-did-did-did-you hear the falling bombs?
The flames are all long gone, but the pain lingers on.

Goodbye, blue sky
Goodbye, blue sky.
Goodbye.(x 2)

"The 11:15 from Newcastle is now approaching"
"The 11:18 arrival...."



Empty Spaces / Young Lust
"Congratulations, You have just discovered the secret message.
Please send your answer to 'Old Pink',
Care of the funny farm, Chalfont..."

"Roger, Caroline's on the phone..."

What shall we use
To fill the empty spaces
Where we used to talk?
How shall I fill
The final places?
How should I complete the wall

/

I am just a new boy
Stranger in this town
Where are all the good times?
Who's gonna show this stranger around?

Ooooo I need a dirty woman
Ooooo I need a dirty girl

Will some woman in this desert land
Make me feel like a real man?
Take this rock n roll refugee
Ooo Babe, set me free

Ooooo I need a dirty woman
Ooooo I need a dirty girl

Ooooo I need a dirty woman
Ooooo I need a dirty girl

(Phone Ringing)
[Man:] "Hello?"
[Operator:] "Yes, a collect call for Mrs. Floyd from Mr. Floyd.
Will you accept the charges from the United States"
(Phone is Hung Up)
"He hung up. Is this your residence, sir?"
"I wonder why he hung up..."
"There must be someone else there
besides your wife to answer."
(Phone Ringing)
[Man:] "Hello?"
[Operator:] "This is the United States calling."
"Are we reaching?"
(Phone is Hung Up)
"See he keeps hanging up."
"But it's a man answering."
(Operator cuts connection)



One Of My Turns
[Groupie:] "Oh my God, what a fabulous room!
"Are all these your guitars?"
[Film in background:] "I'm sorry sir, I didn't mean to startle you!"
[Groupie:] "God, this place is bigger than our apartment."
"Uh, could I get a drink of water?"
[Film:] "Let me know when you are entering a room" Yes sir!"
[Groupie:] "Ya want some? Huh?"
[Film:] "Yes"
[Groupie:] "Oh wow! Look at this tub!"
"You wanna take a bath?"
[Film:] "I'll have to find out from Mrs. Bancroft what time she wants to meet us, for here main..."
[Groupie:] "What're you watching?"
[Film:] "If you'll just let me know as soon as you can....Mrs. Bancroft. Mrs. Bancroft..."
[Groupie:] "Hello?"
[Film:] "I don't understand..."
[Groupie:] "Are you feeling ok?"

Day after day
Love turns gray
Like the skin on the dying man
And night after night
We pretend it's all right
But I have grown older
And you have grown colder
And nothing is very much fun, anymore
And I can feel
One of all my turns coming on
I feel
Cold as a razor blade
Tight as a tourniquet
Dry as a funeral drum

Run to the bedroom
In the suitcase on the left
You'll find my favorite axe
Don't look so frightened
This is just a passing phase
One of my bad days
Would you like to watch TV?
Or get between the sheets?
Or contemplate the silent freeway?
Would you like something to eat?
Would you like to learn to fly?
Would ya?
Would you like to see me try?
Ohh, No...

Would you like to call the cops?
Do you think it's time I stopped?
Why are you running away?





Anothe brick in the wall (part III)
I don't need no arms around me
And I dont need no drugs to calm me.
I have seen the writing on the wall.
Don't think I need anything at all.
No! Don't think I'll need anything at all.
All in all it was all just bricks in the wall.
All in all you were all just bricks in the wall.

The Wall I

---

Eram încă copil atunci când am înţeles că umanizarea are loc în copilărie, atunci când morala îţi este impusă, şi dezumanizarea începe după trecerea adolescenţei, atunci când "oamenii mari" costată că sunt deasupra moralei. Într-un astfel moment de cumpănă am văzut filmul The Wall, poate cel mai bun film al tuturor timpurilor. Atunci am înţeles că până la urmă nu-ţi poţi păstra umanitatea decât prin sinucidere.
Desigur, acest blog nu ar suporta varianta video, aşa că mă voi mulţumi cu cea audio, pe mai multe episoade.

Pink Floyd The Wall (1982)

Regizor: Alan Parker
Scenarist: Roger Waters
Genul: Drama / Muzica
Durata: 95 minute

Distributie:
Bob Geldof .. Pink
Christine Hargreaves .. Pink's Mother
James Laurenson .. J.A. Pinkerton
Eleanor David .. Pink's Wife
Kevin McKeon .. Young Pink
Bob Hoskins .. Rock and Roll Manager
David Bingham .. Little Pink
Jenny Wright .. American Groupie
Alex McAvoy .. Teacher
Ellis Dale .. English Doctor
James Hazeldine .. Lover
Ray Mort .. Playground Father
Margery Mason .. Teacher's Wife

PRIMA PARTE

IN THE FLESH
So ya
Thought ya

Might like to go to the show
To feel the warm thrill of confusion
That space cadet glow

I've got some bad news for you sunshine
Pink isn't well, he stayed back at the hotel

And they sent us along as a surrogate band
And we're going to find out where you fans really stand

Are there any queers in the theatre tonight?
Get 'em up against the wall (against the wall)!
There's one in the spotlight
He don't look right to me
Get 'em up against the wall (against the wall)!

That one looks Jewish and that one's a coon
Who let all this riff raff into the room?
There's one smoking a joint and another with spots
If I had my way I'd have all of you shot



THE THIN ICE
Momma loves her baby,
And daddy loves you, too.
And the sea may look warm to ya, babe,
And the sky may look blue.

Oooooo babe.
Oooooooo baby blue.
Oooooo ooohh babe.

If you should go skating,
On the thin ice of modern life,
Dragging behind you the silent reproach,
Of a million tear-stained eyes,
Dont be surprised when a crack in the ice,
Appears under your feet.
You slip out of your depth and out of your mind,
With your fear flowing out from behind,
You as you claw the ice.


ANOTHER BRICK IN THE WALL PART 1
Daddy's flown across the ocean
Leaving just a memory
Snapshot in the family album
Daddy what else did you leave for me?
Daddy, what'd'ja leave behind for me?!?
All in all it was just a brick in the wall.
All in all it was all just bricks in the wall.

"You! Yes, you! Stand still laddy!"


THE HAPPIEST DAYS OF OUR LIVES
Well, when we grew up and went to school,
There were certain teachers,
Who would hurt the children in any way they could,
By pouring their derision,
Upon anything we did,
Exposing every weakness,
However carefully hidden by the kids.

But in (but in) the town it was well known,
When they got home at night,
Their fat and psychopathic wives would thrash them,
Within inches of their lives.


ANOTHER BRICK IN THE WALL PART 2
We don't need no education
We dont need no thought control
No dark sarcasm in the classroom
Teachers leave them kids alone
Hey! Teachers! Leave them kids alone!
All in all it's just another brick in the wall.
All in all you're just another brick in the wall.

We don't need no education
We dont need no thought control
No dark sarcasm in the classroom
Teachers leave them kids alone
Hey! Teachers! Leave them kids alone!
All in all it's just another brick in the wall.
All in all you're just another brick in the wall.

"Wrong, Do it again!"
"If you don't eat yer meat, you can't have any pudding. How can you
have any pudding if you don't eat yer meat?"
"You! Yes, you behind the bikesheds, stand still laddy!"

Andras Chiriliuc - Marie, Marie

Special pentru fraţi noştri aromâni am să dedic acest post cu muzică aromână

---

Pindu - Haidi Deadi Iarba...
Haide deadi iarba lea anvirdzasti,
Haide ca tricu lea imshatlu Pasti,

Haide deadi iarba deadi avlia
Haide iati cupia lea di CEAMURLIA
Haide deadi iarba deadi avlia
Haide iati cupia lea di CEAMURLIA
*
Haide deadi iarba lea loclu tutu
Haide iati cupia di BEIDAUD
Haide deadi iarba lea loclu tutu
Haide iati cupia di BEIDAUD
*
Haide deadi iarba lea sari nelu
Haide iati cupia di TISTIMELU
Haide deadi iarba lea sari nelu
Haide iati cupia di TISTIMELU
*
Haide deadi frundza lea deadi iarba
Haide iati cupia di ISCHIBABA
Haide deadi frundza lea deadi iarba
Haide iati cupia di ISCHIBABA
*
Haide deadi iarba pi cimpulu gol
Haide iati cupia di SARIGHIOL
Haide deadi iarba pi cimpulu gol
Haide iati cupia di SARIGHIOL
*
Haide deadi iarba lea verdzi in dzeani
HAide iati cupii di HAGILARI
Haide deadi iarba lea verdzi in dzeani
HAide iati cupii di HAGILARI
*
Haidi nei`s frig s`fati cor mari
Haidi ti ghineata tu armanamï



Armaneasca - Potpuriu remix

Telegraf Online: „Zilele Culturii Armâne“ - o festivitate maraton

---

Mediatizaţi, mediatizaţi, mediatizaţi. Mă întreb de ce instituţiile culturale din România nu au învăţat încă lecţia simplă a promovării actelor de cultură. S-au dus timpurile în care cozile nu erau numai la lapte, pâine şi carne, ci şi la câte o carte spectaculoasă, sau la un film ori o piesă de teatru. Astăzi cultura trebuie să îmbie, să invite. Internetul este un instrument simplu şi ieftin, folosiţi-vă deci de el, stimaţi oameni de cultură.
Am fost trimis direct la ţintă şi tot nu am obţinut mare lucru. Am găsit totuşi ceva în http://www.telegrafonline.ro, anume un articol scris de Mirela STÎNGĂ scris cu câteva zile în urmă (mirela.stinga@telegrafonline.ro)

Comunitatea Armână din România sărbătoreşte în aceste zile, 29-31 august, cea de a V-a ediţie a „ Zilelor Culturii Armâne”. La deschiderea oficială a manifestărilor, care a avut loc, vineri după-amiază, în foaierul Bibliotecii Judeţene „Iona N. Roman“, au participat, în număr mare, reprezentanţi ai comunităţii armâneşti. Au luat cuvîntul preşedintele Comunităţii Aromâne din România, filiala Constanţa, Gheorghe Şuţu, precum şi prof. univ. Mariana Bara. „Zilele Culturii Armâne este o festivitate maraton din punctul nostru de vedere, moment în care se scot în evidenţă lucrările oamenilor de carte care au apărut în acest an. Ne-am propus să îi scoatem în faţă pe cei care promovează cultura armână. Vrem ca tinerii să nu uite cine au fost înaintaşii lor“, a spus preşedintele Comunităţii Aromâne din România, filiala Constanţa, Gheorghe Şuţu. Manifestările care au ca scop promovarea culturii, limbii şi tradiţiilor armâne, în contextul aniversării Anului European al Dialogului Intercultural şi al Anului Internaţional al Limbilor, au continuat, vineri seară, la Muzeul de Artă, cu lansarea unui volum semnat de Nicolae Cuşa şi cu o expoziţie de artă plastică, intitulată „Conexiuni“. Coordonată de Mihai Tugearu, expoziţia, care reuneşte 40 de artişti plastici aromâni şi români, şi-a propus promovarea conexiunii între culturi, arta fiind liantul care coagulează idei şi modalităţi de expresie diferite într-un creuzet al alchimiei artei contemporane. Expoziţia a fost urmată de două piese de teatru, în regia lui Toma Enache: „Tenda“ şi „Conul Leonida faţă cu reacţiunea“ de Ion Luca Caragiale.

Sîmbătă, de la ora 10.30, la Biblioteca Judeţeană “Ioan N. Roman“ este programată dubla lansare de carte a autorilor Stere Constantin şi Mihai Sima, care se va continua cu un seminar susţinut de Tiberiu Cunia. Ediţia aniversară din acest an va fi marcată sîmbătă seară, de la ora 20.00, cu un spectacol de gală, găzduit de Teatrul Fantasio, în cadrul căruia cei prezenţi vor avea ocazia să asculte muzică polifonică fîrshirutească, interpretată de armânii din Cogealac. În ultima seară a manifestării, duminică, de la ora 20.00, pe scena Teatrului Oleg Danovski va putea fi urmărită piesa de teatru „Mincinosul“, de Carlo Goldoni, în regia lui Toma Enache. La cea de-a cincea ediţie a „Zilelor Culturii Armâne“ participă invitaţi din România, Macedonia, Grecia, Serbia, Bulgaria, Albania, precum şi din diasporă - SUA, Franţa şi Germania.

Eu tot nu înţeleg de ce cultura românească nu se promovează pe internet, un mijloc simplu, interactiv şi gratuit.

Stelu Enache & Ovidiu Lipan Tandarica- Natalis
Bachita...

Iea bachita noastra
Armaneasca boari
Cindu va ti videmu
S-noi nice ni oara.

Natalis
Imseata mea
Cit te-am tu vreari
Cu ochi-i a tai
Ca duaui steali

Refren:
Natalis, natalis
Natalis ti imseati hii ma di vrearea ta lea feata
Io-ni mii tuchii.

Hii nica lea
Io ti voi multu
Voi s-i a mea
Ti plicirsescu.

Natalis, natalis
Natalis ti imseati hii
Ma di vrearea ta lea feata
Io-ni mii tuchii.

Prince - Purple Rain

---

I never meant 2 cause u any sorrow
I never meant 2 cause u any pain
I only wanted 2 one time see u laughing
I only wanted 2 see u laughing in the purple rain

Purple rain purple rain
Purple rain purple rain
Purple rain purple rain

I only wanted 2 see u bathing in the purple rain

I never wanted 2 be your weekend lover
I only wanted 2 be some kind of friend
Baby I could never steal u from another
Its such a shame our friendship had 2 end

Purple rain purple rain
Purple rain purple rain
Purple rain purple rain

I only wanted 2 see u underneath the purple rain

Honey I know, I know, I know times are changing
Its time we all reach out 4 something new
That means u 2
U say u want a leader
But u cant seem 2 make up your mind
I think u better close it
And let me guide u 2 the purple rain

Purple rain purple rain
Purple rain purple rain

If you know what Im singing about up here
Cmon raise your hand

Purple rain purple rain

I only want 2 see u, only want 2 see u
In the purple rain

Cor Rusesc

---

Vava Ştefănescu la CNDB

---

Este vorba de Programul "Anticorp", în coregrafia Vavei Ştefănescu ce va deschide noua stagiune a Centrului Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB). Acest program este o continuare a programului "Amprenta", informează instituţia.

MEDIAFAX: Între 10 şi 30 septembrie, programul "Anticorp" va continua proiecul "Amprenta", ce urmăreşte trasarea unor repere artistice şi favorizarea cunoaşterii unor artişti, a preocupărilor şi universului lor creativ.

Amprenta Vava Stefanescu

ANTICORP
« toate astea nici n-ar trebui să ne privească, dacă nu ne-ar privi direct » *

Desfiinţarea instituţiilor de spectacol fără drept de apel Teatrul din Tîrgovişte, Compania Orion Balet, Teatrul Oleg Danovski, artele spectacolului ca secţie la turism-sport-şi-tineret, ignoranţa faţă de şi lipsa statutului de artist independent aruncatul gunoiului pe geam de la bloc sau din maşini cînd mă înjură
pentru că a dat cu maşina peste mine expresiile ‘coaie’ şi ‘puşcărie‘ la tinerii din faţa geamului urlatul în spaţii publice claxonul fără motiv violenţa şi isteria către celălalt birocraţia abuzivă isteria în sine otv manelele la maxim şi oriunde neatenţia şi nepăsarea lipsa de reacţie exprimarea şi modul de lucru al funcţionarilor publici amestecul şi lipsa de repere ‘dă-te tu ca să stau eu’ lipsa de civilizaţie vulgaritatea acceptată ca valoare şi monedă de schimb corupţia scuipatul pe stradă reclamele pe clădiri istorice şi frumoase abuzurile de orice fel incapacitatea de a dialoga

Cum reuşeşti să rezişti azi ? Te mai deranjează ceva ? Te afectează ? Ce faci pentru asta ?
Acestea sînt întrebările pe care le-am adresat invitaţilor mei în Amprenta mea. Un răspuns personal, al fiecăruia, îl veţi găsi în aceste zile de septembrie, deşi mi-aş dori ca procesul de ‘imunizare a culturii’ să nu se oprescă aici. Ci de-abia să înceapă.
Îi dau dreptate lui Bogdan Ghiu cînd spune « cultura şi conştiinţa urbană nu trec doar prin corp; sînt în corp, sînt corp ».**
Cînd medicul de familie mi-a spus ‘corpul tău nu produce destui anticorpi’ şi mi-a dat nişte pastile care să stimuleze sistemul imunitar, mi-am dat seama că tot ce mă deranjează, tot ce atacă parcursul unui om normal, afectează demersul meu artistic. Creaţia mea este ameninţată la modul cît se poate de fizic şi propriu de aceşti factori patogeni sau morbizi***.
Nu îmi mai vin decît idei de tip « soluţie – la – problemă » ori de tip « bombă atomică »; idei ce sînt supuse imperativului «necesităţii» «salvării» «recuperării» «imediatului/urgenţei»…

În afara industriilor culturale pentru publicul larg, arta este un animal ciudat care nu trăieşte în curtea noastră, ci undeva în altă parte, într-o altă curte, păzită de balauri !
Îmi amintesc că în ‘90–‘92 spuneam : « orice gest, orice acţiune vizibilă, a oricăruia dintre noi (promoţia ‘88) construieşte imaginea dansului contemporan. Orice faci contează pentru celălalt ». Este o susţinere aproape involuntară, dar care atunci s-a născut organic.
Pe atunci ignoranţa cu care era tratat dansul contemporan părea nesfîrşită. Asta înseamnă că ne-am creat anticorpi mai întîi pentru noi : anume atitudinea critică, bunul simţ, răspunsul adecvat, acceptarea diferenţei, impunerea principiului « e loc pentru toată lumea », atenţia la celălalt coleg… Nu vreau să idealizez.
Propun acelaşi sistem şi acum după atîţia ani, pentru că a funcţionat foarte bine.
Propun azi acest sistem, mai departe de breasla dansului, pentru celelalte domenii artistice.
La aniversarea primului an de MAD (Centrul Multi Art Dans), în 2001, spuneam « rezistenţă, forţă şi cadenţă ». Dupa 7 ani sloganul rămîne valabil.

În aceeaşi măsură în care, azi, atitudinea multora faţă de arta este descalificantă pentru ei, acţiunea celor care au făcut posibilă naşterea Centrului Naţional al Dansului ar merita un mare premiu calificîndu-i drept promotori reali şi autentici ai artei româneşti contemporane.

Nu (mai) cred în revoluţii, aşa cum nu cred în arta militantă, sau ideologii. Cred în schimb, cu un optimism cretin ca noi putem stimula producerea de ANTI-CORPI din care ar trebui să rezulte apă şi energie, după cum spune mama mea. Apă - care să ne hrănească pe toţi, energie - ca să mergem mai departe.

Vava Ştefănescu

Dedic acest eveniment tuturor celor puţini care au putut să reziste factorilor morbizi*** (http://www.cndb.ro)

MEDIAFAX: Calendarul "Anticorp" pe scena şi în spaţiul CNDB va prezenta o instalaţie autoportret, intitulată "La Vava în sufragerie", expoziţii de sculptură semnate de Elena Lot Vlad şi Aurel Vlad, performance-uri ale Denisei Rădulescu şi Iuliei Popovici, un happening sonor aparţinând lui Julien Trambouze, seri de film cu Ana Cătălina Gubandru, dar şi întâlniri cu publicul, artişti invitaţi şi Vava Ştefănescu. De asemenea, stagiunea CNDB va mai cuprinde, în septembrie, pe 12, 13, 20 şi 21 ale lunii, reprezentanţii ale spectacolul "Julieta", de Visky Andras, în regia lui Mihai Măniuţiu. Coregrafia şi interpretarea sunt semnate de Vava Ştefănescu. Pe 27 septembrie, Sala Rondă a Centrului Naţional al Dansului va găzdui show-ul "You come to see the show and you’ll get an extra burger!", un concept semnat Mihai Mihalcea & Solitude Project.

O variantă cinematografică a spectacolului "Cvartet pentru lavalieră", în regia Ancăi Damian, va fi prezentată pe 25 septembrie.

Timpuri Noi despre timpuri vechi (oare?)

---

Timpuri Noi - Stere

Hm, hmmm ...

La Stere-n crasma-n cartier,
Cu curve, suti si mici cu bere
Mirosul acru de pisat
Din drum te ia, la Stere...

R: Da, da, ie, ie, ie,
E minunat ce vad la Stere,
Da, da, ie, ie, ie,
E minunat la Stere,
Da, da, ie, ie, ie,
E minunat ce vad la Stere,
Da, da, ie, ie, ie,
E minunat la Stere.

E fumul proaspat, vechi, oricum
Prea mare importanta n-are
La Stere este vadul bun
Si spala buzunare...

R:

Invarte Stere banul tot anul
Desi n-a facut decat patru clase
Relatii ca el n-are nimeni atat decat
Poate Titi Manase...

Veri buni de sange, acelasi RH,
De ce sa n-o spun, familia-i mare,
Comerţul prospera si-ntregul oras
De ei va fi pus pe picioare...

R:

Ha, ha, e minunat,
E minunat ce se-ntampla la Stere,
Ha, ha, e minunat,
Si viata toata-i placere.
Ha, ha, e minunat,
E minunat ce se-ntampla la Stere,
Ha, ha, e minunat,
E minunat la Stere.

Hm, hmmmm ...

La Stere mai vin si oameni cititi
Sorbindu-si lichidul si ei pun problema:
"De unde, bai nene, atata banet?"
Si asa apare "Dilema"...

R:

Copiii - mai practic - privesc peste gard
Cum parintii lor vajnic pe gat toarna bere
De ce sa se duca la scoala atat
Cand uite ce bine o da Stere...

R:

Ha, ha, e minunat,
E minunat ce se-ntampla la Stere,
Ha, ha, e minunat,
Si viata toata-i placere.
6 * Ha, ha, e minunat,
E minunat ce se-ntampla la Stere,
Ha, ha, e minunat,
E minunat la Stere.




Timpuri Noi - Mistretul

Vazut, placut
Mistretul galben
Ochit, lovit
Copita-i scurta
De trei zile e urmarit
Prin hatisuri a ostenit

Cat as vrea
Sa-i vad nevasta
Inchisa de-un an
La zoo Baneasa

Voi fugi, voi fugi
Pe calea ferata
Mi-as da copita
S-o stiu salvata

Ref:

Fuga, fuga prin porumb
Cat de greu e sa prinzi mistretul
Fuga, fuga prin porumb
Uuuu

Timpuri Noi - Namol (Unplugged)

Ba, bap alu - fac la Techirghiol
Ba, bap alu - reclama la namol
Hi, hi, hi - e bun si de gal-gal
Cu mult mai negru dar tot un fel de mal...

Cu namol, cu namol, cu namol
Ma dau pe corpul gol.

Sex, sex, sex namol, namol si sex, namol
Si corpul zace gol sub stratul de namol.
Hi, hi, hi - namol, namol in gat namol
Si peste tot namol si visili-i namol.

Realitatea TV: 26 de bolnavi de TBC fac foamea în Sanatoriul de la Bulci

---

Din timp în timp aflăm câte ceva despre bolnavi care fac foamea prin sanatorii. Dezinteresul tot mai pregnant manifestat în sănătate, discuţiile exclusive în zona banilor, a medicamentelor compensate, a proprietăţilor, a directorilor de spitale... omoară bolnavi. S-au tot organizat moţiuni de cenzură relative la cel mai neproductiv şi mai arogant ministru al Guvernului Tăriceanu, fără nici cel mai mic rezultat. Am o singură întrebare, cine e spatele acestui ministru, pare cineva mai mare şi mai tare decât Tăriceanu. Ştie cineva? Mi-e teamă atunci când mă gândesc că o anumită conjunctură ne poate aduce un asemenea om pe postul de premier.

Iată ştirea Realitatea TV:

26 de bolnavi de TBC fac foamea în Sanatoriul de la Bulci, în judeţul Arad. Bucătăresele au gătit ultimul pui pe care îl mai aveau în frigider, iar în magazia spitalului nu mai există decât ceai. Spitalul municipal din Arad, care gestionează sanatoriul, şi firma care se ocupă de aprovizionare se acuză reciproc de dezinteres.

Alimentaţia bolnavilor de TBC este o parte importantă din tratament. Pacienţii ar trebui să primească hrană bogată în proteine, vitamine şi calciu, nu mai puţin de 4.575 de calorii pe zi. Adică dublu faţă de necesarul unui adult sănătos.

Pentru a compensa meniul sărac, bolnavii sunt nevoiţi să-şi cumpere de mâncare. Chiar şi pâine.

Angajaţii sanatoriului spun că maşina furnizorului de alimente vine o dată la 15 zile, şi nu săptămânal, aşa cum ar trebui. Mai mult, proviziile sunt transportate în condiţii improprii.

"Carnea de pui, care vine la bax, neavând ladă frigorifică în maşina de transport, vara vine dezgheţată şi de multe ori se amestecă cu alte alimente", a declarat Monica Diţă, medic şef.

Alocaţia de hrană pentru bolnavii de TBC şi HIV/SIDA a fost majorată, anul acesta, până la 13 lei zilnic. Asta înseamnă că cei 26 de bolnavi de la Bulci trebuie să mănânce lunar de 10.140 de lei, bani pe care conducerea Spitalului Municipal din Arad susţine că îi virează firmei de aprovizionare. În schimb, patronul societăţii spune că primeşte mult mai puţin.

"Eu încasez, pe prestările de la Bulci, 13 milioane jumătate în bani vechi, pentru o lună", a precizat Ion Tition, patronul firmei de aprovizionare.

Managerul Spitalului Municipal din Arad, care gestionează sanatoriul, susţine că spitalul este subfinanţat de mult timp.

''Am primit doar 80% din valoarea optimă stabilită în contractul cadru. Am făcut mai multe demersuri către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, însă de fiecare dată ni s-a spus că nu sunt fonduri suficiente'', a precizat Carmen Lucuţa, managerul spitalului din Arad.

Directorul Autorităţii de Sănătate Publică Arad, Gabriela Ţârle, susţine de asemenea, că firma de aprovizionare era obligată prin contract, nu doar să asigure alimentele pacienţilor, ci şi să investească în blocul alimentar din sanatoriu, prin realizarea unor renovări şi reparaţii. Firma de aprovizionare nu a respectat însă aceste puncte din contract.

Luni, conducerea spitalului din Arad şi directorul ASP Arad s-au întâlnit cu reprezentanţii firmei de aprovizionare şi au decis să le acorde acestora din urmă un ultimatum, până vineri, 5 septembrie pentru respectarea clauzelor contractuale.

Conducerea spitalului intenţionează să ceară în instanţă anularea contractului, dacă societatea de aprovizionare nu va remedia în patru zile problemele de la sanatoriul TBC.





REALITATEA.NET - Arad: 26 de bolnavi de TBC fac foamea în Sanatoriul de la Bulci. Cum comentaţi?

Poate că ar trebui însă să privim un pic în urmă, pe la început anului:
Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falca, a anuntat ca a prezentat Ministerului Sanatatii un plan prin care Sectia TBC a Spitalului Clinic Judetean sa fie mutata în actualul sediu al Centrul pentru Straini, situat într-o localitate de la marginea orasului, informeaza corespondentul AMOS News.
"Imobilul în care functioneaza secţia TBC a fost retrocedat deja fostului proprietar. Prin profilul sau acest spital are nevoie de un imobil care sa îndeplineasca mai multe conditii speciale. Noi am propus ca Ministerul Sanatatii sa preia, de la Ministerul de Interne si Politia de Frontiera, centrul de refugiati de la Horia.Ni s-a solicitat imediat o informare, un document. Saptamâna aceasta se va realiza un document despre situatia Spitalului TBC Arad", a precizat Falca.

Primarul municipiului Arad a propus ca Ministerul Sanatatii sa preia Centrul pentru Straini, situat în localitatea Horia, pentru a muta spitalul TBC. „Cu câteva investitii, aceasta noua locatie ar putea îndeplini criteriile pentru toate avizele de functionare“, a afirmat primarul Aradului. Gheorghe Falca a apreciat ca Sectia TBC ar putea sa se mute într-o noua locatie într-un termen de cel mult doi ani.
Paul PREDA - Amos News (22-08-2007)

Tot pe la începutul anului, o altă ştire:

Un nou Spital Clinic Judetean de Urgenta la Arad

Pregatirile pentru demararea lucrarilor de constructie a noului Spital Clinic Judetean de Urgenta Arad au intrat in linie dreapta, transmite corespondentul ROMPRES.

Directorul executiv al Autoritatii de Sanatate Publica Arad, dr. Gabriela Tarle, a declarat, joi, ca proiectul spitalului, ce va fi construit in apropierea drumului judetean DJ 692, Arad - Zadareni, se afla la Agentia Teritoriala de Protectia Mediului Timisoara, pentru a obtine autorizatia de mediu, urmand ca apoi documentatia sa fie inaintata Ministerului Sanatatii si Familiei, pentru avizarea finala.

Ulterior, vor putea incepe lucrarile de constructii. Potrivit directorului ASP Arad, spitalul va avea 438 de paturi, va ocupa o suprafata de 9,1 hectare si va fi dat in folosinta in aproximativ doi ani dupa demararea lucrarilor de constructii.

''In paralel cu demersurile pentru inceperea lucrarilor de constructii, am demarat si prospectarea pietii in vederea contractarii mobilierului si a aparaturii medicale, care va fi de ultima generatie'', a mai precizat dr. Gabriela Tarle. Directorul executiv al ASP Arad a mai spus ca in primavara acestui an vor fi finalizate lucrarile la noul spital de afectiuni acute din orasul Ineu, care are 100 de paturi, lucrarile la aceasta unitate spitaliceasca durand mai multi ani. De asemenea, anul acesta va fi inaugurat noul sediu al Serviciului judetean de Medicina Legala, din incinta vechiului Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Arad.

Sursa: PresaOnline.com

Timpuri Noi - Veta (Basca abundentei 1998)

---

In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa, Veto ... (uuuuu ...)

Stai o clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
O clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
Stai o clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
Ho Veto, fiindca vreau ca sa te fac,

Sunt Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Sunt Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,

In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa, Veto ...

Stai o clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
O clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
Stai o clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
Ho Veto, fiindca vreau ca sa te fac,

Sunt Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Sunt Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,

Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...

Sunt Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Sunt Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Sunt Terente Veto!
Ba nu, Spintecatoru,

In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa, Veto ...

Stai o clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
O clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
Stai o clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
Ho Veto, fiindca vreau ca sa te fac,

Sunt Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru',
Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru',
Sunt Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru',
Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru',

In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa,
In padure la Baneasa, Veto ...

Stai o clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
O clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
Stai o clipa Veto, fiindca vreau ca sa te fac,
Ho Veto, fiindca vreau ca sa te fac,

Sunt Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Sunt Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Terente, ba nu, sunt Jack Spintecatoru,
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...

In padure la Baneasa, in padure la Baneasa, Veto ...
In padure la Baneasa, in padure la Baneasa, Veto ...
In padure la Baneasa, in padure la Baneasa, Veto ...
In padure la Baneasa, in padure la Baneasa, Veto ...
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...

In padure la Baneasa, in padure la Baneasa, Veto ... (Auuu ... zic lupii)
In padure la Baneasa, in padure la Baneasa, Veto ... (Auuu ... zic lupii)
In padure la Baneasa, in padure la Baneasa, Veto ... (Auuu ... zic lupii)
In padure la Baneasa, in padure la Baneasa, Veto ... (Auuu ... zic lupii)
Hatana, hatana-ma, hatana, hatana-ma ...

(Auuu ... Veta)

Microfilme

---

Priviţi cele două filmuleţe, notate cu 1 şi cu 2. Alegeţi apoi unul dintre ele, care vi se pare mai interesant, şi justificaţi alegerea printr-un comentariu. Se poate alege un film, nici un film, ambele filme.

În urma tragerii la soţ s-a hotărât următoarea ordine de intrare în concurs, mai întâi filmul 1 şi apoi filmul 2. Iată şi filmele:

Filmul numărul 1



Filmul numărul 2


În acest moment scorul este:

2 - 0

LIA
RADU