miercuri, octombrie 29, 2008

Pachelbel, Canon in D


DNA...


20 octombrie 2008
Nr. 267/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

CĂŞUNEANU ADRIAN, comisar regional al Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Regional Suceava (în prezent suspendat din funcţie), în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată;
OLARU FLORIN COSTICĂ, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată;
PĂDURE PAVEL, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată;
OPRESCU VALERIU CORNEL, preşedintele Comisiei de negociere din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Regional Suceava, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată, fals intelectual şi uz de fals.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

La data de 29 septembrie 2006, inculpatul Căşuneanu Adrian, în calitate de comisar regional al Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Regional Suceava, a dispus achiziţionarea, de la inculpatul Pădure Pavel, a unui imobil (situat în satul Bulai, comuna Moara, judeţul Suceava) ce urma să fie folosit drept sediu pentru Comisariatul Regional Suceava şi Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu, cu suma de 1.780.900 Ron, cu încălcarea prevederilor legale. La data de 6 septembrie 2006, acest imobil fusese cumpărat de către inculpatul Pădure Pavel cu suma de 600.000 Ron, prin intermediul inculpatului Olaru Florin Costică.
În perioada septembrie – octombrie 2006, inculpatul Oprescu Valeriu Cornel, în calitate de preşedinte al Comisiei de negociere pentru achiziţionarea imobilului, pentru a crea o aparenţă de legalitate acestei tranzacţii imobiliare, a întocmit, în fals, documentaţia necesară acestei achiziţii publice.
La data de 9 octombrie 2006, inculpatul Căşuneanu Adrian a dispus achitarea către vânzător a contravalorii imobilului, fără să fie îndeplinite clauzele contractuale din contractul de vânzare-cumpărare.
Din preţul obţinut, inculpatul Pădure Pavel l-a împrumutat pe inculpatul Olaru Florin Costică cu suma de 294.000 RON.
În vederea recuperării prejudiciului cauzat Comisariatului Regional Suceava, în sumă de 1.790.000 RON (aproximativ 505.937 euro), procurorii au dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului Olaru Florin Costică.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE



28 octombrie 2008

Nr. 271/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a 37 de inculpaţi în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleza, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro (dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa).

Astfel, au fost trimişi în judecată următorii inculpaţi:

Membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul primăriei Constanţa: Mazăre Radu Ştefan - primarul municipiului Constanţa, Constantinescu Nicuşor Daniel – fost consilier municipal, Racu Constantin – fost director al Direcţiei Administraţie Publică, - Dospinescu Daniela Ramona - directorul Direcţiei Patrimoniu, Marica Ion – directorul Direcţiei Tehnic Investiţii, Miron Dan - fost consilier municipal şi consilierii juridici Tălpău Cristian, Chircă Nora Alina şi (fost) Ghiţulescu Bogdan, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de:
- abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;
- fals intelectual, în formă continuată;
- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni;

Funcţionari din primăria Constanţa: Sozanski Andrei, Rusu Graţiela, Radu Gabriela, Cealera Claudia - în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Funcţionare în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa (OCPI): Călătoru Luminiţa şi Stanciu Silvia, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Mandatari: Giurgiucanu Georgică, Săvulescu Emil Dragoş, Tudorache Răsvan Mircea şi Nejloveanu Nicula, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni de complicitate sau instigare la infracţiunile săvârşite de persoanele mai sus menţionate;

Notari publici: Andrei Aurel-Jean, Budei Cristina şi Darie Ruxandra-Luminiţa, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Moştenitori ai persoanelor îndreptăţite: Ştefănescu Elena şi Leşe Laura Mariana, pentru complicitate la infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie;

Cesionarii cumpărători de drepturi succesorale: Pană Viorel, Ionescu Valentin Gheorghe, prin firma sa „Habitat şi Ambient” SA, Borcea Cristian şi Camboianu Mihai, Sandu Bogdan Gabriel, prin SC „Holland Development Group” SA, şi Ene Daniel, Puşcaşi Marius, Puşcaşi Carmen şi Ceacîreanu Mihai Sergiu, ca persoană fizică şi prin firma sa „New Home Construct” SA, pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Interpuşii cumpărători de terenuri: Barbu Paraschiva, Şerban Alexandru Octavian şi Popa Basarab, prin firma sa „Pomacost” SA şi „Aqualand” SA, la care era acţionar, pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Evaluator agreat de primăria Constanţa, Dima Alin Horaţiu, pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul. Astfel patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan în valoare de 114 milioane euro dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi de 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată - aproape un milion de metri pătraţi. Au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice.
Persoanele îndreptăţite la restituire au fost determinate, după trecerea unor perioade de timp îndelungate, de 2 până la 3 ani, ori să-şi vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile în cauză, pentru sume de bani ce reprezintă mai puţin de 1% din valoarea terenurilor la care au fost obligate să renunţe. În final, aceste terenuri aveau să ajungă în proprietatea persoanelor cărora le-au fost predestinate, cu mult înainte de soluţionarea cererilor de restituire.
Pentru atingerea scopului infracţional urmărit, majoritatea terenurilor atribuite pe alte amplasamente, în echivalent valoric, au fost subevaluate, unele, la preţuri de 10 ori mai mici decât preţurile reale.
Concret, între aceste terenuri figurează:
- terenul în suprafaţă de 27.000 mp pe care s-a construit Parcul de distracţii acvatice Aqua Magic de către firma Aqualand (la care unul dintre acţionarii principali este Popa Basarab, vărul primarului Mazăre Radu Ştefan)
- terenul în suprafaţă de 8.307,78 mp, situat în zona Căpităniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, care a ajuns în proprietatea familiei Mazăre (primarul, mama şi fratele)
- terenul în suprafaţă de 52.471 mp, situat în Parcul Tăbăcăriei nu a fost restituit în natura celor îndreptăţiţi, ci firmei cesionare „Holland Development Group” SA (la care acţionar şi administrator este Sandu Bogdan Gabriel, iar acţionar principal prin firma Millenium Global Development este Ionescu Valentin Gheorghe) care a plătit pentru drepturile succesorale un preţ de 100 de ori mai mic decât cel real.

Îndeplinirea defectuoasă, de către membrii Comisiei de aplicare a Legii 10/2001, a soluţionării cererilor de restituire a constat în următoarele: încălcarea, în mod repetat a dispoziţiilor Legii 10/2001 şi a acelora care reglementează proprietatea publică a statului; confirmarea în acte a unor fapte nereale; atestarea ca aparţinând municipiului Constanţa a unor bunuri aflate în domeniul public al statului (plaje şi faleze).
Concret, inculpaţii au încălcat dispoziţiile Legii 10/2001 privind persoanele îndreptăţite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competenţa de soluţionare a cererilor de restituire, întinderea suprafeţei revendicate, etc.
Avantajele patrimoniale dobândite ilegal se regăsesc în proprietatea inculpaţilor sau a firmelor controlate de aceştia, după cum urmează : Mazăre Radu Ştefan (prin firmele „Nisipuri” SA), mama şi fratele acestuia (prin firma „APV Media Turism”), Giurgiucanu Georgică, Săvulescu Emil Dragoş, Borcea Cristian, Ionescu Valentin George (prin firma „Habitat şi Ambient” SA), Camboianu Mihai, Popa Basarab (prin firmele „Pomacost” SA şi „Aqualand” SA), Sandu Bogdan Gabriel (prin firma SC „Holland Develompment Group” SA), Ceacîreanu Mihai Sergiu (ca persoană fizică şi prin firma sa „New Home Construct” SA), Şerban Alexandru Octavian, Barbu Paraschiva, Puşcaşi Marius şi Puşcaşi Carmen.

În vederea asigurării măsurii confiscării speciale, prin ordonanţa din 15.02.2008, a fost instituit sechestru asupra terenurilor provenite de săvârşirea infracţiunilor analizate, care au fost identificate în proprietatea unora dintre inculpaţi şi în proprietatea firmelor controlate de aceştia.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

marţi, octombrie 28, 2008

Feţele Cotidianului


Actriţa Dina Cocea ne-a părăsit



Actriţa Dina Cocea a încetat de viaţă (Imagine: Mediafax Foto)
Actriţa Dina Cocea a încetat azi noapte din viaţă în urma unui stop cardiac, la 96 de ani, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde fusese internată în urmă cu câteva zile.

Este ciudat să spun actriţa Dina Cocea, pentru că domnia sa a reprezentat pentru această ţară mai mult decât multele roluri în teatru şi alte câteva în film. A absolvit studiile de actorie la Paris. Debutul teatral a avut loc la Paris, in 1934, si la Teatrul „Comedia” din Bucuresti, in 17 ianuarie 1935, in piesa de teatru „Adevaratul Iacob“, alaturi de George Timica, in rolul dansatoarei Yvette A aparut pe marile ecrane, prima data, in 1939 in "O noapte de pomina". Au urmat aparitii in "Neamul Soimarestilor", "Stefan cel Mare", "Cantemir" sau "Iancu Jianu". Intre anii 1941-1949 a fost director la „Teatrul Nostru“ si la „Studioul Teatrului Nostru“. In perioada 1952-1962 a fost Decan al Facultatii de Teatru Incepind din 1956, a reprezentat Romania la congrese internationale sau la manifestarile organizate de ONU si UNESCO Intre 1979-1989 a fost Presedinte al Asociatiei Oamenilor de Arta din Institutiile Teatrale si Muzicale. De-a lungul timpului, Dina Cocea a jucat in peste zece filme de lung metraj, a avut peste o suta de roluri in spectacole de teatru, teatru radiofonic si teatru pentru televiziune. A avut o prodigioasa activitate eseistica si publicistica, scriind nenumarate articole de sinteza, critica si cronica dramatica in presa de specialitate autohtona si straina. Din 2001 este Societar de onoare al Teatrului National din Bucuresti Este Doctor Honoris Causa al Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti


* La Jeune fille d'une nuit (1934)
* O noapte de pomină (1939)
* Cartierul Veseliei (1964)
* Neamul Şoimăreştilor (1964)
* Ciprian Porumbescu (1972)
* Ştefan cel Mare - Vaslui 1475 (1974)
* Muşchetarul român (1975)
* Aurel Vlaicu (1977)
* Iancu Jianu haiducul (1980)
* Cântec pentru fiul meu (1980)
* Atac în bibliotecă (1992)
Get this widget | Track details | eSnips Social DNA

Dina Cocea - Ioana pe rug

luni, octombrie 27, 2008

Henryk Górecki


Din sudul Poloniei Henryk Górecki compune poate cea mai tristă creaţie din muzica omenirii, Les Lamentacions Simfonia nr 3:


partea I: Lento


partea a II-a: Lento e largo


partea a III-a: Lento

duminică, octombrie 26, 2008

Politica ne dă nouă brânză, carne, lapte, ouă


Dedic următoarea melodie la toţi cere e în politcă... fără număr, fără număr... la politica noastră, văcuţa morgana...!

Apare-n metrou cu-n aer de taxi,
Si sa vezi impresii cand se urca-n dacii,
Zarind ce departe pot s-o poarte cracii,
dintr-o data uita ca e de la coada vacii,

Satula de boi..friend doreste un taur,
Pasind precum caprioara cu partzuri de aur,
Imitand modelul promovat de fufe,
Adunate-n trupe cu prunci uscati pe rufe,

Fii atent ce tipa tzipa langa casa,
Ca aceasta frumoasa cica-i veninoasa,
Dar depistabila caci pusa sa spele vase,
Apar manifestari neplacute-ale mucoasei

Scoti loveaua...Wow
O lasi fara ..Mau
Mirosind haina, haina hiena face miau,
Caracteristic se-ndragosteste-artistic,
La prima vedere de suport logistic.

Nu vezi bine...baga-te (te tine?) joaca-te,
Daca te spargi in figuri o dai in marti.ee?
(Pai ce sa zic?)
Intreaba-te e doar in treacat
Sau pur si simplu asta e te-a prins in lacate

Baga-te (te tine?) joaca-te,
Daca te spargi in figuri o dai in marti.ee?
(Pai ce sa zic?)
Intreaba-te e doar in treacat
Sau pur si simplu asta e te-a prins in lacate

E-un fel de voodoo duduia baga ace-n papusha,
Ii mulge tot sugi exact ca o capusha,
Esti in ....ce poate-ascunde dupa usha,
Vezi umblatu-n portofel, (arbitra de tusha).

Nu mai vrea s-o faca-n pat ci pe sofa-le..?
Nu mai vrea baie de bule vrea petale,
Pe cai verzi pe pereti vrea tribale,
a..si niste flori mai nu stiu cum pe sandale...

Zodia ei.......pepenii?
Se marita greu fiindca-si iubeste semenii
Iar eu cu baietii mei fac caternica de cei
Ce cheltuie bani grei pentru a ademeni-o..

De la big-Bang incoa tipa-i focus pe dildo,
Iar golanii fac banii din libidou,
De fapt daca ma-ntrebi pe mine-i simplu,
Iti fac un mare cadou spunand acelasi lucru din nou...yo..

esti sigur...baga-te (te tine?) joaca-te,
Daca te spargi in figuri o dai in marti.ee?
(Pai ce sa zic?)
Intreaba-te e doar in treacat
Sau pur si simplu asta e te-a prins in lacate

baga-te (te tine?) joaca-te,
Daca te spargi in figuri o dai in marti.ee?
(Pai ce sa zic?)
Intreaba-te e doar in treacat
Sau pur si simplu asta e te-a prins in lacate.



Zale-Vaca morgana

Alex Mazilu de la http://alexmazilu.blogspot.com


Am intrat pe acest site la recomandarea doamnei Anca Alexandrescu. Nu am regretat. Eu nu fac decât să pun câteva link-uri spre pozele blogului domniei sale. Dacă vreţi să vedeţi ce şi cum, mergeţi pe blogul lui. Merită.

















(http://alexmazilu.blogspot.com/)

sâmbătă, octombrie 25, 2008

Toma Caragiu - Auslu carvanar (armana)


vineri, octombrie 24, 2008

Zale feat. Deliric1 - In ziua-n care




importam E-uri
dam spatii pentru deseuri
strainii acapareaza
romanii freaca WC-uri
granarul europei face legal trotoaru`
si o constitutie fara voturi ne cam vinde hectaru`
condusi de mafie pierdem din patrie
furati din contributie inca de la revolutie
frica sporeste ca investitia in politie
spaga merge piramidal pana in justitie
in functie de potul dat nepotul iese nevinovat
la combinatie sifonul cade feliat de sabie
accesul la informatie anulat ca OTV
caci cuiva trebuie sa-i pese de forta din mass-medie
cu a 10-a pensie omul isi permite avocat
la 3 recursuri in anulare e pasibil de infarct
bani de salvare n-are cade imobilizat la pat
pamantul neretrocedat ramane sub mila unui smenar din stat

in ziua-n care mi-au venit aceste ganduri
puteam fi impuscat pentru cateva randuri
am vrut sa traiesc liber pe pamantul meu
si legea sa respecte legile lui Dumnezeu

in ziua in care tara se va destepta
pe strazile pustii din Bucuresti va fumega
e ilegal sa faci bani fara propaganda
oamenii seriosi la noi constituie clanuri si bande
hai sa jucam si noi la loz sa dam rateuri
nu vezi ca viata e roz avem si bani in degradeuri
pamantul striga tar romanii sar peste hotar
si un cioflingar corupt zice ca el e sedentar
taranul cu aprozar acum se indreapta spre UE
maine o sa dai 5 dolari pe 2 barabule
multe partide cu blaturi si hent in careuri
prea multe v n r c b l u r i
multe bmw-uri cu gauri in buget
si cine preia stafeta ... bagabontii de pe internet

conform unor statistici
circa 80% din statistici
sunt false

pai asta-i lege vino doamne si alege
din tara orbilor in care chiorul este rege

intelege cel ce face legea n-are lege
cel ce tre` sa aleaga n-are ce alege
cel ales alearga inca de frica la rece
in timp ce tu te alegi din nou cu un calorifer rece
ti-am promis 3 trandafiri dar in FSN doare
ti-am promis cheia solutiilor CDRemuscari ai oare
copiii cresc copii cu ochii pe contoare
pretul deturnarii de valoare dintr-un fond phare
intr-un cont mare
si-ti promit in continuare ca nu tin cont care n-are bani
de mancare sau ce turna in pahare
totul a inceput in ziua-n care ai incetat sa vezi
ai incetat sa crezi incepi sa uiti sa visezi
am dat la schimb vise ca sa obtinem vize
am dat la schimb istoria sa obtinem fise
si nimic nu se schimba in bine
atata timp cat nimic nu se schimba in tine
ti-aduci acum aminte...
in ziua-n care am luptat de aceeasi parte
iar acum acel zid ce ne desparte
ca vrei parte mult prea des
parca aceeasi problema se dezbate
ne dam mult prea des coate in loc sa deschidem bratele frate

Preşedintele Băsescu a promulgat. Trăiască legea!


Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a promulgat legea de mărire cu 50% a salariilor din educaţie, de la 1 octombrie. Promulgarea era evidentă dat fiind că legea respectă criteriile de constituţionalitate.

Legea salariilor profesorilor este constituţională, aşa cum a stabilit CCR. Dacă vă amintiţi...

COMUNICAT DE PRESĂ

În şedinţa din data de 15 octombrie 2008, Curtea Constituţională a soluţionat 3 sesizări formulate în cadrul controlului anterior promulgării legii, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţie, după cum urmează:

- Sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, formulată de Guvernul României.
Curtea a decis, cu unanimitate de voturi, că legea este constituţională.

- Sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, formulată de Guvernul României.
Cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că legea este constituţională.

- Sesizarea formulată de Preşedintele României, referitoare la neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.
Cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că textele criticate în sesizare sunt constituţionale.

Motivarea soluţiilor pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României în vederea promulgării legilor, în condiţiile art.77 alin.(3) din Constituţie.

BIROUL DE PRESĂ AL CURŢII CONSTITUŢIONALE


Justificarea deciziei este următoarea:

Legea majorarii salariilor profesorilor nu contine prevederi contrare Tratatului de la Maastricht, care impune obligatia de a se evita deficitele publice excesive, arata CCR in motivarea deciziei prin care a declarat constitutionala majorarea salariilor profesorilor.

"Curtea constata ca, in cazul de fata, actul normativ criticat nu contine dispozitii contrare articolului 104 din Tratatul de la Maastricht care, reglementand o anumita disciplina bugetara, impune obligatia de a se evita deficitele publice excesive.

Prin urmare, Curtea nu poate retine infrangerea prevederilor constitutionale ale articolului148 din Contitutie, deoarece ipoteza prevazuta de acestea este aceea a unei contrarietati intre prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si legile interne", se arata in motivarea CCR, dupa ce Guvernul a sustinut ca se incalca Tratatul de la Maastricht si Constitutia Romaniei.

De asemenea, CCR precizeaza ca nesustinerea Guvernului fata de adoptarea amendamentelor la proiectul de lege criticat nu este un motiv de neconstitutionalitate, deoarece legea a fost adoptata de Parlament pentru aprobarea unei ordonante a Guvernului, ordonanta adoptata in baza unei legi de abilitare.

In privinta sursei de finantare, aspect invocat ca neconstitutional de catre Guvern, Curtea Constitutionala a mers pe rationamentul aratat in cazul declararii constitutionala a Legii majorarii pensiilor pentru categoriile grele de munca.

Majorarea cu 50%, respectiv 25% a punctului de pensie la categoriile I si II de munca nu instituie discriminari sau privilegii, ci se justifica pentru motive de protectie sociala, motiveaza CCR decizia de miercuri, cand a declarat constitutionala legea pensiilor pentru categoriile grele de munca.
(http://www.ziare.com/)

Preşedintele vorbeşte şi de un al doilea element pe care îl are în vedere, anume conformitatea legii şi respectarea obligaţiilor internaţionale asumate. Se face referire directă la obiectivele strategiei Lisabona.

Cel de al treilea aspect pe care preşedintele Traian Băsescu îl analizează este oportunitatea promulgării, având ca unică alternativă întoarcerea legii la Parlament.


COMUNICAT DE PRESĂ
(24 octombrie 2008)


Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut o declaraţie de presă cu privire la Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008, privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ. Vă prezentăm integral textul declaraţiei:

„Bună ziua,

Aşa cum am anunţat, voi avea o scurtă declaraţie de presă cu privire la legea salarizării profesorilor şi ca să nu lungim lucrurile, vă informez că am promulgat legea salarizării profesorilor. Cred pe că fondul dezbaterii publice, am obligaţia să dau câteva jaloane legate de această decizie. În ceea ce priveşte promulgarea, este atributul constituţional al Preşedintelui, nepromulgarea nu există ca atribuţiune. Cu privire la toate legile, dar mă refer şi la această lege, în procesul de promulgare Preşedintele are trei obiective asupra cărora se apleacă atunci când ia decizia de promulgare sau de trimitere la Parlament sau la Curtea Constituţională.

Cele trei obiective, conform Constituţiei, sunt următoarele: constituţionalitatea legii, iar legea cu privire la salariile profesorilor este constituţională, aşa cum a stabilit şi Curtea Constituţională a României; un al doilea element pe care Preşedintele îl are în vedere este legat de conformitatea legii şi acest aspect sau sub acest aspect atenţia Preşedintelui se îndreaptă către respectarea obligaţiilor internaţionale asumate, iar din acest punct de vedere, legea salarizării profesorilor se încadrează în obiectivele stabilite de strategia Lisabona, adică un sistem de educaţie performant. În sfârşit, al treilea aspect pe care preşedintele îl analizează înainte de promulgare este oportunitatea promulgării, având, pe chestiuni de oportunitate, singura alternativă a întoarcerii la Parlament a legii.

Am considerat că această lege este oportună, în primul rând pentru că între toate partidele s-a semnat un Pact pentru educaţie, deci toată clasa politică din România a semnat Pactul pentru educaţie, propus de Preşedinţie. În al doilea rând pentru că la acest pact s-au raliat trei mari organizaţii sindicale din domeniu şi alte 28 de organizaţii din societatea civilă şi ştiinţifică şi, de asemenea, la pachetul oportunitate, am avut în vedere nevoia ca parte a sistemului de reformă a educaţiei să fie şi profesorul bun. Cu actuala salarizare, este imposibil ca în sistemul de educaţie românesc să intre dascăli care să pregătească tânăra generaţie, copiii pe IT, să-i înveţe limba engleză, să-i înveţe limba germană, să-i înveţe fizică sau matematică. Nici un absolvent bun de facultate nu vine pentru 700 de lei în sistemul de educaţie.

Acest lucru se vede şi din faptul că în momentul de faţă sunt 9.000 de profesori suplinitori, în sistemul de educaţie românesc, ceea ce arată premisele unei pregătiri foarte slabe a elevilor. Nu în ultimul rând, aş face menţiunea că nepromulgarea acestei legi ar fi putut fi interpretată ca o dezicere a mea exact de Pactul pentru educaţie pe care l-am promovat şi exact de susţinerea că România are nevoie de un sistem de educaţie reformat şi performant. Un alt element care m-a făcut să apreciez a fi oportună promulgarea acestei legi este faptul că sindicatele şi-au asumat responsabilitatea strategiei de reformare a sistemului de educaţie din România.

Strategia a fost în principal construită, lucrată de profesorul Miclea şi în interiorul ei s-a ţinut cont de punctele de vedere exprimate în scris de semnatarii Pactului pentru educaţie, sigur, a acelora care au transmis puncte de vedere legate de construcţia strategiei. Consider că prin adoptarea de către sindicate, prin semnarea, prin asumarea strategiei de reformare a sistemului de educaţie, simultan cu mărirea salariilor dascălilor, se realizează un echilibru: bani contra reformă şi performanţă. Este exact ceea ce şi domnul Prim-ministru spunea, că nu se poate cere performanţă unor manageri dacă nu le dai salarii foarte mari. Or, când discutăm de profesori, ei construiesc, manageriază viitorul fiecărui tânăr din ţara asta, şi nu a unuia, nu a doi, ci a mii de tineri. Plec de la premisa că cea mai mare resursă pe care o are o naţiune, aşa cum rezultă din studiile ştiinţifice, este inteligenţa oamenilor ei. Dacă această inteligenţă nu este educată, nu este instruită, oamenii unei ţări nu pot genera performanţă.

Vă pot spune că studiile ştiinţifice arată că succesul unei naţiuni, performanţa unei naţiuni, este legată în proporţie de 70% de modul cum este educată naţiunea, de performanţa educaţională a sistemului de educaţie naţional. Doar 30% din evoluţiile pozitive ale unei naţiuni sunt generate de existenţa resurselor naturale: ţiţei, gaze, lemn, aur şi alte resurse. 70% din succesul unei naţiuni este garantat de un sistem de educaţie performant, de utilizarea inteligenţei fiecărui cetăţean al naţiunii. De asemenea, tot la categoria oportunitate, aduc şi argumentul faptului că am declarat în mod repetat că educaţia este prioritatea zero a naţiunii române. Acestea sunt în principal motivele pentru care am promulgat legea. Aş vrea însă să mai fac câteva comentarii legate tot de atmosfera publică. Ideea că nu sunt bani nu este o realitate, bugetul poate fi aşezat pe priorităţi, or din acest punct de vedere este doar o chestiune de voinţă: dacă vrei să asiguri finanţarea sistemului de educaţie sau nu, dacă vrei să asiguri resurse pentru salariile profesorilor sau nu.

Repet, susţin majorarea salariilor profesorilor din motivele pe care vi le-am prezentat, şi subliniez că aici realizăm un pact, pactul care se numeşte "salarii contra reformă". Mi se pare inadmisibil să măreşti salarii fără să ai exigenţa creşterii performanţei, or, semnarea de către sindicat a strategiei de reformare a sistemului de educaţie este pentru mine premisa: bani contra calitate, salarii contra calitate. Deci, aş spune că bani există şi toate analizele îmi probează acest lucru. Mai mult decât atât, din bugetul de 6% se poate asigura plata salariilor mărite până la 31 decembrie, deci din bugetul actual. Aş mai menţiona faptul că mi-a fost foarte greu, în condiţiile în care din documentaţia pe care am adunat-o în aceste zile rezultă salariile reale ale profesorilor.

Şi fac un apel la dumneavoastră ca în dezbaterile publice ce vor urma să prezentaţi salariul net pe care un profesor îl ia în mână. Pentru că omul - şi eu fac acelaşi lucru, când vă spun că salariul meu este 6.402 lei, mă refer la salariul pe care îl primesc în mână, pentru că nu mă interesează ce ia statul. Că am cerut şi de la inspectorate, de la unele inspectorate prin sondaj, salarizarea profesorilor. Când constat că un profesor de gradul I, cu 25 de ani de serviciu primeşte în mână 1.700 - 1.800 de lei, nu ai cum să nu constaţi că suma este mult prea mică pentru ceea ce i se cere, dar chiar şi pentru nevoile lui de zi cu zi, indiferent că este femeie sau bărbat. Dacă ne referim la salariile profesorilor şi a învăţătorilor în primii ani de activitate, acestea sunt ridicole. Vreau să cred că nu vom continua în dezbaterea publică să comparăm profesorii cu Loganurile de 70 de mii, să comparăm profesorii cu banii cheltuiţi pe studii la EADS sau profesorii cu salariile directorilor din agenţii, agenţii guvernamentale.

Aşa vrea însă să comparăm salariile profesorilor cu alte categorii profesionale. Dezbaterea din ultimele zile am mers pe ideea că profesorii dintr-o dată au luat-o înainte. Eu nu judec dacă la alte categorii profesionale salariile sunt suficiente sau nu, dar vreau să subliniez doar nedreptatea făcută profesorilor în această abordare. Au crescut, prin voinţa Guvernului şi a Parlamentului, salariile diplomaţilor. Şi vă asigur că au crescut enorm. Au crescut salariile judecătorilor. Sistemele militarizate, toate, au salarii rezonabile în raport cu grila de salarii din România. Nu spun că este suficient, dar anul trecut, prin ordonanţe de urgenţă au fost două creşteri consistente în sectorul sanitar. Oare de ce profesorii trebuie să rămână cu salariul plafonat, când există o lege votată în unanimitate în Parlament, când există un act al Curţii Constituţionale care spune că legea este perfect constituţională?

Ca Preşedinte, nu pot intra în acest joc: Loganuri contra profesori. Ori cumpărăm Loganuri de 70 de mii, ori mărim salariile la profesori. Una din două. Opţiunea mea este unică, nu am de ales aici: creşterea salariilor la profesori. Sigur, ca să nu vorbim că zilele trecute s-au găsit două miliarde de roni pentru administraţiile locale, bani îndreptaţi preponderent către clientela politică, bani care parte din ei trebuie să se întoarcă înapoi convertiţi în campanie electorală, dar nu găsim bani pentru profesori. Şi acestea au fost argumente în favoarea promulgării legii. Nu putem să rămânem în demagogie. Mai ales că obiectivul major, acum, după ce doi ani efortul principal a fost pe investiţii şi el trebuie să continue, obiectivul major acum este să stimulăm apropierea de sistemul de educaţie a unor absolvenţi de facultăţi de universităţi valoroşi.

Nu vă vorbesc de 9.000 de suplinitori, dar alte câteva mii sunt profesori care, la testări, au luat nota 1, 2, 3, 4 şi ştiţi foarte bine lucrul acesta. Cu 700 de lei pentru un profesor începător, cu 1.800 de lei pentru un profesor, în mână, net, cu 1.800 de lei pentru un profesor, după 25 de ani de educaţie nu se poate apropia nimeni, cu încredere, de acest sistem, specialiştii valoroşi nu vor veni către educaţie. Aş încheia argumentarea mea spunând că am speranţa că majorarea salariilor profesorilor nu va genera, în acest moment, tensiuni sindicale şi este un apel pe care-l fac la sindicate Îmi dau seama că unele din ele au fost stimulate să acţioneze împotriva măririi salariilor profesorilor, unele fără s-o spună deschis, dar au făcut-o. Apelul meu la sindicate este să se manifeste, dar în această perioadă când s-a intrat pe ultima sută de metri în vederea campaniei şi a alegerilor din 30 noiembrie, corect ar fi să aşteptăm terminarea alegerilor, instalarea unui nou guvern.

Ce pot garanta tuturor este că, în situaţia în care, după alegeri, vom avea un guvern responsabil, ideea "salarii contra reformă şi performanţă" rămâne deschisă, iar ideea "salarii şi gata", pentru voturi, s-a închis şi sper să rămână închisă. Aş vrea să mai fac o menţiune legat de alt dezastru şi cu asta vă asigur că închei, alt dezstru transmis opiniei publice, acela legat de aducerea la zero a investiţiilor. Vreau să vă asigur şi pe dumneavoastră, dar în primul rând pe români şi pe analişti că nu poate fi vorba de afectarea investiţiilor prin creşterea salariiilor profesorilor şi, dacă va fi nevoie, pe principiul performanţă contra salarii şi a funcţionarilor publici, după alegeri, sumele care se duc în aceste măriri care pot genera performanţă, sau trebuie să genereze performanţă, sunt nesemnificative pentru investiţii. Luaţi şi dumneavoastră sumele şi veţi constata că nu se pot construi prea mulţi kilometri de autostrăzi cu banii care se dau pentru profesori.

Investiţiile le avem, puteau să curgă şi anul acesta, dacă guvernul îşi făcea treaba, avem 32 de miliarde de euro la Uniunea Europeană. Sunt 5,5 miliarde de euro pentru infrastructuri şi o bancă europeană de investiţii, care de două ori, la întâlnirile la vârf cu preşedintele şi vicepreşedintele Băncii europene de investiţii, afirmă: "Suntem gata să finanţăm componenta autohtonă la finanţările Uniunii Europene pentru autostrăzi cu un miliard de euro pe an". Deci, problema îngropării investiţiilor pentru mari lucrări de infrastructură este o minciună. Banii care se dau profesorilor nu sunt bani cu care s-ar fi putut face miile de kilometri de autostrăzi, de care avem nevoie. Avem bani de investiţii de la Uniunea Europeană, dar nu îi utilizăm, pentru că banii de la Uniunea Europeană se pot utiliza, ca şi cei de la Banca Europeană de Investiţii, numai sub controlul acestor instituţii, pe când banii de la buget se pot arunca să ne facem că începem tot soiul de proiecte, dar pe care să nu avem forţă să le finalizăm din resurse bugetare.

Oricine este dispus la o discuţie pe această temă, pentru că e mult mai adâncă şi mai profundă, îi stau la dispoziţie, inclusiv dintre analiştii politici şi dintre analiştii economici. Nu mărirea salariilor profesorilor sau a funcţionarilor sau a celor din sănătate pe principiu bani contra reformă este cea care împiedică investiţiile, ci dezinteresul pentru banii europeni, pentru că sunt controlaţi şi corupţia pe banii din buget. Aceştia sunt parametrii în care eu am promulgat astăzi legea creşterii salariilor profesorilor. Vreau să vă spun că nu-mi dau seama, pentru că au existat trei întâlniri, două la care eu am participat, cea de astăzi şi cea de alaltăieri, şi o întâlnire, ieri, la care eu nu am participat - a participat domnul consilier Preda, cu liderii sindicali din Educaţie.

Deci, în aceste condiţii nu-mi dau seama în ce măsură strategia, deşi este afişată pe site Preşedinţiei de circa 10 zile, nu-mi dau seama în ce măsură este însuşită de toate cadrele didactice, dar vreau să se înţeleagă foarte bine că sistemul de educaţie nu mai poate fi menţinut nereformat şi, dacă nu se reformează, nu merită să băgăm banii în el, pentru că nu produce performanţă. De aceea, invitaţia mea către dascăli este să vină la un parteneriat cu mine, cu liderii sindicali care au semnat, cu guvernul viitor, pentru a creşte performanţele sistemului de educaţie. Mai am o rugăminte publică. Cei care vorbesc despre această strategie să o citească întâi, pentru că ea, într-adevăr, generează o revoluţie în sistemul de educaţie românesc şi îl înscrie pe orbita performanţei. În această strategie sunt stabilite şi obiectivele şi sunt stabilite şi mecanismele prin care performanţa în educaţie să fie atinsă.
Vă mulţumesc mult! Vă doresc un weekend plăcut!”

Departamentul de Comunicare Publică
24 Octombrie 2008

Hoooo


miercuri, octombrie 22, 2008

Lumea fără timp


Nu era încă dimineaţă. Stăteam suspendat în afara timpului. Nu eram în nici una dintre secundele măsurate de om şi eram în toate deodată deopotrivă. În faţa ochilor totul se întâmpla haotic, lipsit de prejudecată şi finalitate, de bine sau rău, de materie sau antimaterie, de trecut şi de viitor, de sus şi jos. Istoria mea începea din vremuri în care pământul acesta era acoperit cu păduri dincolo de calea vederii oprite la kilometrii depărtare. Iar pădurile erau vesele şi pline de viaţă şi fiecare era la fel de proprietar ca şi ceilalţi. Zgomotul cunoştea o singură ecuaţie, cea a liniştii. Vedeam şi finalul sângeriu şi tremurând, pământul devenit o planetă roşie lipsită de mişcare. Nu-mi era prea clar ce s-a întâmplat între cele două repere, pentru că timpul se mişca încă haotic, fără se respecte sistemul cu care fusesem învăţat zeci de ani de existenţă, cauză-efect-cauză-efect. Doar frânturi de realitate a conştientului într-un sistem lipsit de formă. Eu nu puteam să fiu decât un pragmatic zoil într-o substanţă cu substrat nu foarte vernacular al timpurilor vagante, trecute şi viitoare. Mintea mea acumula ubicuu şi valpurgic un spaţiu-timp sastisit şi indiferent, apoi mesteca informaţia într-o stare de cloroză avansată şi-mi întorcea senzaţia cu un aer cogibund şi preocupat. Nu puteam avea decât calea unei conivenţe metafizice, dar simţeam cum credinţa mea se îndreaptă spre un adevărat deicid spumant, dorlotant şi cu nelinişte de efeb. Priveam cum aruncam cu multă entelehie în disperarea provenită din prea multă febricitanţă. Facondă exprimare, nulă reacţie! O galimatias genuin, conzult conjurat al propensiunii spre preteriţie, acribios spre verbul thanatic. Îmi este gândul prea transmundan pentru escatologie. Mai degrabă starea mea este de verbiaj plicticos, frust, fulgurant şi funambulesc totodată. Mi-e dor de propriul herb, Doamne cât îmi lipseşte. Mi-e dor şi de propriul sfârşit. Iată, clar obscurul s-a terminat, se naşte o altă dimineaţă şi abia acum observ că a plouat.




















Aceste poze mi-au fost oferite de domnul Cristian Panaitescu




















Aceste poze mi-au fost oferite de doamna N.G.

Mulţumiri celor doi colaboratori care au făcut aceste minunate fotografii.


IRIS- La popas

As vrea sa fiu prin timp
Un calator prin veacul nou sa ma perind
Prin timp sa pot zbura spre zare

In calea mea e numai fum
Dar pasii mei sint obositi de-atata drum
Caci tot ce-a fost e tot ce-a mai ramas
Astept un lung popas

M-am avintat spre vis hai-hui
Dar cine poate sa dezlege taina lui
Prin timp sa pot zbura spre zare

Un ceas, un ceas,
Voi ajunge oare la popas ?
Lumini si umbre se despart in raze

R:
Ajung dar timpu-i nemilos cu mine
Atitia ani m-au obosit mereu
Un scurt ragaz as merita, stiu bine,
Caci drumul meu e foarte lung
Timpul sta
La popas !

As vrea sa fiu prin timp
Un calator prin veacul nou sa ma perind
Prin timp sa pot zbura spre zare

Un ceas, un ceas,
Voi ajunge oare la popas ?
Lumini si umbre se despart in raze

Două discursuri româneşti pentru pace




Iris & Paunita Ionescu - Vrem Pace Pe Pamant

PRIMA ZI A REUNIUNII

October 21, 2008 by Ion Iliescu

Lucrarile Adunarii Generale a „Academiei pentru Pace” au fost deschise de alocutiunile Presedintelui Activ - Jean-Paul Carteron, a domnului Adrian Nastase, Printului Turki Al Faisal Al Saud din Arabia Saudita, si a fostului prim ministru al Guineei Ouyate Radjad.

In continuare a fost abordata prima tema “Criza alimentara mondiala”, la care a fost prezentat un Raport din partea domnului Mohamed el Bouhere, director adjunct al Programului Mondial pentru Alimentatie si al doamnei Kristina Ojuland, fost Ministru pentru Afaceri Externe din Estonia; Prim Vice- Presedinta Parlamentului.

In cadrul acestei teme am sustinut o interventie. Textul il public in continuare.

Criza alimentara, cauze si consecinte

Distinsi participanti,

Doamnelor si domnilor,

Secolul XX, pe langa alte caracteristici si evolutii istorice, a fost secolul unor cresteri spectaculoase :

1.- Cresterea demografica (populatia Planetei a crescut de patru ori in acest secol, de la 1,5 miliarde locuitori in 1900, la 6 miliarde in 2000);

2.- Cresterea economica (produsul global mondial a crescut de 17 ori, iar pe cap de locuitor a crescut de patru ori, lumea a devenit deci de patru ori mai bogata);

3.- Foarte important pentru tema noastra Cresterea productiei alimentare – a depasit ritmul de crestere demografica, ca rezultat a ceea ce poarta denumirea „revolutia verde” in agricultura promovata dupa anii 1950.

Problema este ca, dupa anii 1990 se remarca o tendinta clara de scadere a productiei de alimente.

Secolul XXI, pe langa criza mediului ambiant, in special incalzirea globala si schimbarile climatice, se va confrunta cu doua mari probleme : a energiei si a hranei necesare unei populatii in crestere si cu consumuri mai mari (la care se poate adauga si problema apei potabile).

O analiza, fie si superficiala, a acestei situatii, distinge între existenta cauzelor conjuncturale si a celor structurale în criza alimentara din ultima perioada. În ceea ce priveste cauzele conjuncturale, în primul rând este vorba de faptul ca la nivel global au fost doi ani agricoli extrem de prosti. Nu putem atribui direct, în acest moment si cu datele care ne stau la îndemâna, scaderea productiei de bunuri alimentare schimbarilor climaterice, dar un fapt este real: ne-am confruntat cu doi ani în care s-au manifestat fenomene meteorologice extreme. Cel mai afectat sector a fost cel al productiei de cereale, oleaginoase si de furaje. Ca un efect în lant, lipsa cerealelor a atras dupa sine crize în sectorul zootehnic, si asa mai departe.

Un al doilea fenomen conjunctural a fost cel al cresterii galopante a pretului petrolului, care a dus la scaderea productiei agricole în tarile sarace, unde fermierii nu au putut plati pretul combustibilului. Nici agricultura din tarile industrializate nu a fost imuna la pretul combustibilului.

Un al treilea fenomen conjunctural îl reprezinta folosirea cerealelor pentru producerea biocombustibililor, care a început sa se generalizeze într-un moment în care exista un surplus de cereale pe piata, în special de porumb. In campania electorala din primavara acestui an, Barack Obama promitea acordarea de subventii pentru cei care produc porumb din care se extrage bio - etanol, ignorând un element de fond: randamentul etanolului obtinut din porumb. Cel mai grav este însa riscul de a agrava asigurarea hranei pentru oameni si animale.

Sunt însa si cauze structurale, si asupra acestora trebuie sa ne concentram atentia. Trebuie sa spunem din capul locului ca cererea de produse alimentare a explodat, pur si simplu, în ultimii zece-cincisprezece ani. La originea acestei cereri explozive se afla demografia, mai ales cresterea populatiei în zone precum Asia: India, China, Indonezia, Vietnam, dar si într-o serie de tari africane, precum Nigeria. Cresterii demografice i se adauga un alt fenomen: urbanizarea, care a produs un deficit de forta de munca în agricultura multor tari care nu au capacitatea de a investi pentru a compensa pierderile de forta de munca prin exploatatii agricole de tip industrial.

Urbanizarea, pe de o parte, cresterea economica, deci a veniturilor, pe de alta parte, au condus la schimbarea obiceiurilor alimentare în tari din nordul Africii, în India, dar mai ales în China.

De altminteri, la mijlocul anilor 90, Lester Brown a scris o carte cu un titlu profetic: „Cine va hrani China în sec. XXI?”. Daca, pâna la mijlocul anilor 90, China era o tara exportatoare de cereale, datorita cresterii economice spectaculoase si ridicarii puterii de cumparare a populatiei, China a început sa devina o mare importatoare, în special de orez. În general, Lester Brown constata ca, daca dupa anii 50 - asa numita „Revolutie verde” a asigurat o crestere a productiei mondiale de hrana si în special de cereale, dupa anii 90 se înregistreaza o tendinta de stagnare si chiar de reducere a acestei productii, la nivel mondial. Si aceasta pentru ca cei patru factori ai cresterii productiei agricole (1. extinderea agriculturii intensive; 2. extinderea irigatului; 3. folosirea chimicalelor ca îngrasaminte si protectie a plantelor; 4. rezultatele cercetarilor genetice - în special promovarea hibrizilor de înalta productie), au devenit factori limitativi: agricultura intensiva contribuind la extinderea eroziunilor de sol si la desertificare. Pentru irigatii nu mai sunt resurse suficiente pentru extindere; chimicalele sunt respinse, cautându-se solutii si produse ecologice, iar cercetarile genetice nu au mai produs ceva spectaculos, comparabil cu hibrizii din anii 50-60.

În aceste conditii investitiile în agricultura au scazut, adesea din diverse motive .

Trebuie sa constatam si ca tari care erau auto-suficiente în materie de produse alimentare pâna nu demult importa acum bunuri esentiale, la preturi exorbitante. O astfel de tara este astazi, din pacate, România, care, în anii 90 ai secolului trecut, într-o conjunctura particulara, care merita si ea analizata, a fost practic obligata sa-si dezmembreze agricultura de tip industrial, revenind, în numele repararii unor nedreptati ale trecutului comunist, la o agricultura de subzistenta. Acum importam circa 80% din necesarul de alimente, asta în tara care, dupa Franta, are cel mai mare potential agricol din Europa, fapt care se reflecta si în balanta negativa a contului curent.

Daca nu se iau masuri în cel mai scurt timp, pâna în 2020 peste 1,2 miliarde de oameni vor suferi de foame cronica. Pentru ca este o problema de natura globala, solutiile, desi particularizate, au la rândul lor un nucleu global: investitii masive în modernizarea agriculturii, în cercetare-dezvoltare, în formarea noilor lucratori agricoli, în refacerea terenurilor agricole, în sisteme de irigatii, în spatii de depozitare.

Întrebarea este daca, pe fondul actualei crize financiare, care, se pare, va fi urmata de o recesiune economica la nivel global, se vor mai gasi fonduri pentru investitiile atât de necesare modernizarii si adaptarii aparatului productiv al agriculturii la cerintele de mediu si de piata existente acum si în perspectiva urmatoarelor decenii. În acest moment este greu de dat un raspuns ferm si lipsit de ambiguitati.
(http://ioniliescu.wordpress.com/)


octombrie 21, 2008 by nastase

In dimineata aceasta a inceput reuniunea plenara a Academiei. In deschidere, dupa introducerea pe care a facut-o Jean-Paul Carteron, am prezentat unele comentarii despre criza financiara internationala si despre criza alimentatiei in lume.

Textul in engleza al suportului prezentarii mele il puteti citi aici. Voi adauga, cat mai curand, si traducerea in romana.

La reuniunea din Italia participa si domnul Ion Iliescu. De altfel, la reuniunea de dimineata a comentat unele dintre analizele prezentate de catre panelisti.

Lume interesanta: Printul Turki Al Faisal, presedintele Centrului de studii islamice din Arabia Saudita, fost sef al serviciilor de informatii, Petar Stoyanov, fost presedinte al Bulgariei, fosti ministri, prim ministri, inalti functionari ai organizatiilor internationale. O mentiune speciala pentru Mikhail Margelov, presedintele Comisiei de politica externa a Consiliului Federatiei Ruse. Aseara, la masa la care eram impreuna, am urmarit cu interes un dialog intre el si Hashim Thaci, prim ministrul din Kosovo. Va imaginati subiectul.

Oricum, toata lumea este preocupata de ce se intampla in zona financiar-bancara si de efectele pe termen scurt si pe termen lung. Din discutiile pe care le-am avut, se pare ca situatia politica in Bulgaria este destul de complicata. O fi mai complicata decat la noi?

UPDATE>>> Traducerea in limba romana a suportului prezentarii:

NOTE DE DISCURS
Întâlnirea anuală lărgită a Academiei pentru Pace
Roma, 20-23 octombrie 2008

Ceea ce se cunoaşte în mare astăzi drept criza financiară internaţională, zăpăceala actuală din sistemul bancar şi de la bursele de valori, poartă cu sine nu doar lecţiile previzibile despre faptul că globalizarea a devenit atot-cuprinzătoare şi despre riscurile devenite mult mai larg împărtăşite şi mai extinse - cel puţin din punct de vedere geografic.
Ea se referă şi la actorii politici - sau, mai exact, organismele politice internaţionale şi la politicile ce se află la intersecţia dinamicilor interne şi internaţionale - prinse prea adesea ca lipsite de viziune şi depăşite de forţele globale nou apărute - la corporaţii precum şi la organizaţiile non-profit, umanitare şi alte organizaţii specializate cu deschidere globală.
Desigur, lucrurile pot evolua în ambele sensuri - uneori factorul politic este prezent pentru a găsi soluţia - dar aceasta nu trebuie să ascundă adevărul că am fost din ce în ce mai predispuşi să pierdem din vedere tendinţele importante şi să ne trezim nepregătiţi să înfruntăm riscurile neprevăzute - sau chiar surprize strategice. Pe măsură ce se desfăşoară criza financiară globală, apar şi tendinţele, lecţiile şi marile întrebări.
Asociate cu alte preocupări globale - disponibilitatea şi preţurile din ce în ce mai mari ale energiei, riscurile regionale localizate iscate de un iminent deficit de alte resurse, semnele unei posibile crize de alimente, migraţia în căutare de oportunităţi, ş.a. - astfel de momente critice trebuie să ne pună în gardă şi să ne oblige să ne concentrăm mai mult asupra gândirii noastre strategice. Efectele secundare politice şi sociale sunt deja prezente şi ne vor pune serios la încercare capacitatea noastră de a reacţiona în timp real de şi a avea viziuni pe termen lung.
Am ajuns oare la limitele globalizării şi ale capitalismului „liber” sau trebuie doar să readaptăm aceste modele? N-au reuşit oare statele şi instituţiile globale actuale să ţină pasul cu ritmul extraordinar al schimbărilor şi au devenit învechite? Cum putem oare asigura bunuri şi servicii de politică publică globală ce nu riscă să creeze o clasă stratificată în cadrul populaţiei lumii şi greşeli serioase economice şi politice?
Ca întotdeauna în cazul crizelor, există şi consolare în dificultăţile actuale - o astfel de ocazie este că ciclul recesiunii va trebui să domolească preţurile energiei, care la rândul lor ar putea uşura unele din marile noastre dileme - de pildă cele cu privire la capacitatea noastră de a suplimenta sursele de energie cu biocombustibili fără să periclităm perspectivele aprovizionării globale cu alimente, dar şi în măsură mai generală în ceea ce priveşte eficienţa şi acordarea reacţiei noastre la schimbările climatice.
Şi poate o altă parte bună a nenorocirii (de la bazarea masivă asupra preţurilor ridicate ale resurselor de energie până la complacerea în activităţi financiare speculative riscante), reacţia corectoare cere un preţ care să nu se traducă doar în politici mai sănătoase, dar şi în muşchi unilaterali/naţionali mai puţin flexibili.
O parte a soluţionării unor astfel de dileme se poate sprijini pe apropierea tuturor actorilor înclinaţi spre globalizare, care să adâncească cooperarea la diverse niveluri. Statele. Ce activează în cadrul unor organizaţii internaţionale şi regionale, trebuie şi pot face mai mult pentru a construi un viitor ce pare acum încărcat de o nesiguranţă sporită.
Dincolo de necesitatea unei reglementări îmbunătăţite a pieţelor financiare, problemele de astăzi scot în evidenţă rolul de sistem de siguranţă pe care îl pot juca în momente de criză instituţiile şi structurile internaţionale cu adevărat funcţionale şi eficiente.
Cazul este valabil într-o oarecare măsură şi cu sistemul ONU, şi cu Banca Mondială şi cu Fondul Monetar Internaţional. Este desigur valabil pentru băncile de dezvoltare/reconstrucţie, sau cu unele structuri precum G7-G8. La un alt nivel, Uniunea Europeană este un admirabil model de integrare, diseminând cele mai bune practice în buna guvernare şi dezvoltare sustenabilă, ca o forţă motrice din ce în ce mai globală pentru stabilitate şi securitate umană.
Nu înţelegem prin aceasta că am fi Euro-centrici sau Vest-centrici. Ceea ce vrem este să fim capabili să ne alăturăm unor parteneri precum ţările BRIC sau alţi actori ce sunt în curs de apariţie şi cu care împărtăşim interese strategice clare, s[ ne apropiem de diverşi parteneri regionali, în materie de valori, de reglementări acceptate şi de instrumente politice. Tendinţa către o lume multipolară - în sensul unei nevoi riguroase a unei adevărate eficienţe multilaterale şi a unor soluţii globale - este prezentă.
Vorbind de concluzia eronată a unei abordări Vest-centrice: trebuie să renunţăm la tentaţiile frecvente către izolaţionism şi naţionalizare în termini economici şi comerciali - peste ceea ce sunt doar măsuri de urgenţă tactici. Soluţiile mioape riscă serios să ne întoarcă la naţionalism economic, unde profiturile sunt naţionalizate şi costurile globalizate. Modul de abordare „fiecăruia ceea ce îi aparţine” a fost prezent în Europa în vremuri bune, dar devine irezistibil în vremuri rele.
Numele jocului trebuie să rămână comerţul liber, coordonarea politică de perspectivă şi multilateralismul, ca bază solidă pentru nevoia de a răspunde provocărilor în domenii precum energia, schimbările climaterice şi epuizarea resurselor, sărăcia şi migraţia, situaţii post-conflictuale sau reacţia la dezastre.
Capacitatea noastră de a răspunde eficient acestor provocări depinde într-adevăr de cât de proactive şi legaţi suntem în sistemul internaţional. Depinde şi în mare măsură de eficienţa, responsabilitatea şi capacitatea de a extrage învăţăminte în cadrul contextelor noastre regionale - fie ele în regiuni îndepărtate către Est în Europa, în Orientul Mijlociu, în Asia de Sud sau în Africa.
Acesta este un moment în care democraţia autentică, la nivelul instituirilor internaţionale, devine o problemă dominantă şi urgentă, dacă dorim cu adevărat să construim o comunitate globală cu adevărat democratică, pornind din interiorul unei alianţe lărgite de civilizaţii.

Criza mondială de alimente
Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU a identificat 36de ţări (dintre care 21 sunt în Africa) care se confruntă cu riscul unor tulburări sociale din cauza creşterii preţurilor alimentelor, iar aceste preţuri au puţine şanse să scadă curând. În multe ţări, oamenii recurg din ce în ce mai mult la reducerea bugetelor lor pentru alimente. Anul trecut, nota de plată a alimentelor importate în ţările în curs de dezvoltare a crescut cu 25% când preţurile la alimente au atins nivele nemaivăzute într-o generaţie întreagă. Multe ţări ai impus un control al preţurilor la alimente sau impozite pe exporturile de produse agricole. Reţineţi de asemenea că stocurile de cereale mondiale vor fi cele mai scăzute de la 1982 încoace.
Creşterea preţurilor la alimente este datorată în parte unor forţe incontrolabile - inclusiv costurile crescute ale energiei şi sporirea clasei mijlocii în cadrul economiilor emergente. Preţurile la petrol (care au crescut incontinuu în ultimii ani) şi tendinţa de folosire a biocombustibililor (ce creează dereglări în politicile agricole ale multor ţări) sunt considerente majore.
Cererea crescută de energie refolosibilă şi daunele prevăzute la producţia agricolă provocate de încălzirea globală fac ca preţurile la alimente să rămână ridicate. Specialiştii prevăd ca pieţele de alimente să fie blocate într-o spirală inflaţionistă cel puţin patru ani, dar unii susţin că această criză se poate tărăgăni in deceniu sau mai mult.
Peste aceste constrângeri obiective, ţ[rile dezvoltate au datoria morală şi interesul direct de a accelera identificarea unor soluţii la această îngrijorare din ce în ce mai mare. Aceasta include o creştere a bugetelor de ajutorare, legate cât de poate de strâns de principiile unei dezvoltări sustenabile şi practici de bună guvernare profitabile. Aşa numita „lipsă de alimente” necesită deplină atenţie ca să nu degenereze într-o criză mondială.
Cu toate acestea, cheltuielile din ce în ce mai mari sunt doar o soţie pe termen scurt şi sunt necesare soluţii integrate într-o lume globalizată. Trebuie crescută productivitatea agricolă în lumea dezvoltată. Aceasta are cere mai multă atenţie şi alocări de bugete mai mari şi mai judicioase. Guvernele trebuie să-şi concentreze eforturile asupra identificării unor mijloace corespunzătoare pentru creşterea eficienţei politicilor şi programelor agricole.
Politicile/strategiile, cu un impact mare asupra preţurilor la alimente la nivel global, trebuie să se preocupe mai mult de crearea unui echilibru între cererea crescândă de biocombustibili şi nevoia de a menţine un nivel adecvat al producţiei de alimente în agricultură..
O notă specială: Africa a fost recent pe un drum bun. Confruntaţi acum cu problemele actuale. Trebuie să acordăm o atenţie sporită pentru a evita rămânerea ei în urmă încă o dată.
Să spunem clar lucrurilor pe nume: Nu mai este loc pentru “afaceri ca de obicei” Avem nevoie de o nouă viziune în guvernarea globală. O conducere puternică care să o aducă la realitate, pragmatism care să o menţină în viaţă şi solidaritate care să-i confere legitimitate. Situaţia că pieţele deschise necesită guvernare multilaterală nu putea fi impusă mai cu putere decât de către prezenta criză. Însă adevărata lecţie majoră este niciun actor unic - singur sau colectiv - nu-şi mai poate asuma o ordine mondială făcută după chipul şi asemănarea sa. Această eră e pe sfârşite. Dacă nu o vom aborda cum trebuie, criza financiară din 2008 nu va face decât să accelereze problemele noastre - şi în acest proces va duce la un declin al Vestului în calitate de catalizator şi o inspiraţie pentru restul lumii.

(http://nastase.wordpress.com/)

luni, octombrie 20, 2008

Politica care bărbiereşte în răspăr




Pavarotti - Giacomo Rossini Bărbierul din Sevillia

Largo al factotum della città.
Presto a bottega che l'alba è già.
Ah, che bel vivere, che bel piacere
per un barbiere di qualità!

Ah, bravo Figaro!
Bravo, bravissimo!
Fortunatissimo per verità!
Pronto a far tutto,
la notte e il giorno
sempre d'intorno in giro sta.
Miglior cuccagna per un barbiere,
vita più nobile, no, non si da.
Rasori e pettini
lancette e forbici,
al mio comando
tutto qui sta.
V'è la risorsa,
poi, del mestiere
colla donnetta... col cavaliere...
Tutti mi chiedono, tutti mi vogliono,
donne, ragazzi, vecchi, fanciulle:
Qua la parrucca... Presto la barba...
Qua la sanguigna...
Presto il biglietto...
Qua la parrucca, presto la barba,
Presto il biglietto, ehi!

Figaro! Figaro! Figaro!, ecc.
Ahimè, che furia!
Ahimè, che folla!
Uno alla volta, per carità!
Ehi, Figaro! Son qua.
Figaro qua, Figaro là,
Figaro su, Figaro giù,

Pronto prontissimo son come il fulmine:
sono il factotum della città.
Ah, bravo Figaro! Bravo, bravissimo;
a te fortuna non mancherà.

duminică, octombrie 19, 2008

"Tănase şi Dinescu" - 17.10.2008


Stelian Tănase: Bun găsit. Avem multe subiecte foarte grase.

Mircea Dinescu: Da, e o săptămână tare.

Stelian Tănase: În primul rând Parlamentul a aflat într-o comisie a sa că Ceauşescu n-a avut nici un fel de conturi în străinătate.

Mircea Dinescu: E cel mai ridicol lucru care se putea întâmpla, să se supună la vot dacă Ceauşescu a avut sau nu bani în conturi ascunse. E o temă foarte tare...

Stelian Tănase: Mai avem un subiect, Chiţac şi Stănculescu arestaţi, 15 ani, sentinţă definitivă. Apoi aflăm că Ion Iliescu a primit NUP. CSAT-ul nu s-a ţinut, preşedintele i-a trimis acasă pe miniştri. Vom vedea ce s-a întâmplat, e vorba de o afacere de corupţie, maşină la MIRA, cu achiziţionare de maşini, acum la sfârşit de mandat. Alte subiecte, de pildă, Talpeş contra Dan Voiculescu, prietenul tău. Să vedem, primul subiect. Am aflat săptămâna asta că Ceauşescu nu a avut conturi în străinătate. E o întreagă poveste. Ştiu că ai scris despre asta.

Mircea Dinescu: Am scris un articol, „Pe mine m-aţi omorât, dar cu contul ce aţi avut?" Îţi citesc imediat: „Jefuitorii de cadavre s-au simţit datori să aducă un omagiu conducătorului buzunărit, astfel că, în ultimul episod din telenovela Averea diavolului regizată sub cupola Casei Poporului de conservatorul Dan Voiculescu, am aflat în sfârşit că Nea Nicu era la fel de cinstit şi de sărac precum Ion Iliescu.

Scurtă memorie au aceşti domni care, după ce au monitorizat căratul geamantanului cu parai pe la băncile din Elveţia şi Austria, pe vremea când România nu exporta doar ciment, berbecuţi şi Kalaşnikoave, ci vindea en-gros şi en-detail evrei în Israel şi nemţi în RFG, s-au gândit acum să ne plaseze acadeaua cu cizmarul ce din prea multă dragoste de popor îşi îngroapă banii în dosul curţii, şi nu printre străini. La începutul anilor '90, m-am trezit la Uniunea Scriitorilor cu un bătrân securist spăşit, dispus să se spovedească, în speranţa de a căpăta de la mandea o indulgenţă papală. Eram încă romantici, lătrăii mult iubitului încă scheunau, mâncătorii de căcat stăteau cu polonicele pitite în rastel, în timp ce Lambada anticomunistă abia se înfiripa. Conturile lui Nea Nicu pluteau deasupra unor ape destul de tulburi. Bătrânul angajat al cooperativei „Ochiul şi timpanul", în câteva fraze, mi le-a limpezit. Obsedat că Armata Roşie după sejurul din '69 de la Praga îşi trecuse în foaia de parcurs şi o vizită de plăcere la Bucureşti, Ceauşescu, care se dedulcise la caleaşca reginei Angliei şi dansase Periniţa cu madame Nixon, s-a gândit că nu ar fi rău să fugă în caz de primejdie la pretinii lui din Occident. Dar ca să-i întreţii pe ăia micii la Londra, başca să încropeşti un guvern în exil, îţi trebuie un oarecare mărunţiş. Astfel, din incestul partidului cu Securitatea s-au născut acele conturi dolofane care ajunseseră tocmai bune de măritat în 1989. Odată cu împuşcarea Bibicului, au apărut şi pretendenţii care nu s-au sfiit să îl sinucidă pe fratele dictatorului, lăsându-l cu limba scoasă la fereastra ambasadei noastre de la Viena şi deposedându-l de cheiţele miraculoase sub care se păstrează şi astăzi taina averilor răsărite peste noapte la începutul anilor '90. Inutil să adaug că băieţii s-au mai rărit între ei, unii dintre pretendenţi repauzând dintr-un accident de vânătoare, alţii, printr-o asfixie cât se poate de mecanică. La finalul acestui proces de selecţie naturală au rămas câţiva popândăi ce au desăvârşit lucrarea, printre care şi jupânul Antenelor ce tocmai ieşi din aburul comisiei parlamentare curat din Crescent până-n tălpi."

Stelian Tănase: Sunt sau nu sunt banii ăştia?

Mircea Dinescu: Ce spun eu e o poveste adevărată... a venit un bătrân securist, ştia foarte multe lucruri... i-am spus, domne, vrei să ieşim la TV să povesteşti? Că era vorba de o sumă uriaşă, peste 1 miliard de dolari. Şi a spus, domne mi-e frică, că au început deja să moară. Pentru că ce se întâmplă ... Nea Nicu a avut două ţevi prin care băga banii în Occident. Una prin care îşi plătea datoriile către băncile occidentale, şi doi, acel cont pe care îl pusese la cale la sfaturile unor consilieri din cadrul partidului, pentru că în clipa în care au intrat ruşii la Praga şi după discursul lui Nea Nicu împotriva... s-a speriat foarte tare. Atunci s-a pus problema, ce ne facem, dacă intră ruşii în România? Eu am fost printre scriitorii care au fost amici cu Gogu Rădulescu.

Radu Moraru: Şi ţi-a povestit cum a fost asta?

Mircea Dinescu: Da, mi-a povestit. Bun. Intră ruşii. Punem la cale o fugă a Guvernului şi a CC-ului, se punea problema, ori în China...

Stelian Tănase: Şi în Iugoslavia s-a pus problema.

Mircea Dinescu: Da, pe de altă parte, toată povestea din decembrie 1989, cu acele simulatoare cu foc la gura ţevii, cu traseul... până în Piaţa Palatului... alea erau pregătite atunci pentru deruta... alea nu erau povestite pentru popor şi pentru ... că nimeni nu se gândea, domne, poporul se va răscula. Nea Nicu era pregătit pentru derutarea armatei ruseşti, să ţie o oră, două, trei... că ai văzut ce au păţit ruşii când au intrat în Cecenia, în Groznîi, şi au rămas multe tancuri.

Stelian Tănase: Tancurile în oraş au mari probleme. Asta e adevărat.

Mircea Dinescu: Deci a fost pusă la punct o chestie de gherilă urbană. Şi ca să fugă Nea Nicu cu elicopterul, cu avionul...

Stelian Tănase: Trebuia să câştige timp. Şi guvernul în exil, nu poţi să te duci să stai la mila partidului francez... stai cu nişte milioane de dolari. De asta mă mir că nimeni nu reacţionează. Că această poveste o ştie destul de multă lume, şi tinerii securişti care au lucrat la BNR şi la Banca de Comerţ Exterior. Deci ar putea să iasă şi să spună, domne, cum puteţi spune chestia asta, că nu erau pe ţevile comerţului exterior... în clipa când România exporta în Rusia mobilă, mâncare... viţei... erau gospodăriile de partid... pe ele se luau bani. Unde sunt acei bani? Şi tipul mi-a povestit, domne, sigur că toţi cei care răspundeau de acele conturi erau toţi sub urmărire, mergeau câte 3...

Stelian Tănase: Se suspectau unii pe alţii.

Mircea Dinescu: În 1989, de la Ambasada română nu putea să iasă cineva neînsoţit. Adică ieşeau 3 deodată. Indiferent ce funcţie aveai, ieşeai mai mulţi odată, şi îţi lăsai nevasta acasă. Or, în clipa în care Nea Nicu a fugit, îţi dai seama că li s-a luminat ideea la acei bani uriaşi care erau pe ţeavă. De-aia l-au şi omorât repede. Şi fraţii lui Nea Nicu... toţi au rămas în viaţă, în afară de ăla care avea...

Stelian Tănase: Conturile şi ştia multe.

Mircea Dinescu: Băieţii l-au spânzurat, că nu o să se spânzure nimeni niciodată, dacă are sute de milioane de dolari. E, şi i-au luat conturile.

Stelian Tănase: Cred că şi între ei au murit.

Mircea Dinescu: Da. Unul a murit la vânătoare, cu glonţul în cap, alţii au fost răriţi... e, acei bani au existat. Pentru că nimeni nu mă poate convinge că în 1990 au apărut unii cu sute de milioane de dolari... Pe ce? Pe 3 lulele? Sigur în vremuri de brambureală poţi să dai o lovitură, dar nu poţi să devii multimilionar. Îmi amintesc că în 1990 s-a pus problema, domne, hai să-i căutăm averea.

Stelian Tănase: N-au ajuns la mare lucru.

Mircea Dinescu: Mă, nimeni nu avea curaj...

Stelian Tănase: Statul român a angajat o firmă să descopere conturile. Şi a venit cu nimic.

Mircea Dinescu: Totul a dispărut în ceaţă. Încă o dată, inclusiv la CC în seara când au intrat atunci, să ştii că pe ţeavă erau bani... se cărau cu geamantanul. Or, acei bani au fost împărţiţi. Ca acum după 18 ani să se facă o comisie în care preşedintele... cel care a anunţat că e membru în PC...

Stelian Tănase: Îl viza pe Dan Voiculescu?

Mircea Dinescu: Altfel cum se explică? A fost încă o dată spălat... România încă o dată, nu era o ţară săracă la ora aia, pentru că exporta în draci pe foametea poporului român. Noi vindeam arme în ţările în curs de dezvoltare, luam cafea şi o revindeam prin Austria, vindeam ciment, roşiile, castraveţii, unde sunt acei bani?

Stelian Tănase: Plus, unde sunt banii pe evrei şi pe nemţi, că vindea la bucată?

Mircea Dinescu: Da, asta a fost o mare dramă, că România s-a golit de toate oraşele nemţeşti, de evreii, care aveau spirit comercial... în fine.

Stelian Tănase: Cam câţi crezi tu că au participat la împărţeala banilor? Câţiva generali de Securitate, directorii de firme de comerţ exterior, câţiva directori de bancă...

Mircea Dinescu: Ei au făcut un cartel acolo.

Stelian Tănase: Lucraseră cu ei, reţelele.

Mircea Dinescu: Pe de altă parte, cred că dacă am urmări marile averi din România în ultimii 20 de ani şi ne-am întreba cum au pornit acele afaceri...

Mircea Dinescu: Degeaba aveai o minte strălucită. Dacă se trăgea o linie în 1990... atunci ar fi început o cursă, dar toţi cu buzunarele goale. Or, nu s-a pornit cu buzunarele goale.

Stelian Tănase: Unii au pornit cu nişte valize.

Mircea Dinescu: Sunt oameni care ştiu acest lucru. Sigur că multora le e frică să vorbească. Dar e inadmisibil... domne, economia era la pământ pentru cetăţenii ţării, dar în rest se vindea totul, se vindea pe bani. Unde sunt banii?

Stelian Tănase: Acum mai e un lucru, existau aceste firme-fantomă pe care le au toate serviciile speciale şi care sunt făcute tocmai pentru a rula bani, pentru a plăti diurne, cheltuieli, afaceri de spionaj, de cumpărări de informaţii etc. Aceste firme deţin cred secretul...

Mircea Dinescu: Au funcţionat. Unele şi-au schimbat denumirea... ăia au fost primii care s-au privatizat... Mă, numai în ziua aia pe 22 decembrie erau pe ţeavă zeci de milioane de dolari. Dan Iosif spunea că au găsit în CC valize cu dolari.

Stelian Tănase: Nu cu lei.

Mircea Dinescu: Nu, leul era pentru amărâţi. Mă, e şi un dispreţ ... măcar dacă a fost foametea aia atâţia ani, să vedem pe ce?

Stelian Tănase: Un subiect foarte conectat cu asta... Stănculescu şi Chiţac, au fost arestaţi, au o sentinţă definitivă de 15 ani pentru revoluţia de la Timişoara. Crezi că e conectat cu această afacere a banilor?

Mircea Dinescu: Nu are legătură, deşi Stănculescu s-ar putea să ştie ceva. Povestea are şi o doză de... şi o răfuială, dar şi o chestie... seamănă ca două picături de pipi cu chestia cu Miron Cozma. Nu poţi să iei un singur om din toată mineriada, să îl găseşti vinovat. Acolo la Timişoara, bun, s-au împuşcat oameni...

Stelian Tănase: Stănculescu şi Chiţac au fost găsiţi răspunzători.

Mircea Dinescu: Gândeşte-te, acolo au fost comandanţi care au ordonat şi care chiar ei au tras în demonstranţi. O întreagă structură e vinovată. Trebuia un lot mult mai mare. Nu poţi să găseşti 2 guguştiuci bătrâni, să îi faci vinovaţi de toate acele crime.

Stelian Tănase: Nu ţi se pare că e un praf în ochii lumii pentru a ascunde de fapt alte zeci de persoane?

Mircea Dinescu: Da. E o formă de a domoli...

Stelian Tănase: Riscul e ca Stănculescu şi Chiţac să înceapă să vorbească.

Mircea Dinescu: Eu sper că va vorbi.

Stelian Tănase: Pe de altă parte, multă lume îi va compătimi.

Mircea Dinescu: Domne, bagi nişte oameni de 80 de ani la puşcărie? Bine, niciodată situaţia nu e ştearsă.

Stelian Tănase: Revin la întrebare, nu vezi în asta o răfuială între diferite clanuri pentru acei bani?

Mircea Dinescu: Mă, banii acolo... urmele în mare parte s-au şters.

Stelian Tănase: Dar e vorba şi de informaţii, de putere...

Mircea Dinescu: Eu ţi-am spus, dacă Stănculescu acum vorbeşte, ar fi o soluţie.

Stelian Tănase: De ce nu a vorbit până acum? 18 ani.

Mircea Dinescu: Nu ştiu dacă e şi el implicat în această situaţie. Plus că atunci când a murit Ceauşescu, a fost tot un ţap ispăşitor. Că băieţii şi-au tras tricolorul pe piept, au devenit revoluţionari... aici e problema ...

Stelian Tănase: Publicitate.

Stelian Tănase: Fireşte amândoi generalii au spus că e vorba de un joc politic. Că sunt foarte mulţi interesaţi să nu se afle adevărul.

Mircea Dinescu: Ce înseamnă?... Abia acum se poate afla adevărul...

Stelian Tănase: Dacă ei vorbesc.

Mircea Dinescu: În mod normal, Stănculescu poate să spună. Domne, recunosc că am dat ordin să se împuşte, dar alături de mine au fost ăla, ăla, ăla... adică măcar să devină un sinucigaş care să rămână în istorie.

Stelian Tănase: Vreau să te întreb un lucru, dacă ştia Stănculescu că va ajunge în puşcărie, va face 15 ani acolo, crezi că îl mai aresta pe Ceauşescu? Îl mai scotea cu elicopterul pe clădirea CC-ului?

Mircea Dinescu: Ei se simţeau vinovaţi. Nimeni nu îşi închipuia că sistemul va cădea atât de repede. Era clar că Ceauşescu e pe ducă, dar că va veni un comunism cu faţă umană şi sistemul se va menţine, ierarhia partidului, cea militară... or, ei s-au aflat în situaţia slugilor care îşi arestează stăpânul şi îi sucesc capul repede ca să nu se mai discute situaţia lor. Că încă o dată, Ceauşescu, dacă avea loc un proces, îi trăgea pe toţi. Timişoara a fost o mare lecţie de demnitate... a fost acea demonstraţie că solidaritatea poate să funcţioneze şi la români. Or, în clipa aia s-au speriat. Că nu puteai să îi omori pe toţi. Ştii bine că au fost omorâţi... au fost duşi la spital şi împuşcaţi la spital. Cine i-a împuşcat pe acei tineri care s-au dus răniţi în şold sau în mână la spital, şi acolo au fost împuşcaţi, ca să nu rămână urme că s-a tras? Şi au fost duşi pe urmă la Bucureşti, arşi... acolo erau implicaţi medici, activişti, securişti... a fost o întreagă structură de oameni. De aia spun că e inadmisibil să bagi 2 bătrâni guguştiuci în această cuşcă.

Stelian Tănase: Crezi că Traian Băsescu îi va graţia?

Mircea Dinescu: S-ar putea. Dacă el o să ia pulsul populaţiei... pe de altă parte, gândeşte-te că sunt mamele tinerilor care au murit atunci. Acolo a fost o crimă sinistră. Deşi s-a bagatelizat... au trecut 18 ani, au apărut cărţi despre revoluţie... toţi găinarii au devenit specialişti în revoluţie.

Stelian Tănase: Care ar fi soluţia după tine în situaţia asta? Stănculescu a fost arestat după o conferinţă de presă, Chiţac acasă.

Mircea Dinescu: Mă, nu făcut comisii la Casa Poporului. Ei în casa dracului au vorbit de faptul că dracu' nu avea avere. Acum şi asta, după 18 ani... Ori se face de-adevăratelea... îi aduci pe toţi, şi pe Ion Iliescu care mai ştie şi el câte ceva despre ce s-a întâmplat acolo. Chiţac când a venit la Televiziune... eram câţiva tineri, şi Caramitru şi cu mine... Or, era important să apară şi militari, să fie credibili. Şi când a venit Chiţac la televizor, se căca pe el de frică. L-am întrebat cine eşti bă... şi ne dădea raportul aşa cu mâna la chipiu. Sunt generalul Chiţac, comandantul trupelor chimice de la Timişoara. Şi ce vrei...? Să fac un apel cu poporul. Şi eu îi spuneam, domne, te băgăm pe post aici, dar să spui aşa, dictatorul a fugit. Şi a spus... nu ştiu cum a spus acolo... obiectivul a fugit. Ei erau foarte derutaţi... le convenea să vină la centru acolo, că se ştiau cu musca pe căciulă... că fugiseră de la Timişoara, unde ei au comandat acolo. Vreau să spun că pe 25 m-am dus acasă... după aia am fost la CC, am văzut tot felul de activişti... părea că se pune un nou guvern de activişti de partid de ăştia marginalizaţi aşa. Ba era o cucoană, soţia lui Drăghici... nu ştiam cine e baba asta. Mi-a făcut semn aşa... felicitări, felicitări. Şi băieţii... şi eu întreb pe socrul meu, domne, cine e baba asta? E soţia lui Drăghici. Dar vreau să spun că după 5 zile când am ajuns cu Caramitru... pe 25 de Crăciun şi ne-am dus la comandament unde se şuşotea că a fost prins Ceauşescu şi a fost şi omorât, deja Chiţac avea încă o stea în plus, şi o întreagă galerie de generali. Deja Ion Iliescu le-a tras câte o stea şi le-a dat funcţii acolo. Bine... deci toată garda lui Ceauşescu îl păzea acum pe Ion Iliescu.

Stelian Tănase: Ştii cum era lozinca, la vremuri noi, tot noi.

Mircea Dinescu: Bine. Pe de o parte, te gândeşti că în clipa în care a apărut Ion Iliescu... Păi dacă nu apărea Ion Iliescu, ăştia ne ciuruiau după o juma de oră. Gândeşte-te că în clipa în care noi eram la TV erau şedinţe de partid, să se ia măsuri împotriva golanilor...

Stelian Tănase: Şi Ceauşescu plecase, dar ei o ţineau langa.

Mircea Dinescu: Da. Mă, cel puţin un milion de oameni le ţâţâia fundul de frică. Aveau funcţii. E, a venit tataia Ion Iliescu şi s-au liniştit... hopa...

Stelian Tănase: Sunt tot ai noştri.

Mircea Dinescu: Au mai rărit aşa pe ici, pe colo, ca să fie şi puţin sânge...

Stelian Tănase: Ăsta a fost scenariul.

Mircea Dinescu: Şi în vremea asta ţevile cu parai funcţionau. Şi alea nu erau afişate aşa... ştiau câţiva. Au rupt hârtiile şi şi-au tras banii. Deci Ceauşescu de-aia trebuia omorât repede.

Stelian Tănase: Că avea prea mulţi bani.

Mircea Dinescu: Ştia multe, şi i-ar fi tras după el.

Stelian Tănase: Tot legat de asta, ai văzut că Parchetul General a dat NUP în legătură cu Ion Iliescu. Ce a spus Ion Iliescu? Nu pot decât să apreciez că e un lucru firesc acest NUP, nu există motivaţia ca un şef al statului ales cu 85% din cetăţeni să fie tras la răspundere. La 3 săptămâni după aceea.

Mircea Dinescu: Bun, Ion Iliescu... ce să spună şi el? Aici iarăşi... în clipa în care a fost Cozma arestat, trebuia să fie arestaţi o întreagă echipă de băieţi cu grade...

Stelian Tănase: Mircea, eu l-am invitat pe Cozma într-o emisiune după ce a ieşit din închisoare. Şi nu vorbeşte.

Mircea Dinescu: Păi nu vorbeşte.

Stelian Tănase: L-am văzut şi în particular înainte de emisiune... dar vreau să spun că nu spune. Eu credeam că la televiziune va vorbi ca să se victimizeze. N-a vorbit. Sunt oameni care trăiesc cu nişte secrete pe care nu vor să le mărturisească. Crezi că Stănculescu va vorbi? Şi Cozma a făcut 9 ani de puşcărie şi n-a vorbit.

Mircea Dinescu: Dacă îl băga pe Ion Iliescu în puşcărie, s-ar fi victimizat... ar fi ieşit PSD-ul cu 50% liniştit, că se ştie că orice victimă aduce simpatie. Eu mă aşteptam totuşi să spună generalul nişte lucruri mai clare.

Stelian Tănase: Nu vrea.

Mircea Dinescu: El speră că tot se va întâmpla şi va fi scos de băieţi... e posibil ca el să ştie ofiţeri acoperiţi din cadrul celor care sunt pe vârf acum...

Stelian Tănase: Pe de altă parte, Stănculescu conducând industria de armament, el ştie nişte persoane...

Mircea Dinescu: Mai e problema să nu moară înainte de termen. Să facă o pneumonie acolo de la...

Stelian Tănase: Să se sinucidă cu un cuţit în spate?

Mircea Dinescu: E posibil orice. Deşi poporul român e un popor blând.

Stelian Tănase: SĂ ştii că dintre popoarele europene românii şi-au omorât cei mai mulţi premieri şi şefi de stat.

Mircea Dinescu: Da ştiu, în ciuda faptului că suntem un popor blând.

Stelian Tănase: Cum vezi tu povestea cu Ion Iliescu? A fost un târg în spate, această decizie e una politică, sau s-au judecat faptele şi s-a hotărât că n-a fost implicat în mineriadă?

Mircea Dinescu: Ei după ce au pus berbecul la proţap, adică pe Cozma, au pus batista pe ţambal. Era un hop destul de greu de trecut, cu condamnarea lui Ion Iliescu ar fi fost destul de tare.

Stelian Tănase: Câştiga PSD-ul la pas alegerile.

Mircea Dinescu: Mă, acum unii dintre ei...

Stelian Tănase: Cine e în această imagine?

Mircea Dinescu: Mircea Geoană la Mausoleul lui Lenin.

Stelian Tănase: Nu, e Mircea Geoană la Iaşi pupând moaştele sfintei Parascheva.

Mircea Dinescu: Dacă continua regimul lui Ceauşescu, Mircea Geoană ar fi fost acum ambasador la Moscova... făcea carieră. Şi mergea şi în anul de graţie 2008 îl vedeam la Mausoleul lui Lenin.

Stelian Tănase: Nu ai fost la Iaşi anul acesta. Ai văzut ce tămbălău a fost? Au făcut o sarma de 30 de km şi au scris pe ea cu bulion 600.

Mircea Dinescu: Acesta e patriotismul nostru. În fine... asta e de neam prost, să te iei la întrecere, care face sarmaua mai mare. Cele mai bune sunt sărmăluţele mititele, şi nu cu bulion. Eu pun roşii naturale.

Stelian Tănase: Deşi e campanie electorală, nu s-a îngrămădit lumea la Iaşi. Politicieni. Nu s-a dus Emil Boc, nu s-a dus Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu...

Mircea Dinescu: Pentru că deja a devenit un loc comun.

Stelian Tănase: Mircea Geoană s-a dus, Andronescu, Adomniţei...

Mircea Dinescu: Nu e exclus ca printre politicienii noştri să fie oameni evlavioşi. Dar totul e să nu faci paradă.

Stelian Tănase: Crezi că Mircea Geoană e evlavios?

Mircea Dinescu: Nu, câtuşi de puţin.

Stelian Tănase: A fost o şedinţă de comedie... Miniştrii s-au dus la Cotroceni pentru o şedinţă CSAT şi au şi întârziat 20 de minute. Probabil că Traian Băsescu s-a enervat. Cert e că Traian Băsescu i-a trimis înapoi, a făcut şi declaraţie presei, destul de iritat. Până acum din ce scrie presa, principala obiecţie a fost acest contract în condiţii dubioase. Un Logan costă 11 mii de euro şi de fapt se vinde Poliţiei române în multe cazuri cu 70 de mii de euro, din cauza a ce pun ei pe ele.

Mircea Dinescu: Da, povestea e destul de ciudată. Pe de altă parte, în CSAT să discuţi o afacere cu maşini, mi se pare nelalocul ei, cu două luni înainte de alegeri. Traian Băsescu iese, domne, se fură în Guvern. Vine premierul şi spune, domne, nu se mai poate cu acesta, face campanie electorală. Adică este o ridicare a poalelor în gura târgului, cum fac ţaţele la Obor. Chestie impardonabilă, după părerea mea, că aici e vorba şi de o strategie. Chiar dacă noi ne urâm, datoria noastră la dezastrul care se prefigurează în Europa, poate mai puţin la noi... domne arătăm că suntem pe aceeaşi băncuţă.

Stelian Tănase: Mie mi s-a părut faptul că Traian Băsescu cu Călin Popescu Tăriceanu s-au văzut la Cotroceni cu o zi înainte, că vor merge împreună la Bruxelles... am crezut că se face iar pace.

Mircea Dinescu: Iar şi-au luat avioane separat... mi se pare mârlănie. E o chestie destul de tristă. Eu cred că cu două zile înainte ei s-au văzut... eu chiar într-o emisiune am spus, domne, e un semn bun. S-ar putea să se împace ăştia, nu e exclusă o alianţă... pentru că nu se unesc liberalii cu PD-L-ul din pricină că nu vrea Traian Băsescu cu Călin Popescu Tăriceanu şi nici Călin Popescu Tăriceanu cu Traian Băsescu. Or, iacă-tă, după 3 zile a ieşit această chestie dezastruoasă. Din fericire nu se întâmplă numai la noi, ştii bine că preşedintele e în conflict cu premierul... deci nu suntem noi singurele ţaţe din Europa.

Stelian Tănase: Ne despărţim aici, la revedere.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV- Tănase şi Dinescu, Ora: 22:00)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro

vineri, octombrie 17, 2008

DNA...


16 octombrie 2008
Nr. 261/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au emis un mandat de aducere pe numele lui Piţurcă Victor întrucât, fiind citat anterior în mai multe rânduri, la domiciliu, la locul de muncă, dar şi telefonic, acesta nu a dat curs citaţiilor şi nu s-a prezentat la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Mandatul de aducere a fost emis în conformitate cu art. 183 din Codul de Procedură penală, potrivit căruia „o persoană poate fi adusă în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată pe baza unui mandat de aducere, daca fiind anterior citată nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară”.
Mandatul de aducere a fost executat în ziua de 16 octombrie 2008, în conformitate cu art.184 din Codul de procedură penală. În aceeaşi zi, procurorii i-au prezentat lui Piţurcă Victor învinuirea reţinută în sarcina sa în dosarul nr. 95/P/2006 şi anume favorizarea infractorului. În acelaşi dosar, procurorii efectuează acte de urmărire penală şi împotriva altor persoane, după cum rezultă din comunicatul nr. 107/VIII/3 din 9 mai 2008.
În realizarea actului procedural, învinuitul a fost asistat de apărătorii săi.
Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

9 mai 2008
Nr. 107/VIII/3

COMUNICAT

La solicitarea a numeroşi reprezentanţi ai mass-media, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să confirme că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală, în data de 7 mai 2008, faţă de următorii:
BECALI GEORGE - finanţator al Clubului de fotbal „Steaua Bucureşti”, în sarcina căruia s-au reţinut două infracţiuni de dare de mită;
SPONTE TEIA - persoană din anturajul lui Becali George, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la dare de mită;
DOBOŞ ANTON - preşedintele Clubului de fotbal „Universitatea Cluj”, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită;
BENDORFEAN TRAIAN – cunoştinţă a lui Doboş Anton, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la luare de mită.
Ca urmare a cercetărilor efectuate, în rezoluţia de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că, în data de 11.05.2006, Becali George, finanţator al Clubului de fotbal Steaua Bucureşti a făcut o promisiune fermă jucătorilor de fotbal de la FC „Gloria 1922 Bistriţa” oferind acestora câte 5.000 euro în cazul obţinerii unui rezultat de egalitate sau câte 10.000 euro în caz de victorie în meciul cu echipa FC „Rapid Bucureşti” ce urma să aibă loc a doua zi.
În perioada 5-7 mai 2008, BECALI GEORGE a oferit direct şi indirect suma de 1,7 milioane euro lui Doboş Anton, preşedintele clubului „Universitatea Cluj”, precum şi unor jucători ai acestei echipe, pentru ca, în ultima etapă a campionatului de fotbal al României 2007-2008 din data de 7 mai 2008 clubul universitar să îşi apere corect şansele de joc şi să facă tot ce este posibil pentru a obţine cel puţin un rezultat de egalitate în meciul cu echipa „CFR 1907 Cluj”, contracandidata echipei FC „Steaua Bucureşti” la câştigarea titlului de campioană. În aceste activităţi a fost angrenat şi Bendorfean Traian, cunoştinţă a lui Doboş Anton.
În data de 7 mai 2008, asupra lui Sponte Teia, aflat în Cluj Napoca, a fost găsită suma de 1,7 milioane de euro, care a fost indisponibilizată de procurori prin instituirea sechestrului asigurator în baza art.163 din Codul de procedură penală raportat la art.255 alin. 4 Cod penal.
Acuzaţiile au fost aduse la cunoştinţa învinuiţilor, mai puţin lui Becali George, care, deşi citat în acest scop, nu s-a prezentat în faţa procurorilor.
Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Credinţă şi geneză



Genesis - Jesus he knows me

You see the face on the tv screen
Coming at you every sunday
See that face on the billboard
That man is me

On the cover of the magazine
Theres no question why Im smiling
You buy a piece of paradise
You buy a piece of me

Ill get you everything you wanted
Ill get you everything you need
Dont need to believe in hereafter
Just believe in me

Cos jesus he knows me
And he knows Im right
Ive been talking to jesus all my life
Oh yes he knows me
And he knows Im right
And hes been telling me
Everything is alright

I believe in the family
With my ever loving wife beside me
But she dont know about my girlfriend
Or the man I met last night

Do you believe in god
Cos thats what Im selling
And if you wanna get to heaven
Ill see you right

You wont even have to leave your house
Or get outta your chair
You dont even have to touch that dial
Cos Im everywhere

And jesus he knows me
And he knows Im right
Ive been talking to jesus all my life
Oh yes he knows me
And he knows Im right
Well hes been telling me
Everythings gonna be alright

Wont find me practising what Im preaching
Wont find me making no sacrifice
But I can get you a pocketful of miracles
If you promise to be good, try to be nice
God will take good care of you
Just do as I say, dont do as I do

Im counting my blessings,
Ive found true happiness
Cos Im getting richer, day by day
You can find me in the phone book,
Just call my toll free number
You can do it anyway you want
Just do it right away

Therell be no doubt in your mind
Youll believe everything Im saying
If you wanna get closer to him
Get on your knees and start paying

Cos jesus he knows me
And he knows Im right
Ive been talking to jesus all my life
Oh yes he knows me
And he knows Im right
Well hes been telling me
Everythings gonna be alright, alright

Jesus he knows me
Jesus he knows me, you know...

joi, octombrie 16, 2008

Discutând scuipaţi


Este adevărat că politica frământă situaţii emergente aberante, dar şi dialogul politic construieşte pe îndelete aceste aberaţii. Când am deschis ochiul înţelegeri asupra noţiunilor legate de politică, mi s-a părut totul construit într-o dimensiune raţională de înaltă precizie. Apoi am văzut că politica se face mai ales "după ureche" şi interesul de moment. Domnul senator Şerban Nicolae s-a trezit spunând că membrii PCR ar trebui să aibă imunitate în faţa CNSAS. A urmat un incident.
La ştiri nu am găsit foarte multe amănunte, doar câteva secvenţe filmate. Ziarul Curentul a oferit o versiune ceva mai completă:

Senatorul Şerban Nicolae - "lacheul lui Ion Iliescu"
Scris de D. P.
Senatorul PSD Şerban Nicolae a fost agresat verbal ieri, în plenul şi pe holurile Senatului, de către un tânăr invitat al senatorului UDMR Peter Eckstein Kovacs, care i-a adresat lui Nicolae apelativele de "lacheu al lui Ion Iliescu", "comunist" şi "apărătorul lui tătuca şi al securiştilor".
După dezbaterile legii CNSAS, un tânăr i-a strigat, de la balconul invitaţilor, lui Şerban Nicolae: "Băi comunistule!". Enervat, Nicolae a ieşit pe hol, unde l-a aşteptat pe tânărul invitat.
"Eşti un lacheu al lui Ion Iliescu, mă!", i-a spus tânărul, după ce s-a întâlnit cu Şerban Nicolae. "Eşti aici datorită mie, mă!", a completat el.
"Datorită mie, mă?!!", l-a întrebat, nervos, senatorul PSD, revoltat şi uimit de apelativele tânărului. "Vorbeşte frumos, mă, prietene! Vorbeşte cu maică-ta aşa, care te învaţă să vorbeşti cu ÇmăÈ", i-a cerut Nicolae.
Senatorul PSD a fost nevoit însă să intre în sala de plen, nu înainte de a-l avertiza: "Ne mai întâlnim noi!".
Tânărul a spus, ulterior, că se numeşte George Simion şi că este reprezentant al organizaţiei Noii Golani. El a susţinut că a fost invitat în Senat de către senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs.
După ce şedinţa de plen a Senatului s-a încheiat, Şerban Nicolae a ieşit din sală şi s-a îndreptat din nou către grupul invitaţilor din care făcea parte şi tânărul vehement.
"Câţi ani aveai tu la Revoluţie, prietene?", l-a întrebat, nedumerit, Nicolae.
Acesta i-a răspuns cu duritate: "Dai tu legi ca să îl aperi pe Iliescu. Eşti un comunist şi un neo-comunist. Eşti apărătorul lui Iliescu şi al securiştilor. Te-au pus toţi securiştii să îi aperi aici, în Parlament. Unchiul meu a murit la Revoluţie, dar unchiul tău e Iliescu, iar tu eşti lacheul lui Iliescu".
The image “http://www.curentul.ro/images/stories/2008/10/16/06%20atac.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.
Vizibil enervat, senatorul PSD i-a spus tânărului că este "nesimţit şi mitocan".
Tânărul nu s-a lăsat mai prejos: "Eşti un lacheu comunist al lui Ion Iliescu, plătit din banii noştri. Du-te şi pupă-l pe Iliescu!".
Întrebat ulterior de jurnalişti de ce a fost într-atât de vehement la adresa lui Şerban Nicolae, invitatul a spus că senatorul PSD vrea ca secretarii de partid ai PCR să nu fie verificaţi de CNSAS, ceea ce este inacceptabil.
Şerban Nicolae a anunţat că va solicita Biroului Permanent al Senatului să dispună o analiză a acestui incident, pentru a se şti cine l-a invitat în Parlament şi cine poartă responsabilitatea.(http://www.curentul.ro)

FIŞA de senator


Date personale


Data naşterii 05.04.1968
Localitatea Bucureşti
Starea civilă căsătorit


Declaraţia politică

Pagina personală



Declaraţia de avere
Declaraţia de interese
Activitate parlamentară
Circumscripţia electorală în care a fost ales Ialomiţa
Apartenenţa politică PSD
Funcţii deţinute în Senat
Vicepreşedinte Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
Membru Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Vicelider Grupul Parlamentar al Partidului Social Democrat (P.S.D.)
Funcţii deţinute în Guvern iunie - decembrie 2004: MINISTRU DELEGAT PENTRU RELAŢIA CU PARLAMENTUL
Initiaţive legislative Caută
Activitate profesionala
Diplome
DIPLOME:
Licenţă în Drept - Ştiinţe Juridice, 1997
Activitate
ACTIVITATE PROFESIONALĂ:
1986-1992 - Întreprinderea Mecanica Fină Bucureşti;
1993-1997 - Ministerul Tineretului şi Sportului;
1997-2001 - Avocat Baroul Bucureşti;
2001-2004 - Consilier de Stat Administraţia Prezidenţială;
iunie 2004-decembrie 2004 - Membru al Guvernului;
(http://www.senat.ro)

Am fost destul de surprins când am văzut că la activitate profesională este trecut numai Întreprinderea Mecanica Fină Bucureşti, fără funcţie, fără meserie.
Am căutat amănunte şi am găsit amănunte în Atac-online:

Întreprinderea Mecanica Fină Bucureşti

Fostul consilier prezidenţial, senatorul PSD, Şerban Nicolae, a fost înainte de Revoluţie, lăcătuş mecanic. Nu un mare specialist, după cum recunoaşte chiar el, ci un lucrător ca oricare altul al Intreprinderii de Mecanică Fină de la Obor.

Senatorul pesedist a terminat un liceu cu profil industrial şi s-a angajat la Mecanică Fină, la secţia de aparate de măsură şi control. Şi pentru că nu era prea priceput, Nicolae activa într-o secţie restrânsă, unde nu era obligat să poarte halate albastre sau să lucreze în schimburi. După Revoluţie, prin 1991 actualul parlamentar a fost trimis în şomaj tehnic. „Şeful meu de atunci mi-a spus că eu eram cel mai tânăr din secţie şi îmi găseam cel mai uşor de lucru”, povesteşte pesedistul. Din acel motiv, Nicolae s-a apucat serios de cursurile Facultăţii de Drept, la care era înscris. Senatorul crede că s-ar descurca din nou cu aparatura de măsurare de la Mecanică Fină, însă numai după un „stagiu” de refamiliarizare cu aparatele.

Şi-a rupt blugii la Revoluţie

Ca majoritatea tinerilor, şi Şerban Nicolae a ieşit în stradă la Revoluţia din 1989. Din cauza programului de la fabrică, n-a ajuns în Piaţa Universităţii la demonstraţiile de pe 21 decembrie 1989. A doua zi, Nicolae a fost primul care a plecat în coloană de la fabrică spre centrul oraşului. „Am fost un mare dirijor de coloană, deşi era destul de riscant să-i menţii în rânduri pe protestatari, mai ales că erau mulţi care aveau arme, iar teroriştii sau armata trăgeau în aer şi în mulţime”, îşi aminteşte senatorul PSD. Şi pentru că nu mai văzuse de prea multe ori în viaţă tancuri, Nicolae n-a pierdut ocazia să privească mai de apoape un astfel de dispozitiv militar. El şi-a luat inima în dinţi şi s-a suit pe o tanchetă. „Când m-am urcat pe primul tanc din apropierea mea, mi s-au rup blugii, pe care mi-i trimisese un unchi de-al meu plecat în Germania. Şi aşa pot spune că am făcut Revoluţia, mă rog, prima zi, cu pantalonii rupţi în fund”, susţine pesedistul. Oana Delia Penciulescu (http://www.atac-online.ro)

Nu pricep de ce se ruşinează domnia sa de meseria avută. Dimpotrivă, ca membru al unui partid de stânga, originea sa muncitorească şi ridicarea sa de la nivelul de lăcătuşi mecanic la cel de senator al României este, poate, ceva demn de laudă. Poate că semnul blugilor trimişi din Germania este un semn.

Mineriada de catifea in Primaverii

Noii golani au plantat flori pe trotuarul din fata casei lui Iliescu (România Liberă)


The image “http://www.obiectivtulcea.ro/images/stories/obiectiv/2008/iul/09/basarabia.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.The image “http://www.obiectivtulcea.ro/images/stories/obiectiv/2008/iul/09/basarabia2.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.
Obiectiv de Tulcea: Noii Golani repornesc ofensiva “Basarabia - pamant romanesc”(http://www.stiri.romanism.net)

miercuri, octombrie 15, 2008

Voturi şi voturi


Pct.
ord.
zi
Ora Tip
vot
Descriere Prezenţi Nr. voturi
Pentru Împotrivă Abţineri Nu au
votat

12:46 deschis Vot final 123 107 2 0 14
PL 254/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.148 din 3 noiembrie 2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
Pl-x nr. 254/2008
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.148 din 3 noiembrie 2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului

Nr. înregistrare:
- B.P.I.:954/16-10-2007
373/23-04-2008
- Camera Deputaţilor:254/05.05.2008
- Senat:L956/18.12.2007
Procedura legislativă:cf. Constituţiei revizuita în 2003
Camera decizională:Camera Deputaţilor
Tip initiativa:Propunere legislativă
pentru modificarea O.U.G. nr. 148/2005
Procedura de urgenţă:nu
Stadiu: trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor
Iniţiator:12 deputaţi+senatori
deputaţi fără grup:Guşă Cozmin Horea, Şandru Marcela Lavinia
deputaţi PSD:Andronescu Ecaterina, Sârbu Daciana Octavia
deputaţi PNL:Mălaimare Mihai Adrian
deputaţi PRM:Vasilescu Lia Olguţa
deputaţi PC:Ardelean Lia, Popescu Ionica Constanţa
deputaţi Minoritati:Manolescu Oana
senatori UDMR:Szabó Ilona
senatori PC:Stănoiu Rodica Mihaela
senatori PNL:Nicolai Norica
Consultaţi:
Format PDF - 96 kb Expunerea de motive
Format PDF - 29 kb Forma iniţiatorului
Format PDF - 103 kb Avizul Consiliului Legislativ
Format PDF - 126 kb Punctul de vedere al Guvernului
mai multe documente la caseta electronica a deputatului
fisa de la Senat

Derularea procedurii legislative
Data Actiunea
CD
17.10.2007 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor
Format PDF - 18 kb Adresa iniţiatorului
SE
17.10.2007 înaintat la Senat
22.04.2008 respinsa de Senat
CD
05.05.2008 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor
nu s-a aprobat procedura de urgenţă solicitată de iniţiatori
Format PDF - 62 kb Adresa iniţiatorului
Format PDF - 39 kb Adresa Senatului
înregistrat la Camera pentru dezbatere
trimis pentru raport la:
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia pentru muncă şi protecţie socială
termen depunere amendamente: 16-06-2008
termen depunere raport: 30-06-2008
trimis pentru aviz la:
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru sănătate şi familie
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
18.06.2008 primire aviz de la:
PDF format Comisia pentru sănătate şi familie
11.07.2008 primire aviz de la:
PDF format Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi

Pct.
ord.
zi
Ora Tip
vot
Descriere Prezenţi Nr. voturi
Pentru Împotrivă Abţineri Nu au
votat*
- lege ordinară
Cameră decizională

- Comisia propune respingerea -" href="http://www.cdep.ro/pls/caseta/eCaseta.OrdineZi?oid=500#PCT1007" target="OZ">VF-7
.
11:09 deschis Vot final - lege ordinară 197 171 13 6 7
PL 332/2008 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
Pl-x nr. 332/2008
Propunere legislativă privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului

Nr. înregistrare:
- B.P.I.:969/23-10-2007
437/07-05-2008
- Camera Deputaţilor:332/12.05.2008
- Senat:L50/05.02.2008
Procedura legislativă:cf. Constituţiei revizuita în 2003
Camera decizională:Camera Deputaţilor
Tip initiativa:Propunere legislativă
pentru modificarea O.U.G. nr. 148/2005
Caracter: organic
Procedura de urgenţă:nu
Stadiu: pe ordinea de zi
Iniţiator:1 deputat
UDMR:Kerekes Károly
Consultaţi:
Format PDF - 29 kb Expunerea de motive
Format PDF - 21 kb Forma iniţiatorului
Format PDF - 119 kb Avizul Consiliului Legislativ
Format PDF - 78 kb Punctul de vedere al Guvernului
mai multe documente la caseta electronica a deputatului
fisa de la Senat

Derularea procedurii legislative
Data Actiunea
CD
24.10.2007 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor
Format PDF - 27 kb Adresa iniţiatorului
SE
24.10.2007 înaintat la Senat
06.05.2008 respinsa de Senat
CD
12.05.2008 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor
Format PDF - 28 kb Adresa iniţiatorului
Format PDF - 210 kb Adresa Senatului
înregistrat la Camera pentru dezbatere
trimis pentru raport la:
Comisia pentru muncă şi protecţie socială
termen depunere amendamente: 20-06-2008
termen depunere raport: 10-09-2008
trimis pentru aviz la:
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru sănătate şi familie
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
17.06.2008 primire aviz de la:
PDF format Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
18.06.2008 primire aviz de la:
PDF format Comisia pentru sănătate şi familie
03.09.2008 primire raport (nr.204) de respingere de la:
PDF format Comisia pentru muncă şi protecţie socială
face parte din categoria legilor organice
08.09.2008 înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor
07.10.2008 dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor (rămasă pentru votul final)
consultaţi stenograma şedinţei

Pct.
ord.
zi
Ora Tip
vot
Descriere Prezenţi Nr. voturi
Pentru Împotrivă Abţineri Nu au
votat*
- lege organică
Cameră decizională

- Comisia propune respingerea -" href="http://www.cdep.ro/pls/caseta/eCaseta.OrdineZi?oid=500#PCT1006" target="OZ">VF-6
.
11:09 deschis Vot final - lege organică 198 179 7 11 1
PL 846/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare
Pl-x nr. 846/2007
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare

Nr. înregistrare:
- B.P.I.:1145/29-11-2007
- Camera Deputaţilor:846/03.12.2007
- Senat:L640/04.09.2007
Procedura legislativă:cf. Constituţiei revizuita în 2003
Camera decizională:Camera Deputaţilor
Tip initiativa:Propunere legislativă
pentru modificarea O.U.G. nr. 148/2005
Caracter: organic
Procedura de urgenţă:nu
Stadiu: pe ordinea de zi
Iniţiator:1 senator
PSD:Ţicău Silvia Adriana
Consultaţi:
Format PDF - 37 kb Expunerea de motive
Format PDF - 44 kb Forma iniţiatorului
Format PDF - 85 kb Avizul Consiliului Legislativ
Format PDF - 162 kb Punctul de vedere al Guvernului
Format PDF - 229 kb Tabel comparativ
mai multe documente la caseta electronica a deputatului
fisa de la Senat

Derularea procedurii legislative
Data Actiunea
SE
27.11.2007 respinsa de Senat
CD
03.12.2007 prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor
Format PDF - 19 kb Adresa iniţiatorului
Format PDF - 99 kb Adresa Senatului
înregistrat la Camera pentru dezbatere
trimis pentru raport la:
Comisia pentru muncă şi protecţie socială
termen depunere amendamente: 05-02-2008
termen depunere raport: 21-02-2008
trimis pentru aviz la:
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru sănătate şi familie
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
13.12.2007 primire aviz de la:
PDF format Comisia pentru sănătate şi familie
29.01.2008 primire aviz de la:
PDF format Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
27.02.2008 primire raport (nr.566) de respingere de la:
PDF format Comisia pentru muncă şi protecţie socială
face parte din categoria legilor organice
03.03.2008 înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor
08.04.2008 dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor (retrimisă comisiei)
consultaţi stenograma şedinţei sau înregistrarea video Video in format Real Media Video in format Windows Media
trimis pentru raport suplimentar la:
Comisia pentru muncă şi protecţie socială
termen depunere raport: 22-04-2008
23.06.2008 primire raport (nr.121) de respingere de la:
PDF format Comisia pentru muncă şi protecţie socială
face parte din categoria legilor organice
08.09.2008 înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor
07.10.2008 dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor (rămasă pentru votul final)
consultaţi stenograma şedinţei

marţi, octombrie 14, 2008

Luni, 13 octombrie 2008, Selecţiuni din ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor


254/2008 Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148 din 3 noiembrie 2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului(Pl-x 254/2008) - lege organică - Respinsă de Senat - 22.04.2008
Raport comun - Comisia pentru muncă şi Comisia pentru drepturile omului
Cameră decizională
11-07-2008 Avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi PDF format
18-06-2008 Avizul Comisiei pentru sănătate şi familie PDF format
05-05-2008 Adresa iniţiatorului PDF format - 62 kb
05-05-2008 Expunerea de motive PDF format - 96 kb
05-05-2008 Forma iniţiatorului PDF format - 29 kb
05-05-2008 Avizul Consiliului Legislativ PDF format - 103 kb
05-05-2008 Punctul de vedere al Guvernului PDF format - 126 kb
05-05-2008 Adresa Senatului PDF format - 39 kb
17-10-2007 Adresa iniţiatorului PDF format - 18 kb
06-05-2008 Forma primită de la Senat a P.l.pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.148 din 3 noiembrie 2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
a.Adresa de însoţire a Senatului (din 22-04-2008)
b.Adresa iniţiatorului
c.Expunerea de motive
d.Forma iniţiatorului
e.Avizul Consiliului Legislativ (nr.1590/20-11-2007)
f.Punctul de vedere al Guvernului
PDF format - 5572 kb
837/2007 Propunerea legislativă pentru modificarea art.3 alin.(1) din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată (Pl-x 837/2007) - lege organică
Cameră decizională

- Comisia propune respingerea -
23-06-2008 Raportul suplimentar al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială PDF format
27-02-2008 Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială PDF format
29-01-2008 Avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi PDF format
03-12-2007 Adresa iniţiatorului PDF format - 26 kb
03-12-2007 Expunerea de motive PDF format - 47 kb
03-12-2007 Forma iniţiatorului PDF format - 15 kb
03-12-2007 Avizul Consiliului Economic şi Social PDF format - 24 kb
03-12-2007 Avizul Consiliului Legislativ PDF format - 78 kb
03-12-2007 Punctul de vedere al Guvernului PDF format - 140 kb
03-12-2007 Adresa Senatului PDF format - 99 kb
03-12-2007 Fisa financiara PDF format - 44 kb
06-06-2007 Adresa iniţiatorului PDF format - 25 kb
26-06-2008 RAPORT asupra P.l.pentru modificarea art.3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată
a.Adresa de însoţire a comisiei sesizate în fond
b.Raportul comisiei sesizate în fond
PDF format - 316 kb
28-02-2008 Raportul comisiei sesizate în fond asupra P.l.pentru modificarea art.3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată
a.Adresa comisiei (nr.569/26-02-2008)
b.Raport (nr.569/26-02-2008)
PDF format - 680 kb
04-12-2007 Forma primită de la Senat a P.l.pentru modificarea art.3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată
a.Adresa de însoţire a Senatului (din 29-11-2007)
b.Adresa iniţiatorului
c.Expunerea de motive
d.Forma iniţiatorului
e.Avizul Consiliului Economic şi Social (nr.1206/25-06-2007)
f.Avizul Consiliului Legislativ (nr.909/09-07-2007)
g.Punctul de vedere al Guvernului
PDF format - 3416 kb


846/2007 Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare (Pl-x 846/2007) - lege organică
Cameră decizională

- Comisia propune respingerea -
23-06-2008 Raportul suplimentar al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială PDF format
27-02-2008 Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială PDF format
29-01-2008 Avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi PDF format
13-12-2007 Avizul Comisiei pentru sănătate şi familie PDF format
03-12-2007 Adresa iniţiatorului PDF format - 19 kb
03-12-2007 Expunerea de motive PDF format - 37 kb
03-12-2007 Forma iniţiatorului PDF format - 44 kb
03-12-2007 Avizul Consiliului Legislativ PDF format - 85 kb
03-12-2007 Punctul de vedere al Guvernului PDF format - 162 kb
03-12-2007 Adresa Senatului PDF format - 99 kb
03-12-2007 Tabel comparativ PDF format - 229 kb
26-06-2008 RAPORT asupra P.l.pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare
a.Adresa comisiei (nr.27)
b.Raport (nr.27)
PDF format - 589 kb
28-02-2008 Raportul comisiei sesizate în fond asupra P.l.pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare
a.Adresa comisiei (nr.566/26-02-2008)
b.Raport (nr.566/26-02-2008)
PDF format - 752 kb
04-12-2007 Forma primită de la Senat a P.l.pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare
a.Adresa de însoţire a Senatului (din 29-11-2007)
b.Adresa iniţiatorului
c.Expunerea de motive
d.Forma iniţiatorului
e.Avizul Consiliului Legislativ (nr.994/23-07-2007)
f.Punctul de vedere al Guvernului
PDF format - 5425 kb

332/2008 Propunerea legislativă privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului (Pl-x 332/2008) - lege organică
Cameră decizională

- Comisia propune respingerea -
03-09-2008 Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială PDF format
18-06-2008 Avizul Comisiei pentru sănătate şi familie PDF format
17-06-2008 Avizul Comisiei juridică, de disciplină şi imunităţi PDF format
12-05-2008 Adresa iniţiatorului PDF format - 28 kb
12-05-2008 Expunerea de motive PDF format - 29 kb
12-05-2008 Forma iniţiatorului PDF format - 21 kb
12-05-2008 Avizul Consiliului Legislativ PDF format - 119 kb
12-05-2008 Punctul de vedere al Guvernului PDF format - 78 kb
12-05-2008 Adresa Senatului PDF format - 210 kb
24-10-2007 Adresa iniţiatorului PDF format - 27 kb
05-09-2008 RAPORT asupra P.l.privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
a.Adresa comisiei (nr.204/02-09-2008)
b.Raport (nr.204/02-09-2008)
PDF format - 773 kb
13-05-2008 Forma primită de la Senat a P.l.privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
a.Adresa de însoţire a Senatului (din 06-05-2008)
b.Adresa iniţiatorului (nr.330/22-10-2007)
c.Expunerea de motive
d.Forma iniţiatorului
e.Avizul Consiliului Legislativ (nr.1623/26-11-2007)
f.Punctul de vedere al Guvernului
PDF format - 3943 kb

181/2008 Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.1 din Legea nr.7/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului (Pl-x 181/2008) - lege organică -
Cameră decizională

- Comisia propune respingerea -
11-07-2008 Avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi PDF format
23-06-2008 Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială PDF format
05-05-2008 Avizul Comisiei juridică, de disciplină şi imunităţi PDF format
14-04-2008 Adresa iniţiatorului PDF format - 21 kb
14-04-2008 Expunerea de motive PDF format - 24 kb
14-04-2008 Forma iniţiatorului PDF format - 30 kb
14-04-2008 Avizul Consiliului Legislativ PDF format - 96 kb
14-04-2008 Punctul de vedere al Guvernului PDF format - 99 kb
14-04-2008 Adresa Senatului PDF format - 94 kb
15-10-2007 Adresa iniţiatorului PDF format - 21 kb
26-06-2008 RAPORT asupra P.l.pentru modificarea şi completarea art.1 din Legea nr. 7/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
a.Adresa comisiei (nr.27)
b.Raport (nr.27)
PDF format - 876 kb
15-04-2008 Forma primită de la Senat a P.l.pentru modificarea şi completarea art.1 din Legea nr. 7/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
a.Adresa de însoţire a Senatului (din 09-04-2008)
b.Adresa iniţiatorului
c.Expunerea de motive
d.Forma iniţiatorului
e.Adresa Consiliului Legislativ (nr.529/21-11-2007)
f.Avizul Consiliului Legislativ (nr.1598/21-11-2007)
g.Punctul de vedere al Guvernului
PDF format - 3067 kb

283/2008 Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului (Pl-x 283/2008) - lege organică
Cameră decizională

- Comisia propune respingerea -
24-07-2008 Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială PDF format
11-07-2008 Avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi PDF format
18-06-2008 Avizul Comisiei pentru sănătate şi familie PDF format
05-05-2008 Adresa iniţiatorului PDF format - 25 kb
05-05-2008 Expunerea de motive PDF format - 44 kb
05-05-2008 Forma iniţiatorului PDF format - 45 kb
05-05-2008 Avizul Consiliului Economic şi Social PDF format - 26 kb
05-05-2008 Avizul Consiliului Legislativ PDF format - 76 kb
05-05-2008 Punctul de vedere al Guvernului PDF format - 105 kb
05-05-2008 Adresa Senatului PDF format - 54 kb
14-11-2007 Adresa iniţiatorului PDF format - 23 kb
29-08-2008 RAPORT asupra P.l.pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea în vederea creşterii copilului
a.Adresa comisiei (nr.173/23-07-2008)
b.Raport (nr.173/23-07-2008)
PDF format - 934 kb
06-05-2008 Forma primită de la Senat a P.l.pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea în vederea creşterii copilului
a.Adresa de însoţire a Senatului (din 22-04-2008)
b.Adresa iniţiatorului
c.Expunerea de motive
d.Forma iniţiatorului
e.Punctul de vedere al CES (nr.2317/10-12-2007)
f.Avizul Consiliului Legislativ (nr.1744/17-12-2007)
g.Punctul de vedere al Guvernului
PDF format - 3228 kb

240/2008 Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea OUG nr.97/04.10.2007 privind modificarea şi completarea Legii nr. 61/1993 referitoare la alocaţia de stat pentru copii (Pl-x 240/2008) - lege organică
Cameră decizională

- Comisia propune respingerea -
14-08-2008 Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială PDF format
11-07-2008 Avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi PDF format
22-04-2008 Adresa iniţiatorului PDF format - 20 kb
22-04-2008 Expunerea de motive PDF format - 26 kb
22-04-2008 Forma iniţiatorului PDF format - 16 kb
22-04-2008 Avizul Consiliului Legislativ PDF format - 78 kb
22-04-2008 Punctul de vedere al Guvernului PDF format - 90 kb
22-04-2008 Adresa Senatului PDF format - 52 kb
07-11-2007 Adresa iniţiatorului PDF format - 18 kb
28-08-2008 RAPORT asupra P.l.pentru modificarea şi completarea OUG nr.97/04.10.2007 privind modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 referitoare la alocaţia de stat pentru copii
a.Adresa comisiei (nr.153/13-08-2008)
b.Raport (nr.153/13-08-2008)
PDF format - 703 kb
24-04-2008 Forma primită de la Senat a P.l.pentru modificarea şi completarea OUG nr.97/04.10.2007 privind modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 referitoare la alocaţia de stat pentru copii
a.Adresa de însoţire a Senatului (din 16-04-2008)
b.Adresa iniţiatorului
c.Expunerea de motive
d.Forma iniţiatorului
e.Avizul Consiliului Legislativ (nr.1686/10-12-2007)
f.Punctul de vedere al Guvernului
PDF format - 2217 kb


285/2008 Propunerea legislativă de modificare şi completare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 44 din 14 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului şi a Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii (Pl-x 285/2008) - lege organică
Cameră decizională

- Comisia propune respingerea -
14-08-2008 Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială PDF format
11-07-2008 Avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi PDF format
18-06-2008 Avizul Comisiei pentru sănătate şi familie PDF format
05-05-2008 Adresa iniţiatorului PDF format - 22 kb
05-05-2008 Expunerea de motive PDF format - 23 kb
05-05-2008 Forma iniţiatorului PDF format - 23 kb
05-05-2008 Avizul Consiliului Legislativ PDF format - 135 kb
05-05-2008 Punctul de vedere al Guvernului PDF format - 80 kb
05-05-2008 Adresa Senatului PDF format - 54 kb
17-10-2007 Adresa iniţiatorului PDF format - 18 kb
28-08-2008 RAPORT asupra P.l.de modificare şi completare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 44 din 14 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului şi a Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii
a.Adresa comisiei (nr.172/13-08-2008)
b.Raport (nr.172/13-08-2008)
PDF format - 803 kb
06-05-2008 Forma primită de la Senat a P.l.de modificare şi completare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 44 din 14 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului şi a Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii
a.Adresa de însoţire a Senatului (din 22-04-2008)
b.Adresa iniţiatorului
c.Expunerea de motive
d.Forma iniţiatorului
e.Avizul Consiliului Legislativ (nr.1592/20-11-2007)
f.Punctul de vedere al Guvernului
PDF format - 2752 kb


69/2008 Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.3 al Legii 61 din 22 septembrie 1993 privind alocaţia de stat pentru copii (Pl-x 69/2008) - lege organică
Cameră decizională

- Comisia propune respingerea -
24-09-2008 Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială PDF format
11-04-2008 Avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi PDF format
25-02-2008 Adresa iniţiatorului PDF format - 23 kb
25-02-2008 Expunerea de motive PDF format - 26 kb
25-02-2008 Forma iniţiatorului PDF format - 24 kb
25-02-2008 Avizul Consiliului Economic şi Social PDF format - 22 kb
25-02-2008 Avizul Consiliului Legislativ PDF format - 142 kb
25-02-2008 Punctul de vedere al Guvernului PDF format - 78 kb
25-02-2008 Adresa Senatului PDF format - 71 kb
05-09-2007 Adresa iniţiatorului PDF format - 23 kb
25-09-2008 RAPORT asupra P.l.pentru modificarea şi completarea art.3 al Legii 61 din 22 septembrie 1993 privind alocaţia de stat pentru copii
a.Adresa comisiei (nr.56/23-09-2008)
b.Raport (nr.56/23-09-2008)
PDF format - 673 kb
26-02-2008 Forma primită de la Senat a P.l.pentru modificarea şi completarea art.3 al Legii 61 din 22 septembrie 1993 privind alocaţia de stat pentru copii
a.Adresa de însoţire a Senatului (din 21-02-2008)
b.Adresa iniţiatorului
c.Expunerea de motive
d.Forma iniţiatorului
e.Avizul Consiliului Legislativ (nr.1319/01-10-2007)
f.Avizul Consiliului Economic şi Social (nr.1917/15-10-2007)
g.Punctul de vedere al Guvernului
PDF format - 2840 kb

luni, octombrie 13, 2008

"Tănase şi Dinescu" - 10.10.2008


Stelian Tănase: Bun găsit. Mircea Dinescu, în primul rând Adomniţei a fost demis marţi. În sfârşit!

Mircea Dinescu: Noi l-am tocat... noi l-am omorât vinerea şi el a fost trimis pe năsălie marţi. Tot e bine.

Stelian Tănase: De ce atât de târziu? Băiatul acesta era absolut incompetent.

Mircea Dinescu: Mă, se ştie că la liberali există mai multe şcoli de gândire.

Stelian Tănase: A fost o propunere a grupului de la Iaşi.

Mircea Dinescu: Exact. Eu am spus încă de la început că la Ministerul Învăţământului ar fi fost nevoie de un domn. Al cărui cuvânt să te umple şi de farmec... adică... şi eu cred că ţara asta nu duce lipsă de domni. Prin tradiţie dacă poţi să pui un ciumete la nu ştiu ce alt minister, dar la învăţământ... Pe Adomniţei parcă îl vedeai cu scobitoarea între dinţi şi clămpănind... era clar că e în afara... şi eu aici m-am mirat de liberali că era vorba şi de imaginea partidului lor.

Stelian Tănase: Iar aici cu salariile profesorilor cu 50% a gafat monumental.

Mircea Dinescu: Eu care mai conversez ca şi tine cu premierul i-am spus, domne...

Stelian Tănase: Păi scrie presa că tu l-ai dat afară pe Adomniţei.

Mircea Dinescu: Eu n-am citit. Eu recunosc că i-am recomandat... în primul rând că mai e şi o vorbă, capul lui Moţoc.

Stelian Tănase: Chiar era vinovat, chiar era responsabil de ce s-a întâmplat.

Mircea Dinescu: De data asta Moţoc era chiar vinovat. Şi eu ştiu că Călin Popescu Tăriceanu este un om... câteodată prea bine educat, nu e dispus să scoată sabia, dar de data asta e bine că a făcut. Sigur că mai sunt două luni, îl ştiu şi pe actualul ministru... Anton Anton e un om mai înţelept...

Stelian Tănase: Dar ce să mai poată face până la 30 noiembrie? Nimic. Greşeala a fost că l-a numit pe Adomniţei.

Mircea Dinescu: După ce îl vezi spunând povestiri de 3 lulele unor copilaşi şi acolo împiedicându-se, gândeşte-te că el trebuia să spună o poveste frumoasă tuturor profesorilor din România. Dar s-a dovedit până la urmă că povestea era de adormit copiii şi de adormire a lefurilor. E bine că a fost trimis acasă... poate era mai bine mai devreme.

Stelian Tănase: Să vedem pe ce fond s-a produs povestea asta. De fapt e vorba de ... această isterie, care s-a declanşat în diferite zone...

Mircea Dinescu: Uite, să spun ceva, pe valul acesta de populism, deşi unii îl critică pe Călin Popescu Tăriceanu, trebuie să recunoaştem că a avut curajul să spună nu. Câţi profesori sunt în România? 500 de mii. Hai să le dăm...

Stelian Tănase: Sau să îi minţim.

Mircea Dinescu: Pe de altă parte, gândeşte-te ce dă Mircea Geoană, cu 25 de mii de euro... la oricine?

Stelian Tănase: Bani care nu sunt, să spunem clar. Cine se joacă aşa cu bugetul, e iresponsabil.

Mircea Dinescu: A fost cam penibilă chestia că după ce s-a votat...

Stelian Tănase: Unanimitate...

Mircea Dinescu: Şi te trezeşti a doua zi şi spune premierul că nu. A fost o chestie sănătoasă şi jos pălăria. Mie îmi era frică că Traian Băsescu o să fie destul de hoţ şi o să zică profesori, domne... iacă-tă că nu. Traian Băsescu a reacţionat bine.

Stelian Tănase: Trebuie să spunem că Traian Băsescu a avut astăzi un discurs care îndeamnă la calm, ceea ce nu e rău deloc.

Mircea Dinescu: Când te uiţi în jur ce se întâmplă, ce cutremur este, noi totuşi stăm bine. Mă, eu tot bântui... am umblat ieri pe la Brădişor, am văzut o păstrăvărie...

Stelian Tănase: Aud că tu ţi-ai făcut o păstrăvărie.

Mircea Dinescu: Da. Dar mă, ţara asta nu miroase a mort. E o ţară care are în ea un potenţial absolut demenţial.

Stelian Tănase: Dacă ne vedem de treabă şi nu intrăm în panică ca proştii.

Mircea Dinescu: Da, până la urmă te saturi şi cu o roşie, şi cu o brânză... la noi încă există, avem de unde creşte. Şi faptul că sunt încă oameni săraci... vreau să spun că e loc de mai bine. Şi aici există pericolul acum în toată lumea să cadă dreapta şi să vină o stângă populistă. Ar fi o mare prostie. Eu care sunt de stânga... şi pe mine nu mă deranjează dacă liberalii vor fi mai atenţi cu ce se întâmplă în jurul lor.

Stelian Tănase: Trebuie să spunem că dacă un guvern de dreapta pune economia pe şină şi produce resurse, de acolo poţi să dai nişte salarii.

Mircea Dinescu: După părerea mea acum un populism ar fi sinucigaş.

Stelian Tănase: Problema e că facem o inflaţie de te doare capul, am văzut sindicatele...

Mircea Dinescu: Sindicatele trăncănesc, am văzut câţiva. Unii sunt nişte demagogi ordinari, asta e realitatea. Mie mi-ar fi plăcut să existe în România o forţă a sindicatelor reală. Din păcate, sindicalismul românesc a pornit din mijloc, şi pe urmă s-au împotmolit, toţi liderii au devenit fie membrii unui partid de la guvernământ, fie s-au lipit undeva şi afaceri barosane... adică nu mai văd sindicalistul ăla mânat de resorturi curăţele.

Stelian Tănase: Într-un moment delicat, când faci asemenea presiune, este cum ţi-ai căuta răul singur. Cade moneda, face inflaţie, economia abia se ridică... şi atunci faci presiunea asta să măreşti salariile cu o cifră care nu se poate...

Mircea Dinescu: Am fost în Ungaria acum 2-3 săptămâni... mă, la noi e o ţară vie.

Stelian Tănase: Ungaria are mari probleme economice pentru că guvernul a dat nişte pomeni electorale la un moment dat. A fost un guvern de stânga şi le-a dat pomeni.

Mircea Dinescu: Orice ungur care munceşte în străinătate îşi depune banii acolo. Românii trimit banii acasă. Or, faptul că aici... căpşunari... am înţeles că nu mai e voie să le spui căpşunari că îi jigneşti. Faptul că, câteva miliarde de euro...

Stelian Tănase: Cei mai mari susţinători ai bugetului.

Mircea Dinescu: Pe de altă parte, muncitorii cu cârca de acolo, şi meşterii... e un exerciţiu care va conta foarte tare pentru România. Şi când se vor întoarce. Eu nu sunt pentru ideea domne, veniţi acasă, disperat.

Stelian Tănase: Asta e o prostie şi o demagogie.

Mircea Dinescu: E un populism ieftin...

Stelian Tănase: Ştii la ce mă gândesc? Aceşti oameni... Ştii că a fost o şedinţă comună Guvernul italian - Guvernul României... banii vin de acolo, biserica sau primăria ar trebui să aibă grijă de familiile astea, familiile care trimit bani. Pentru că au fost cazuri dramatice cu copii care nu fac şcoală, se sinucid...

Mircea Dinescu: Acum profesorii, cei universitari mai ales, au salarii destul de mari. E mai nasol tânărul care vrea să înceapă şi are salariu chiar mic.

Stelian Tănase: Cei care intră în învăţământ având salarii foarte mici, nu se mai apucă de învăţământ, se apucă de altă meserie. Şi se duce într-o bancă sau altundeva. Şi atunci cine intră totuşi în facultăţi? Oamenii mai slabi pregătiţi. Traian Băsescu a susţinut astăzi un discurs bun, acest îndemn la calm şi prudenţă...

Mircea Dinescu: Şi Isărescu. Mă, Isărescu e grozav. Gândeşte-te că acesta a stat la umbra leului... şi faptul că a avut curajul să bage pe piaţă... a anulat panica. Cât e Isărescu acolo, eu am încredere.

Stelian Tănase: Dar tu unde ai banii?

Mircea Dinescu: Eu nu-i ţin, cum am bani cum îi împart în stânga-dreapta... anul acesta pentru că e via tânără am cumpărat şi nişte struguri... în fine. N-am umblat niciodată să fac speculaţii din astea de bancă...

Stelian Tănase: Astăzi, Traian Băsescu a spus un lucru inexact, a acuzat marile salarii ale şefilor agenţiilor guvernamentale. Şi aici e un lucru foarte simplu. Dacă se dau salarii mici la nivelul Guvernului, nu va mai veni nimeni la stat, toată lumea va fugi la privat. Şi vom avea situaţia ca la Guvern, în agenţii să lucreze tâmpiţi plătiţi prost, sau corupţi.

Mircea Dinescu: Ştii care e pericolul? Că pare o demagogie. Asta chiar la Realitatea... arăţi un om sărman şi pe urmă ăia cu salarii mari. Pe de altă parte, ceva e în neregulă că un ministru care are 1000 de euro, are de 3 ori mai puţin decât un subordonat de-al lui.

Stelian Tănase: Da, dar aici sunt sporuri, sunt tot felul de diurne, îşi dau prime singuri...

Mircea Dinescu: Măi, întotdeauna mai ales în capitalism sunt oameni care ar trebui să câştige de 100 de ori mai mult decât alţii, dar cărora le merge mintea cu adevărat şi au performanţă. Dar nu ştiu în ce măsură cei de la noi sunt capabili.

Stelian Tănase: Problema e că dacă dăm salarii proaste în administraţia publică vor veni toţi tâmpiţii. Şi asta nu e în regulă.

Mircea Dinescu: Administraţia publică are o bubă pentru că cel mai adesea acolo au fost angajaţi oameni pe pile, nu pe competenţe. Aici e ceva... funcţionarul public ar trebui să stea la dispoziţia cetăţeanului, să te duci liniştit acolo... şi la poliţie, şi oriunde, în orice instituţie a statului. Or, de multe ori oamenii refuză să se ducă de sila de a nu îmbătrâni pe la cozi.

Stelian Tănase: Funcţionarii publici cer şi ei o mărire cu 50%.

Mircea Dinescu: Da, am văzut un sindicalist destul de antipatic şi greţos. Pe de altă parte, funcţionarul public trebuie să îşi asume şi o anumită demnitate, că nu e terchea-berchea, este funcţionar public al statului român. În clipa în care face grevă trebuie să facă chiar pentru ceva dramatic şi serios, nu că vrea să mai ciugulească ceva. După părerea mea, deocamdată funcţionarii publici consumă imens.

Stelian Tănase: Ai urmărit astăzi discuţiile dintre sindicate şi Guvern?

Mircea Dinescu: N-am urmărit.

Stelian Tănase: A reieşit că n-avem bani.

Mircea Dinescu: Încă o dată, foarte bine. Gândeşte-te, mai sunt două luni până la alegeri, putea să le dea. Nu le-au dat, jos pălăria. Au reacţionat bine în situaţia asta, în care o putea lua razna totul.

Stelian Tănase: România poate să evite acest tsunami financiar?

Mircea Dinescu: Da.

Stelian Tănase: A fost o săptămână neagră a burselor.

Mircea Dinescu: Eu cred că era până la urmă nevoie şi de o criză a capitalismului. Societatea trebuie să mai facă câte o boală ca să se vindece de ea.

Stelian Tănase: Publicitate. Am revenit.

Mircea Dinescu: Ideea ar fi următoarea. Noi am trăit cu mirajul acestei lumi a capitalismului, a Occidentului. Dar iată... în 17 ani de zile... bine, sigur că la noi a fost capitalism numai în anumite cartiere...

Stelian Tănase: Şi mai de cumetrie aşa.

Mircea Dinescu: Pe de altă parte, n-am fost deloc pregătiţi pentru această lume. Capitaliştii au fost o categorie restrânsă. Bişniţarul din colţ, securistul care mai călătorise prin lume, vaporistul... Pe de altă parte, capitalismul românesc a fost pe şmecherie. Nu vezi şi astea cu casele? Mulţi şmecheri au cumpărat de la bătrânei... şi acum vin şi iau cartiere întregi, parcuri... acesta e capitalismul. Nu ne-am aşteptat, credeam că e mai frumos. Pe de altă parte, nu trebuie să avem nostalgii. Am intrat într-o lume care e aşezată. Pe de altă parte, sigur, că la meseria noastră... noi nu ne putem plânge, de ce? Meseria noastră care era chiar libertatea, ne-o putem acum exercita fără nici o problemă. Deşi n-a fost uşor. În 1990 când am început să mişcăm la politicieni au fost mari cutremure atunci.

Stelian Tănase: În primul rând că oamenii erau fricoşi, nu aveau curaj... iar ei se simţeau ofuscaţi...

Mircea Dinescu: Şi acum în provincie, sunt orăşele în care au pus băieţii mâna pe ziarele locale, nu mişcă nimeni în front.

Stelian Tănase: Sorin Oprescu are 100 de zile de când e primar. Cu vezi tu?

Mircea Dinescu: Eu cred că a început bine. Are o şansă...

Stelian Tănase: Păi n-are consiliul cu el.

Mircea Dinescu: Nu. Dacă se ţine tare, va izbândi.

Stelian Tănase: A dat afară câţiva bandiţi de acolo, a adus alţi oameni, trebuie văzut ce fac...

Mircea Dinescu: E bine să îşi facă echipă. Că un primar nu trebuie să cânte şi la pian, să mânuiască şi mitraliera. Trebuie să aibă specialişti.

Stelian Tănase: Eu nu cred că în mandatul lui o să rezolve problema traficului în Bucureşti. Că maşinile se înmulţesc.

Mircea Dinescu: Nimeni n-a avut o viziune asupra României. Când te uiţi la filmele ălea de pe vremea lui Ceauşescu vezi că trecea o maşină pe oră.

Stelian Tănase: Luni seara a trebuit să plec de acasă...

Mircea Dinescu: Mă, s-au făcut nişte prostii fără de margini. Faptul că a fost barat centrul Bucureştiului şi multe bulevarde cu liniile de tramvai care vin din an în paşte... acolo ar fi trebuit făcute încă două benzi liniştit. Deci acest respect pentru linia de tramvai pe mine mă scoate din sărite. Încă o dată, te sufoci şi îţi mai pune o chestie. Îţi mai face un nod acolo. Pe de altă parte, ar fi trebuit gândit, miniştrii transporturilor, primarii...

Stelian Tănase: Cum crezi că se va descurca Sorin Oprescu? Pentru că are multe dosare nerezolvate de la trecutele primării...?

Mircea Dinescu: Nu ştiu. Eu îi urez succes. Mă, suntem o ţară îngăduitoare. E o ţară vie... România.

Stelian Tănase: Ţi-am adus o carte, Mâncăruri şi dulciuri de post.

Mircea Dinescu: De-ai ştii ce bine se poate găti de post acum! Mulţumesc!

Stelian Tănase: Dar tu găteşti din ele, sau doar le pui în raft aşa şi le ţii ca şi colecţie?

Mircea Dinescu: Mă, Paul Valerie avea o expresie... leul nu e decât o concentraţie de berbeci bine asimilaţi. Citeşti aici, asimilezi şi devii un leu al gătitului. Şi mai ales mâncărurile boiereşti.

Stelian Tănase: Case naţionalizate, cumpărate cu bună-credinţă, nu mai pot fi revendicate în natură. A decis miercuri Camera Deputaţilor.

Mircea Dinescu: Bine, aici suspectă e povestea pentru că vine exact de la barosanul barosanilor, Dan Voiculescu, care nu ştiu ce interese a avut aici cu aceste case. Sigur iar vorbim de statul care e porc şi a făcut marea eroare de a vinde nişte case care nu erau ale lui, şi mulţi oameni de bună-credinţă care erau chiriaşi acolo de ani de zile au cumpărat, şi s-au trezit într-o zi că altcineva i-a dat afară. Aici e o mică bubă, nu te duci la alimentară, cumperi salam şi vine unul pe stradă, domne, dă-mi salamul că e al meu. Deci aici statul a greşit. Pe de altă parte, aceşti proprietari au fost isterizaţi... pe urmă, amărâţii au fost daţi afară din case. Numai baştanii de prin Primăverii au mai rămas.

Stelian Tănase: Asta încalcă principiul proprietăţii, în primul rând.

Mircea Dinescu: Da, nu ştiu cum se va descurca justiţia.

Stelian Tănase: Cred că e un haos, cred că justiţia nu ştie pe baza căror legi sau reglementări să judece. Mircea, când va ieşi lumea din această criză financiar-bancară?

Mircea Dinescu: Nu sunt Mafalda să spun.

Stelian Tănase: Dar crezi că se agravează?

Mircea Dinescu: Eu cred că... capitalismul poate că avea nevoie de o criză, vorbesc de sistemul financiar, care nu prea mai avea legătură cu realitatea.

Stelian Tănase: Se calmează lucrurile?

Mircea Dinescu: Mă, după orice boală... societatea va merge înainte. Ce e interesant e că n-au apărut fenomene de stângism barbar, de revolte publice...

Stelian Tănase: Unii s-au repezit să critice capitalismul, mai ales intelectualii...

Mircea Dinescu: Mă, şi capitalismul trebuie criticat. În ultimă instanţă, simţul critic ţine de sănătatea omului. N-are rost să îi cântăm în strună.

Stelian Tănase: Putin zice: „Nu mai e vorba despre iresponsabilitatea unor persoane, ci despre iresponsabilitatea unui sistem". Medvedev: „Era dominaţiei unei economii şi a unei devize a devenit de domeniul trecutului odată pentru totdeauna".

Mircea Dinescu: Nici ruşii nu sunt nişte sărăcuţi, dimpotrivă. Că lor le place la ora asta că Americii îi e rău... pe de altă parte, nu se simte bine nici rusul că a băgat mulţi bani în băncile americane.

Stelian Tănase: Crezi că momentul de maxim a trecut şi că România e OK?

Mircea Dinescu: România n-a fost bolnavă. Chiar era într-o bâjbâire de asta luminoasă spre capitalismul european.

Stelian Tănase: Se pare că băncile se ţin bine.

Mircea Dinescu: Lucrez cu două bănci... n-am simţit o nelinişte în personalul... mi s-a părut că băncile sunt aşezate.

Stelian Tănase: Ţii banii în lei sau euro?

Mircea Dinescu: În lei. Pentru că poţi să cumperi cu ei. Leul e de-adevăratelea.

Stelian Tănase: Mulţumesc pentru participare. Noapte bună.

(Prin Monitoring Media, Realitatea TV -Tănase şi Dinescu, ora 22.00)

Transcript preluat de pe www.monitoring.ro


duminică, octombrie 12, 2008

ILIE GILBERT


Ilie Gilbert este aproape necunoscut societăţii româneşti, asta deşi este membru al Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR). Din rândurile AOSR fac parte personalităţi ştiinţifice din S.U.A., Canada, Franţa, Germania, Austria, Elveţia, Italia, Luxemburg, Ungaria, Bulgaria, China, Africa de Sud, Australia etc. din care 10 sunt din rândul oamenilor de ştiinţa români de peste hotare ca prof.dr. Emil Palade, laureat al premiului Nobel, prof.dr Anghel Rugina, prof. Irinel Dagan - SUA şi alţii.
În prezent, AOSR a intrat într-un proces de reevaluare a activităţii membrilor săi după criterii ştiiţifice internaţionale (ISI Thomson). În egală măsura se va tine cont, de asemenea, de implicarea ştiinţifică efectivă de-a lungul timpului in cadrul AOSR. Evaluarea este făcută de o Comisie agreată de conducerea Academiei Romane, condusă de Acad. Aureliu Emil Sandulescu (fost vicepreşedinte al Academiei Romane ăi actualmente vicepreşedinte AOSR).

Motivul pentru care scriu despre acest domn est eun eveniment semnalat de ziarul Gardianul:

Profesorul Ilie Gilbert vorbeste arta de a crea armonia

Profesorul Ilie Gilbert a lansat, ieri, la libraria „Mihail Sadoveanu”, volumele „Conviviologia. Stiinta Conviviului” si „Lider Master Class. Lideri si Liderati in 200 de ipostaze”. Conviviologia este un termen creat de insusi autorul si defineste stiinta si arta de a crea armonia. „O librarie este un templu al gandirii si devine o catedrala a gandirii cand se gasesc prieteni ai gandirii”, a spus autorul, bucuros ca a fost inconjurat de admiratorii sai. La eveniment au participat academicianul Razvan Theodorescu, Gelu Voican Voiculescu si fostul presedinte Ion Iliescu, pentru care Gilbert a lucrat, intre 1992 si 2004, ca si consilier. Iliescu a fost cel care a semnat prefata volumului „Stiinta Conviviului” despre care a spus ca este „o carte despre viata, despre relatiile umane si comunicarea umana”.
Th. S.(http://www.gardianul.ro)







Iată, de la faţa locului, relatarea domnului Ion Iliescu:

Vineri dupa-amiaza, Libraria Sadoveanu a gazduit lansarea volumelor „Conviviologia” si “Lider Master Class”, doua carti semnate de profesorul, cercetatorul, sociologul, jurnalistul si omul de spirit brazilian de origine româna Ilie Gilbert.

@089

Ilie Gilbert este cetatean de onoare al statelor Texas si Nebraska si membru al Academiei Oamenilor de Stiinta din România. . „Conviviologia”, subintitulata „Stiinta conviviului” , pe care am prefatat-o, este o carte despre viata si comunicare umana în care se vehiculeaza idei interesante, profunde si convingatoare.
Volumul reprezinta marturia unui carturar lucid despre stiinta intercomunicarii si interactiunii, despre stiinta de a crea armonia.

@084

„Conviviologia” este, pâna la urma, o modalitate de a iesi din izolare si suficienta, o solutie de a ne asculta si de a gândi împreuna marile teme ale contemporaneitatii. Cineva spunea ca exista doua tipuri de singuratati: a celor care vorbesc si a celor care nu asculta. Profesorul Gilbert vrea sa sparga aceasta paradigma, propunând dialogul asumat, într-un conviviu al pluralitatii, consensul realizat prin nevoia de unitate în diversitate. Sa speram ca viitorul îi va da lui dreptate si nu zgomotului parca atotprezent. Sunt numai cateva aprecieri cuprinse in prefata volumului. Cea de a doua carte a profesorului. Gilbert, „Lider Master Class”, subintitulata „Curajul de a gândi”, este prefatata de academicianul Razvan Theodorescu. In alocutiunea sa de la lansare, acesta a apreciat ca volumul reprezinta “o carte pentru viitor dedicata politicienilor care vor candida nu la alegerile actuale, ci la cele de peste patru ani”.

@092


Ilie Gilbert a adresat multumiri celor prezenti la lansare, numindu-i “prietenii sai”, subliniind totodata ca, “din punct de vedere al fapturii umane, pluralul voi nu exista decât din punct de vedere administrativ”.(http://ioniliescu.wordpress.com/)


(sursa: http://www.estantevirtual.com.br)

sâmbătă, octombrie 11, 2008

H.Purcell - King Arthur - Passacaglia (fragment)


vineri, octombrie 10, 2008

Invitaţie la teatru


LUME, LUME! "PREMIERĂ DE PREMIERĂ!", Premiere Assolutamente!. Deşi am voce groasă şi aş putea fi băiatul cu strigatul, nu am talent la potrivit cuvinte. Mai bine îl las pe domnul director să spună despre ce e vorba:

In aceasta seara, vineri 10 octombrie, ora 20,00, are loc premiera absoluta cu piesa INDRAGOSTITII, scenariu si regia Michele Modesto Casarin din Italia. Un spectacol de Commedia Dell’Arte cam ca la inceputul secolului al XVlea, cu tehnica actoriceasca splendida, cu multe gaguri si cu un fior special. Mi-a placut mult spectacolul si il recomand cu toata caldura. Este al doilea dintr-un proiect mai amplu care va cuprinde la sfarsit 4 spectacole. In iunie Michele va monta un Carlo Gozzi iar eu un Carlo Goldoni pentru a ilustra celebra polemica privitoare la Commedia. Este simgurul teatru din lume cred care si-a propus o astfel de abordare a unei teme de mare interes din teatrul universal, cum este Commedia Dell ‘Arte.

Actorii, cu exceptia Dorei Iftode, colega noastra de mai bine de 16 ani, sunt studenti ai anului II ai Facultatii de Teatru Spiru Haret, incadrati la noi in proiectul Scoala de Teatru Gestual, proiect in care au vazut, pana acum, luminile rampei spectacolele: Doamna cu catelul, Actorii, Maturatoarele. Urmeaza cel din seara asta si Acul Cumetrei Gurton care va avea premiera in 14 noiembrie.

Una peste alta, o stagiune care se anunta fulminanta.

Va astept pe toti cu mare dragoste!

Mihai Malaimare

www.masca.ro

amalaimare@yahoo.com

(http://malaimare.wordpress.com/)

joi, octombrie 09, 2008

Spu seeee lu' to va ră şa


Să vină ei să dea cu mătura!


PE si CE, sesizate cu privire la utilizarea catgutului nesteril din China Imprimare

(9 octombrie 2008)

Europarlamentarul PD-L Marian Zlotea a solicitat miercuri, în cadrul plenului Parlamentului European, demararea unei anchete în România cu privire la utilizarea în spitalele româneşti a aţei chirurgicale nesterile importată din China. Comisarul European pentru Sănătate Publică şi Siguranţa Alimentară, dna Androula Vassiliou, a fost sesizată de către Marian Zlotea în legătură cu această problemă gravă, care pune în pericol sănătatea şi siguranţa cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene. Mai mult, europarlamentarul PD-L a interpelat astăzi Comisia Europeană, prezentând situaţia şi întrebând dacă se va demara o anchetă la nivel european cu privire la importurile de produse care nu poartă marcajul CE dar sunt comercializate pe piaţă.

„Ministerul Sănătăţii din România ştia, încă din luna august, de această problema însă, în ciuda avertismentelor că aceasta ar putea provoca îmbolnăviri sau chiar decesul pacienţilor, nu a stopat acest lucru la timp. Semnalul de alarmă a fost tras abia după ce o pacientă a murit în spital din cauza unei infecţii, alţi pacienţi fiind în acelaşi pericol. Cred că acesta este un semnal de alarmă nu doar pentru România, ci pentru întreaga Europa. Este extrem de grav că tot mai multe produse aduse din China ridică semne de întrebare şi pun în pericol sănătatea şi siguranţa cetăţenilor europeni. Nu cu mult timp în urmă, am avut probleme şi cu dulciurile contaminate, fabricate cu lapte praf cu melamină, importate tot din China. Importăm produse din China pentru că sunt mai ieftine, dar cred că Europa trebuie să pună pe primul loc sănătatea cetăţenilor săi. Avem nevoie de măsuri urgente de verificare, pentru stoparea la timp a importurilor pe piaţa internă de produse ce pun în pericol sănătatea şi siguranţa cetăţenilor”, a declarat în Parlamentul European Marian Zlotea.

Europarlamentarul PD-L este unul dintre cei care privesc cu îngrijorare importurile de materiale sau substanţe medicale din China şi se teme că autorităţile sanitare române vor încerca să muşamalizeze acest scandal, mai ales că vinovatul principal este Ministerul Sănătăţii.
“Am constatat că jurnaliştii români sunt mult mai interesaţi decât sunt autorităţile să facă lumină în această chestiune. Medicii care au lucrat cu acel produs au declarat pentru o publicaţie din România că pachetele de aţă nu aveau inscripţionată sigla CE, deci nu aveau certificat de conformitate european, dar aţa respectivă avea o aprobare de la Ministerul Sănătăţii. Scopul certificării CE este de a scuti ţara utilizatoare de a mai testa loturile, care sunt verificate la producător după norme stricte, la nivel european. Certificatul garantează respectarea procedurilor europene de asigurare a calităţii şi securităţii produselor. Aprobarea de la minister avea valabilitate numai până la data de 1 ianuarie 2007, data intrării României în UE. Ulterior acestei date, se aplică o hotărâre de guvern care impunea normele europene. În cel mai fericit caz, această situaţie reflectă ignoranţa autorităţilor, care are consecinţe deosebit de grave. Oficialii Ministerului Sănătăţii trebuie să plătească această ignoranţă”, declară Marian Zlotea.

Biroul de presă
al Partidului Democrat Liberal
(sursa: http://www.pd.ro)

România face eforturi disperate pentru ca românii să creadă băncile sigure


BNR - conferinţă de presă Stere Farmache Joi, 09 Octombrie 2008 11:22

Stere Farmache: ... transparente şi echitabile, a fost decisă suspendarea şedinţei de tranzacţionare la ora 11.08. Măsura a fost luată în condiţiile în care cele mai multe din acţiunile tranzacţionate la bursă înregistraseră scăderi peste 12%, sub pragul prevăzut în reglementările bursei pentru suspendarea şedinţei de tranzacţionare. Considerăm că măsura e fundamentată, în drept şi în fapt, pentru că ne bazăm pe prevederile regulamentare. În fapt într-adevăr am constatat că erau semne ale unei pieţe care nu se mai putea desfăşura în mod ordonat, ori bursele trebuie să asigure o tranzacţionare echitabilă şi ordonată. Am întrunit de urgenţă consiliul BVB pentru a lua o decizie cu privire la reluarea şedinţei de tranzacţionare, am avut consultări cu participanţii, cu SIF-urile, în urma consultărilor a rezultat că marea majoritate a intermediarilor financiari opinează ca şedinţa să nu mai fie reluată astăzi.

Totodată am analizat în acest context şi evoluţiile recente din pieţele interne şi internaţionale şi apreciem că volatilitatea ridicată e normală pentru o piaţă emergentă şi e manifestată pe BVB datorită volatilităţii ridicate şi mişcărilor abrupte care au loc pe pieţele financiare internaţionale. Şi apreciem că acesta e principalul motiv pentru care astăzi preţurile au înregistrat o scădere generalizată. La nivel intern credem că economia păstrează în continuare un potenţial ridicat de dezvoltare de care pot beneficia companiile cotate la bursă, de asemenea am urmărit în ultimele zile opiniile autorităţilor cu privire la evoluţia pieţei financiare şi a economiei româneşti şi am primit asigurări că sistemul financiar autohton e unul solid. De altfel dacă urmărim evoluţia pieţei bancare observăm că în momentul de faţă cursul valutar se află într-o poziţie favorabilă, cursul euro-leu a început să coboare ceea ce înseamnă că investitorii trebuie să ia în calcul aceasta ca un element privind evoluţia pieţei financiare. De aceea consiliul BVB apreciază că în condiţiile în care pieţele financiare au cunoscut volatilităţi ridicate în aceste zile, investitorii pe piaţă ar trebui să arate prudenţă dar nu mai mult decât cea care e necesară având în vedere că până la urmă datele fundamentale sunt cele care trebuie să domine decizia de investiţie. După consultarea cu intermediarii, am decis ca şedinţa să nu fie reluată astăzi. Deja asistăm în acest moment pe pieţele financiare internaţionale la unele decizii care au făcut ca să se schimbe trendul pe multe pieţe financiare internaţionale. Credem că un răgaz de câteva ore e bine venit pentru investitori şi credem că în această perioadă vor putea să evalueze mai clar situaţia economiei, perspectivele de investiţii, trebuie să urmărească în continuare evoluţiile de pe piaţa bancară. Cursul valutar a fost întotdeauna un reper important. Semnalele în acest moment de pe piaţa valutară nu sugerează o stare de panică şi credem că piaţa bursieră ar trebui să fie dominată de sentimente economice fundamentale şi nu de cele emoţionale.

Reporter: Astăzi mai multe bănci au decis micşorarea dobânzilor şi se observă pe pieţele europene o revenire a burselor. BVB e închisă. Ce explicaţii le daţi investitorilor?

Stere Farmache: Suspendarea s-a făcut, a fost o decizie fundamentată în drept şi fapt, între timp evoluţiile pe pieţele financiare par să se schimbe şi cred că investitorii au nevoie de acest răgaz ca să digere aceste informaţii, să vadă că chiar pe pieţele internaţionale volatilitatea e ridicată, să gândească de două ori decizia de investiţie şi credem că perioada care a mai rămas şi noaptea care urmează poate fi un bun sfetnic şi reluarea tranzacţionării în şedinţa de mâine să se facă în condiţii bune.

Reporter: ...

Stere Farmache: Da, decizia de astăzi a fost dacă şedinţa de tranzacţionare se reia astăzi sau dacă se amână pentru mâine. Reluarea în acest moment a şedinţei e decisă pentru data de mâine pentru programul normal de tranzacţionare.

Reporter: ...

Stere Farmache: Nu cred că aceasta e o decizie care corespunde principiilor după care funcţionează o bursă de valori. Sunt burse care au luat astfel de decizii dar mi se par decizii cu conotaţie administrativă profundă. Cred că o bursă trebuie să ia deciziile de suspendare şi de reluare la tranzacţionare urmărind regulile după care funcţionează. Şi cred că atât timp cât observăm aceste reguli lucrurile se situează într-o stare de normalitate şi în acest moment nu cred că o suspendare a şedinţei de tranzacţionare pe o perioadă mai mare, ar fi o decizie potrivită pentru BVB.

Reporter: Credeţi că evoluţiile din ultima perioadă pun în pericol sănătatea companiilor listate?

Stere Farmache: Tocmai am făcut o analiză la care am invitat şi presa care a vizat rezultatele financiare şi evoluţiile societăţilor cotate la BVB pe primele 8 luni din acest an. Rezultatele pe primele 8 luni din 2008 sunt în creştere faţă de 2007. Prin urmare, cred că ceea ce poate sugera investiţia stă în situaţiile financiare ale companiilor.

Reporter: ...

Stere Farmache : Cred că decizia BVB de a suspenda tranzacţiile trebuie privită ca o decizie normală, nicidecum nu e o decizie care să inducă un sentiment de panică, bursele îşi întrerup activitatea în situaţiile când condiţiile de piaţă o cer şi e decizia pe care BVB a luat-o astăzi, dar în nici un caz ea nu e menită să sugereze o situaţie de panică, dimpotrivă, decizia e menită să dea un răgaz investitorilor şi să evite momentele de panică, să privească mai mult şi în profunzime situaţia la nivel micro şi macro economic şi din acest punct de vedere credem că un răgaz de timp în care investitorii să perceapă realităţile de pe pieţele internaţionale, de pe piaţa locală, acest răgaz e bine venit.

Reporter: Există vreo măsură care ar putea să o ia Guvernul sau vreo altă autoritate pentru a ...?

Stere Farmache: Sigur că toate guvernele din lume au manifestat preocupări cu privire la evoluţia pieţelor financiare. Acolo unde bursele au atins un nivel de dezvoltare remarcabilă aceste decizii au fost foarte vizibile şi substanţiale. Cred că instituţiile financiare din România şi autorităţile din România s-au aplecat asupra acestor evoluţii ale BVB, deciziile cu privire la fiscalitatea pe piaţa de capital cred că reprezintă un semn de încredere pentru piaţa de capital, pentru evoluţia BVB şi pentru încurajarea investitorilor de a utiliza mecanismele pe care această piaţă le pune la dispoziţie. În plus, cred că prezenţa pe BVB a unor companii de o talie mai mare şi care să aibă o reprezentativitate mai mare ar fi redus mai mult volatilitatea pe care am văzut-o în aceste zile. Dar sunt parametri care în aceste momente pot fi văzuţi şi pe alte pieţe.

Reporter: Aţi luat în discuţie sau vi se pare oportună o ridicare a variaţiei de preţ, în loc de suspendarea şedinţei?

Stere Farmache: Cred că atâta vreme cât pragul la care se declanşează suspendarea şedinţei, e de 12%, măsura ridicării tunelului nu ar avea un efect practic. Pentru că ridicarea tunelului ar conduce la o forţare a acestui prag de 12%. Dar evident că în aceste zile bursa se uită la toţi parametri de funcţionare astfel încât să fim o piaţă flexibilă şi pe de altă parte şi o piaţă care să asigure mecanisme sigure, transparente şi clare pentru investitori. Schimbarea regulilor jocului şi parametrilor de funcţionare a bursei trebuie să se facă astfel încât investitorii să nu fie surprinşi şi bursa va lua orice decizie e necesară pentru ca piaţa să funcţioneze normal şi transparent în continuare.

Reporter: Regulamentele vă permit în acest moment o ridicare a variaţiei de preţ? Spre exemplu într-o anume şedinţă bursieră.

Stere Farmache: Regulamentele permit astfel de modificări, însă trebuie să fie nişte motive foarte bine circumstanţiate.

Reporter: ...

Stere Farmache: Cred că... în primul rând investitorii şi publicul larg nu trebuie să privească suspendarea tranzacţiilor la BVB ca o decizie care să creeze panică. Nu acesta e motivul, nu aceasta a fost cauza care a stat la baza acestei suspendări a şedinţei. Sunt, chiar şi pieţe dezvoltate care au prevăzute astfel de decizii în reglementările proprii. Deci în nici un caz nu aceasta e intenţia bursei şi nu acesta e motivul principal. Trebuie luată această decizie ca o măsură de normalitate, care să asigure o funcţionare normală a pieţelor, o funcţionare corectă în care investitorii să se poată exprima liber. Pe de altă parte, trebuie să înţelegem că BVB e o piaţă în creştere, e o piaţă emergentă şi e o piaţă care probabil resimte mai mult câteodată şocurile de pe pieţele internaţionale. Într-adevăr în perioada de până acum am văzut pe bursele străine volatilităţi foarte ridicate. Deci mesajul pe care noi îl dăm către investitori, e acela că nu trebuie să fie dominaţi de panică, trebuie să privească deciziile bursei, ca decizii care sunt menite să protejeze interesul public, decizii care să asigure o funcţionare eficientă a pieţelor. Faptul că BVB are o dimensiune mai mică, acesta e probabil unui din motivele pentru care resimte câteodată mai acut aceste şocuri. Dar BVB cred că e o bursă tânără, în maturizare, în dezvoltare şi cred că se va consolida şi pe măsură ce vom atrage la cota bursei companii de talie mai mare BVB va deveni din ce în ce mai solidă. În nici un caz perioadele prin care trac pieţele financiare şi inevitabil BVB, nu trebuie să descurajeze companiile financiare care doresc să atragă bani de pe piaţa de capital, pentru că în esenţă rolul pieţelor financiare este de a fi vehicule de investiţii şi de a asigura finanţări pentru companiile financiare. Dacă bursa traversează o perioadă mai interesantă, aceasta nu trebuie să descurajeze pentru că istoric şi tradiţional bursele şi-au îndeplinit cu succes misiunile pentru care s-au creat.

Reporter: ...

Stere Farmache: Nu, până în momentul de faţă nu am primit nici o aplicaţie de delistare de la cota bursei şi cred că dacă ar exista o astfel de intenţie, astfel de societăţi şi-ar reduce substanţial şansele de a se finanţa de pe piaţa de capital.

Reporter: Care din companiile listate la bursă are probleme destul de mari în momentul de faţă?

Stere Farmache: Nu avem astfel de informaţii.

Reporter: ...

Stere Farmache: Sigur că dincolo de aspectele tehnice care ţin de funcţionarea în mod ordonat a pieţelor, astfel de decizii au şi o astfel de componentă care până la urmă dau o perioadă de timp investitorilor să gândească de două ori atunci când ia o decizie pe pieţele financiare. În plus cred că în momentul de faţă investitorii având în vedere istoria recentă a bursei, nu sunt atât de căliţi, atât de rodaţi şi probabil că o astfel de decizie îi va ajuta să îşi consolideze mai bine deciziile. Vă mulţumesc.

(Prin Monitoring Media: Money Cheannel - Business Line , Ora: 14:00)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro

marţi, octombrie 07, 2008

Bolivia, o ţară cunoscută din filme


Treptat preluăm acumulat informaţia care ne parvine prin filmele americane. Şi uite aşa ajungem să ne imaginăm Bolivia ca pe o ţară plină de activităţi ilicite, cu un fel de lagăre de muncă împrejmuite cu echipamente militare şi mulţi soldaţi paramilitari. Apoi vin eroii americani şi dau ici şi colo nişte mine cu timer, trag de precizie, mai cade un foişor, mai sare în aer un camion, un butoi cu motorină, mai întorc faţa la spate la câte un soldat care nu este tulburat de faptul că în jurul lui e iad şi stă impasibil şi îşi fumează ţigara în postul lui... Ce face un bolivian când vine soldatul american şi îi dă în curtea lui cu desfăşurări apocaliptice de violenţă? Aleargă de colo în colo şi strigă Rápido, rápido (întotdeauna de cel puţin două ori) şi apoi se reped în toate direcţiile precum găinile decapitate, mai rar câte un vamos, şi numai în filme de calitate se aude şi un Larga vida a la Revolución. În rest bolivienii par limitaţi, fumează mult ţigări fără filtru, beau multă băutură proastă, schingiuiesc americani, dar fără talent pentru că americanii nu spun nimic, au cicatrice şi sunt arşi de soare pe sub cămaşa cu mânecile suflecate şi mereu udă de transpiraţie virilă. Capii gloatei boliviene au întotdeauna cea mai tare femelă boliviană, uneori blondă şi foarte albă, dar de calitate superioară, alături de care trăiesc cea mai fierbinte relaţie de dragoste, cu şampanie scumpă şi nesfârşite vorbe drăgăstoase care conţin mai ales cuvintele mi amor.

Iată însă că Bolivia este departe de a fi formată din oameni cu vocabular limitat la 10 cuvinte.
Interesul meu brusc pentru Bolivia a fost prilejuit de abordarea subiectului de către europarlamentarul Gabriela Creţu. Dar până a ajunge acolo, iată nişte date despre Bilivia preluate pe calea citării din wikipedia:

Bolivia este o ţară din America de Sud, cu o suprafaţă de 1.098.581 kilometri pătraţi, o populaţie de 8,8 milioane de locuitori, având conducerea administrativă împărţită între două oraşe importante: Sucre (capitala legală şi sediul puterii judiciare) şi La Paz (sediul guvernului).

Bolivia are 8,8 milioane de locuitori, cu o densitate a populaţiei de 8 persoane pe km pătrat, din care 60,8 % populaţie urbană şi 39,2 % populaţie rurală. Sporul natural este de 2,4 %.

Aproape 70 % din populaţia Boliviei e compusă din nativi americani, dintre care Quechua 30 % şi Aymara 25 %. Alte grupuri de indigeni cuprind Guarani, Mojeno şi Chimane. Aproximativ 25 % din locuitori sunt metişi (moştenitorii amestecului rasei europene cu indigenii), iar 5 % din populaţie îl reprezintă urmaşii europenilor. Principalele oraşe sunt: La Paz (1.200.000 locuitori), Santa Cruz (694.616), Cochabamba (404.102), Oruro (183.194), Sucre (120.000) şi Potosi (112.291). Există trei limbi oficiale: spaniola (folosită în administraţie, învăţământ şi afaceri şi vorbită ca primă limbă de 30 % din locuitori), Quechua şi Aymara.

Bolivia e una din cele mai sărace naţiuni din America de Sud, cu o adâncă prăpastie între elita bogată şi miile de ţărani care practică o agricultură de subzistenţă pe majoritatea ţinuturilor înalte, sterile, din jurul La Pazului. Începând cu 1985 s-au luat măsuri de reducere a cheltuielilor guvernamentale şi de liberalizare a comerţului, astfel că a început o perioadă dificilă de restructurări. Creşterea economică actuală este încurajatoare.

Bolivia are suficiente resurse de petrol şi gaze naturale pentru necesităţile proprii şi exportă chiar gaze în Argentina. Alte resurse includ: cositor, zinc, argint, aur, plumb, antimoniu şi tungsten. Industria minieră este una dintre cele mai importante. Alte ramuri includ industria alimentară şi în special pe cea producătoare de cafea, industria textilă şi a lemnului, a confecţiilor, tutunului şi artizanatul. Industria ilicită de droguri (există plantaţii de coca din care se obţine cocaina) furnizează 15 % din venituri. Agricultura (inclusiv fondul forestier şi piscicol) furnizează 21 % din PIB. Principalele culturi sunt: cafeaua, coca, bumbacul, porumbul, trestia de zahăr, orezul, cartoful, lemnul. Resursele provenite din agricultură sunt suficiente pentru asigurarea hranei populaţiei. Bolivia exportă metale, hidrocarburi, cafea, soia, zahăr şi lemn, în principal în Argentina, SUA, Marea Britanie, Peru şi Brazilia, importând alimente, petrol şi bunuri de consum din SUA, Brazilia, Japonia, Argentina, Germania şi Chile.(http://ro.wikipedia.org/)

Şi acum articolul scris de doamna Gabriela Creţu din ziarul Cronica Română:


Cum am prins democratia liberala cu ocaua mica
Gabriela Cretu

In regimurile democratice, legitimitatea de a pune in practica un program de guvernare vine din sprijinul majoritatii obtinut in alegeri libere si corecte. Majoritatea este inteleasa strict tehnic – cincizeci la suta plus unu dintre voturile exprimate; merge si cu mai putin daca nu se opun ceilalti... Faptul ca absenteismul este uneori foarte ridicat si ca, in realitate, o mica parte a cetatenilor decide pentru intreaga societate nu naste indoieli majore in privinta legitimitatii; a nu participa este considerat un act de libertate. Asa se intampla in absolut toate situatiile in care votul celor multi serveste intereselor celor putini, in care majoritatea accepta cuminte ca o minoritate sa impuna regulile.
Atunci insa cand – rareori – majoritatea decide sa puna propriul interes in prim plan, lucrurile se schimba radical. Este dificil de imaginat la ce contorsiuni mentale se supun unii pentru a dovedi ca ceea ce este nu este sau ca alte reguli decat cele cu care ne-am obisnuit ar trebui sa se aplice in cazul respectiv.
Votul trebuie sa fie universal! Toti accepta acest drept cat timp bogatia este privatizata iar politica este considerata ultima dintre activitati. “Marii democrati” isi arata insa slabiciunea convingerii de indata ce omul de rand redescopera ca este cetatean, revalorizeaza politica, se organizeaza si reuseste sa castige puterea. Propunerea ca accesul la hrana, ingrijirea sanatatii si educatia sa fie considerate drepturi de care fiecare sa se bucure il irita pe “democrat”. Ideea ca nu exista democratie fara o anume socializare a bogatiei intrucat polarizarea economica excesiva o submineaza, il transforma pe marele democrat liberal in fascist deschis. Drept urmare, organizeaza o lovitura de stat.
Aprecierile de mai sus nu stralucesc prin originalitate. In schimb, in aceste zile le-am experimentat inca o data adevarul de netagaduit.
Parlamentul european are delegatiile printre organismele permanente, alaturi de grupurile politice si comisiile de specialitate. La prima vedere, ele au trasaturi comune cu ceea ce la noi sunt grupurile de prietenie cu alte tari. In practica, ele difera. Activitatea lor suplineste in mare masura lipsa unei politici externe europene comune si, drept urmare, este mult mai intensa, continua, bine organizata si constituie baza deciziilor privind adoptarea acordurilor de asociere, dezvoltarea programelor de cooperare etc. Uneori, misiuni mai dificile trebuie duse la bun sfarsit; razboaie, catastrofe naturale, lovituri de stat sau razboaie civile inca se petrec, din pacate, pe pamant... Cea mai delicata misiune a saptamanii trecute – “saptamana de delegatii” in calendarul parlamentului – a fost Bolivia, fara indoiala.
Tara trece printr-un moment istoric. Timpurile se schimba dar nu-si dau toti seama... Bolivia difera de celelalte tari latino americane prin faptul ca are o populatie de origine indigena majoritara si o populatie care traieste sub limita de saracie, de asemenea majoritara. Cele doua parti se suprapun dar nu sunt identice. Cu aproape trei ani in urma, o miscare politica reprezentand interesele reunite ale celor doua majoritati a castigat, democratic, alegerile. Evo Morales a devenit primul presedinte indigen din istoria Americii Latine.
Opozitia, formata din cei care au detinut mereu puterea politica si o detin inca pe cea economica, a incercat totul pentru a bloca reformele pentru care Evo Morales a fost ales. Interesele economice autohtone si straine fac alianta cu rasismul. Este greu de acceptat un presedinte de stanga; dar un indian aymara este deja exagerat...
Evo castiga totusi, in august, referendumul revocatoriu cu 67,4% la o rata de participare intre 80 si 90% in toata tara. Ultima solutie, o contrarevolutie. Cum insa chiar si contrarevolutiile necesita un sprijin popular masiv, s-a ales o alta cale, clasica in America Latina – o lovitura de stat. In departamentele mai bogate, declarate autonome, s-au ocupat, cu violenta, institutiile publice, aeroporturile, instalatiile prin care Bolivia exporta gazul. Miscari de extrema dreapta actioneaza dupa retete cunoscute; un grup de tarani este masacrat in timpul unei manifestatii.
Armata insa nu intoarce armele. Este unul dintre rarele cazuri cand nu-i serveste pe cei bogati. Tensiunea e maxima la mijlocul lui septembrie. Solidarizarea tuturor statelor latino-americane cu guvernul de la La Paz duce la esecul incercarii. Nu si la o solutie a conflictului. Guvernul deschide calea unui dialog; opozantii nu au alta cale. Uniunea Europeana este acceptata ca observator la negocieri. Reprezentantii permanenti ai Comisiei si Troicii sunt acolo. Misiunea parlamentara s-a intors in aceasta noapte. A fost greu dar cu folos...(http://www.cronicaromana.ro)

Vă invit să vă gândiţi... cu ce diferă real Bolivia faţă de noi.

Teoria Discursului


Am dat de aceste filmuleţe căutând memoria unei vieţi asumate...
Ce înseamnă un orator? Un om care vorbeşte. Ce înseamnă un Orator? Un om care vorbeşte cu talent. Discursul în sine are însă două valenţe, una este din spatele pupitrului, cealaltă în faţa pupitrului.





Adrian Năstase: Oamenii cu adevarat remarcabili pe care ii cunoastem in timpul vietii ne fac sa ne cutremuram la gandul ca toate vietile sunt datoare cu un sfarsit. Un sentiment asemanator am eu acum, cand am aflat de moartea unui prieten - Ion Smedescu. Am pierdut un mare creator de scoala. Am pierdut oglinda care facea virtutea sa para naturalete. Am pierdut un OM, mai degraba decat orice altceva. Sfarsitul vietii, la fel ca si sfarsitul unei carti, este urmarea logica a inceputului. Si nimic nu poate interveni in acest circuit in afara de parerile de rau inerente. Indiferent de varsta, de reusitele noastre sau de oamenii pe care ii lasam in urma, exista un moment in care chiar si oamenii remarcabili trebuie sa plece.
Toate cunostintele acumulate de om ii fac moartea cu atat mai dureroasa, pentru ca lasă un gol cu atat mai mare in urmă. Ion Smedescu lasa un gol nu numai la Universitatea Romano-Americana, ci si in sufletele familiei si prietenilor sai. Dumnezeu sa-l odihneasca!
(http://nastase.wordpress.com/)

Şi eu cred că a fost un om care a rămas în memoria studenţilor. Văzând bogăţia de înregistrări la un banal discurs, aş spune că este chiar un personaj central în memoria studenţilor săi. Sunt sigur că a oferit multor oameni amintiri plăcute.
Dumnezeu să-l ierte!

Auzi băi! Control the pain, chickenhead !

luni, octombrie 06, 2008

Curtea Constituţională din România


COMUNICAT DE PRESĂ

1. În şedinţa din data de 1 octombrie 2008, reluând dezbaterile asupra celor două sesizări de neconstituţionalitate a unor articole din Regulamentele celor două Camere ale Parlamentului, formulate de un număr de număr de 52 de deputaţi, respectiv 25 de senatori, în temeiul art.146 lit.c) din Constituţie, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, s-a pronunţat după cum urmează:

În privinţa dispoziţiilor art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8 din 24 februarie 1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.35 din 16 ianuarie 2006, potrivit cărora cererea privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului "[...] se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor", Curtea a constatat că acestea contravin art.76 alin.(2) din Constituţie, care - stabilind reguli esenţiale ale procedurii legislative - prevede că "Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră".

Din aceleaşi considerente, Curtea a declarat neconstituţional şi textul art.150 alin.(3) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr.28 din 24 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.948 din 25 octombrie 2005, care prevede că"hotărârea" privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul majorităţii senatorilor".

Potrivit art.147 alin.(1) din Constituţie, dispoziţiile din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Deciziile se aduc la cunoştinţa Camerei Deputaţilor, respectiv a Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

2. În cadrul aceleiaşi şedinţe, Curtea a examinat cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea legiuitoare şi cea executivă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte, sesizare formulată de primul-ministru al Guvernului României, în temeiul art.146 lit.e) din Constituţie.

Prin respectiva cerere, Curţii i s-a solicitat să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională care "s-a produs ca urmare a pronunţării unor hotărâri judecătoreşti", cu încălcarea competenţelor stabilite prin Constituţie, precum şi că hotărârile menţionate "sunt lipsite de efecte juridice."

Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins cererea ca fiind inadmisibilă, întrucât niciuna din atribuţiile sale nu prevede o asemenea competenţă, care este limitativ şi expres precizată de art.146 din Constituţie şi de legea sa organică (nr.47/1992). Or, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art.129, hotărârile judecătoreşti nu pot fi cenzurate decât prin exercitarea căilor de atac, în condiţiile legii.

Decizia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Înainte de publicare, aceasta se comunică Guvernului României, Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintelui României şi celor două Camere ale Parlamentului.

3. De asemenea, Curtea a luat în dezbatere sesizarea formulată de un număr de 60 de deputaţi, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţie, cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, în redactarea adoptată de Parlamentul României ca urmare a reexaminării legii, în condiţiile art.77 alin.(2) din Constituţie.

În esenţă, autorii sesizării au invocat încălcarea prevederilor constituţionale sus-menţionate, prin aceea că legea a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului fără a ţine seama de conţinutul cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României, întrucât unele texte din legea trimisă la promulgare au fost scoase din conţinutul legii la data reexaminării, iar altele au fost introduse, ca noi, cu toate că nu au făcut obiectul cererii de reexaminare.

Examinând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea a constatat, cu unanimitate de voturi, că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, este constituţională, întrucât textele eliminate sau nou introduse cu ocazia reeexaminării legii - având legătură cu cele sesizate în cererea formulată de Preşedintele României - nu încalcă prevederile art.77 alin.(2) din Constituţie.

Decizia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se comunică Preşedintelui României, în vederea promulgării legii, în condiţiile art.77 alin.(3) din Constituţie.

* * *

Potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, de la data publicării, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

BIROUL DE PRESĂ AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

DNA...


03 octombrie 2008
Nr. 251/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de inculpaţii:
- ION MIGDAL şi MIALCA SANDU, ambii recidivişti, în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, respectiv trafic de influenţă în formă continuată.
- FERKI SANDU în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă
- BALINT LIDIA în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă
Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că, în perioada mai – septembrie 2008, Mialca Sandu, cu sprijinul inculpaţilor Migdal Ion şi Ferki Sandu, a pretins şi primit de la mai multe persoane, sume cuprinse între 10.000 euro şi 30.000 euro lăsând să se creadă că au influenţă pe lângă judecători ai Curţii de Apel Bucureşti şi ai Tribunalului Bucureşti care au competenţa să dispună cercetarea în stare de libertate a unor inculpaţi deţinuţi în penitenciare.
Astfel, Mialca Sandu şi Ion Migdal au primit de la Balint Lidia suma de 30.000 euro lăsând să se creadă că au influenţă asupra magistratului Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, desemnat în luna mai 2008 cu judecarea cererii de eliberare condiţionată formulată de Balint Ion, zis „Nuţu Cămătaru”, pentru a determina eliberarea acestuia din penitenciar.
De asemenea, Mialca Sandu ajutat de Ferki Sandu a primit suma de 25.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, desemnaţi cu judecarea recursului la încheierea de arestare a inculpatului Al Dulaimi A Mohamad (cercetat pentru trafic de migranţi), pentru a determina cercetarea în stare de liberate a acestuia.
Inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală iar la data de 2 octombrie 2008, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea inculpaţilor Ion Migdal şi Mialca Sandu pe o perioadă de 24 de ore. La data de 3 octombrie 2008, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea celor doi inculpaţi pe termen de 29 de zile.
Cei doi inculpaţi arestaţi sunt recidivişti, fiind condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de stupefiante.
Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
La instrumentarea acestui dosar procurorii au colaborat cu Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

sâmbătă, octombrie 04, 2008

Restituiri spirituale


Ziarul Lumina vorbeşte despre două importante restituiri spirituale. Am hotărât să preiau acest articole pentru că m-au impresionat respectul pentru credinţă.

„Îmi doresc foarte tare să îl văd adus acasă pe Sfântul Ioan Iacob“
Maica Taisia în camera de protocol a stăreţiei Mănăstirii Ţigăneşti, locul unde şi-a făcut cea mai mare parte a ascultării de monahie

„Îmi doresc foarte tare să îl văd adus acasă pe Sfântul Ioan Iacob“

George ANICULOAIE Sambata, 04 Octombrie 2008

Nu lipseşte de la nici o slujbă. Totdeauna vine printre primele la biserică. Se aşază cu trupul ei mic şi uscat de greutatea anilor în prima strană de lângă sfântul altar. Este atentă la fiecare moment al slujbei, nu îi scapă nici o mişcare. Este un „tic profesional“, mult timp a fost mare eclesiarhă la Mănăstirea Ţigăneşti. Se ocupa de tot ceea ce ţinea de cultul divin din cadrul mănăstirii. Cum greşea cineva la strană, imediat venea şi îl dojenea. Chiar şi preoţii mai tineri, lipsiţi de experienţă, primeau sfaturi şi chiar mustrări de la maica Taisia. A fost o femeie curajoasă şi iute. Când îşi punea în cap să facă ceva, nu mai dădea înapoi. Şi acum are un mers sprinten, asta şi datorită Sfântului Ioan Iacob. Viaţa ei ca monahie se împarte în două: aici, în România, la Mănăstirea Ţigăneşti, şi la cele două biserici din Ţara Sfântă, Biserica „Sfântul Gheorghe“ din Ierusalim şi Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ de la Iordan.

În continuare, vă lăsăm în compania vorbelor maicii Taisia. Modul cum a povestit şi bucuria exprimată prin intermediul cuvintelor nu pot fi transmise, decât reproducând exact înregistrarea celor povestite.

„Bine. Vă spun aşa. Părinţii mei locuiau în Bucureşti. Am fost de neam de bulgari. M-am născut în Bucureşti, în 1920. Am avut o soră şi un frate, el a murit de copil. Doar eu am intrat în mănăstire. Numele din lume era Vasilica Giurgiuveanu. Aveam aici în mănăstire sora mamei mele, care era călugăriţă. Cu ea mai stătea încă o maică, cu care se înţelegea foarte bine şi le spuneam la amândouă mătuşi. Mama mă aducea la ele când eram mică. Într-un an, m-a adus şi nu am mai vrut să plec acasă, aveam patru ani. Jucării nu prea aveam, dar nu mă plictiseam. Îmi plăcea, eu doream să mai stau, dar mama mă voia acasă. Mătuşa îmi zice: «Du-te. Să nu zică că te ţin cu forţa». Aveam şase ani, când m-a luat mama acasă. Eram bondocuţă, aşa cum sunt şi acum.

„Ştie mama!“

Când eram acasă, mă duceam la biserică în duminici şi sărbători. Uneori venea şi mama, dar mergeam şi cu vecinele. În această perioadă mă frământam cum să fac eu să vin înapoi la mănăstire. Aveam doar şase ani şi jumătate. Şi îmi vine în minte să fug. Îmi era dor de maici. Ce am făcut? M-am dus duminică la biserică. Lângă mine, o credincioasă. Şi îi spun: «Nu vrei să mergi cu mine undeva? Nu mai ţin minte drumul aşa bine». «Unde vrei să mergi?», îmi zice. «Poate pe la vreo mănăstire», nu i-am spus Ţigăneşti. Creştina: «Păi să merg cu tine, să nu te las singură să te duci».

Noi stăteam în Griviţa, biserica era aproape de casă. De acolo am mers pe jos până la Băneasa. «Bine maică, unde vrei să ajungi? Eu te-am adus până aici». «Hai să mai întrebăm pe cineva». Trece pe lângă noi un faiton, care transporta lapte, cu o creştină în el. Bătrâna o strigă: «Uite, ţaţo, - aşa se vorbea atunci - vrea copila asta să meargă la o mănăstire, dacă găseşti una mai aproape, să o iei cu tine». «Dar unde să o duc, e prea mică. Ştie mama ei?». Dar eu am şi minţit, «Ştie mama!», dar ea nu ştia nimic.





„Unde mergi?“ „La mănăstire!“

M-a dus până la Tâncăbeşti. «Până aici merg, trebuie să mă duc într-un sat», îmi spune. «Bine, lasă că mă descurc». Ştiţi ce curaj am avut... Imens! De fapt toată viaţa am avut curaj. Şi stau acolo, până vine o căruţă, cu oameni care transportau butoaie de vin. Îi opresc, «Măi, nene, ia stai niţel! Unde mergi?», «Înspre Ploieşti». «Bine. Nu vrei să mă iei şi pe mine?». «Unde vrei să mergi, fetiţo?», strigă la mine. «La mănăstire!». M-am urcat în spatele căruţei. Ei stăteau în faţă, şi mai luau câte o duşcă de vin. Vroiau să îmi dea şi mie, «Nu beau, lasă-mă în pace!». Am mers, am mers, s-a făcut spre seară, începea să se întunece.

Aici, la şoseaua naţională, cum faci spre mănăstire, era o cârciumă. O ştiam. Şi îi spun: «Lasă-mă aici, nene, că mă duc la cineva aici». Am intrat în cârciumă. Era o femeie care vindea acolo. «Mă primiţi în seara asta? Nu mă pot duce până în mănăstire acum, că e seară». M-a oprit. Am mâncat nişte sărmăluţe bune... Foame îmi era, pentru că nu mâncasem toată ziua. M-a băgat într-o cămăruţă şi m-am culcat. Cârciumăreasa mi-a recomandat să mă duc cu poştaşul în mănăstire, dar i-am răspuns «mă duc şi pe jos, pentru că ştiu drumul». Când s-a luminat de ziuă niţel, m-am spălat repede, m-am îmbrăcat şi am ieşit. «Ce faci, pleci?», mă întreabă ea. «Lasă că ştiu drumul. Eu îţi mulţumesc, să trăieşti, bogdaproste că m-ai ospătat», îi strig din mers.

„Ihhh! Tuşico, vine mama!“

Ajung la mătuşa mea, intru prin faţă. Maica Acachia, nu mătuşa, iese să stingă lampa, că deja se terminase noaptea. Dă cu ochii de mine. «Ce-i cu tine?», s-a speriat. «Cum ai venit? Cu cine ai venit?». «Uite aşa cum mă vezi». «Vai de mine!!!». «Ce o să spună mama ta?», «Să mă păziţi! Să mă apăraţi de ea!». Eram aşa de curajoasă...

Sora mamei, maica Melania, m-a luat şi ea la rost. «Ce ai făcut soro? De ce ai fugit? Vezi ce o să te bată mama ta». «Daâ matale nu mă păzeşti, nu mă aperi?» În prima zi, nu s-a întâmplat nimic. Mama umbla nebună prin Bucureşti, pe la poliţie, spitale, iar la urmă a venit şi la mănăstire. Eram în casă. Când văd poarta din spate cum se deschide: «Ihhh! Tuşico, vine mama!», şi fug în spatele ei, «Să nu mă bată! Vezi cum faci! Vezi ce spui!». A intrat mama în casă. Săraca îşi dăduse seama ce s-a întâmplat cu mine. A liniştit-o mătuşa: «Lasă Maria, că a ajuns cu bine!», «Da, dar de ce a făcut aşa?». Toată noaptea a stat cu mine, numai să mă descoase. Nu a mai avut ce să îmi facă. M-a lăsat definitiv la mănăstire. Deci de la 4 ani am venit, la 6 am fugit de acasă şi am rămas în mănăstire până acum la 88 de ani“, povesteşte maica Taisia fuga ei la mănăstire.

Mătuşile o părăsesc pentru Ţara Sfântă

A făcut patru clase în sat. Şcoala monahală a frecventat-o în mănăstire, la 15 ani. A învăţat să cânte şi i-a plăcut tipicul. Mai târziu a ajuns să fie mare eclesiarhă. A făcut ascultare la stăreţie. Pentru scurte perioade a stat şi la Mănăstirea Zamfira, a luat-o stareţa de atunci. A trecut şi pe la Mănăstirea Techirghiol.

În 1925, mătuşile (cele două maici) au părăsit-o pentru Ţara Sfântă. „Am plâns după ele, îmi era greu, mai ales că au rămas acolo definitiv. Întâi s-au dus la o mănăstire grecească din oraşul vechi. Apoi s-a ridicat biserica românească cu ajutorul boierilor. Mătuşile mele au fost cele care au avut grijă de această biserică. A venit acolo şi patriarhul Miron. A hotărât să se construiască şi la Iordan o biserică. Au lăsat pe altcineva în Ierusalim şi s-au dus la Ierihon, le plăcea pustia. Aici au luat-o de la început“, îşi aminteşte maica Taisia.

„Domnul să te blagoslovească să te întorci la Ierusalim“

Abia în 1948 au chemat-o la ele. „Au rugat ambasadorul român să mă aducă. Atunci era mai dificil de plecat. S-a dus la patriarhul Justinian. Preafericitul, ştiind misiunea mătuşelor, mi-a dat imediat voie. Împreună cu ambasadorul şi soţia dânsului, am plecat cu vaporul. Mare curaj am mai avut, nu mi-a fost frică. Vaporul a oprit şi la Constantinopol, unde, cu soţia ambasadorului, ne-am închinat la catedrala «Sfânta Sofia»“, povesteşte maica-pelerin.

În Ţara Sfântă a stat trei luni. Nu era încă călugărită, nici măcar soră. „Din cauza climei am luat un virus şi am stat în spital. Mătuşa mea ţinea foarte mult să mă îmbrace, să fiu maică. Cât eram în spital, a chemat pe părintele Sava, care era un duhovnic macedonean la Mănăstirea «Sfântul Sava», dar ştia româneşte. Era duhovnicul românilor. Părintele m-a blagoslovit şi a citit peste hainele de soră de mănăstire. Nu puteam să mă îmbrac, dar mi le-a pus pe umeri. Ea tot timpul îmi spunea: «Să nu pleci în lume, să nu te dezbraci de haine», făcându-mă să înţeleg importanţa călugăriei. Şi nu am plecat“, îşi aminteşte intrarea în monahism.

Votul monahal l-a primit la Mănăstirea Ţigăneşti.

După ce a terminat tramentul, a revenit la biserica română din Ierusalim. Aici s-a întâlnit cu Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ. „Noi îi spuneam părintele Ioan. Mătuşile mele m-au dus la el să mă binecuvinteze: «Domnul să te blagoslovească să te întorci la Ierusalim!». A fost prima şi ultima dată când m-am întâlnit cu el viu. După ce a murit, a fost de multe ori să mă închin la sfintele sale moaşte.“

„Peste tot pe unde am mers, am muncit“

Dar dorul de pământul sfânt nu dispărea. După exemplul mătuşelor, s-a împrietenit cu o maică, Peregrina. Amândouă plănuiau să plece. Momentul mult aşteptat a fost în 1966. Au făcut demersuri la patriarhul Justinian, invocând motivul că mătuşile erau bătrâne şi aveau nevoie de ele. Patriarhul le-a aprobat imediat, chiar le-a plătit şi drumul. De data asta a plecat cu avionul, până în Iordania. „De la aeroport ne-a luat un arab, care ştia româneşte şi le ajuta pe mătuşi acolo. Mătuşa mea era «bolnavă» de bucurie când m-a văzut“.

„Biserica schitului Sfântului Ioan Botezătorul era terminată. Biserica era construită în stil moldovenesc, catapeteasma a fost adusă din ţară. Sfântul Ioan Iacob a fost mai întâi aici stareţ. Când am intrat şi am văzut ce e acolo, nu ne venea să credem. Mergeam când la biserica din Ierusalim, când la cea din Ierihon. Peste tot pe unde am mers am muncit. Nu am stat deloc. Am făcut o grădină pe o porţiune de o sută de metri pătraţi. Cu această grădină din Ierihon întreţineam biserica din Ierusalim. Am pus pomi fructiferi, şi acum mai sunt, dar au rămas în paragină. Cultivam cartofi, vinete. Veneau arabii, le puneau în lăzi şi le trimiteam ori în piaţă, ori la biserica din Ierusalim“, îşi aminteşte curajoasa maică.

„Vedeam de la Iordan foc pe cer“

A stat trei ani, din care majoritatea timpului la Ierusalim. A ajutat la reparaţii, toate perdelele şi draperiile au fost cusute de maica Taisia. „M-am obişnuit greu cu clima. Mă durea gâtul. Părintele care era cu noi la Ierusalim, Lucian îl chema, îmi cumpăra diferite tratamente pentru ca să îmi înmoaie gâtul, dar îi spuneam: «Lăsaţi-mă, poate mor aici», dar el zicea: «Nu se poate, mai avem treabă».

A venit războiul, şi noi ne-am dus la Iordan, iar părintele Lucian a rămas singur la Ierusalim. Peste drum de biserica noastră era o mănăstire de călugăriţe greco-catolice, şi îi mai aduceau ele de mâncare.

Trei zile a ţinut războiul. Noi vedeam de la Iordan foc pe cer; ne închinam şi ne rugam la Dumnezeu să nu vină şi la noi. După ce s-a terminat, am vrut să mergem înapoi, dar nu aveam cu ce. De la Iordan trebuia să mergi la Ierihon 5 km. Am plecat pe jos, cu gândul că găsim pe drum maşini. Era o căldură... Asfaltul frigea, ne-am descălţat şi nu mai ştiam unde să călcăm. Pe drum treceau maşinile de armată ale evreilor. Fac cu mâna la o maşină şi ne ia. Unul dintre soldaţi ştia româneşte, ne-a ajutat. Am luat autobuzul de la Ierihon până la Haifa. Am găsit un alt om, care ştia şi el româneşte, şi l-am rugat să ne ducă cu maşina lui. Ne-a lăsat chiar în faţa bisericii. Un proiectil lovise biserica. A intrat pe sus şi a căzut după sfânta masă, dar nu a explodat. Ne-am bucurat că nu a făcut nici o pagubă. Am chemat experţii şi au scos-o. Numai moloz era.

Lângă Biserica «Sfântul Gheorghe» din Ierusalim, era şi un cămin de 20 de camere, în care stăteau pelerinii. Acum toate geamurile erau sparte, era dezastru. Biserica a fost pictată tot în acea perioadă. Făceam mâncare şi la pictori, şi la muncitori. Am făcut chiar şi muncă de zidărie, nu am stat deloc“.

Boala o trimite în România

„Arabii ortodocşi sunt foarte credincioşi şi cinstiţi. Până am învăţat limba arabă, mă înţelegeam mai greu, dar niciodată nu m-au înşelat. Odată mi-am uitat valiza în autobuz. Şi când s-a întors autobuzul, au oprit în faţa mănăstirii şi ne-au dat valiza. Nu am mai întâlnit atâta omenie“, spune maica Taisia care a învăţat şi limba evreiască.

Însă boala maicii Taisia se tot agrava, şi a hotărât să se întoarcă în ţară. Preafericitul Justinian a trimis alte maici în loc. În 1969 a plecat. Cum a coborât din avion nu a mai avut nimic la gât, era diferenţa de climă.

„Când am plecat, am lăsat-o pe maica Melania plângând. Nu la mult timp a căzut şi şi-a rupt piciorul. A fost adusă la spital la Ierihon. Nu au putut să îi facă nimic şi, din cauza durerii, a murit. Tot timpul întreba de mine, dacă m-am însănătoşit. Înainte să moară i-a spus părintelui, mai în şoaptă, să o înmormânteze la Iordan. A îngropat-o chiar lângă biserică, cu toate că nu era un cimitir acolo. A murit în 1969 la vârsta de 80 de ani. După ce am aflat de moartea ei, m-am întors să îi fac mătuşii parastasul de 40 de zile de la plecarea la Domnul. După asta, m-am întors în ţară. În decursul timpului, m-am mai dus de câteva ori în Ţara Sfântă. Parcă mă ţinea ceva legată, mă chema ceva acolo. Până şi gâtul nu mă mai deranjează, s-a obişnuit cu clima.“

„Acum biserica de la Iordan s-a închis din cauza războiului, tot spaţiul este minat, e în paragină. Turla bisericii este demolată, casa este lovită. Aş vrea, dacă mai trăiesc, să mă duc şi să redeschid biserica şi osemintele mătuşii să le aduc acasă. Şi ce îmi mai doresc eu foarte tare e să îl văd adus acasă pe Sfântul Ioan Iacob...“, încheie maica Taisia.

„Sfinte Ioane, ajută-mă să pot să merg!“

„I-am rugat pe greci să ne dea moaştele Sfântului Ioan Iacob la Ierihon, la noua biserică construită acolo, cu gândul că de aici poate îl trimitem în ţară. Dar nu au vrut. Îl ţin pe Sfântul Ioan într-un paraclis, nici măcar în biserică. Sfântul a făcut o minune şi cu mine. Anul trecut, când am fost la Ierusalim, aveam osteoporoză la piciorul stâng. Nu puteam să merg decât cu bastonul. Nu am mai luat bastonul cu mine, pentru că trebuie să mergi mult pe jos, sunt multe pietre de urcat şi coborât.

Prima vizită am făcut-o la Sfântul Ioan Iacob. Am îngenunchiat la raclă şi i-am zis: «Sfinte Ioane, ajută-mă măcar aici, cât stau în Ierusalim, să nu mai am nevoie de băţ să pot să merg şi să nu mă mai doară piciorul!». Mă credeţi că nu mă mai doare nici în ziua de astăzi şi nici în baston nu mai trebuie să umblu? Am simţit minunea pe pielea mea.“


Părintele Dumitru Stăniloae - un mărturisitor al Preasfintei Treimi şi un înnoitor al Teologiei Ortodoxe

Părintele Dumitru Stăniloae - un mărturisitor al Preasfintei Treimi şi un înnoitor al Teologiei Ortodoxe

Sambata, 04 Octombrie 2008

Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, rostit ieri la Mănăstirea Cernica, la parastasul de 15 ani de la trecerea la Domnul a părintelui Dumitru Stăniloae

Părintele Dumitru Stăniloae s-a născut în data de 16 noiembrie 1903 în comuna Vlădeni, judeţul Braşov, şi a trecut la Domnul în data de 4 octombrie 1993 în vârstă de aproape 90 de ani. Deci, anul acesta se împlinesc 15 ani de la trecerea sa la viaţa veşnică. El este considerat ca fiind cel mai mare teolog ortodox al secolului al XX-lea.

În mod surprinzător, însă, Teologia sa cea mai creatoare şi mărturisitoare a fost elaborată în timpul regimului comunist din România începând cu anul 1946, iar lucrările sale de sinteză au fost scrise în cei 20 de ani pe când era pensionar (1973-1993). Între 4 septembrie 1958 şi ianuarie 1963, Părintele Dumitru Stăniloae a fost cercetat, judecat şi întemniţat mai întâi la Bucureşti (închisorile din strada Uranus şi strada Plevna), iar apoi la Aiud. Anii grei de închisoare au fost trăiţi de marele teolog român ca fiind pentru el o şcoală a rugăciunii şi a suferinţelor cu speranţa eliberării. „În închisoare am învăţat să mă rog“ – spunea el uneori pentru a arăta că adevărata rugăciune este izvor de putere pentru a purta Crucea cu nădejdea Învierii.

Nu este deci întâmplător faptul că, în teologia sa, Părintele Dumitru Stăniloae accentuează mult legătura profundă care există între Crucea şi Învierea lui Hristos, precum şi importanţa cunoaşterii lui Dumnezeu, nu numai din făpturi (Creaţie) şi din Scripturi, ci şi din împrejurările vieţii proprii şi ale vieţii comunităţii bisericeşti pătimitoare şi mărturisitoare. O cunoaştere dureroasă sau bucuroasă, după împrejurări, adesea dramatică, uneori dinamică, cunoaştere neînţeleasă în timpul grelelor încercări, dar luminoasă după ce au fost biruite ispitele şi asumate suferinţele. Astfel, teologia mărturisitoare a Părintelui Dumitru Stăniloae nu este una estetică, ci una existenţială, în care taina iubirii jertfelnice a lui Hristos devine, prin credinţă şi suferinţă, prin nevoinţă şi speranţă, taina vieţii creştinului, luminat şi ajutat de Duhul lui Hristos Cel Răstignit şi Înviat din morţi, Care a coborât la iad înainte de-a se ridica din mormânt şi de a se înălţa la cer. Iar puterea şi lumina Învierii lui Hristos s-au arătat atât în viaţa Părintelui Dumitru Stăniloae, prin tăria sa de a ierta pe cei ce l-au întemniţat şi pe cei ce l-au părăsit pe când era în suferinţă, cât şi în zelul său misionar şi mărturisitor din teologia sa, pe care a elaborat-o după ce a suferit şi a fost eliberat din închisoare, fapt apreciat nu numai în România, de către monahi, preoţi şi simpli credincioşi, ci şi de către mulţi intelectuali români şi teologi creştini din străinătate. Astfel, institute universitare sau facultăţi de teologie ortodoxă din Paris, Belgrad şi Atena i-au acordat titlul de Doctor Honoris Causa, iar, după revoluţia din 1989, Academia Română l-a ales membru corespondent al ei în anul 1990 şi membru titular în anul 1991.

„Nu numai că a citat din operele Sfinţilor Părinţi, ci le-a şi continuat şi aprofundat“

Părintele Stăniloae rămâne veşnic un teolog al iubirii Preasfintei Treimi, un prieten fidel al Sfinţilor Părinţi ai Bisericii şi un înnoitor al teologiei ortodoxe, pe baza tradiţiei din trecut şi a creaţiei intelectuale şi duhovniceşti din prezent. Toată teologia sa are în centrul ei lumina şi iubirea Sfintei Treimi sau legătura sfinţitoare şi mântuitoare a Persoanelor divine cu persoanele umane, chemate prin Biserică la îndumnezeire, viaţă şi fericire veşnică.

Teologia Sfinţilor Părinţi, pe care Părintele Dumitru Stăniloae i-a iubit, i-a tradus şi explicat, este baza tradiţională a teologiei sale creatoare şi mărturisitoare. El, însă, nu numai că a citat din operele Sfinţilor Părinţi, ci le-a şi continuat şi le-a aprofundat, în mod fidel şi creator, arătând, pentru timpul nostru, permanenta frumuseţe şi frăgezime sau prospeţime a teologiei Părinţilor Sfinţi, luminaţi de Duhul Sfânt, Care arată mereu Bisericii că „Iisus Hristos, ieri şi azi şi în veci, este acelaşi“. (Evrei 13, 8).

Cu aceste gânduri de permanentă admiraţie, recunoştinţă şi pioasă preţuire, rugăm pe Hristos-Domnul Cel Răstignit şi Înviat să dăruiască pururea sufletului Părintelui nostru Dumitru Stăniloae bucuria comuniunii cu Preasfânta Treime şi cu toţi sfinţii lui Dumnezeu, iar pe noi să ne ajute să fructificăm lumina vieţii şi teologiei lui, spre slava lui Dumnezeu, binele Bisericii şi mântuirea oamenilor.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!

† D A N I E L

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Părintele Dumitru Stăniloae a fost pomenit ieri la Cernica

Cu prilejul comemorării a 15 ani de la trecerea la cele veşnice a părintelui Dumitru Stăniloae, în cimitirul Mănăstirii Cernica a avut loc ieri o slujbă de pomenire.

La parastasul săvârşit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, au participat preoţi, profesori şi teologi care l-au cunoscut şi care îl apreciază permanent pe părintele profesor Dumitru Stăniloae. La slujba săvârşită la mormântul părintelui au fost prezenţi şi participanţii la lucrările Sesiunii de comunicări ştiinţifice dedicate Sfântului Vasile cel Mare, care s-a desfăşurat în perioada 2-3 septembrie la Centrul Cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“.

După slujba parastasului, Patriarhul Daniel, unul dintre discipolii părintelui Stăniloae, a ţinut un cuvânt de învăţătură, arătând că marele teolog român este pentru toţi cei prezenţi şi pentru acei ce i-au citit opera un mărturisitor şi un înnoitor al teologiei ortodoxe.

Părintele Dumitru Stăniloae a fost licenţiat în litere la Bucureşti şi doctor în teologie la Cernăuţi, iar apoi a urmat specializări la Atena, München, Paris, Berlin şi Constantinopol (Istanbul). Din anul 1946 a tradus din scrierile Sfinţilor Părinţi, punând bazele unei literaturi filocalice în limba română.

Teolog, profesor de Teologie dogmatică, traducător şi comentator al Sfântului Grigorie Palama, al Sfântului Maxim Mărturisitorul, al Sfântului Grigorie de Nissa etc., autor al numeroase cărţi de hristologie şi antropologie, părintele Dumitru Stăniloae a marcat, prin personalitatea şi opera sa, întreaga Biserică Ortodoxă contemporană. Este de departe considerat teologul cel mai de seamă pe care neamul românesc l-a dat Ortodoxiei şi nu numai. Opera sa teologică cuprinde 90 de cărţi, 33 de traduceri, 275 de articole teologice, 22 de recenzii, 35 de cuvântări comemorative, 475 de articole de ziar şi 17 interviuri.

Părintele Stăniloae a trecut la Domnul la aproape 90 de ani. Data morţii sale apare diferit în mai multe biografii, fie 3, 4 sau 5 octombrie. Întâlnim cel mai adesea 4 octombrie, aşa cum consemnează şi textul de pe crucea de la mormântul său din cimitirul Mănăstirii Cernica. Potrivit mărturiei fiicei sale, Lidia Stăniloae, părintele s-a mutat la cele veşnice în noaptea de 3 spre 4 octombrie 1993. (Ciprian BÂRA)

Actualitatea coolturală


joi, octombrie 02, 2008

Sedinta de Guvern din 01.10.2008


Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Potrivit actului normativ, auditorul energetic pentru clădiri este definit ca o persoană fizică atestată în condiţiile legii, care are dreptul să realizeze auditul energetic, să elaboreze certificatul de performanţă energetică şi să întocmească raportul de audit energetic al clădirii existente. Auditorii energetici pentru clădiri sunt specialişti care îşi desfăşoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice.

Atestarea tehnico-profesională a specialiştilor ca auditori energetici pentru clădiri se face sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

Condiţiile şi procedura de atestare tehnico-profesională, inclusiv de exercitare şi de suspendare a activităţii ca auditor energetic pentru clădiri, se aprobă prin ordin al ministrului Dezvoltării.

Potrivit proiectului de lege, se înfiinţează Comisia Naţională pentru Creşterea Performanţei Energetice a Clădirilor, organism de specialitate fără personalitate juridică, cu rol consultativ pe lângă MDLP.

Comisia este formată din 15 membri atestaţi tehnico-profesional ca auditori energetici pentru clădiri.

Structura, atribuţiile şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Comisiei, precum şi numirea sau revocarea membrilor acesteia se aprobă prin ordin al ministrului Dezvoltării.

Certificatul de performanţă al clădirii este eliberat proprietarului, iar acesta are obligaţia de a-l prezenta, la notariat, în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare, în cazul vânzării, sau la administraţia fiscală pe raza căreia de află clădirea, în vederea înregistrării contractului de închiriere, în cazul închirierii.

Certificatul elaborat pentru clădirile noi se prezintă comisiei întrunite în vederea recepţiei finale şi se introduce în cartea tehnică a construcţiei.

Certificatele, însoţite de informaţii privind clădirile certificate şi, după caz, de măsurile propuse pentru creşterea performanţei energetice, sunt transmise, în format electronic, de către auditorii energetici pentru clădiri, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor, INCERC Bucureşti, unitate aflată în coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

INCERC Bucureşti centralizează certificatele şi datele transmise odată cu acestea, în vederea constituirii unor baze de date specifice domeniului eficienţei energetice a clădirilor.

Cheltuielile pentru proiectarea, realizarea, exploatarea şi întreţinerea bazelor de date se suportă din veniturile proprii ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

Nerespectarea obligaţiei privind afişarea certificatului de performanţă energetică a clădirii, pentru clădirile cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 mp, aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice, ca şi nerespectarea obligaţiei de a prezenta certificatul la recepţia finală a clădirilor noi, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se asigură de către organele cu atribuţii de control ale primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, respective ale Primăriei Municipiului Bucureşti.

*

Ministerul Transporturilor va prelua în administrare un teren de 5.702 metri pătraţi necesar construcţiei Pasajului Băneasa, a decis Guvernul în şedinţa de astăzi. Până în prezent, terenul se afla în administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti.

Măsura a fost necesară pentru a permite realizarea obiectivului "Fluidizarea traficul pe DN1, între kilometrul 8 şi 17 şi centura rutieră în zona de nord a Municipiului Bucureşti", în zona Pasajului inferior Băneasa pe DN1, la intersecţia cu Bulevardele Aerogării şi Ion Ionescu de la Brad.

Potrivit hotărârii, suprafaţa de teren care se transferă de la Primăria Capitalei la Ministerul Transporturilor nu poate primi altă destinaţie. Predarea-preluarea se va face pe baza unui protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotârârii adoptate astăzi.

*

Guvernul a adoptat astăzi mai multe hotărâri referitoare la numiri sau încetări ale raporturilor de serviciu din funcţiile de subprefect sau de prefect.

Astfel, au încetat raporturile de serviciu ale:

Ø prefectului judeţului Giurgiu, Mustăţea Vasile, prin acordul părţilor;

Ø subprefectului judeţului Giurgiu, Păsat Dan, prin acordul părţilor,

Ø subprefectului judeţului Ilfov, Delcea Valentin, prin acordul părţilor.

De asemenea, au fost aprobate prin hotărâri următoarele numiri:

Ø Donţiu Adriana a trecut din funcţia publică de prefect al judeţului Braşov în funcţia publică de subprefect al judeţului Braşov.

Ø funcţia de prefect al judeţului Braşov va fi exercitată temporar de către Niţă Emil.

Ø funcţia publică de prefect al judeţului Giurgiului va fi exercitată temporar de către Roşu Petre.

Ø Funcţia publică de subprefect al judeţului Botoşani va fi exercitată temporar de către Mihai Corneliu

*

Comisia Naţională de Prognoză funcţionează, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor, conform Ordonanţei de urgenţă adoptate de Guvern în şedinţa de astăzi.

Actul normativ modifică şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză.

O altă prevedere vizează posibilitatea Comisiei de a încheia contracte de cercetare-dezvoltare, finanţate din bugetul propriu, pentru realizarea de studii, analize şi prognoze macroeconomice, de interes general şi în beneficiul mai multor instituţii publice, în scopul îmbunătăţirii calităţii analizelor de impact a politicilor publice.

Atribuirea contractelor de lucrări de cercetare-dezvoltare se efectuează pe baza normelor elaborate de Comisia Naţională de Prognoză şi aprobate prin ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză.

Comisia Naţională de Prognoză va asigura, la cerere, suportul metodologic, precum şi pregătirea profesională a specialiştilor autorităţilor administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul analizei şi prognozei economice, ceea ce va constitui un sprijin important în fundamentarea proiectelor acestora ce urmează a fi finanţate din fonduri europene.

Totodată, în vederea eliminării discrepanţelor, ordonanţa stabileşte aceleaşi drepturi salariale pentru personalul Comisiei Naţionale de Prognoză ca şi cele ale salariaţilor instituţiei căreia i se subordonează.

*

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL) nu va mai avea atribuţii în avizarea documentelor principale privind calitatea în construcţii, potrivit unei hotărâri de modificare a HG nr. 766/1997, adoptate în şedinţa de miercuri a Executivului.

Conform actului normativ, această atribuţie va reveni numai organismelor de evaluare a conformităţii acreditate de Asociaţia de Acreditare din România (RENAR).

Totodată, urmărirea aplicării şi controlul respectării prevederilor hotărârii de către agenţii economici şi persoanele juridice implicate se vor face de către Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC).

Informaţii de background

Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii a fost adoptată în temeiul Legii nr. 10/1995.

Întrucât la data emiterii actului normativ activitatea naţională de acreditare era în curs de organizare, a fost prevăzută ca variantă alternativă, agrearea de către MDLPL a unor specialişti în vederea avizării documentelor principale aferente sistemului calităţii.

Ulterior datei emiterii regulamentelor, a fost aprobată înfiinţarea Asociaţiei de Acreditare din România (RENAR). RENAR a fost recunoscută de Guvernul României prin OG nr. 38/1998 privind acreditarea organismelor de evaluare a conformităţii.

*

Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi, la iniţiativa Secretariatului General al Guvernului şi a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Programul-pilot „Locuinţe sociale pentru comunităţile de romi”, care prevede construcţia unui număr de 300 locuinţe sociale la care să aibă acces pentru închiriere familiile din comunităţile de romi cu venituri reduse.

„Ameliorarea condiţiei defavorizate a romilor este un obiectiv asumat al Guvernului în cadrul Strategiei de îmbunătăţire a romilor 2006 – 2008. Prin acest program dorim să contribuim atât la îmbunătăţirea vieţii acestei categorii defavorizate, cât şi la integrarea lor în societate. Avem în vedere construcţia de locuinţe sociale pentru aceştia în toate regiunile ţării”, a declarat Gabriel Berca, secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Au acces la locuinţele sociale construite prin acest program, în vederea închirierii, familiile şi, după caz, gospodăriile din comunităţile de romi cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum şi anterior lunii în care se repartizează locuinţa.

Locuinţele sociale construite prin Program nu pot fi vândute.

Nu pot beneficia de locuinţe sociale prin Program familiile sau nucleele familiale din comunităţile de romi în care cel puţin unul dintre membri:

ü Deţine o proprietate;

ü A înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990;

ü A beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe;

ü Deţine, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat.

Locuinţele vor fi construite în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, în locaţii stabilite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor în urma propunerilor primite de la Agenţia Naţională pentru Romi şi de la autorităţile administraţiei publice locale.

Conform hotărârii luate astăzi, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor va întreprinde demersurile necesare şi va încheia acorduri cu autorităţile administraţiei publice locale pentru disponibilizarea unor terenuri destinate construcţiei de locuinţe, precum şi pentru realizarea lucrărilor tehnico-edilitare aferente, în vederea asigurării serviciilor comunitare de utilităţi publice.

Construcţia de locuinţe se va realiza de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, cu finanţare din surse ale bugetului de stat, alocate cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Dezvoltării. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Lucrările necesare pentru realizarea/extinderea reţelelor de alimentare cu energie electrică a locuinţelor şi de iluminat public precum şi tarifele de racordare a locuinţelor la energie electrică se finanţează din surse ale bugetelor locale şi din alte surse legal constituite.

După finalizarea locuinţelor, acestea devin parte a domeniului public al unităţilor teritorial-administrative în care sunt amplasate şi se preiau în administrare prin protocol încheiat cu Agenţia Naţională de Locuinţe, de către consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în a căror rază administrativ-teritorială se află.

Repartizarea locuinţelor sociale construite prin acest program se face la cerere, iar autorităţile administraţiei publice locale vor stabili măsurile necesare pentru luarea în evidenţă şi pentru analiza solicitărilor primite. Se vor constitui, prin hotărâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, comisii de analiză a solicitărilor de locuinţe sociale şi se vor stabili şi da publicităţii, prin afişare la sediul primăriilor, criteriile în baza cărora se repartizează respectivele locuinţe, actele justificative necesare care însoţesc cererea şi locul de primire a cererilor.

În cazul în care nu sunt înregistrate solicitări eligibile din partea familiilor şi gospodăriilor din comunităţile de romi, locuinţele sociale vacante, construite prin Program, se pot repartiza şi închiria în aceleaşi condiţii unor familii din afara acestei comunităţi.

*

Eugen Nicolăescu: Bună ziua. Începând de astăzi s-au desfiinţat plafoanele la farmacii. În acest sens, Guvernul a adoptat o Hotărâre astăzi.

Vreau de la început să fac o precizare: să resping afirmaţiile conform cărora această decizie are caracter electoral. De fapt, acum, sistemul este pregătit să suporte o astfel de măsură. Întâmplător este şi an electoral. Dacă este an electoral Guvernul să-şi ia concediu, să ne luăm vacanţă, să nu mai facem nimic, numai ca să-i liniştim pe competitorii noştri politici? În nici un caz. Noi vom face ceea ce trebuie.
Această măsură a fost anunţată încă din luna mai, atunci când, lucram la elaborarea noii liste de medicamente compensate şi spuneam la vremea respectivă că vom introduce aceste măsuri atunci când sistemul va fi pregătit. Acum sistemul este pregătit.
Am introdus lista nouă de medicamente compensate cu 15 iulie. Ea a fost însoţită, pentru prima oară, de protocoale terapeutice, astfel încât ne-a creat posibilitatea să monitorizăm prescrierile de medicamente. Toate măsurile de reformă pe care le-am luat până acum au fost pentru cetăţean şi nu pentru grupurile de interese, din rândul cărora, din păcate, văd că se desprind, se recrutează cârcotaşi, precum unii reprezentanţi ai farmaciştilor. Desfiinţarea plafoanelor la farmacii înseamnă că, indiferent când primeşte o reţetă compensată, cetăţeanul se poate adresa farmaciei în luna respectivă, în orice zi din săptămână, la orice oră, fără teama că nu îi vor fi eliberate medicamentele.
Ca prim efect, măsura de desfiinţare a plafoanelor la farmacii va scuti oamenii de drumuri la mai multe farmacii care încă mai eliberau medicamente pentru că nu li se terminaseră plafoanele.
Desfiinţarea plafoanelor la farmacii este încă o dovadă că reforma în Sănătate produce efecte pentru cetăţeni.
Sistemul fără plafoane a fost introdus cu succes pentru programele de diabet, oncologie şi post-transplant încă de anul trecut. Pentru aceste trei programe nu s-au înregistrat datorii către farmacii şi nici plângeri ale pacienţilor nemulţumiţi că stau la cozi sau că nu îşi găsesc medicamente. Dimpotrivă, asociaţiile de pacienţi cu avem parteneriate ne-au adresat mulţumiri pentru măsurile respective.
Nu există nici un motiv să nu funcţioneze acest sistem şi în cadrul celorlalte boli cronice, aşa cum s-a procedat în ultimii doi ani.
Precizez totodată că fondurile pentru medicamente compensate se asigură din două surse. Poate învaţă şi farmaciştii, cu această ocazie, de unde se asigură banii pentru medicamente. Fonduri de la Ministerul Sănătăţii Publice pentru programele naţionale de sănătate, la care deja au fost desfiinţate plafoanele şi fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru boli cronice şi acute, la care există monitorizare prin structurile specializate ale CNAS.
În anul 2007, în România au fost prescrise peste 37,3 milioane de reţete. În anul 2008, se preconizează circa 37,6 milioane de reţete, cu o creştere de aproximativ 1%, în condiţiile creşterii fondului de medicamente cu peste 25%.
În ultimii doi ani am crescut prin bugetul fiecărui an sumele alocate pentru eliberarea medicamentelor în regim compensat, indiferent că această compensare este cu 50, cu 90 sau 100% şi atunci, evident, capătă nivelul de gratuitate din preţul de referinţă.
Creşterea sumelor alocate s-a reflectat într-o aprovizionare mai bună cu medicamente, fiind din ce în ce mai puţine farmaciile care îşi terminau plafoanele înainte de sfârşitul lunii, în acest an schimbându-se şi comportamentul cetăţenilor, care nu s-au mai înghesuit în primele zile ale lunii la farmacii, deoarece ştiau că vor găsi medicamente aproape în mod continuu.
Credem că anul acesta am creat toate condiţiile prin care putem să controlăm şi mai ales să stăpânim sistemul de eliberare a medicamentelor, realitatea fiind că din ce în ce mai puţine farmacii au avut nevoie să le fie suplimentate fondurile în cursul lunii.
Peste 50% din fondurile consumate sunt pentru tratarea bolilor cronice, care sunt monitorizate şi unde nu s-au înregistrat dezechilibre. Drept urmare, vreau să asigur pe toată lumea că nu vor exista probleme de finanţare a acestei măsuri absolut normale şi mă surprinde faptul că unii farmacişti, care cunosc sistemul de decontare alarmează populaţia că nu vor mai exista fonduri pentru asigurarea permanentă a medicamentelor compensate. Dacă aceştia nu răspund unor comenzi politice, ce interese îi mână pe unii farmacişti să declare că măsura este una inaplicabilă şi că ei vor elibera medicamente numai în limita plafoanelor cu care au fost obişnuiţi? Poate cineva ar putea să răspundă la această întrebare. Mai trist este că sunt şi mediatizaţi aceşti farmacişti fără ca nouă, cei care gestionăm sistemul, să ni se ceară părerea. De ce? Nu ştiu dacă este cazul să le reamintesc unor farmacişti că am fost singurul ministru care le-a plătit acestora toate datoriile acumulate în perioada 2003-2006. Au mai avut de atunci probleme de decontare? Din câte ştiu: NU. Şi atunci este şi mai evident că atitudinea unora are conotaţii politice pe care o resping cu toată fermitatea.
Precizez - şi aş dori ca mass-media să preia această frază - că toate farmaciile sunt obligate să elibereze medicamente pe bază de reţete legale, iar în baza lor vor încasa contra-valoarea medicamentelor livrate de la casele de asigurări, nemaiexistând noţiunea de datorie în relaţia case de asigurări - farmacie.
Atenţionez, de asemenea, că respectarea legii nu este nici facultativă, şi nici interpretativă. Pentru toţi, servirea cetăţeanului este prima obligaţie. Populaţia trebuie să aibă încredere că avem toate datele şi pârghiile să introducem normalitatea şi nu trebuie să se lase intoxicată de politruci sau de acoliţii acestora. În plus, de la 15 iulie, lista de medicamente compensate este dublată de protocoalele terapeutice pe baza cărora medicii vor prescrie medicamente, iar în continuare vom introduce noi protocoale terapeutice care vor avea ca ţintă respectarea legalităţii de către medicii prescriptori.
Agitaţia unor pretinşi reprezentanţi ai farmaciştilor, privind o prescriere exagerată din partea medicilor este o demagogie ieftină sau o instigare la excese profesionale. Ţin să menţionez în mod cu totul deosebit: medicii nu au avut niciodată nici o constrângere la prescrierea medicamentelor. Aceştia au fost numai să respecte principiile de exercitare liberă a profesiei de medic. În plus, acum au şi protocoale terapeutice de prescriere. Întrebarea este simplă. De ce s-ar schimba atitudinea medicului?
Dacă până acum prescrierile s-au înscris în plafoanele farmaciilor, de ce nu s-ar mai înscrie odată cu desfiinţarea lor? Din datele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a reieşit faptul că aproximativ numai 3% din reţetele prescrise au rămas neonorate, datorită faptului că populaţia alerga de la o farmacie la alta din cauza epuizării plafoanelor la unele farmacii. De regulă, farmaciile cele mai solicitate şi mai apropiate de medicii prescriptori. Cred, însă, că unii critici de profesie sunt mai preocupaţi acum să pregătească sabotarea acestei măsuri, care nu numai că este în favoarea pacienţilor, dar redă şi demnitatea farmacistului, care nu va mai fi nevoit să îndure umilinţa de a nu putea elibera medicamente unor oameni bolnavi şi cu reţete. Avem însă informaţii că farmaciştii, în majoritatea lor agreează această măsură - de fapt cerută de ei de mulţi ani - şi am încredere că sunt atenţi, de asemenea, la deontologia lor profesională. În acest moment, ca să previn anumite întrebări, nu ne gândim la altfel de măsuri decât acelea de întărire a controlului şi de descurajare a prescrierilor exagerate de către medici sau a înlocuirii medicamentelor ieftine cu unele mai scumpe de către farmacişti.
Dacă aveţi întrebări vă răspund cu toată plăcerea.

Reporter: Această măsură creează anumite efecte asupra bugetului?

Eugen Nicolăescu: Eu cred că am fost destul de clar că nu creează. Eventual, într-o măsură de maxim 3%, ceea ce este total uşor de acoperit. Eu cred că, în acest moment, nu trebuie să avem nici un fel de îngrijorare. Din mai multe considerente. Reiau, poate că nu am fost suficient de clar în ceea ce am spus şi, poate, pentru dvs. este mai uşor să faceţi o înregistrare pe o singură temă. Prescrierea pe care o realizează medicii prescriptori, deci cei care scriu reţete, putea să sufere modificări şi până acum, dacă se dorea sau dacă existau condiţii. Niciodată nu a fost îngrădit dreptul medicului de a prescrie reţete. Medicul a putut să facă ceea ce a considerat el deontologic că trebuie să facă în relaţia cu fiecare pacient. Nu avem nici o îngrijorare că s-ar putea să avem mai multe reţete de mâine sau de poimâine încolo. Decât dacă, desigur, vom avea populaţie mai bolnavă. Dar aceasta este deja cu totul o altă problemă.

În al doilea rând, reţetele care se vor elibera începând cu data de 1 octombrie, cu ziua de astăzi, vor ajunge la casele de asigurări de sănătate după data de 15 noiembrie, urmând ca ele să fie plătite de casele de asigurări de sănătate în interval de 60 de zile. Primele reţete în acest sistem vor începe să fie decontate după 15 ianuarie 2009. În nici un caz nu vor putea să greveze bugetul anului 2008, ceea ce înseamnă că noi, deja, ne-am luat măsuri ca în proiectul de buget pentru anul 2009 să asigurăm o creştere de fonduri financiare, astfel încât şi acest posibil 3%, cât am estimat noi, să poată să fie acoperit prin fonduri bugetare. Ca atare, încerc să vă sugerez şi dvs. şi să răspund şi anumitor colegi ai dvs. care deja s-au grăbit să facă fel şi fel de afirmaţii că toate aceste presupuneri sunt total nejustificate.

Reporter: Ce se întâmplă cu contractele deja semnate între farmacii şi casele de asigurări?

Eugen Nicolăescu: Aşa cum este Hotărârea de Guvern pe care astăzi am aprobat-o toate contractele comerciale până la data intrării în vigoare a acestei hotărâri rămân, în consecinţă, în forma în care au fost încheiate şi s-au derulat, urmând ca la data intrării în vigoare a acestei HG contractele să fie modificate, în sensul în care să nu mai existe sume fixe între casele de sănătate şi farmacii, ci pur şi simplu să se stipuleze numai obligaţia contractuală a farmaciilor de a elibera reţetele compensate în regim de 50, 90 sau 100% şi care mai departe să respecte procedurile care au fost valabile şi până astăzi : să centralizeze reţetele, să le depună la casele de sănătate până la 15 ale lunii pentru luna expirată. Nu se întâmplă nimic în plus pentru farmacii, ci dimpotrivă. Se întâmplă ceva în minus. În sensul că farmaciile nu vor mai fi obligate să ţină evidenţa plafoanelor.

Reporter: Cine beneficiază de medicamente compensate?

Eugen Nicolăescu: Toată populaţia care, conform medicilor, beneficiază de asemenea reţete. Medicii sunt cei care decid cine primeşte o reţetă compensată în regim de 50, 90 sau 100%, dar numai persoanele asigurate, aproape cele 20 de milioane de cetăţeni români care sunt înscrişi la casele de asigurări de sănătate ca fiind cetăţeni asiguraţi în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Reporter: Medicii au nişte criterii după care acordă aceste medicamente compensate?

Eugen Nicolăescu: Acesta este contractul-cadru. Nu revenim asupra contractului de bază care funcţionează în România de ani de zile.

Reporter: Au vreo listă cu cât câştigă unii sau alţii?

Eugen Nicolăescu: Aici se greşeşte. Medicamentele compensate cu 50, 90 sau 100% nu se dau după câştigurile oamenilor. Se dau după patologii, după boli.

Reporter: Având în vedere situaţia natalităţii în România veţi susţine financiar şi reproducerea artificială?

Eugen Nicolăescu: Deocamdată nu am luat în consideraţie o asemenea abordare. Ea este, oricum, de domeniul comisiilor de specialitate ale ministerului. Încă nu au făcut până în prezent o asemenea propunere.

Mulţumesc.

*

Guvernul a eliminat valoarea de contract la farmacii pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală de care beneficiază asiguraţii în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, ceea ce permite decontarea contravalorii acestora la nivelul realizat.

„Desfiinţarea plafoanelor la farmacii înseamnă că indiferent când primeşte o reţetă compensată, cetăţeanul se poate adresa farmaciei în luna respectivă, în orice zi din săptămână, la orice oră, fără teama că nu îi vor fi eliberate medicamentele” a precizat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, la briefingul de presă susţinut la Palatul Victoria.

„Sistemul fără plafoane a fost introdus cu succes pentru programele de diabet, oncologie şi post-transplant încă de anul trecut” a mai afirmat ministrul Nicolăescu.

Potrivit hotărârii adoptate în şedinţa de astăzi, furnizorii de medicamente evaluaţi au dreptul să primească de la casa de asigurări de sănătate, la termenele prevăzute în contract, contravaloarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală eliberate, conform facturilor emise şi documentelor însoţitoare, la nivelul realizat.

Decontarea pentru activitatea curentă a anului 2008 se efectuează la termen de 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturii de către farmacie la casa de asigurări de sănătate.

În vederea asigurării continuităţii eliberării medicamentelor cu şi fără contribuţie personală pentru tratamentul în ambulatoriu, precum şi a medicamentelor şi materialelor sanitare care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ, casele de asigurări de sănătate pot utiliza angajamente legale suplimentare în anul 2008, în limita prevederilor aprobate în bugetul fondului pentru exerciţiul bugetar 2008, cu termen de plată trimestrul I 2009.

*

Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu i-a informat, astăzi, pe colegii de Cabinet, despre rezultatul întâlnirii de ieri, de la Bruxelles, cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

„Nu ne-am dus nici să dăm raportul şi nici nu am fost chemaţi. Această întâlnire, care avut loc ieri, face parte din obişnuitele consultări bilaterale dintre preşedintele CE şi premierii statelor membre. A fost o întâlnire solicitată de mine, tocmai pentru a avertiza Comisia că pachetul energie-schimbări climatice poate să aibă consecinţe deosebite care să frâneze dezvoltarea economică a unora dintre state precum România şi celelalte state din zona Europei Centrale şi de Est” a declarat primul-ministru.

Premierul Tăriceanu a precizat că pe agenda discuţiilor s-au aflat o parte dintre priorităţile României la nivelul UE, fiind abordate patru subiecte principale.

Astfel, un prim subiect discutat cu preşedintele CE a fost cel privind pachetul legislativ energie - schimbări climatice. Primul-ministru a precizat că România trebuie să respecte obligaţiile asumate de Uniunea Europeană şi implicit de România, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020, dar că are nevoie de sprijinul UE pentru a se alinia standardelor de mediu.

În cadrul discuţiilor cu preşedintele CE, primul-ministru a insistat asupra necesităţii unei politici flexibile care să acorde României anumite compensaţii, ţinând cont de capacitatea scăzută de adaptare la cerinţele de mediu.

„Există o propunere în acest sens, care se negociază, însă am insistat foarte mult, pentru că altfel riscăm să ducem România către un profil de ţară lipsită de componenta industrială şi să vedem în Europa ţări producătoare şi alte ţări care sunt consumatoare” a afirmat premierul Tăriceanu.

Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile vor trebui să gestioneze în comun această problemă, a subliniat primul-ministru.

Un al treilea subiect aflat pe agenda discuţiilor a fost cel legat de Strategia Lisaboba, respectiv Planul Naţional de Reformă. România a fost prima ţară din UE care a trimis acest Plan Comisiei, a spus primul-ministru, precizând că în urma recomandărilor primite s-a stabilit planul de acţiuni aferent PNR.

România face eforturi pentru a se adapta cerinţelor europene legate de competitivitate, a spus premierul Tăriceanu, subliniind că „nu e suficient să performăm în 2008, trebuie să performăm şi în viitori ani pentru a reuşi să ne atingem obiectivele de convergenţă cu ţările Uniunii Europene sau cu media UE” .

În ceea ce priveşte criza financiară internaţională – subiect discutat, de asemenea, cu preşedintele CE – primul-ministru i-a informat pe membrii Cabinetului că acest subiect va fi înscris pe agenda discuţiilor de la summit-ul ţărilor europene membre G8 din luna octombrie, la care va participa şi Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene şi primul-ministru al Luxembrugului, Jean Claude Junkers. Se vor discuta reglementări suplimentare plus instrumente de intervenţia la dispoziţia UE care trebuie să apară în cazul unor astfel de crize.

Cei doi oficiali au discutat pe scurt şi despre mecanismul de cooperare şi verificare aplicabil României pentru sistemul judiciar.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a precizat că România va avea o nouă etapă de evaluare de către o misiune de experţi care vor veni la Bucureşti pentru a redacta raportul ce va fi publicat în ianuarie-februarie 2009.

„Nu s-a discutat pe fond”, a subliniat primul-ministru.

Primul-ministru a fost însoţit la Bruxelles de ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi de şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Aurel Ciobanu-Dordea.

*

Primul-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu i-a urat astăzi, la începutul şedinţei de Guvern, „bun venit” în echipa guvernamentală noului ministru al Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, doamna Mariana Câmpeanu.

„Vreau să îi urez succes. Are o misiune complicată, dar şi o bună experienţă din trecut, deci este extrem de familiarizată cu temele şi subiectele ministerului pe care urmează să îl gestioneze”, a afirmat premierul Tăriceanu.

*

PROIECTE DE LEGE

1. PROIECT DE LEGE pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

ü Notă pentru redactori: Proiectul de act normativ cuprinde prevederi referitoare la atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, la realizarea unei baze de date la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor – INCERC Bucureşti, ca urmare a centralizării certificatelor de performanţă energetică, la obligativitatea existenţei certificatului de performanţă energetică a clădirii la recepţia la terminarea lucrărilor, etc.

PROIECTE DE HOTĂRÂRE

1. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea programului pilot „Locuinţe sociale pentru comunităţile de romi”

ü Notă pentru redactori: Actul normativ stabileşte responsabilităţile autorităţilor însărcinate cu implementarea programului, precum şi criteriile de atribuire a locuinţelor.

2. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru modificarea Regulamentului privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii aprobat prin HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii.

ü Notă pentru redactori: Actul normativ propune ca Asociaţia de Acreditare din România (RENAR) să fie instituţia responsabilă cu avizarea documentele principale privind calitatea în construcţii.

*

ncepând cu anul universitar 2008-2009 se înfiinţează, se organizează şi funcţionează Colegiul Naţional de Afaceri Interne, în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în şedinţa de astăzi.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului se aprobă prin ordin al ministrului Internelor şi Reformei Administrative.

Planurile de învăţământ se avizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi se aprobă de către ministrul Internelor şi Reformei Administrative.

Colegiul asigură organizarea şi desfăşurarea unor programe de studii pe probleme subsumate afacerilor interne, pentru formarea continuă a ofiţerilor de conducere de nivel superior şi a experţilor M.I.R.A., a personalului din instituţii ale sistemului naţional de apărare şi siguranţă naţională, a conducătorilor din administraţia publică centrală şi locală, a reprezentanţilor societăţii civile, precum şi a altor persoane din ţară şi străinătate cu nevoi de formare în domeniul de referinţă.

Sistemul cursurilor se stabileşte şi se dezvoltă potrivit aprobării conducerii M.I.R.A., iar cursanţii se selecţionează pe baza criteriilor stabilite de Colegiu. Pentru personalul din M.I.R.A., activităţile de formare continuă din cadrul Colegiului sunt incluse în categoria cursurilor de carieră.

Cursurile se finalizează în modalitatea stabilită prin regulamentul de organizare şi funcţionare şi în planurile de învăţământ, iar absolvenţilor li se eliberează diplome de studii postuniversitare de specializare.

Pentru personalul propriu, cheltuielile de personal vor fi suportate din bugetul M.I.R.A.

Personalul necesar pentru operaţionalizarea Colegiului Naţional de Afaceri Interne se asigură cu încadrarea în numărul maxim de posturi în finanţare aprobat Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

*

Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi Cercetării Ştiinţifice Universitare devine organ de specialitate al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, potrivit Ordonanţei de urgenţă adoptate în şedinţa de Guvern de astăzi.

Actul normativ modifică Ordonanţa Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinţarea Centrului de Management pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare.

Potrivit ordonanţei de urgenţă, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi Cercetării Ştiinţifice Universitare va desfăşura şi activităţi privind finanţarea cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, cât şi finanţarea învăţământului superior.

Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare asigură:

ü activitatea executivă a Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior privind alocarea resurselor financiare de la bugetul de stat şi din alte venituri pentru învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică din universităţi;

ü conducerea de programe descentralizate de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, inclusiv programe din PNII (Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II), cu finanţare de la bugetul de stat sau din alte surse;

ü conducerea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea de programe şi proiecte de dezvoltare instituţională şi de sistem, precum şi programe şi proiecte de cercetare ştiinţifică, cu finanţare naţională sau internaţională;

ü desfăşurarea de activităţi de cercetare, realizarea de studii necesare evaluării rezultatelor ştiinţifice, monitorizare şi studii de impact;

ü coordonarea realizării de studii prospective pentru fundamentarea politicilor pe termen mediu şi lung în ştiinţă şi tehnologie, precum şi în învăţământul superior;

ü administrarea şi gestionarea resurselor destinate activităţilor Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi ale Consiliului Naţional al cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, în conformitate cu deciziile celor două consilii, în condiţiile legii.

*

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, instituirea burselor „Titu Maiorescu” pentru efectuarea unor studii de masterat, doctorat sau stagii cercetare în străinătate, necesare formării de specialişti în domeniile de interes ale Uniunii Europene.

Bursele se instituie pe o perioadă de 5 ani consecutivi, începând cu 2008.

Se vor acorda, anual, 250 burse „Titu Maiorescu”, cu durata de trei luni, pentru domeniile: administraţie europeană, politica regională, instituţii europene şi legătura cu instituţiile naţionale, drept european, justiţie şi afaceri interne, agricultură/politici agricole, politica în domeniul transporturilor, politica industrială şi de întreprindere, dreptul societăţilor comerciale, politica în domeniul concurenţei, politici sociale şi de ocupare a forţei de muncă, politici în domeniul sănătăţii, energie, politici de mediu în Uniunea Europeană, bugetul Uniunii Europene, managementul fondurilor de coeziune şi structurale, managementul proiectelor (PCM - Project Cycle Management), societatea informaţională în Uniunea Europeană, specializări pe domenii de aquis - statistică (EUROSTAT) şi piaţă internă, politici educaţionale, multilingvism.

Pentru obţinerea unei burse „Titu Maiorescu”, solicitanţii trebuie să fie cetăţeni români cu domiciliul în România, absolvenţi de studii universitare de lungă durată şi studenţi la masterat sau doctoranzi în instituţii de învăţământ româneşti acreditate. Mai pot beneficia de aceste burse, în cazul în care îndeplinesc primele două condiţii, deţinătorii titlului de doctor în ştiinţe şi personalul încadrat în instituţii şi autorităţi publice sau în alte instituţii de drept public din România.

Bursele vor fi finanţate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) iar instituţia responsabilă de selectarea şi finanţarea bursierilor, din bugetul alocat de MECT, va fi Centrul Naţional pentru Burse de Studii în Străinătate.

Fiecărui bursier i se va acorda suma de 1000 EUR, lunar, pe perioada stagiului şi îi vor fi asigurate cheltuielile de transport internaţional până la locul de stagiu şi retur, o singură dată.

Bursierii vor fi selectaţi prin concurs naţional, pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei, care va fi elaborat în 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ privind instituirea burselor „Titu Maiorescu”.

Plecarea la studii în străinătate are loc pe bază de contract, printre clauzele acestuia numărându-se obligaţia bursierului ca, la întoarcerea în ţară, să desfăşoare în instituţia de unde provine, timp de 3 luni, o activitate de aplicare a cunoştinţelor dobândite, în caz contrar impunându-i-se plata cheltuielilor aferente stagiului de bursă.

Decizia de instituire a burselor „Titu Maiorescu” a fost necesară ca urmare a faptului că perioada de acordare a unor burse similare, „Nicolae Titulescu”, a expirat la sfârşitul anului 2007.

Informaţii de background:

Centrul Naţional pentru Burse de Studii în Străinătate, instituţie publică aflată în subordinea MECT, a fost înfiinţată prin HG nr. 1861/2005, pentru administrarea programelor de burse în străinătate oferite de Guvernul României, autorităţi publice, fundaţii, donatori sau alte state.

Scopul burselor acordate de Centru este cercetarea pe teme de interes pentru societatea românească actuală, devenită parte a comunităţii europene.

Până în prezent, Centrul Naţional pentru Burse de Studii în Străinătate a gestionat şi acordat bursele de studii postuniversitare şi postdoctorale „Nicolae Titulescu” pentru formarea de specialişti în scopul integrării în Uniunea Europeană, instituite prin HG nr. 903/2003 pentru o perioadă de 4 ani consecutivi.

*

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a prezentat, în şedinţa de Guvern de astăzi, o informare privind dinamica sectorului imobiliar, cu accent pe construcţia de locuinţe.

Ministrul Economiei şi Finanţelor i-a informat pe membrii Guvernului că, în anul 2008, a crescut constant numărul de autorizaţii acordate pentru construcţia de clădiri rezidenţiale, acesta fiind un indicator important pentru dinamica sectorului imobiliar, atât pentru situaţia actuală, cât şi pentru cea viitoare.

Numărul autorizaţiilor acordate pentru construcţia de locuinţe s-a majorat cu circa 9% în luna august, iar în primele 8 luni creşterea a fost de 11%.

Aceste creşteri s-au înregistrat cu precădere în mediul rural, iar din punct de vedere geografic creşterea a fost importantă în regiunile Nord-Est şi Oltenia.

Pe ansamblul primelor 8 luni, numărul autorizaţiilor pentru construcţii rezidenţiale a depăşit 41.000 de autorizaţii, faţă de numai 37.000 în primele luni ale anului 2007.

Această evoluţie este generată de încrederea în piaţa imobiliară din România, dar şi de creşterea nivelului de trai, care a făcut ca tot mai mulţi locuitori ai satelor să-şi construiască case.

*

Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi plata contribuţiilor voluntare ale României la programele şi fondurile de dezvoltare ale ONU pentru anul 2008, în valoare de 634.800 lei.

De asemenea, Executivul a aprobat plata cotizaţiilor României la Tribunalele Penale Internaţionale, în valoare de 138.001 dolari SUA şi plata cotizaţiei la Planul de renovare a sediului ONU, în valoare de 240.338 dolari SUA.

Aceste plăţi se efectuează din bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru anul 2008.

Potrivit hotărârii, începând cu anul 2009, plata cotizaţiile României la Tribunalele Penale Internaţionale şi la Planul de renovare a sediului ONU, se efectuează din bugetul Ministerului Afacerilor Externe, în limita sumelor aprobate prin legile bugetare anuale, pe baza notificărilor primite de la reprezentanţa ONU.

*

Academia Română va prelua în administrare o parte dintr-un imobil aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Apărării, pentru desfăşurarea activităţii Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă – Bucureşti, a decis Guvernul în şedinţa de astăzi.

După preluare, imobilul îşi va menţine destinaţia de spaţii pentru activităţi medicale.

Se asigură astfel spaţiile necesare pentru funcţionarea secţiei de medicină preventivă din cadrul Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă – Bucureşti, şi totodată, asistenţa medicală şi protecţia sanitară pentru demnitarii români şi străini.

Imobilul este situat în Bucureşti, Bd-ul Mihalache nr.126, nu face obiectul unor litigii şi nu este grevat de sarcini.

Academia Română va realiza lucrările necesare pentru delimitarea zonei transmise în administrare, precum şi separarea utilităţilor aferente imobilului.

Potrivit hotărârii, predarea-preluarea imobilului se face pe bază de protocol între părţile interesate, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare ordonanţei de urgenţă adoptate azi.

*

Aparatul Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) va fi suplimentat cu 80 de posturi, urmând să ajungă astfel la un număr total de 828 posturi, potrivit unei Hotărâri de modificare a HG 1224/2007 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, adoptată în şedinţa de miercuri a Executivului.

Măsura a fost luată ca urmare a preluării de către Garda Naţională de Mediu (GNM) a activităţii de verificare a conformităţii substanţelor şi preparatelor periculoase de la Agenţia Naţională pentru Preparate Substanţe Chimice Periculoase (ANPSCP).

Conform noii reglementări, bunurile provenite din confiscările efectuate de Garda de Mediu, ca urmare a activităţilor de inspecţie şi control vor fi valorificate, conform prevederilor legale. Personalul împuternicit pentru inspecţie şi control al Gărzii de Mediu beneficiază de stimulente în cuantum de până la 25 la sută din sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate.

Noua reglementare mai prevede suplimentarea numărului de autoturisme cu 40 unităţi.

*

Guvernul a prelungit cu 90 de zile valabilitatea vechilor formulare de documente de provenienţă şi de însoţire a materialelor lemnoase, aflate în uz. Acestea vor circula în paralel cu cele noi, care au intrat în vigoare de la 1 octombrie.

Prin hotărârea adoptată în şedinţa din 1 octombrie se are în vedere completarea HG nr. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund.

Aplicarea HG nr. 996/2008 , intrată în vigoare la 1 octombrie 2008, implică ieşirea din uz a tutror formularelor de documente de provenienţă şi de transport instituite de vechea reglementare.

*

dentificarea şi înregistrarea ovinelor, caprinelor şi suinelor (porci), precum şi mişcarea acestora în Sistemul Naţional de Înregistrare a Animalelor se va realiza şi de către medicii veterinari cu drept de liberă practică, potrivit Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG 127/2003, privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor.

Medicii veterinari liber profesionişti vor putea presta această activitate în temeiul unui contract de servicii, încheiat între aceştia şi direcţiile judeţene sanitar-veterinare pentru siguranţa alimentelor, respectiv a municipiului Bucureşti.

În prezent, această activitate este prestată numai de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Identificarea şi înregistrarea ovinelor, caprinelor şi suinelor sunt efectuate gratuit, cu excepţia exploataţiilor comerciale industriale de suine, fondurile fiind suportate din bugetul ANSVSA.

Conform noii reglementări, în cazul exploataţiilor comerciale industriale de suine, autorizate sau înregistrate veterinar, sumele necesare procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, vor fi suportate de către proprietar.

*

Guvernul a reglementat, în şedinţa de miercuri, modul de stabilire a diferitelor drepturi de asistenţă socială, astfel încât să se elimine legătura dintre nivelul drepturilor acordate şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.

Astfel, Ordonanţa de urgenţă adoptată de Executiv modifică Ordonanţa de urgenţă nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.
Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, se calculează, pe perioada în care beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului, prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra valorii acesteia şi se suportă de la bugetul de stat. Pentru aceste persoane, stabilirea cuantumului indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate se face luând în calcul valoarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
Un alt act normativ pe care ordonanţa îl modifică este Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Astfel, pentru persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil cu handicap, pe perioada în care beneficiază de concediu şi de indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra sumei reprezentând valoarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului cu handicap şi se suportă de la bugetul de stat.
Până în prezent, pentru persoanele aflate în această situaţie, contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătatese calcula prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra sumei reprezentând valoarea a de doua ori salariul de baza minim brut pe ţară, garantat în plată.
De asemenea, la stabilirea cuantumului indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate se ia în calcul indemnizaţia în valoare de 450 lei, de care beneficiază pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum, pentru copilul cu handicap cu vârstă cuprinsă între 3 şi 7 ani.
Prin modificarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, persoana care beneficiază de recunoaşterea statutului de refugiat sau de acordarea protecţiei subsidiare are dreptul să primească, la cerere, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, un ajutor lunar rambursabil, pentru o perioada de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenţă necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni. Pentru anul 2009, cuantumul ajutorului se indexează prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pe an/an anterior.
De asemenea, se modifică Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Astfel, în vederea acoperirii valorii integrale a contribuţiei lunare de întreţinere, susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice îngrijite în cămine vor plăti diferenţa până la concurenţa valorii integrale a contribuţiei lunare de întreţinere, dacă realizează venit lunar pe membru de familie, în cuantum mai mare de 600 lei. Acest cuantum se indexează prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pe an/an anterior.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa (http://www.gov.ro)

miercuri, octombrie 01, 2008

Ziarul Lumina


Carte despre Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, lansată la Cluj

Cartea „O sută de zile cu Monica Lovinescu“, a scriitoarei Doina Jela, apărută la Editura Vremea, a fost lansată la Librăria Cărtureşti din Cluj-Napoca. Doina Jela a declarat că lucrul cel mai important care i s-a spus despre această carte, în cele şase luni de la apariţie, a fost că i-a făcut pe români să se simtă şi mai aproape de Monica Lovinescu. „Monica Lovinescu a avut, indiscutabil, cea mai mare autoritate morală pe care a avut-o o personalitate de-a lungul a 50 de ani“, a spus autoarea. Cartea Doinei Jela „O sută de zile cu Monica Lovinescu“ alătură consemnarea ultimelor întrevederi (martie-aprilie 2008), un lung interviu înregistrat în septembrie 2006, în ultimele zile ale spitalizării lui Virgil Ierunca, un jurnal despre ceremoniile funerare ale aducerii în ţară a urnelor familiei Lovinescu-Ierunca, un excepţional portret de cuplu („Vasele comunicante“), alte două texte evocatoare, un epilog şi câteva fotografii inedite.

Spectacol-manifest la Teatrul Metropolis

Spectacolul „Ajutorul“, în regia lui Alice Barb, realizat după piesa „Imnul“ de Gyorgy Schwajda, va avea premiera mâine, la Teatrul Metropolis din Capitală. Spectacolul este un manifest artistic împotriva violenţei în familie şi a consecinţelor acesteia asupra întregii societăţi, prezentând degradarea unei familii obişnuite şi soarta copiilor într-o lume condusă de părinţi. „Ajutorul“ este o poveste despre părinţi şi copii, o istorie despre soarta copiilor într-o lume condusă de părinţi, despre sentimente de ură şi dragoste, tristeţe şi umor, teamă şi tandreţe, toate trăite într-un mod neobişnuit de o familie cât se poate de obişnuită. Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Luminiţa Gheorghiu, Mihai Constantin, Ioana Anastasia Anton, Diana Andreea Bocan, Dan Aştilean şi Corina Negriţescu. „Ajutorul“ s-a jucat în avanpremieră la Zilele Bucureştiului, eveniment ce a avut loc în perioada 20-21 septembrie.