Al doilea revelion

---

Revelionul turismului la mare
Autor: Ioana Popa
Data: 30 ian 2009

Primăria Municipiului Mangalia organizează mâine, împreună cu Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral, a doua ediţie a Revelionului Turismului La Mare, la Centrul de Afaceri „Marea Neagră”. Înainte de distracţie, însă, la ora 10.00 se va da startul Forumului Naţional „Înscrieri timpurii“, în sala de conferinţe a Hotelului President din Mangalia. Forumul este asemănător programului Early booking, practicat de către agenţii de turism din străinătate şi se referă la achiziţionarea din timp a pachetelor turistice. Clientul care optează pentru rezervarea serviciilor anticipat beneficiează de reduceri importante de până la 30%. La forum şi-au anunţat participarea agenţii de turism din toată ţara şi, ca invitat special, Ministrul Turismului, Elena Udrea.



Revelionul Turismului la Mare se adresează potrivit preşedintelui Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral, Corina Martin, „tuturor persoanelor implicate în turism şi în domeniile conexe care, datorită specificului activităţii, nu au putut sărbători în mod convenţional“. Pe lista celor prezenţi se vor mai afla Asociaţiile din turismul românesc, hotelieri de pe litoral şi din ţară, agenţiile de turism membre ANAT, membri ai Asociaţiei Litoral şi autorităţi locale.

Trecerea în anul turistic, plină de surprize

La ora 23.59 se va marca minutul 0 al noului an turistic cu un imens foc de artificii. Mihai Trăistariu şi alte nume renumite din show-business-ul românesc şi din străinătate, precum Bruno Ferrara, îi vor delecta pe participanţi. Participanţii vor mai avea o tombolă, cafe-concert, muzică de petrecere, dansuri populare şi alte surprize.. „Considerăm că este momentul să sărbătorim succesele anului care a trecut şi să avem răgazul necesar pentru dorinţe şi speranţe în anul 2009, un an plin de provocări şi, bineînţeles, pentru a ne reîntâlni cu colegii şi partenerii de business“, a mai spus Corina Martin.
Turismului la Mare se doreşte a fi un instrument de marketing şi promovare a Litoralului Românesc. „Aşteptăm turişti mai sofisticaţi, de aceea ne preocupă ridicarea standardelor hotelurilor şi al serviciilor. Dorim să oferim celor care aleg Mangalia şi sudul litoralului ca destinaţie de vacanţă spaţii pentru clubberi, oaze pentru familişti, zone de distracţie fără limite pentru cei neobosiţi, locuri de răsfăţ fără margini pentru copii, zone de tratament şi alte surprize pentru a satisface toate gusturile”, a declarat Primarul Mihai Claudiu Tusac.

Preţuri pe măsură

Preţurile includ masa festivă şi programul artistic şi se ridică la suma de de 205 lei /persoană. La înscrierea unui grup de 10 persoane, a 11-a persoană va primi gratuitate. Pentru revelionul VIP preţul este de 250 de lei/persoană, ceea ce înseamnă: masă rezervată aproape de locul de desfăşurare a programului artistic şi un DVD cu momente surprinse în timpul evenimentului - gratuit.
(sursa: http://www.adevarul.ro)

Castelul Bran, muzeu privat

---

Autor: Sebastian Dan
Data: 31 ian 2009
Prinţul Dominic de Habsburg a sosit ieri la Bran, împreună cu familia sa, pentru a vizita castelul pe care urmează să-l preia în luna mai. Reprezentanţii Casei de Habsburg au fost însoţiţi pe parcursul vizitei de către ministrul Culturii, Theodor Paleologu.

Chiar dacă nu s-a finalizat încă un acord scris între Casa de Habsburg şi Ministerul Culturii, prinţul Dominic a declarat ieri că intenţionează să menţină destinaţia de muzeu a castelului. “Va fi un muzeu privat, dar colecţiile vor aparţine statului şi vom continua să îl administrăm împreună. Nimeni nu trebuie să se teamă că vom schimba destinaţia acestuia”, a precizat alteţa sa.

Pentru a stabili detaliile viitorului parteneriat, reprezentanţii Casei de Habsburg se vor întâlni, astăzi, la Bucureşti, şi cu ministrul Turismului, Elena Udrea.
(sursa: http://www.adevarul.ro)

Cineva face ceva pentru căpşunari

---

Daciana Sarbu solicită CE o reglementare clara a drepturilor muncitorilor sezonieri

Daciana Sarbu solicită CE o reglementare clara a drepturilor muncitorilor sezonieri

Bruxelles, 29 ianuarie

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a atras atentia miercuri asupra situatiei disperate a multora dintre romanii care lucreaza in strainatate, ca sezonieri in agricultura, solicitand Comisiei Europene sa reglementeze cu claritate drepturile lucratorilor sezonieri. Ea a aratat ca, in foarte multe cazuri, acestia sunt victimele abuzurilor angajatorilor, nu sunt informati asupra conditiilor de munca si de viata, fiind expusi unor pericole majore la adresa propriei sanatati.

Doamna Sarbu a organizat, miercuri seara, la Parlamentul European, seminarul Precaritatea mainii de lucru sezoniere si agricultura industriala, eveniment prin care s-a dorit atragerea atentiei asupra situatiei lucratorilor sezonieri, statut pe care il au multi romani din Spania. In cadrul seminarului, s-au dezbatut solutiile optime pentru imbunatatirea statutului acestor lucratori, avand in vedere proiectul de directiva relevant, aflat in pregatire in prezent la Comisia Europeana.

Printre participanti s-a aflat si Tudorita-Viorica Mohan, care a descris propria experienta la culesul capsunilor in Spania, vorbindu-le invitatilor despre conditiile deosebit de grave cu care se confrunta lucratorii aflati in asemenea situatii. Doamna Mohan a relatat, printre altele, despre faptul ca multi dintre romani sunt nevoiti sa semneze contractele de munca in limba spaniola, fara a le intelege, sau ca tratarea capsunilor cu diferite substante chimice in concentratii mari are loc uneori chiar in prezenta muncitorilor, punandu-le in pericol sanatatea.

Romanii sunt prea des discriminati, supusi abuzurilor sau transformati in victime, desi cei mai multi dintre ei isi doresc sa castige o paine cinstita in Europa. In Huelva, pentru un salariu modest, isi risca sanatatea si poate chiar viata. Muncitorii romani trebuie protejati, iar acest lucru trebuie facut cu sprijinul legilor si ajutandu-i sa se informeze inainte de a parasi tara. Nu sunt o specialista in agricultura, dar imi pasa cand aflu cat de mult sufera compatrioti de-ai mei. Datoria mea, ca politician, este sa caut solutii clare pentru a pune capat abuzurilor, a declarat Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a PE (ENVI).

Oamenii care isi parasesc, fie si temporar, casele pentru a munci in alta parte nu o fac din dragoste de aventura, ci din nevoia de a asigura un trai mai bun celor de acasa. Criza economica din prezent, care se va adanci in viitorul apropiat, va face situatia lor si mai dificila. Noi trebuie sa intervenim pentru a le crea acestor muncitori un scut impotriva dificultatilor, format din legi cat mai bune si de institutii cat mai eficiente in a raspunde direct nevoilor lor, a continuat deputata europeana.

Cu acest prilej, Daciana Sarbu a lansat si o brosura cu sfaturi utile romanilor care pleaca in provincia spaniola Huelva ca muncitori sezonieri, realizata impreuna cu APDHA (Asociatia pentru Drepturile Omului din Andaluzia) si bazata pe legislatia spaniola a muncii. Broşura va fi distribuita gratuit la oficiile fortei de munca din tara, precum si prin intermediul site-ului www.dacianasarbu.ro si a blogului http://dacianasarbu.wordpress.com/. Initiativa sa a pornit de la sesizarea, in vara anului trecut, a cazului concret al romanilor din provincia Huelva, Spania, care lucreaza la culturile de capsuni folosind substante periculoase in concentratii mari.

La seminar au participat parlamentari europeni, reprezentanti ai Comisiei Europene, ai sindicatelor de profil din Spania si Franta (Confederation paysanne, SOC Andalucia, Amorces), ai altor asociatii, precum si lucratori sezonieri. In paralel, intre 26 si 29 ianuarie, a avut loc la PE si o expozitie de fotografii.

sursa: http://www.dacianasarbu.ro)

Un seminar interesant

---

Eurodeputatul Daciana Sarbu organizeaza seminarul cu tema

Eurodeputatul PSD, Daciana Sarbu organizeaza in acest week-end, seminarul cu tema Atragerea fondurilor cu finantare externă in 2009.
Manifestarea va incepe sambata, la ora 10.00, la sediul PSD Timis (Bld. C. D. Loga, nr. 40) si duminica, ora 10.00, la sediul PSD Caras-Severin ( str. George Enescu, nr. 8).
La eveniment sunt asteptati primari din judet, reprezenţanti din domeniul mediului, agriculturii, educatiei, turismului, oameni de afaceri, dar si tineri interesati de asistenta comunitara acordata Romaniei.
In cadrul seminarului sunt programate si activitati de training, sustinute de specialisti, legate de pregatirea si castigarea proiectelor cu finantare europeana.
Europarlamentarul Daciana Sarbu doreste astfel sa se implice in promovarea oportunitatilor de finantare acordate de Uniunea Europeana, avand in vedere slaba absorbtie a banilor comunitari in Romania, circuitul greu al informatiei de specialitate si realitatile generate de criza financiara.
(sursa: http://www.dacianasarbu.ro)

Premiera CNDB

---

"You should know that he drank like an old whale" - spectacol creat si interpretat de Alexandra Pirici

de D.S. HotNews.ro

Miercuri, 28 ianuarie 2009

Alexandra Pirici, una dintre cele mai sarmante prezente feminine ale scenei bucurestene de dans, revine cu o noua lucrare pe scena Centrului National al Dansului din Bucuresti. Premiera piesei “You should know that he drank like an old whale”, in coregrafia si interpretarea Alexandrei Pirici, va avea loc vineri 30 si simbata 31 ianuarie, de la orele 19.30, în sala Ronda a CNDB.

"Un solo inspirat si seducator, in care corpul interpretei deschide o bucla de timp captivanta, din interiorul careia tisnesc miscari si imagini desprinse parca dintr-un film documentar despre un intreg secol de dans." (Mihai Mihalcea)

”Ceea ce urmeaza nu este un text explicativ. L-am gasit dupa ce terminasem solo-ul si l-am ales ca introducere pentru ca enunta, intr-un mod mai articulat decit as fi facut-o eu, poate, ceea ce identific a fi premiza piesei.” (Alexandra Pirici)

“In general nu fabricam povesti doar pentru scena. O facem tot timpul, ca un fel de rutina zilnica. Fabricam povesti despre noi folosindu-ne pe noi ca personaj principal. Incercam sa dam sens actiunilor noastre, si gasim motivele pentru care ne comportam intr-un fel sau altul. Producem aceste povesti despre propria noastra existenta in incercarea de a intelege cine sîntem si de ce facem (sau nu facem) ceea ce vrem sa facem. Exista impresia ca atunci cind ne “fabricam” un personaj, cu posibilitati si imposibilitati specifice, vietile noastre si rolul nostru în ele vor avea sens. Felul in care se dezvaluie personajul explica alegerile noastre sau dificultatile pe care le avem in a face acele alegeri. Incepem sa percepem insiruirea de situatii care formeaza viata noastra ca pe ceva inevitabil. Crezind in continuitatea acestui personaj si a traseului lui, ne putem imagina cum se desfasoara povestea. Incepem sa credem ca viata isi pierde “imprevizibilul” si urmeaza firul narativ al povestii pe care am construit-o.” United Sorry (Frans Poelstra & Robert Steijn)

Alexandra Pirici a absolvit Liceul de Coregrafie “Floria Capsali” si UNATC - secţia Coregrafie, iar in perioada 1997-2000 a fost bursiera la Scoala de Balet a Operei din Viena. Din 2005 Alexandra Pirici creeaza “In Bloom”, „Sprint” si „Show”. Urmare a unei selectii realizate de catre un juriu international Alexandra Pirici devine, timp de doua luni, artist in rezidenta la Tanzquartier Wien. In timpul acestei rezidente artistice creeaza „Not a life saving device”.

Lucrarile sale au fost prezentate in cadrul Balkan Dance Platform, Kanuti Gilde Saal –Talinn, Muzeul National de Arta – Bucuresti. Colaboreaza cu coregrafii Eduard Gabia, Florin Fieroiu, Ioana Macarie, Joe Alegado. Participa la workshopuri conduse de Joe Alegado, Mark Tompkins, Lisa Nelson, David Zambrano, Inge Kaindlsdorfer, Martin Sonderkamp, John Jasperse, Leah Stein, Brynjar Bandlien, Kombina Dance Company.

In 2007 Alexandra Pirici primeste un rol in filmul ”Youth Without Youth” regizat de Francis Ford Coppola.
(sursa: http://www.hotnews.ro)

Festivalul George Enescu şi-a deschid casa de bilete

---

S-au pus in vanzare biletele la Festivalul George Enescu!

Scris de Monica Felea

Festivalul si concursul International George Enescu este cu siguranta evenimentul cultural al anului 2009. Intre 30 august si 26 septembrie 2009, la Bucuresti, va avea loc cea de-a XIX-a editie. Evenimentul va include concerte simfonice si camerale, recitaluri, spectacole de opera si balet in salile principale ale Bucurestiului si in alte orase istorice care au legatura cu viata compozitorului roman.

Cei prezenti la intregul eveniment vor putea vedea peste 280 de lucrari dintre care: 24 de opusuri enesciene, peste 80 de lucrari ale unor compozitori romani contemporani, 10 spectacole de opera si balet. De asemenea, vor participa: 13 orchestre mari din Europa, 14 orchestre de camera din lume, 19 formatii camerale, 6 coruri, 41 de solisti in concerte, 6 solisti in recital.

Anul acesta, biletele se vor vinde in exclusivitate prin reteaua eventim.ro . Rezervarile se pot face incepand cu data de 1 ianuarie. Biletele pot fi procurate on line, prin rezervare telefonica sau prin completarea unui formular. Pentru detalii, consultati pagina dedicata festivalului de pe www.eventim.ro .

Editia din 2009 se va desfasura pe scenele a 8 sali de spectacol si concerte (Sala Mare a Palatului, Ateneul Roman, Opera Nationala din Bucuresti, Teatrul National “I.L. Caragiale”, Aula Muzeului National de Arta, Sala “Mihail Jora” a Societatii Romane de Radiodifuziune, Sala Mica a Ateneului Roma) si in Piata Festivalului.

(sursa: http://www.sapteseri.ro)

Tănase şi Dinescu - 30/01/2009

---

Cap şi Pajură - 30/01/2009

---

Bravo doamnă Udrea!

---

Scriam în urmă cu două zile despre propunerea doamnei Udrea de a face mai multe centre Casino pe litoral şi un domn specialist în astfel de jocuri de noroc (presedintele Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania) spunea că nu are cum să aducă turiştii acolo cu avionul. Aş fi vrut să-i reamintesc acelui domn că există un aeroport Kogălniceanu disponibil împătimiţilor la numai 20 km de litoral... Iată că şi doamna Udrea "loveşte" cu aceiaşi monedă ca şi mine.

Udrea: Din luna mai vor fi două curse TAROM spre litoral

Ministrul Turismului, Elena Udrea, susţine că din luna mai vor exista două curse TAROM care vor lega Bucureştiul şi Clujul de litoralul românesc.

Udrea a declarat, vineri, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o la Mamaia cu investitorii de pe litoral, că a purtat discuţii cu noua conducere a TAROM şi a primit asigurări că din luna mai vor exista curse din Bucureşti şi Cluj către Aeroportul Mihail Kogălniceanu don Constanţa.

Ministrul Turismului a precizat că va încerca să convingă TAROM să introducă şi o cursă care să lege nordul Moldovei de litoralul românesc.

Elena Udrea a răspuns astfel unor întrebări venite din partea unor investitori din turism care s-au plâns că turiştii ajung greu la malul mării în timpul sezonului estival, având în vedere că drumul pe calea ferată durează aproximativ cinci ore numai de la Bucureşti la Constanţa, iar la ieşirea de pe autostrada Bucureşti - Cernavodă se circulă bară la bară zeci de kilometri.

(sursa: http://www.mediafax.ro)

Mi-e dor de starea aceea "de dinainte de mers la teatru"

---

Maratonul spectacolelor, la Teatrul National

Romania Libera - Sambata, 31 Ianuarie 2009

» Teatrul National Bucuresti a pregatit pentru maine, 1 februarie, sapte evenimente culturale.

» Ziua va incepe cu spectacolul "Egoistul", de la ora 11.00, si se va incheia cu un concert de jazz, de la ora 20.00.

Maratonul evenimentelor programate maine la TNB incepe in forta, la ora 11.00, cu trei evenimente programate simultan in trei sali de spectacol. Putem alege intre o intalnire cu Radu Beligan in spectacolul "Egoistul" la Sala Amfiteatru, o conferinta in cadrul careia cunoscutul

filolog Rodica Zafiu invita la o expunere cu titlul "Nou si vechi in evolutia limbii romane", la Sala Atelier sau o intalnire la Sala 99 cu Magicianul Marian Rilea si spectacolul sau interactiv din ciclul "Povestile cetatilor".
Spectacolul "Egoistul" este o adaptare a maestrului Radu Beligan dupa piesa de teatru autobiografica a dramaturgului francez Jean Anouilh. O poveste despre dramele contemporane ale teatrului, despre viata si moarte, prietenie, egoism si generozitate.

Seria conferintelor TNB aduce de aceasta data in fata publicului un specialist in lingvistica Rodica Zafiu, care va vorbi despre cliseele limbii romane, cuvinte la moda, acceptarea unor forme condamnate pana de curand si metehnele lingvistice alte lumii in care traim. O prelegere plina de invataminte venita de la un profesor universitar si colaborator a numeroase reviste culturale, o descriere a starii actuale a limbii romane pornind de la evolutia ei anterioara.
Micii spectatori nu sunt uitati, pentru ei derulandu-se un proiect cu o traditie de opt ani, in care magicianul Marian Ralea ii invita in lumea povestilor si a magiei prin "Povestile cetatilor". Basmele romanesti si povestile altor popoare se impletesc intr-un spectacol pus in scena la Sala 99.
Maratonul spectacolelor TNB continua seara, de la ora 19.00, la Sala Mare, cu spectacolul "Molto, gran’ impressione".

Piesa este o reprezentatie cu iz de 1800, in care marii actori ai Nationalului dau viata primilor nostri actori, pe texte semnate Costache Faca, Matei Millo si Costache Caragiali, adaptate de Romulus Vulpescu si cu o regie apartinandu-i lui Romulus Vulpescu. Teatrul vechi romanesc este readus pe scena intr-un univers coloristic modern si plin de umor.
La aceeasi ora, la Sala Amfiteatru actrita Rodica Popescu Bitanescu va fi gazda primitoare a spectacolului "Inca-i bine", alaturi de un text scris anume pentru public si pentru colegii sai de distributie.
Montarea face parte dintr-un proiect lansat in anul 2007, a carui prima productie a pornit de la o piesa a filosofului francez Jean-Paul Sartre, "Cu usile inchise", pusa in scena de actorul Mircea Anca.
Nu in ultimul rand, de la ora 20.00, Sala Atelier a programat "Dialoguri si fantezii in jazz ", o serata cu versuri si muzica, alaturi de Ion Caramitru si jazzmanul Johnny Raducanu.

(sursa: România Liberă, http://www.infoportal.ro)

Furia cuvintelor

---

Nu am să comentez acest articol din Gândul, aş vrea să adaug că am rămas mult pe gânduri călătorind prin înţelesurile cuvintelor... om, artist, linişte, furie, capra vecinului, sânge...

Zamfir: Sunt urmarit de mafia mondiala, vor sa ma omoare

Naistul Gheorghe Zamfir, unul dintre cei mai de seama muzicieni ai României, este in acest moment somer si nu-i mai ramân decât cele câteva concerte la care mai este invitat. Insa artistul ne-a marturisit ca accidentul rutier in care a fost implicat in luna august a anului trecut nu a fost o simpla intâmplare si ca este urmarit pentru a fi asasinat de catre „mafia mondiala”.

Artistul Gheorghe Zamfir a fost implicat intr-un accident rutier la sfarsitul lunii august, in urma caruia a fost internat la spitalul Floreasca, dupa ce s-a lovit la cap. Zamfir a fost accidentat, pe 29 august, in jurul orei 12.00, de un autoturism de culoare alba, la iesirea din casa sa. Potrivit Politiei Capitalei, dupa producerea accidentului, soferul a parasit locul faptei fara încuviintarea organelor de politie. Pe de alta parte, soferul a declarat ca a asteptat venirea politiei timp de doua ore si abia atunci a parasit locul accidentului. Gheorghe Zamfir ne-a declarat ca acest accident „nu a fost intamplator”. „Stiu ca sunt urmarit sa fiu ucis la fel ca Grigore Vieru”, a marturisit naistul. Intrebat de cine este urmarit, Zamfir ne-a spus ca este vorba despre „mafia mondiala”. „Sunt in exil, torturat, marginalizat, pedepsit fara sa-mi dau seama de ce”, a povestit trist cel supranumit „Regele naiului”, care ne-a mai declarat ca si-a dat viata si sufletul pentru romani.

„Sunt somer, n-am nimic. Preferam sa fiu mort”
Dupa o cariera muzicala de succes, în 1982, în plin comunism, a dedicat un concert lui Dumnezeu. Din acel moment a cazut in dizgratia cuplului Ceausescu si a fost nevoit sa plece in exil. Si-a continuat astfel cariera si s-a bucurat de un succes mondial. Dupa Revolutia din 1989 s-a intors in Romania, unde a traversat o perioada de datorii financiare acumulate fata de fiscul francez, care i-a confiscat toate posesiunile din Franta. In ciuda acestor probleme, Zamfir si-a continuat cariera pe scene din lumea intreaga. A reusit sa faca din instrumentul sau o vedeta internationala, aducand schimbari inovatoare naiului traditional romanesc de 20 de tuburi, inlocuindu-l cu noi variante, continand succesiv 22, 25, 28 si 30 de tuburi, pentru largirea domeniului tonal. In perioada 2001-2005, a lucrat ca profesor asociat la Facultatea de Interpretare Muzicala din cadrul Universitatii din Bucuresti, unde, prin eforturile sale, in anul 2001 s-a infiintat prima catedra de nai din lume. In 2005, si-a pierdut acest post, incercand in zadar sa il recapete. A mai fost profesor de nai si la Universitatea Valahia din Targoviste, insa in acest moment este somer. „Sunt somer, n-am salariu, n-am nimic. Nimeni nu vrea sa ma ajute. O crima mai mare nu se poate, preferam sa fiu mort”, ne-a spus Gheorghe Zamfir, care a ridicat in picioare sali din lumea intreaga.

Damian Draghici, „promovat pentru ca e tigan”
O ultima intamplare care l-a dezamagit pe artist a fost alegerea trimiterii lui Damian Draghici sa concerteze la Bruxelles in fata mai multor oficiali europeni. Despre participarea acestuia a declarat ca „deranjeaza istoria”. „Damian Draghici este o problema politica. Nu este naist, a recunoscut si el ca nu-i place sa cante la nai. Cum poti sa faci dintr-un om care nu iubeste naiul un reprezentant planetar al acestui instrument? A fost dus de Madalin Voicu si a fost impins pentru ca el e tigan. Urla peste tot ca are un Grammy, ce e ala Grammy?”, a declarat Zamfir.”Eu am adus naiul in atentia lumii internationale, am lansat sute de discuri in 12 stiluri diferite. Cate discuri a facut Banica sa ceara 60.000 de euro pe concert? Eu, daca am un concert la Sala Palatului, sala e goala”, ne-a declarat dezamagit artistul roman. „De 41 de ani sufar, tip, urlu, dar nimeni nu ma asculta. Numai tigani, numai manele, care tot de mafie sunt organizare. Sunt pusi sa destabilizeze si sa distruga cultura noastra”, a incheiat artistul.
Theodora Stoica
(sursa: Gândul, http://www.infoportal.ro)

(Damian Drăghici, sursa: http://www.elady.ro)

Ce a mai făcut astăzi guvernul

---

Masurile economice si sociale, din programul anticriza al Guvernului

2009-01-30 12:05
Avocatnet.ro

Guvernul a aprobat, in sedinta de joi, un set de masuri pentru sustinerea cresterii economice si de limitare a efectelor crizei, in contextul aprobarii bugetului.

"In acest set de masuri avem o componenta economica si una sociala. Este primul set de masuri cu privire la sustinerea cresterii economice si limitarea efectelor crizei, urmand ca pe parcurs sa fie completat”, a precizat primul-ministru, Emil Boc.

Masurile aprobate, in cadrul componentei economice, asa cum au fost prezentate de Emil Boc:

• Alocarea a 20% din bugetul pe anul 2009 pentru investitia publica masiva in infrastructura (infrastructura in domeniile transporturi, mediu, sanatate, invatamant), precum si pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuit. “Este un program extrem de important, generator de locuri de munca si de economii, atat in buzunarul populatiei, cat si in bugetele locale si nationale”, a explicat primul-ministru.

• Achitarea datoriilor guvernamentale, a facturilor si a subventiilor restante. “Este o mostenire pe care o avem de platit. Suntem convinsi ca fara achitarea datoriilor restante economia se blocheaza si, in loc ca Guvernul sa fie un factor care sa genereze crestere economica, ar fi un factor care ar crea blocaje in economie”, a aratat primul-ministru.

• Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare.

• Neimpozitarea profitului reinvestit, masura care va fi luata printr-o ordonanta de urgenta pentru modificare Codului Fiscal.

• Posibilitatea compensarii TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat si in lunile ulterioare lunii in care s-au depus cererile de restituire, precum si dupa expirarea termenului legal de 45 de zile. In acest sens urmeaza sa fie promovata o ardonanta de urgenta pentru modificarea Codului Fiscal.

• Capitalizarea CEC si a EximBank, masuri foarte importante din perspectiva sustinerii IMM-urilor, masura coroborata cu o alta decizie privind infiintarea fondului de contra-garantare a creditelor pentru IMM-uri.

• Alocarea, prin bugetul de stat, a aceluiasi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor, ca in anul 2008, precum si majorarea contributiei statului pentru finantarea acestei activitati.

• Continuarea si extinderea programului "Rabla" incepand cu acest an. “Noul program aduce ca noutate majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum si finantarea a nu mai putin de 60.000 de vehicule fata de 40.000 in anul 2008”, a precizat primul-ministru.

• Includerea in bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale institutiilor si agentiilor guvernamentale.

In ceea ce priveste deciziile aprobate in cadrul componentei sociale a setului de masuri pentru sustinerea cresterii economice si limitarea efectelor crizei, premierul Emil Boc a mentionat:
• Instituirea, in doua transe, a unei pensii sociale minime de 350 de lei. “Persoanele care au venituri pana in 300 de lei la 1 mai, cu achitarea in luna iunie, vor primi diferenta de la ceea ce au acum sub 300 de lei, iar de la 1 octombrie, cu plata de la 1 noiembrie, toti vor avea o pensie sociala minima de 350 de lei”, a explicat primul-ministru.

• Compensarea cu 90% din pretul de referinta pentru medicamentele compensate in cazul persoanelor cu o pensie mai mica de 600 de lei.

• Scutirea de la plata contributiilor si impozitelor la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru o perioada de maximum 3 luni, pentru veniturile din somaj tehnic, acestea urmand sa fie suportate de catre stat.

• Sustinerea cu 50% a formarii profesionale continue pentru angajati si someri.


Majorarea pensiilor si salariilor cu 5% si o pensie sociala de 350 lei, aprobate de Executiv

2009-01-30 12:10
Avocatnet.ro

Guvernul a decis, in cadrul sedintei de joi, instituirea unei pensii sociale minime de 350 lei, acordata in doua transe. Astfel, de la 1 mai, pensionarii care au venituri sub 300 lei vor primi diferenta pana la acesta suma. De la 1 noiembrie, nivelul pensiei sociale va creste cu 50 lei, ajungand la 350 lei.

”Din perspectiva componentei sociale, prima masura anticriza pe care o vizam se refera la cei cu pensii mici si foarte mici. Din acest punct de vedere vom institui, in doua transe, o pensie sociala minima de 350 de lei”, a declarat primul-ministru Emil Boc.

” Este vorba de un efort bugetar de 190 de milioane de euro. Si, ca sa fiu bine inteles, in fapt, nu este vorba de o modificare a legii pensiilor, care merge pe baza principiului contributivitatii, ci este vorba, in esenta, de un ajutor social care se acorda persoanelor care au cele mai mici venituri din perspectiva pensiilor din Romania”, a adaugat premierul Emil Boc.

Totodata, Guvernul a stabilit ca in decursul acestui an pensiile si salariile bugetare sa creasca, in functie de rata inflatiei. Ceea ce inseamna o majorare de 5% in doua etape: cu 3% din aprilie si cu 2% din octombrie.

"Pentru pensii, indexarea cu 5% va face ca punctul de pensie sa ajunga la valoarea de 43,2% din salariul mediu brut. Iata, deci, o masura sociala si un pachet de masuri care, impreuna cu ceea ce inseamna pensia sociala minima garantata, va permite ca un numar de 1 milion de persoane sa aiba o baza minima care sa le permita supravietuirea”, a declarat, la finalul sedintei de Guvern, vicepremierul Dan Nica.


Noi reglementari privind investitiile fondurilor de pensii private

2009-01-30 13:15
Avocatnet.ro

Consiliul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a adoptat normele privind investitiile fondurilor de pensii private, atat pentru Pilonul II, cat si pentru Pilonul III.

Norma privind investitiile fondurilor de pensii administrate privat si organizarea activitatii de investire elaborata in baza Legii nr. 411/2004 privind pensiile administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Norma privind investitiile fondurilor de pensii facultative si organizarea activitatii de investire elaborata in baza Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, vor fi transmise spre publicare in Monitorul Oficial si sunt disponibile si pe site-ul www.csspp.ro.

Aceste acte normative au drept scop asigurarea cadrului necesar desfasurarii activitatii de investire a activelor fondurilor de pensii private, astfel incat fructificarea disponibilitatilor banesti acumulate din contributiile participantilor in sistemul de pensii private sa se realizeze prin investirea prudentiala a activelor, in conditii de maxima siguranta si cu o corelatie clara intre randamentul propus si riscul asumat.

Ambele norme contin prevederi referitoare la:
- Principiile de baza ale activitatii de investire;
-Clasificarea detaliata a tipurilor de plasamente permise precum si limitele in care pot fi efectuate aceste investitii de catre administratorii de pensii private;
-Criteriile de incadrare in grade de risc a fondurilor de pensii private;
-Atributiile si obligatiile administratorului de pensii private cu privire la activitatea de investire;
-Decizia de investire, atributiile persoanei reponsabile cu activitatea de investire a activelor fondurilor de pensii private si autorizarea acesteia;
-Interdictii privind anumite tipuri de investitii.

Restrictii suplimentare pentru limitele de investitii

Normele vin in completarea reglementarilor stipulate in legile de baza ale sistemului de pensii private, cu reguli suplimentare referitoare la limitele in care pot fi efectuate investitii de catre administratorii de pensii private.

Spre exemplu, atat in sistemul Pilonului II cat si in sistemul Pilonului III, administratorii de pensii private nu pot investi mai mult de 70% din activele fondului de pensii in titluri de stat din Romania, state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, cu respectarea urmatoarelor sublimite:
-titluri de stat, cu scadenta mai mica de 1 an – 50 %;
-titluri de stat, cu scadenta mai mare de 1 an – 70%;

De asemenea, 50% din activele fondului de pensii vor putea fi investite in valori mobiliare tranzactionate pe piete reglementate din Romania, state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, cu respectarea urmatoarelor sublimite:
-actiuni tranzactionate pe piete reglementate din Romania – 35%;
-actiuni tranzactionate pe piete reglementate din state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, altele decat Romania – 35%;
-obligatiuni corporatiste ale emitentilor din Romania - 30%;
-obligatiuni corporatiste ale emitentilor din state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, altele decat Romania - 30%;

Normele adoptate prevad limite si sublimite si pentru alte tipuri de plasamente precum: instrumente ale pietei monetare, organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritati ale administratiei publice locale din Romania, state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, titluri de stat emise de state terte, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritati ale administratiei publice locale din state terte, obligatiuni emise de organisme straine neguvernamentale.

In aceste acte normative se specifica faptul ca maxim 15% din activelel unui fond de pensii private vor putea fi investite in obligatiuni emise de catre Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii.


Intrumente noi pentru investirea activelor

In vederea diminuarii riscului investitiilor, prin dispersia acestuia si diversificarea larga a portofoliului de investitii, CSSPP a permis, prin normele adoptate, introducerea de noi tipuri de plasamente in care pot fi investite activele fondurilor de pensii. Astfel, in sistemul Pilonului II, maxim 2% din activele fondului de pensii vor putea fi investite in instrumente private equity la companii din Romania, state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, in timp ce in sistemul Pilonului III, limita maxima stipulata este de 5%. De asemenea, in sistemul Pilonului II, maxim 3% din activele fondului de pensii vor putea fi investite in marfuri si derivate pe marfuri precum: titei si derivati ai acestuia, bumbac, cafea, grau, cupru, aluminiu, zinc, metale pretioase, tranzactionate pe burse reglementate si specializate din Uniunea Europeana si S.U.A. Limita maxima pentru acelasi tip de plasamente in sistemul Pilonului III este de 5%.

Potrivit prevederilor normelor adoptate, administratorii pot proteja portofoliul de investitii al fondului de pensii private privat impotriva riscului valutar si al riscului de dobanda, prin instrumente financiare specifice. Conform reglementarilor in vigoare, in sistemul de pensii private, investitiile de acest tip sunt permise doar in masura in care contribuie la scaderea riscurilor investitiei sau faciliteaza gestionarea eficienta a portofoliului.


Corelatie risc - randament

Prin introducerea acestor norme, CSSPP urmareste implementarea unei clasificari clare a fondurilor de pensii private, in functie de gradele de risc.

Potrivit reglementarilor in vigoare, administratorii fondurilor de pensii private trebuie sa precizeze clar politica de investitii stipulata in prospectul fondului de pensii si sa investeasca contributiile participantilor conform obiectivelor de investitii asumate.

In acelasi timp trebuie sa precizeze clar si riscurile asociate politicii de investitii. in acest context, prin normele adoptate se definesc gradele de risc ale fondurilor de pensii private, in functie de gradul de detinere a instrumentelor cu risc scazut (titluri de stat, obligatiuni emise de organisme straine neguvernamentalea sau alte instrumente financiare avand garantia explicita si integrala a statului).

Astfel, unui fond de pensii private i se poate asocia unul dintre urmatoarele grade de risc: scazut (peste 85% instrumente cu risc scazut), mediu (intre 65% si 85% instrumente cu risc scazut) sau ridicat (intre 50% si 65% instrumente cu risc scazut).

Administratorii trebuie sa investeasca activele fondurilor de pensii private intr-un mod care sa asigure securitatea, calitatea, lichiditatea si profitabilitatea activelor fondului de pensii administrat privat. De asemenea, acestia trebuie sa asigure diversificarea portofoliului fondului de pensii administrat privat in vederea dispersiei riscului si a mentinerii unui grad adecvat de lichiditate. Potrivit normelor adoptate, activele se vor diversifica in mod corespunzator, astfel incat sa se evite dependenta excesiva de un anumit activ, emitent sau grup de societati comerciale, precum si concentrari de riscuri pe ansamblul activelor.


Acte normative abrogate in saptamana 26 ianuarie - 1 februarie 2009

2009-01-30 18:34
Avocatnet.ro

Selectia Avocatnet.ro a actelor normative abrogate in saptamana 26 ianuarie - 1 februarie 2009:

-Ordinul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 128/2008 pentru aprobarea Codului tehnic al retelelor electrice de distributie, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 43 din 26.01.2009 abroga Decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 101/2000 pentru aprobarea Codului tehnic al retelelor electrice de distributie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 276 din 19 iunie 2000.

-Ordinul comun al Ministerului Finantelor Publice si al Bancii Nationale a Romaniei nr. 102/1/2008 privind abrogarea unor acte normative, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 27.01.2009 abroga urmatoarele acte normative:
a) Ordinul ministrului de stat, ministrul finantelor, si al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr. 1.418/344/1997 privind aprobarea Planului de conturi pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 189 din 8 august 1997 si 212 bis din 27 august 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) Ordinul ministrului finantelor si al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr. 15.515/27/1998 pentru aprobarea Precizarilor privind reflectarea in contabilitate a unor operatiuni, precum si unele masuri referitoare la inchiderea exercitiului financiar-contabil pe anul 1997 la societatile bancare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 102 bis din 4 martie 1998, cu modificarile ulterioare;
c) Ordinul ministrului finantelor si al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr. 1.524/362/1998 privind aprobarea modelelor situatiilor financiar-contabile pentru banci si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 343 din 10 septembrie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) Ordinul ministrului finantelor publice si al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr. 1.982/5/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva Comunitatilor Economice Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 694 din 1 noiembrie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

- Hotararea Guvernului Romaniei nr. 33/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 47 din 27.01.2009 abroga Hotararea Guvernului nr. 361/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 285 din 27 aprilie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

-Hotararea Guvernului Romaniei nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 52 din 28.01.2009 abroga Hotararea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 304 din 8 mai 2007, cu modificarile si completarile ulterioare

-Ordinul Inaltei Curte de Casatie si Justitie nr. 373/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiei publice de manager economic si a celorlalte posturi vacante de functionari publici si personal contractual din cadrul Ministerului Public, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 55 din 29.01.2009 abroga Ordinul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nr. 171/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiei publice de manager economic si a celorlalte posturi vacante de personal din cadrul departamentelor economico-financiare si administrative ale Ministerului Public, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.252 din 24 decembrie 2004.
(sursa: http://www.avocatnet.ro)

CJCE a solutionat, joi, cauza C-311/06

---

Cauza C-311/06
Cauza privind recunoasterea diplomelor intre statele UE, solutionata de CJCE
2009-01-30
Avocatnet.ro

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE) a solutionat, joi, cauza C-311/06 Consiglio degli Ingegneri/Ministero della Giustizia, Marco Cavallera, care a vizat interpretarea Directivei privind sistemul de recunoastere a diplomelor.

Prin Hotararea de joi, CJCE a stabilit ca simpla omologare de catre un stat membru a unui titlu eliberat de un alt stat membru nu constituie o diploma care sa confere accesul la o profesie reglementata in acest din urma stat membru. Totodata, statele membre raman competente sa stabileasca nivelul de calificare necesar pentru a garanta calitatea prestatiilor profesionale efectuate pe teritoriul lor.

Directiva 89/48/CEE privind sistemul general de recunoastere a diplomelor de invatamant superior acordate pentru formarea profesionala cu durata minima de trei ani confera oricarui solicitant care este titular al unei „diplome” ce ii permite sa exercite o profesie reglementata intr-un stat membru dreptul de a exercita aceeasi profesie in oricare alt stat membru.


Cauza C-311/06 Consiglio degli Ingegneri/
Ministero della Giustizia, Marco Cavallera

Exercitarea profesiei de inginer este conditionata, atat in Italia, cat si in Spania, de detinerea unei diplome universitare si de inscrierea in tabloul ordinului profesional. Pe de alta parte, sistemul italian prevede, spre deosebire de sistemul spaniol, un examen de stat, a carui promovare este indispensabila pentru a obtine dreptul de a exercita profesia.

Marco Cavallera, resortisant italian, este detinatorul unui titlu de studii de inginer mecanic eliberat in anul 1999 de Universitatea din Torino (Italia) la terminarea unei formari cu durata de trei ani.

In anul 2001, acesta a solicitat si a obtinut in Spania omologarea titlului sau italian. Pe baza certificatului de omologare, Marco Cavallera a obtinut inscrierea in tabloul tinut de unul dintre „colegios de ingenieros técnicos industriales” din Catalonia pentru a avea dreptul sa exercite, in Spania, profesia reglementata de inginer tehnic industrial, specializarea mecanica.

Marco Cavallera nu si-a exercitat activitatea profesionala in afara teritoriului italian si nici nu a urmat vreo formare, nici nu a promovat vreun examen in cadrul sistemului de invatamant spaniol. De asemenea, acesta nu a promovat examenul de stat prevazut de reglementarea italiana pentru a obtine dreptul de a exercita profesia de inginer.

In anul 2002, la cererea Cavallera, Ministero della Giustizia italian a recunoscut validitatea titlului spaniol in vederea inscrierii sale in tabloul inginerilor in Italia.

Consiglio Nazionale degli Ingegneri a atacat aceasta decizie sustinand ca, in temeiul directivei si al reglementarii nationale relevante, autoritatile italiene nu puteau sa recunoasca titlul spaniol al lui Marco Cavallera, aceasta recunoastere echivaland cu scutirea sa de indeplinirea cerintei de a promova examenul de stat prevazut de reglementarea italiana.

Consiglio di Stato, care trebuie sa se pronunte in ultima instanta cu privire la aceasta cauza, a solicitat Curtii de Justitie sa stabileasca daca Directiva 89/48 poate fi invocata de Marco Cavallera pentru a obtine accesul la profesia de inginer in Italia.


Solutia CJCE

Curtea a declarat ca, potrivit chiar definitiei cuprinse in directiva, o „diploma” nu include un titlu eliberat de un stat membru care nu atesta nicio formare din cadrul sistemului de invatamant al acestui stat membru si nu are la baza nici un examen, nici o experienta profesionala dobandita in acest stat membru.

"Intr-adevar, aplicarea directivei intr-o astfel de situatie ar avea ca efect sa se permita cuiva care nu a obtinut in statul membru in care si-a efectuat studiile decat un titlu care, in sine, nu confera accesul la profesia reglementata sa acceada la aceasta, fara ca titlul de omologare obtinut in alt stat sa dovedeasca in vreun fel dobandirea unei calificari suplimentare sau a unei experiente profesionale.

Aceasta situatie ar fi contrara principiului consacrat prin directiva, potrivit caruia statele membre isi rezerva dreptul de a stabili nivelul minim de calificare necesara cu scopul de a garanta calitatea muncii depuse pe teritoriul lor", a decis CJCE.

_______


Hotararea CJCE poate fi vizualizata integral, aici.

Măsuri liberale ale Guvernului

---

Codul fiscal, modificat prin OUG

Guvernul a aprobat neimpozitarea profitului reinvestit si masuri pentru compensarea TVA

Avocatnet.ro

Guvernul a aprobat in sedinta de joi un "set de masuri pentru sustinerea cresterii economice si limitarea efectelor crizei", care vizeaza, printre altele, neimpozitarea profitului reinvestit si compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit.

Primul-ministru Emil Boc a anuntat, la sfarsitul sedintei de joi, ca Guvernul a aprobat proiectul legii bugetului de stat si al asigurarilor sociale, pe anul 2009. Acestea vor fi discutate luni, cu partenerii sociali, si apoi vor fi trimise la Parlament, pentru a fi adoptate.

" In cazul in care, in urma discutiilor cu partenerii sociali, vor mai aparea recomandari, sugestii de completat, Guvernul se va intruni intr-o alta sedinta pentru a discuta aceste lucruri. Dar astazi (n.r. joi), din punctul de vedere al Guvernului, atat bugetul de stat, cat si bugetul asigurarilor sociale, au forma finala pentru a fi prezentata partenerilor sociali, dupa care vor fi inaintate Parlamentului", a afirmat Emil Boc.

In contextul aprobarii bugetului, Guvernul a decis luarea unui "set de masuri pentru sustinerea cresterii economice si limitarea efectelor crizei".

Printre acestea, se numara neimpozitarea profitului reinvestit, din 2010, masura care va fi inclusa intr-o ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului Fiscal.

Tot prin ordonanta de urgenta, Guvernul va aduce modificari in privinta Taxei pe Valoare Adaugata, si anume "posibilitatea compensarii TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat si in lunile ulterioare lunii in care s-au depus cererile de restituire, precum si dupa expirarea termenului legal de 45 de zile", dupa cum a afirmat premierul Boc.

"Din nou, o masura, prin posibilitatea compensarii TVA-ului de recuperat cu cel de platit, sa eliminam blocajele, birocratia, pierderile de timp care au loc in sistem si prin care, pe de o parte, intreprinzatorii castiga timp, isi recupereaza sumele financiare pe care le au, iar bugetul de stat este alimentat cu aceste sume din TVA necesare alocarii in alte domenii. Pentru aceasta, va fi emisa o ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului Fiscal", a declarat primul-ministru Emil Boc.

(sursa: http://www.avocatnet.ro)

Bolivia îşi pune speranţa într-o nouă constituţie

---

Recunosc că pentru mine Bolivia înseamnă mai mult lumea de mult dispărută decât cea de contemporană.
Am simţit nevoia să dau o fugă până pe wikipedia să văd cum mai este Bolivia dincolo de lumea cărţilor.

República de Bolivia
Drapel Stemă
Deviză: Morir antes que esclavos vivir Să mori înainte să trăieşti ca un sclav
Imn naţional: Bolivianos, el hado propicio
Capitală	Sucre 17°00′S 65°00′W
Oraş principal	Santa Cruz
Limba oficială	limba spaniolă, limba Quechua şi limba Aymara
Sistem politic	Republică Unitară
- Preşedinte	Evo Morales
Independenţă	6 august 1825
Suprafaţă
- Total	1.098.581 km² km² (locul 27)
- Apa (%)	1,29%
Populaţie
- {{{an}}}	8.857.870 loc. (locul 86)
- Densitate	8/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})
PIB	{{{PIB_PPC_an}}}
- Total	$25.892.000.000 $ (locul 103º)
- Per capita	$3.049 $
Monedă	Boliviano

Bolivia este o ţară din America de Sud, cu o suprafaţă de 1.098.581 kilometri pătraţi, o populaţie de 8,8 milioane de locuitori, având conducerea administrativă împărţită între două oraşe importante: Sucre (capitala legală şi sediul puterii judiciare) şi La Paz (sediul guvernului).

Situată în centrul Americii de Sud, Bolivia este alături de Paraguay, una dintre singurele două ţări ale America de Sud, dar şi a Americii Latine, fără ieşire directă la mare. Se învecinează cu Brazilia la nord şi est, Paraguay în sud-est, Argentina în sud, iar Chile şi Peru la vest.

Din 1884, de când a pierdut zona Atacama (luată de Chile), Bolivia a câştigat în schimb suveranitatea coridorului către Oceanul Pacific de Sud. Altă neînţelegere cu Chile priveşte drepturile asupra apelor lui Rio Lauca.

Principala formă de relief a Boliviei este şirul munţilor Anzi, care se întind de la nord la sud, ocupând partea apuseană a ţării. La vest, lângă graniţa cu Chile, se află Cordillera Occidental, sau şirul de vest, iar în nord-est este Cordillera Real, principalul şir al Anzilor. Bolivia este împărţită în trei regiuni distincte: Altiplano, sau regiunea de platou , “yungas”, o serie de văi împădurite şi străbătute de numeroase cursuri de apă, situate pe pantele montane estice şi “llanos”, sau zona joasă Amazon - Gran Chaco. Altiplano se întinde între Cordillera Occidental şi Cordillera Central. Partea sa nordică are, la capăt, lacul Titicaca, cel mai mare lac navigabil din lume. Partea sudică a platoului este aridă. Întinzându-se în estul şi nord-estul munţilor se află marea “Amazonian llanos”, conţinând vaste întinderi cu iarbă şi, de-a lungul râurilor, dense păduri tropicale. Multe din aceste regiuni devin mlaştini în timpul anotimpului umed (decembrie, ianuarie, februarie); totuşi, zone întinse zac sub linia inundaţiilor şi ajung păşuni bogate. În sud-est, separate de câmpiile Amazoniene prin înălţimile Chiquitos, sunt uscatele câmpii subtropicale Gran Chaco.

Patru râuri compun sistemul de drenaj al Boliviei în nordul şi nord-estul văilor şi câmpiilor: Rio Beni şi principalul său afluent, Rio Madre de Dios; Rio Guapore, care formează o parte a graniţei cu Brazilia şi Rio Mamore. În sud-est, cel mai important râu este Rio Pilcomayo, care curge prin regiunea Gran Chaco, ca să alimenteze Rio Paraguay. Rio Desaguedo, izvorând din lacul Titicaca, alimentează lacul Poopo. Bolivia împarte controlulul lacului Titicaca cu vecinul său din vest, Peru.

Bolivia este în întregime situată între tropice, dar înălţimile variate determină variaţii considerabile ale climatului. Pe marile înălţimi clima este rece şi uscată, dar în general sănătoasă, în ciuda vânturilor tăioase, uscăciunii atmosferei şi a extremelor temperaturilor zilnice. În regiunile mai joase climatul este mai cald. Temperatura medie anuală variază de la aproximativ 8 grade Celsius în Altiplano până la 26 de grade Celsius în regiunile estice joase.

Cum Bolivia are resurse naturale abundente şi resurse de minereuri bogate, care se exploatează tot mai mult, trebuie avută grijă să nu se ajungă la distrugerea acestor bogăţii ale mediului. Aproximativ 8 % din teritoriu este protejat, 800 000 de ha, majoritatea acoperit cu păduri tropicale. Aproape aceeaşi suprafaţă este pierdută anual datorită defrişărilor. Pădurile tropicale ale Boliviei sunt bogate în diversitate biologică şi conţin un număr neobişnuit de mare de specii de plante. Există de asemenea o mare varietate de animale, începând de la rozătoare, mamifere ierbivore: lama, căprioara, alpaca, vicuna pe platourile andine, până la cele ale pădurii ecuatoriale: tapirul, puma, jaguarul, leneşul , furnicarul, maimuţe, diverse specii de păsări şi reptile (iguane) şi şerpi (boa, anaconda).

Bolivia are 8,8 milioane de locuitori, cu o densitate a populaţiei de 8 persoane pe km pătrat, din care 60,8 % populaţie urbană şi 39,2 % populaţie rurală. Sporul natural este de 2,4 %.

Aproape 70 % din populaţia Boliviei e compusă din nativi americani, dintre care Quechua 30 % şi Aymara 25 %. Alte grupuri de indigeni cuprind Guarani, Mojeno şi Chimane. Aproximativ 25 % din locuitori sunt metişi (moştenitorii amestecului rasei europene cu indigenii), iar 5 % din populaţie îl reprezintă urmaşii europenilor. Principalele oraşe sunt: La Paz (1.200.000 locuitori), Santa Cruz (694.616), Cochabamba (404.102), Oruro (183.194), Sucre (120.000) şi Potosi (112.291). Există trei limbi oficiale: spaniola (folosită în administraţie, învăţământ şi afaceri şi vorbită ca primă limbă de 30 % din locuitori), Quechua şi Aymara.

Bolivia e una din cele mai sărace naţiuni din America de Sud, cu o adâncă prăpastie între elita bogată şi miile de ţărani care practică o agricultură de subzistenţă pe majoritatea ţinuturilor înalte, sterile, din jurul La Pazului. Începând cu 1985 s-au luat măsuri de reducere a cheltuielilor guvernamentale şi de liberalizare a comerţului, astfel că a început o perioadă dificilă de restructurări. Creşterea economică actuală este încurajatoare.

Bolivia are suficiente resurse de petrol şi gaze naturale pentru necesităţile proprii şi exportă chiar gaze în Argentina. Alte resurse includ: cositor, zinc, argint, aur, plumb, antimoniu şi tungsten. Industria minieră este una dintre cele mai importante. Alte ramuri includ industria alimentară şi în special pe cea producătoare de cafea, industria textilă şi a lemnului, a confecţiilor, tutunului şi artizanatul. Industria ilicită de droguri (există plantaţii de coca din care se obţine cocaina) furnizează 15 % din venituri. Agricultura (inclusiv fondul forestier şi piscicol) furnizează 21 % din PIB. Principalele culturi sunt: cafeaua, coca, bumbacul, porumbul, trestia de zahăr, orezul, cartoful, lemnul. Resursele provenite din agricultură sunt suficiente pentru asigurarea hranei populaţiei. Bolivia exportă metale, hidrocarburi, cafea, soia, zahăr şi lemn, în principal în Argentina, SUA, Marea Britanie, Peru şi Brazilia, importând alimente, petrol şi bunuri de consum din SUA, Brazilia, Japonia, Argentina, Germania şi Chile.

Dezvoltarea modernă a Boliviei a fost împiedicată de frontierele sale terestre şi slaba reţea de transporturi interne şi de legături de comunicaţii. Dificultăţile transportului la mare distanţă au fost uşurate de dezvoltarea serviciilor aeriene şi pe căi ferate. Autobuzele, taxiurile şi trenurile sunt cele mai comune forme de transport şi autobuzele sunt deseori supraaglomerate. Microbuzele sunt mai rapide şi mai scumpe. Doar puţine străzi principale sunt pavate. Din punctul de vedere al comunicaţiilor, există câteva staţii de radio şi de televiziune.
(sursa: wikipedia, http://ro.wikipedia.org/)

O nouă Constituţie în Bolivia: eurodeputaţii observă derularea referendumului

o femeie în timpul votului, în Bolivia

O delegaţie de la Parlamentul European s-a alăturat misiunii UE de observare a referendumului constituţional organizat în Bolivia pe 25 ianuarie. Deputaţii europeni din cadrul delegaţiei ne-au spus că referendumul a fost paşnic, iar participarea la vot importantă şi că ţara are nevoie de dialog pentru consolidarea instituţiilor democratice.

„Doresc să felicit poporul bolivian pentru modul paşnic, calm şi democratic în care a votat duminica trecută, arătând maturitate civică“, ne-a spus şefa misiunii, deputata europeană Renate Weber (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, România). „Cel mai dificil test pentru ţară începe acum: toată naţiunea trebuie să respecte Constituţia“, a adăugat dumneaei.

Bolivia are nevoie de dialog pentru consolidarea instituţiilor democratice

Într-un raport preliminar, misiunea UE de observare a votului a afirmat că referendumul s-a desfăşurat într-o manieră credibilă, în ciuda diviziunii politice şi a procesului complicat de elaborare a Constituţiei. Bolivia are nevoie de dialog pentru consolidarea instituţiilor democratice, mai spune raportul.

Prezenţa la vot a fost importantă, iar atmosfera pozitivă demonstrează angajamentul poporului bolivian în democraţia participativă, mai spun observatorii europeni, care cred că desfăşurarea referendumului a respectat standardele internaţionale. Şeful delegaţiei de la Parlamentul European, Manuel Medina (Grupul Socialist din Parlamentul European, Spania), a afirmat că, „luând în considerare lucrurile pe care le-am observat pe teren, putem spune că procesul de ratificare a fost corect“.

Observatorii au vizitat 242 de secţii de votare

Observatorii au vizitat toate cele nouă departamente ale Boliviei, pentru a evalua procesul de desfăşurare a referendumului conform principiilor internaţionale ale alegerilor democratice. În ziua desfăşurării referendumului, 25 ianuarie 2009, observatorii au vizitat 242 de secţii de votare.

În momentul de faţă, misiunea UE de observare a alegerilor evaluează procesul de consolidare şi va rămâne în Bolivia pentru a examina activităţile post-referendum. Raportul final, conţinând evaluarea generală a referendumului şi recomandări, va fi publicat la două luni după încheierea procesului referendumului.

REF. : 20090128STO47352
(sursa: http://www.europarl.europa.eu)

Amintiri despre Proletkult românesc

---

Ruga de taina a lui Sadoveanu

Proletcultismul, intre ocara si oportunism

Adrian Bucurescu
Vineri, 30 Ianuarie 2009

Proletcultismul, impus culturii romane intre anii 1945 si 1960, este o doctrina fals-estetic-literara, dupa care o revolutie a proletariatului este urmata de: distrugerea vechii culturi si crearea alteia noi, in slujba muncitorilor si taranilor, clasele fundamentale intr-un stat comunist; oglindirea in arta numai a realizarilor muncitorilor si taranilor, a modului de productie socialist; coborarea artistilor in mijlocul oamenilor muncii din uzine, pe santiere, in gospodariile agricole colective (G.A.C.) si in gospodariile agricole de stat (G.A.S.). Proletcultismul isi trage numele din Proletkult, miscare politico-ideologica din Rusia sovietica, lansata imediat dupa victoria Revolutiei din Octombrie. La randul sau, Proletkult se formase din comprimarea sintagmei proletarskaia kultura, care in ruseste inseamna "cultura proletara". Principalii teoreticieni ai proletcultismului au fost A. V. Lunacearski si A. A. Bogdanov.

Proletcultismul a facut nenumarate victime in U.R.S.S., multi scriitori sovietici fiind trimisi in lagare de munca, torturati, ucisi, ori, daca erau mai populari, ca de exemplu Serghei Esenin si Vladimir Maiakovski, "sinucisi"! In Romania, principalul scriitor ucis in contextul proletcultismului a fost Nicolae Labis, a carui moarte a fost mascata de un accident de tramvai, intr-o noapte de decembrie a anului 1956.

Cartea de capatai a proletcultismului romanesc ramane "Pasiunea lui Pavel Corceaghin/Eseuri critice" de Ion Vitner, aparuta la Editura de Stat in 1949. Titlul este inspirat de Pavel Korceaghin, eroul principal al volumului "Asa s-a calit otelul", celebru la acea vreme, al scriitorului sovietic Nikolai Ostrovski, propus ca model suprem al literaturii proletare de pe toate meridianele: "Iata de ce Pavel Corceaghin este un personagiu uluitor.

El este imaginea fidela a omului intr-adevar nou, a tanarului revolutionar de tip stalinist, pentru care nu exista greutati de netrecut, nu exista piedici de neinlaturat, nu exista impasuri morale de nerezolvat, in lupta apriga dusa impotriva exploatatorilor lumii muncitoare. Orb si paralizat in urma ranilor capatate in razboiul civil, in lupta revolutionara impotriva monstrilor umanitatii - cum i-a denumit atat de plastic I. V. Stalin pe satrapii libertatilor populare - Pavel Corceaghin nu renunta la lupta. In clipa cand e redus la neputinta fizica, incepe sa descrie marea framantare revolutionara a epocii lui, lupta darza pentru eliberarea de sub jugul exploatarii si daruieste celor din jurul sau o arma teribila de lupta: o carte. "Asa s-a calit otelul" este un manual al vietii, cum istoria literaturii nu a cunoscut pana la dansul, cu exceptia "Mamei" lui Gorki. Pavel Corceaghin ilustreaza o noua atitudine fata de viata, caracteristica numai proletariatului revolutionar". s.a.m.d.
Ticalosia acestui Vitner este absoluta. Printre altele, el lauda si odiosul pamflet "Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei, publicat de Sorin Toma, intai in "Scanteia", principalul cotidian al P.C.R., si apoi in brosura, impotriva lui Tudor Arghezi: "Esseul critic pe care ni l-a daruit, constitue un succes stralucit al directiei noi, pe care critica literara a luat-o acum in tara noastra, dovedind ajutorul hotarator pe care conceptia marxist-leninista il ofera culturii literare. Acest ajutor este de natura nu numai a darui criticii literare atributele atat de necesare ale stiintei, dar ii darueste si atitudinea etica inalta pe care critica burgheza nu a putut-o atinge niciodata. (...) Punand accentul, nu pe descriptie si redare impresionista, ci pe viziunea istorica si pe interpretarea principiala, d. Sorin Toma reda odata cu diagrama evolutiva a poetului si figura lui reala.

De aceasta luare de atitudine fata de lirica argheziana va trebui sa tina seama, fara indoiala, orice lucrare viitoare asupra operei poetului". Sorin Toma era fiul lui A. Toma, un poet obscur, pe atunci considerat cel mai mare poet roman in viata! Pamfletul lui Sorin Toma se incheia cu o veritabila amenintare cu moartea! Opera lui Tudor Arghezi a fost pusa la index imediat dupa publicarea acestuia, iar scriitorul a fost nevoit sa se retraga din viata publica in casuta lui de la Martisor, supravietuind din vanzarea cireselor! Incepand cu anul 1952, Arghezi a fost "reabilitat" treptat, la propunerea lui Gheorghiu-Dej, distins cu premii si titluri, ales academician, sarbatorit ca poet national la 80 si 85 de ani. A ajuns sa se bucure de mari avantaje in regimul comunist, platind cu poezii sociale de o calitate indoielnica dar scrise pe placul autoritatilor! Este doar una dintre grozaviile prin care au fost nevoiti sa treaca mari scriitori interbelici pentru a supravietui.
Nu vor fi pomeniti aici noii scriitori aparuti in "obsedantul deceniu", pusi pe afirmare si pe avantaje materiale, care au chinuit cu versurile lor neghioabe cateva generatii de elevi si studenti. Aici e vorba de marile personalitati ale literaturii romane moderne, care mai traiau, fiecare cu destinul sau. Astfel, lui Lucian Blaga i-a fost propusa, de catre Gheorghiu-Dej si Ana Pauker, functia de lider al unui partid de buzunar, Partidul National Popular (P.N.P.), care ulterior, prin fuziuni succesive, s-a dizolvat in P.C.R. Fiindca poetul a refuzat, a fost indepartat de la catedra de filosofie a Universitatii din Cluj si numit bibliotecar la filiala Cluj a Bibliotecii Centrale Universitare. Liderul P.N.P. a ajuns G. Calinescu, platind si el cu scrieri socialiste, fara insa sa intre vreodata total in gratiile regimului, care l-a suspectat pana la moarte de "fumuri intelectuale"! Lucian Blaga si alt mare poet interbelic, Ion Barbu, au fost reabilitati abia dupa moartea lui Gheorghiu-Dej.
Cazul cel mai impresionant este al lui Mihai Sadoveanu, recunoscut ca fiind cel mai mare prozator roman modern. Acesta era sincer de stanga, atasat taranilor, trecut de la samanatorism la poporanismul "Vietii romanesti", revista in ale carei pagini a scris toata viata. Pe de alta parte, inainte de ultimul razboi mondial, cartile sale fusesera arse in pietele publice de extremisti de dreapta, iar unul dintre cele mai bune romane ale sale, "Baltagul", ii fusese trimis acasa taiat cu toporul!
Ca urmare, Sadoveanu publica in 1945 volumul "Lumina vine de la Rasarit", cuprinzand reportaje din U.R.S.S., apoi "Pauna mica" - in 1948, "Mitrea Cocor" - in 1949, si "Marturisiri" - in 1960, toate in spiritul vremii, toate de un nivel artistic inferior, nici pe departe demne de geniul celui mai mare povestitor roman modern. Insa pentru toate acestea Sadoveanu va fi rasplatit ca nimeni altul, fiind numit presedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale, functia politica maxima ocupata de un scriitor in timpul regimului comunist, bucurandu-se de toate privilegiile acesteia.
Inca din timpul vietii, scriitorului i se dusese vestea, prin anumite cercuri, de lacomie si zgarcenie, de oportunism s.a.m.d. Cu exceptia oportunismului, nimic nu-i adevarat! Gratie prestigiului sau si functiilor indeplinite, a fost desigur remunerat din greu, ceea ce a fost un noroc si pentru numeroasa lui familie. Dar din banii aceia, fara nici o publicitate, Sadoveanu le-a daruit multor artisti, inclusiv scriitori, printre care si interzisul Tudor Arghezi, din prinosul sau! Exista marturii in acest sens. Fara nici o lacomie, a refuzat banii cuveniti pentru traducerea in limba "moldoveneasca", la Chisinau, a romanului "Mitrea Cocor". Inainte de aceasta, la Moscova, celui care il sacaia sa-i "traduca" romanele in limba "moldoveneasca" i-a zis profund scarbit: "Lipsasti!" S-a opus, cu prestigiul sau cultural, revenirii limbii romane la alfabetul chirilic, propunere sovietica. A intervenit pentru multe manastiri din Moldova, ca sa nu fie desfiintate. Nu a facut niciodata parada de profunda lui credinta in Dumnezeu, dar din toate romanele lui se vede ca era credincios.
Cand la moda era ateismul desantat, in 1952, el a publicat romanul "Nicoara Potcoava", cu multe trimiteri mistice, si precrestine si crestine. De aceea, nu e de mirare ca, plin de sila fata de romanul pe care a trebuit sa-l semneze, "Mitrea Cocor", el a ales acest titlu, care, anagramat, se citeste astfel: Iarta-mi ocara, Te rog! Se va fi adresat unui cititor intelegator... Dar cine-i mai intelegator decat Tatal Ceresc?

(sursa: http://www.romanialibera.ro)

Ruşinea de a nu avea cultură.

---

Va trebui să învăţ să trăiesc cu ruşinea că în “Ţara lui Bibliotecaru” Ministerul Culturii are un buget de 0,19% din PIB.

Ministerul Culturii are un buget de 0,19% din PIB pe 2009

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN) va avea un buget echivalent cu 0,19% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2009, a declarat pentru MEDIAFAX consilierul pe comunicare al ministrului Culturii, Andrei Găitănaru.

Suma care ar urma să revină MCCPN pentru anul 2009 este de 274,93 de milioane de euro (1.247.966.802 lei), dintr-un PIB de 144,7 miliarde de euro.

Proiectul de buget pentru 2009 a fost aprobat de Guvern, urmând să fie din nou discutat, luni, cu partenerii sociali, pentru eventuale modificări, şi transmis la Parlament, a anunţat, joi, premierul Emil Boc.

El a amintit că bugetul este bazat pe o creştere economică prognozată de 2,5%, un deficit bugetar de 2% din PIB, o rată a inflaţiei de 5% şi un Produs Intern Brut de 144,7 miliarde de euro.

Ministerul Culturii a avut aprobat la începutul anului trecut un buget de 829,9 milioane de lei, echivalentul a 0,24% din PIB.

(sursa: http://www.mediafax.ro)

Raluca Turcan ne vorbeşte despre dictatură

---

Ce altceva aş putea crede când văd că doamna Turcan în loc să sesizeze că preşedintele forţează limita maximă a sistemului instituţional, în loc să i se pară ciudat că preşedintele Traian Băsescu vizitează Palatul Victoria la fel de des ca Palatul Cotroceni, domnia sa vede oportunitatea modificării Constituţiei astfel încât să confere puteri sporite preşedintelui. Începe să-mi fie frică.

Turcan: Şeful statului ar trebui să fie factorul principal al puterii executive

Vicepreşedintele PDL Raluca Turcan, a declarat, vineri, la Sibiu, că actuala Constituţie are carenţe serioase, PDL şi PSD trebuind să facă în acest an paşii concreţi pentru "modificarea serioasă şi coerentă" a acesteia şi că şeful statului ar trebui să fie "factorul principal al puterii executive".

"Consider că în mandatul 2008-2012 se poate face, în sfârşit, o modificare serioasă şi coerentă a Constituţiei României. Este evident că actuala Constituţie are carenţe serioase, nereuşind să reglementeze eficient raporturile dintre principalele instituţii ale statului – Parlament, Guvern, preşedinte. Dezbatarea pentru modificarea Constituţiei poate fi considerată deschisă, odată cu prezentarea Raportului Comisiei Prezidenţiale create în acest scop. Eu şi colegii din PDL considerăm că România are nevoie de clarificarea modelului de republică în sensul unei republici semiprezidenţiale consolidate", a spus deputatul PDL Raluca Turcan, într-o conferinţă de presă.

Turcan a precizat că preşedintele ar trebui să fie "factorul principal al puterii executive" având în vedere că este ales prin vot direct şi are cea mai mare ligitimitate.

"E nevoie ca preşedintele ţării – în calitate de persoană aleasă prin vot popular la nivel naţional – să fie factorul principal al puterii executive. Actuala situaţie, în care preşedintele ţării nu are pârghii constituţionale pentru a influenţa activitatea guvernului este incorectă, ţinând cont de gradul uriaş de legitimitate a preşedintelui. Cred că un lider ales este mai important decât un lider numit. De asemenea, este nevoie ca Parlamentul să poată şi el să fie dizolvat în condiţiile în care se ajunge în blocaj politic. Şi guvernul şi preşedintele îşi pot pierde poziţiile în urma acţiunii Parlamentului – prin moţiune de cenzură sau prin suspendare. Parlamentul însă este practic imposibil de dizolvat şi imposibil de cenzurat", a afirmat Turcan.

Deputatul PDL a emis şi ipoteza unui Parmalent unicameral, care s-ar plia mai bine pe necesităţile României, dar şi cea a reducerii numărului de judeţe.

"De asemenea, ar trebui introdus Parlamentul unicameral. Formula este potrivită pentru un stat unitar cum e România, se întâlneşte în toate statele vecine României (Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Grecia) şi ar reduce mult din birocraţia parlamentară şi din costuri. În fine, cred că trebuie să ne gândim serios la reducerea numărului de judeţe, cel mult 20 de judeţe (dar pot fi şi 10 sau 12), pentru ca structurile administraţiei locale să fie mai eficiente", a spus Turcan.

Raluca Turcan a precizat că PSD şi PDL ar trebui chiar din acest an să înceapă să facă paşii concreţi pentru modificarea Constutuţiei, precizând că este "un test de solidaritate al majorităţii parlamentare PDL-PSD" şi că cele două partide nu au motive să tergiverseze lucrurile.

(sursa: http://www.mediafax.ro)

Chiar şi dispăruţi vom învinge!

---

Mă întreb ce forţă energetică a universului îl poate convinge pe domnul Corneliu Vadim Tudor că punctul de maxim, acel tur doi cu Ion Iliescu, a trecut. Chiar dacă se va repeta ciclul unei dezamăgiri cumplite a poporului român relativ la forţele politice de dreapta, domnia sa nu mai are forţa să cristalizeze opţiunea nedecişilor. Domnul Tudor ar putea face ceva dacă ar renunţa la stilul pamfletar şi s-ar ocupa de zona civilă a societăţii, mai ales în promovarea unui sistem cultural natural şi veridic.

Vadim Tudor, pregătit să-şi ţină conferinţele în Cişmigiu

Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, s-a plâns, vineri, că PRM este restanţier la plata chiriei pentru sediul central al partidului, liderul PRM arătând că, în cazul în care nu va mai avea sediu, va ţine conferinţele de presă în Parcul Cişmigiu.

"Au triplat chiria cei de la RAAPPS. Suntem restanţieri cu o chirie triplată", a spus Vadim Tudor, care nu crede, însă, că RAAPS îi va da afară din sediu pe reprezentanţii PRM.

"Nu cred că se va ajunge aici. Dar, dacă va fi nevoie să fac o conferinţă de presă în Parcul Cişmigiu, am s-o ţin acolo. Dacă n-o să mai am ziar, o să scriu pe pereţi", a adăugat C.V.Tudor.

Directorul organizatoric de la PRM, Forea Spirea, a declarat pentru MEDIAFAX că PRM plăteşte 107 milioane de lei vechi chirie pentru sediul central, şi are restanţe la plata chirie în sumă de 900 de milioane de lei vechi.

Vadim Tudor spune că are aceleaşi şanse la prezidenţiale precum Obama

Preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor, a declarat, vineri, că în opinia sa, şansele de a ajunge preşedintele României sunt similare cu cele ale lui Barack Obama, noul preşedinte al Americii.

"Dacă în America a fost posibilă o asemenea realitate ieşită din comun, să iasă un preşedinte de culoare, cu numele Hussein, nume musulman, de ce n-ar fi posibil să ajungă şi un patriot la Palatul Cotroceni?", a spus, vineri, într-o conferinţă de presă, Vadim Tudor.

C.V.Tudor a ţinut să precizeze că o carte de versuri, scrisă de el, intitulată "Poems" şi tipărită în 7 limbi străine, a fost dăruită cu autograf noului preşedinte al Americii Barack Obama, precum şi vicepreşedintelui Joseph Biden.

Vadim Tudor a spus că acest lucru s-a realizat "prin bunăvoinţa Prinţului Paul şi a distinsei sale soţii Prinţesa Lia", care au înmânat cărţile la unul din cele 12 baluri organizate la Washington, în ziua investiturii, adică pe 20 ianuarie 2009.

(sursa: http://www.mediafax.ro)

Şi calul ce zicea?

---

Cum care cal? Căluţul liberal. Se pare că domnul Tăriceanu este învinovăţit astăzi de "eşecul" PNL, mai precis de faptul că nu s-a putut împăca cu domnul preşedinte Traian Băsescu astfel încât PNL să fie astăzi alături la guvernare alături de PD-L, altfel PNL este destul de bine ca procent. Capul lui Tăriceanu pare a fi preţul plătit. Se aude că PNL va avea o nouă conducere, reformatoare, dar nu se aude nimic despre îndepărtarea acelor oameni care tot apar la TV şi vorbesc cu aroganţă, inflexibili şi cu sentimentul că deţin Adevărul fundamental al vieţii.

DIRIJORUL După ce l-a plimbat pe Tăriceanu cu iahtul,

Dinu Patriciu vrea să-l planteze pe Crin în vârful PNL

de Liliana RUSE | 30 IANUARIE 2009

Un alt pretendent la şefia partidului, Ludovic Orban, promite că, dacă ajunge preşedintele PNL, va negocia fie cu PSD, fie cu PD-L, intrarea partidului la guvernare, în ipoteza în care cele două formaţiuni aflate acum la putere se vor certa


Omul de afaceri Dinu Patriciu încearcă să facă jocurile în chestiunea alegerii noului preşedinte al PNL. În PNL se dă acum o luptă surdă între Călin Popescu Tăriceanu, pe de o parte, şi Ludovic Orban şi Crin Antonescu, de cealaltă parte, pentru convocarea unui congres extraordinar care să aleagă o nouă conducere. Tăriceanu ar vrea să amâne chiar şi congresul ordinar din vară pentru 2010, invocând faptul că PNL nu trebuie să îşi piardă timpul cu disputele interne şi să profite de bâlbâielile alianţei PSD – PD-L. Orban şi Antonescu vor congres în martie, pe motiv că Tăriceanu şi ai lui şi-au epuizat resursele politice şi de negociere cu celelalte partide. Luptele se poartă pe muteşte, toţi liderii PNL convenind că este mai bine ca disputele să se poarte în interior, şi nu în presă, astfel încât partidul să nu aibă de pierdut.

Deşi a stat deoparte şi s-a implicat în viaţa de partid mai puţin decât a acuzat Traian Băsescu, magnatul Dinu Patriciu a simţit că e momentul să îşi exercite din nou influenţa în PNL. După ce, în urmă cu o lună, şi-a petrecut vacanţa, pe iahtul său, alături de familia Tăriceanu, Patriciu a hotărât că în PNL a venit vremea schimbării. După cum ne-au declarat surse din PNL, Patriciu ar vrea ca Tăriceanu să se retragă din prima linie şi să accepte eventual funcţia – mai mult onorifică – de preşedinte al Consiliului Naţional. Omul de afaceri îl sprijină pe Crin Antonescu, vechiul său prieten, pe care l-a sfătuit să candideze nu numai la şefia PNL, ci şi la Preşedinţia României. Antonescu, singurul lider liberal care şi-a asumat public relaţia cu Patriciu, chiar şi atunci când acesta era declarat de Băsescu inamicul public numărul 1, nu pare însă tentat să intre în competiţia pentru şefia PNL.

Tăriceanu promite intrarea la guvernare, după viitoarele alegeri

Preşedintele liberal nu stă cu mâinile în sân. Proaspăt întors dintr-un nou concediu, el intenţionează să le prezinte colegilor săi un proiect politic, în care să promită întărirea partidului în perioada următoare şi chiar intrarea la guvernare, dar numai prin câştigarea alegerilor viitoare. Propunerile fostului premier ar fi menite să-l contracareze pe adversarul său numărul 1, vicepreşedintele Ludovic Orban, extrem de popular printre liberalii de rând. În întâlnirile pe care acesta le are în ţară cu liderii PNL locali, Orban promite că, dacă ajunge preşedintele PNL, va negocia, fie cu PSD, fie cu PD-L, intrarea partidului la guvernare, în ipoteza în care cele două formaţiuni aflate acum la putere se vor certa. Vicele liberal susţine că Tăriceanu şi Bogdan Olteanu şi-au pierdut credibilitatea şi nu mai pot negocia şi, tocmai de aceea, ar fi nevoie de schimbarea conducerii partidului.

Bătălia pentru convocarea congresului extraordinar se va în Delegaţia Permanentă de pe 4 februarie. Orban a mai înregistrat o victorie de etapă, după ce filiala Sector 1, cea mai puternică din Bucureşti, a propus, prin preşedintele Vlad Moisescu, să fie convocat congresul extraordinar pe 6 – 7 martie şi să se decidă şi candidatul la prezidenţiale.

liliana.ruse@gandul.info

(sursa: http://www.gandul.info)

Olteanu: Desemnarea candidatului la preşedinţie e prioritară

Purtătorul de cuvânt al PNL, Bogdan Olteanu, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că prioritatea PNL este desemnarea candidatului pentru prezidenţiale, deoarece liberalii sunt interesaţi să găsească cel mai bun candidat pentru aceste alegeri, pe care să le poată câştiga.

"Vom discuta la Delegaţia Permanentă din luna februarie şi vom stabili şi când şi cum ne desemnăm candidatul prezidenţial, fie prin nişte alegeri primare în interiorul partidului, fie prin formula strict statutară a unui Consiliu Naţional, pe care îl putem ţine împreună cu un Congres extraordinar sau separat. Sper să găsim cel mai bun candidat la preşedinţia României şi să facem după aceea campanie vreme de nouă luni să câştigăm preşedinţia României. este ceea ce ne interesează în acest an", a susţinut Bogdan Olteanu.

Liberalul a subliniat că desemnarea candidatului pentru prezidenţiale este un lucru "prioritar şi trebuie făcut foarte repede", pe motiv în această situaţie "calendarul electoral e foarte clar".

"De aceea, la începutul lunii martie vom desemna acest candidat precum şi lista de candidaţi pentru alegerile europarlamentare din iunie", a spus Olteanu.

Întrebat cum comentează posibilitatea candidaturii lui Antonescu la preşedinţia PNL şi la preşedinţia României, Olteanu a replicat: "Este un om extraordinar!".

Olteanu evită să se pronunţe asupra congresului extraodinar

Olteanu a evitat să se pronunţe în favoarea sau împotriva convocării congresului extraordinar în martie, menţionând că Delegaţia Permanentă va lua o decizie în acest sens şi susţinând că liberalii trebuie să decidă în ce direcţie merge partidul.

Întrebat dacă este oportună ideea convocării unui congres extraodinar, Olteanu a evitat să spună concret dacă este "pro" sau "contra", preferând să invoce faptul că liberalii trebuie mai întâi să se hotărască în ce direcţie merg.

"Eu cred că importantă este înţelepciunea deciziilor pe care le vom lua la acest congres, cred că acolo va trebui să facem o opţiune strategică pentru PNL. Dacă PNL vrea să ajungă la guvernare prin câştigarea alegerilor, atunci când ele se vor ţine, sau încearcă să se aciueze la guvernare în umbra unuia dintre partidele aflate actualmente acolo şi de aici încolo vor rezulta toate celelalte decizii pe care Congresul ţinut în martie, în iulie sau oricând altcândva trebuie să le ia. Întâi trebuie să hotărâm în ce direcţie mergem şi apoi vom vedea şi care sunt oamenii cei mai potriviţi să ne ducă în direcţia respectivă", a susţinut Olteanu.

Întrebat dacă este pro sau contra propunerii congresului extraordinar, Olteanu a replicat: "Eu nici nu ştiu dacă sunt DP aşa că nu ştiu dacă o să pot să mă pronunţ!".

Antonescu, dispus să candideze pentru şefia PNL şi la prezidenţiale

Vicepreşedintele PNL Crin Antonescu a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că îşi va depune candidatura pentru şefia partidului şi pentru preşedinţie, doar dacă se va convoca un congres extraordinar în martie, menţionând că în cazul amânării congresului nu va mai candida pentru Cotroceni.

Întrebat dacă voi candida la preşedenţia PNL şi la preşedinţia ţării Crin Antonescu a afirmat că îşi va depune candidatura numai în cazul în care va fi convocat congres extraordinar la începutul lunii martie.

"Dacă şi numai dacă va avea loc un congres extraordinar există posibilitatea să depun candidatura la aceste două funcţii, în ordinea în care se vor vota, dacă ele se vor vota. Eu sunt convins că e nevoie de un congres extraordinar extraordinar în martie", a susţinut Antonescu.

Liderul PNL a menţionat că decizia unui congres extraordinar aparţine unor foruri ale partidului, menţionând că există două variante: fie amînarea, fie convocarea acestuia în martie.

"Prima variantă ar fi să se decidă un congres extraordinar, care probabil va avea pe agendă şi desemnarea unui candidat la preşedinţie şi există posibilitatea, în cazul unei susţineri consitente, să candidez pentur aceste funcţii ( preşedinte al PNL şi candidat PNL la prezidenţiale - nr). A doua ipoteză, în care nu se convoacă un congres extraordinar şi se ia hotărârea congresului pentru 2010, situaţie în care, aşa cum gândesc eu lucurile, PNL pierde startul şi din acel moment eu nu mai sunt preocupat de formulele pe care le putem găsi mai târziu pentru candidatul la preşedinţie", a spus liberalul.

El a menţionat că, în cazul variantei congresului extraordinar, există o părere destul de larg răspândită, pe care o împărtăşeşte şi el, şi anume aceea că "preşedintele partidului trebuie să fie şi candidatul la preşedinţie al PNL-ului pentru competiţia electorală prezidenţială din acest an".

Întrebat dacă îşi va anunţa candidaturile la DP, el a infirmat acest lucru, menţionând că liberali vor discuta la Delegaţie doar dacă fac sau nu congres extraordinar, pe care el îl consideră "o decizie esenţială pentru destinul politic al PNL în următorii patru ani de zile".

"Evident că toată lumea ştie că un congres este o competiţie deschisă şi, dacă va fi cazul, candidatura o voi anunţa atunci când vom demara pregătirile pentru congres. Deocamdată nu discutăm candidaturi şi nici nu am o decizie în această privinţă, câtă vreme factorul esenţial şi anume declanşarea unui congres extraordinar nu s-a hotărât", a spus Antonescu.

Pe de altă parte, liberalul s-a declarat în favoarea propunerii liberalului Relu Fenechiu, potrivit căreia competiţia internă dintre contradidaţii PNL la preşedinţie să fie făcută după modelul SUA.

"Este o variantă care ar fi o premieră interesantă, o variantă seducătoare. Nu am nimic împotriva ei, dacă am fi în această situaţie eu cred că nu am avea decât de câştigat, noi cei din PNL, cu o singură condiţie, ca toate aceste alegeri primare să se desfăşoare până în martie, până la data congresului extraordinar. Orice variantă care întârzie lucrurile, orice zi pierdută după mijlocul lunii martie pentru PNL le consider dăunătoare", a apreciat Crin Antonescu.

În ceea ce priveşte candidatura lui Teodor Meleşcanu la prezidenţiale, vicepreşedintele liberal a afirmat că Teodor Meleşcanu nu şi-a anunţat intenţia de a candida la prezidenţiale, menţionând că el crede cu certitudine că ar fi "o candidatură serioasă".

Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a declarat, miercuri, că preşedintele partidului, Călin Popescu Tăriceanu, va prezenta la Delegaţia Permanentă din 4 februarie programul pentru stabilirea candidatului pentru alegerile prezidenţiale, acesta urmând să fie desemnat în urma unui Consiliu Naţional, care va fi convocat în martie.

Conform unor surse din PNL, liderii liberali ar fi convenit ca un Consiliu Naţional să fie convocat în 21 martie, dată care va trebui să fie aprobată şi în Delegaţia Permanentă.

Sursele citate au menţionat că până în acest moment există trei potenţiali candidaţi pentru alegerile prezidenţiale: Călin Popescu Tăriceanu, Teodor Meleşcanu şi Crin Antonescu.

(sursa: http://www.mediafax.ro)

Pensionarii bugetari de lux vor face boc!

---

Deşi nu a recunoscut că am cam dat-o în bară cu Ordonanţa de Urgenţă care interzicea cumulul de pensie şi salarii, deşi nu l-am auzit pe premier spunând că pensiile vin din Bugetul de Stat numai la cei cu pensii speciale nu şi la pensionarii obişnuiţi care au un fond special, domnul Emil Boc a făcut ceea ce trebuia să facă de la bun început, a delimitat peştii mari de cei mici şi le-a pus un gând de interdicţie numai celor mari. L-aş mai ruga pe domnul Boc ca să gândească actele legale prin prisma legalităţii şi nu numai a normalităţii. Dacă nu este normal ca la o sută de milioane pensie să ai şi un salariu, poate că nu este normal să ajungi la un miliard de euro în 20 de ani plecând de la bani de buzunar. Normal nu este, dar poate este legal. Domnia sa are dreptate, dar nu poţi face normalitatea dând zeci de legi care să se bată între ele, amendându-se una pe altele. Domnul Boc, cât timp are simţul măsurii, poate are rolul istoric de a redefini complet sistemul legal al României. Eu îi urez succes să facă acest lucru.

Guvernul va propune interzicerea cumulului pensie-salariu pentru "bugetarii de lux"

Guvernul va prezenta Parlamentului, în luna februarie, proiectul de lege prin care va fi interzis cumulul pensiei cu salariul de la stat în cazul pensionarilor şi bugetarilor "de lux", iar prevederile cuprinse în legi speciale vor fi clarificate prin legea salarizării unice, a afirmat premierul Boc.

"Nu am abandonat ideea de a reglementa cumulul pensiei cu salariul de la stat, pentru că nu este normal ca la o pensie de câteva sute milioane lei vechi să adaugi şi un salariu de alte sute milioane lei vechi", a spus Boc joi seara, la postul public de televiziune.

El a asigurat însă că ţinta urmărită de Guvern prin proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat nu este legată de categorii sociale precum actorii, medicii sau profesorii.

(sursa: http://www.mediafax.ro)

Demisie cu efect întârziat... OUPS!

---

Seful pietei telecom: Nu cunosc motivele pentru care am fost demis

Ziarul Financiar, 20.08.2008

Dan Georgescu, presedintele autoritatii de reglementare in telecom (ANRCTI), eliberat ieri din functie, spune ca decizia premierului Tariceanu de a-l demite din functie este nefondata.

"Nu cunosc motivele reale ale acestei demiteri, dar presupun ca exista pe piata anumiti operatori care sunt nemultumiti de modul in care reglementam aceasta piata, verticalitatea pe care o avem, precum si de faptul ca urmam indeaproape reglementarile europene, care, sustin unii, nu ar fi potrivite pentru piata romaneasca", a declarat pentru ZF Dan Georgescu.

Seful pietei telecom: Nu stiu de ce am fost demis

Ziarul Financiar, Sabin Popescu, 21.08.2008

Dan Georgescu, presedintele autoritatii de reglementare in telecom (ANRCTI), eliberat ieri din functie, spune ca decizia premierului Tariceanu de a-l demite din functie este nefondata.
"Nu cunosc motivele reale ale acestei demiteri, dar presupun ca exista pe piata anumiti operatori care sunt nemultumiti de modul in care reglementam aceasta piata, verticalitatea pe care o avem, precum si de faptul ca urmam indeaproape reglementarile europene, care, sustin unii, nu ar fi potrivite pentru piata romaneasca", a declarat pentru ZF Dan Georgescu.

Luni, primul-ministru a semnat o decizie de eliberare din functie a lui Georgescu. Purtatorul de cuvant al Executivului au spus ca decizia a fost luata in urma unei evaluari a activitatii sale, iar primul-ministru nu a luat inca o hotarare privind inlocuitorul sau.
Dan Georgescu, 59 de ani, a precizat ca nu a avut nicio discutie cu Tariceanu pentru a afla nemultumirile acestuia privind activitatea sa, dar sustine ca nu au existat presiuni politice asupra autoritatii.
Decizia de demitere a lui Georgescu invoca incalcarea unor articole din Ordonanta 79 din 2006 privind legea achizitiilor publice, finantelor publice sau Codul muncii. "Daca ar fi fost adevarate toate acestea, ar fi trebuit sa fiu demis demult", a precizat Georgescu.
In 2007, presedintele ANRCTI a fost avertizat de Tariceanu ca ar putea fi eliberat din functie, premierul sustinand ca acesta i-a prezentat informatii false privind cadrul de reglementare in domeniu.
Functia lui Georgescu, care ocupa aceasta pozitie din 2006, este deosebit de importanta, deoarece acesta supravegheaza o piata telecom estimata anul acesta la aproape 4,5 miliarde de euro, in crestere cu 10% fata de nivelul de 4,2 miliarde de euro consemnat anul trecut. Pe acest segment activeaza unele dintre cele mai puternice companii din Romania: Orange, Vodafone, Romtelecom, RCS&RDS, UPC.
ANRCTI se afla in procesul de acordare a doua licente de comunicatii - una pentru telefonie mobila si una pentru servicii de acces la internet prin WiMAX. In septembrie, autoritatea urmeaza sa stabileasca castigatorul licentei mobile, licitatia fiind contestata de catre operatorii Orange, Vodafone, Telemobil (Zapp) si RCS&RDS, care detin deja o astfel de licenta si nu pot participa la licitatie.
Pe parcursul ultimilor doi ani, ANRCTI a revizuit atat segmentul telefoniei fixe de pe piata locala, cat si cel al telefoniei mobile. Autoritatea a obligat 33 de operatori alternativi de telefonie fixa, printre care Romtelecom, UPC, Orange si Vodafone, sa reduca tarifele de interconectare.
ANRCTI a mai stabilit ca pana pe 1 ianuarie 2009, tariful de interconectare pentru convorbiri mobile intre Vodafone si Orange sa fie de 5,03 eurocenti, fata de 6,4 eurocenti in prezent.
"Operatorii mobili spun ca noul prag ar fi unul dintre cele mai mici tarife practicate in Europa si cer o noua amanare", a declarat Georgescu. Citand un studiu intern al autoritatii, Georgescu sustine ca Orange si Vodafone ar fi castigat in ultimii doi ani 49 mil. euro din traficul de voce national si international. Din aceasta suma, 28 mil. euro au fost incasati de la operatorii din Romania, a adaugat Georgescu.

Licitatia pentru licenta de telefonie mobila merge mai departe; ANRCTI evalueaza toate ofertele
Din cele noua companii care au luat caietul de sarcini pentru acordarea unei noi licente de telefonie mobila, au mai ramas in cursa Romtelecom (cel mai mare operator de telefonie fixa de pe piata locala), NetPoint (companie controlata de RCS&RDS), Saudi Oger (actionarul Zapp), Tactical Networks (un fond ceh de investitii care are in spate Posta Romana) si procucatorul chinez de echipamente telecom ZTE. O precizare emisa de Consiliul Concurentei in urma cu doua saptamani ar scoate din joc ofertele depuse de Romtelecom, NetPoint si Saudi Oger. Dan Georgescu a precizat ca ANRCTI este de acord cu aceasta, insa precizarea nu este relevanta din punct de vedere juridic, iar autoritatea va evalua toate ofertele depuse.
(sursa: http://www.zf.ro)

CE lansează procedura de infringement împotriva României în domeniul comunicaţiilor

CE a decis, joi, să lanseze procedura de de încălcare a tratatului, împotriva României, pentru nerespectarea regulilor privind independenţa autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor, potrivit unui comunicat CE.

CE a decis să se adreseze Curţii de Justiţie împotriva României în acest caz, lansând procedura de infringement.

Potrivit comunicatului citat, decizia Guvernului din 2008 de a demite preşedintele autorităţii naţionale de reglementare în domeniul telecom şi apoi, după o decizie a justiţiei de suspendare a acestei decizii, de a restructura şi schimba denumirea acestui organism reprezintă, în opinia CE, o gravă încălcare a independenţei acestui organism.

În urma a repetate avertismente, CE a decis, joi, deschiderea procedurii de infringement împotriva României, trimiţând, joi, o scrisoare formală Guvernului în baza articolului 226 din Tratatul CE.

Reding l-a sunat pe Sandu oferindu-i sprijin pentru soluţionarea problemei ANC

Comisarul european Viviane Reding a discutat, marţi seară şi miercuri, cu ministrul român al Comunicaţiilor, căruia i-a explicat intenţia de a lansa procedura de infringement împotriva României şi i-a oferit sprijin pentru soluţionarea problemei, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Martin Selmayr

El a precizat, de asemenea, că un director general din CE, va veni la Bucureşti în luna februarie, pentru a discuta pe această temă.

Potrivit lui Selmayr, Viviane Reding i-a explicat ministrului Sandu problema legată de regulatorul naţional în domeniul comunicaţiilor şi i-a oferit sprijin pentru rezolvarea problemei.

CE a decis, joi, să lanseze procedura de de încălcare a tratatului, împotriva României, pentru nerespectarea regulilor privind independenţa autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor, potrivit unui comunicat CE.

Potrivit comunicatului citat, decizia Guvernului din 2008 de a demite preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul telecom şi apoi, după o decizie a justiţiei de suspendare a acestei decizii, de a restructura şi schimba denumirea acestui organism reprezintă, în opinia CE, o gravă încălcare a independenţei acestui organism.

În urma a repetate avertismente, CE a decis, joi, deschiderea procedurii de infringement împotriva României, trimiţând o scrisoare formală Guvernului în baza articolului 226 din Tratatul CE.

De altfel, comunicatul CE precizează de asemenea că Viviane Reding "a discutat miercuri dimineaţă la telefon cu ministrul Gabriel Sandu - care a moştenit această problemă de la fostul Guvern - despre modul în care ilegalitatea din legislaţia română ar putea fi schimbată pentru a fi în conformitate cu spiritul şi litera legislaţiei UE".

"Independenţa organismelor de reglementare sunt piatra de temelie a legislaţiei UE în domeniul telecom şi de aceea se află în centrul unei corecte reglementări a piţei unice de telecom din Europa", a spus, la rândul său, Viviane Reding.

"Este îngrijorător să vezi că un stat membru UE anulează, în 2008, efectele unei decizii judecătoreşti, mai ales având în vedere că nu este prima oară când acest lucru se întâmplă în România. Le cer autorităţilor române să facă tot ceea le stă în putinţă pentru a asigura stabilitatea şi independenţa regulatorului telecom. Ofer sprijinul şi sfaturile mele noilor autorităţi, în mod special ministrului Gabriel Sandu, pentru a aduce legislaţia UE în domeniul telecom în conformitate cu legea europeană", a mai spus Reding.

(sursa: http://www.mediafax.ro)

Un blog care se anunţă interesant

---

Reacţionez destul de târziu, cam cinci zile mai târziu. Trebuie spus că doamna Dacian Sârbu are blog la adresa:
http://dacianasarbu.wordpress.com
Eu îi urez viaţă îndelungată, şi domniei sale, şi familiei domniei sale şi blogului.

(sursa: http://dacianasarbu.files.wordpress.com)

Reuniunea informala a reprezentantilor socialisti din Parlamentul European

---

Socialiştii din parlamentul european au avut un moment de socializare sub pretextul unei reuniuni informale.

De la faţa locului relatează doamna parlamentar european Corina Creţu:

Reuniunea Socialistilor Europeni

ianuarie 28, 2009 by corinacretu

Ieri, la Bruxelles, a avut loc reuniunea informala cu ocazia Anului Nou a reprezentantilor socialisti din Parlamentul European. Intrucat 2009 marcheaza finalul acestei legislaturi si este un an electoral, a fost un bun prilej de bilant al activitatii europarlamentarilor socialisti, precum si de discutare intr-un cadru amical a perspectivelor noastre, ale socialistilor europeni, in alegerile din iunie. Am retinut din cuvantul lui Martin Schulz, liderul Grupului Europarlamentar Socialist, preocuparea deosebita pentru o Europa sociala, mai ales in dificilul context economic pe care il traversam. Problemele cetatenilor se acutizeaza si politicile aplicate de guvernele de dreapta se dovedesc pretutindeni a nu fi viabile, fapt care face necesara mobilizarea fortelor social-democrate europene pentru a propune oamenilor solutiile credibile si eficiente pe care le asteapta.

Alaturi de Jan Marinus Wiersma, vicepresedintele Grupului Parlamentar al Socialistilor Europeni

Cu Daciana Sarbu, Gabriela Cretu si Martin Schulz, liderul Grupului Socialist din Parlamentul European.

Bun venit, Daciana, in blogosfera! Va invit cu drag pe blogul ei “verde”: http://dacianasarbu.wordpress.com/

Impreuna cu o parte dintre colegii europarlamentari de la PSD

Cu Adrian Severin, coordonatorul Delegatiei PSD din Parlamentul European

(sursa: http://corinacretu.wordpress.com/)

Astăzi la Guvernul României

---

Executivul s-a reunit în şedinţa săptămânală

Şedinţă de guvern - 29.01.2009

Guvernul a aprobat câteva măsuri privind mobilitatea înalţilor funcţionari publici

Executivul a adoptat astăzi, în prima parte a şedinţei, următoarele Hotărâri de Guvern:

• Hotărâre privind repunerea domnului Izină Ionel în funcţia publică de prefect al judeţului Teleorman
• Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Culeţu Dănuţ din funcţia publică de prefect al judeţului Constanţa, în funcţia publică de inspector guvernamental
• Hotărâre privind exercitarea cu caracter temporar a funcţiei publice de prefect al judeţului Constanţa de către domnul Brăiloiu Tit Liviu
• Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Gyorgy Ervin din funcţia publică de prefect al judeţului Covasna în funcţia publică de inspector guvernamental
• Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Munteanu Codrin Dumitru din funcţia publică de subprefect al Municipiului Bucureşti în funcţia publică de prefect al judeţului Covasna
• Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Dumitru Silviu din funcţia publică de prefect al judeţului Dolj în funcţia publică de inspector guvernamental
• Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Dolj de către domnul Stancu Florin-Ionuţ
• Hotărâre privind încetarea exercitării funcţiei publice de prefect al judeţului Neamţ de către doamna Mioara Manea
• Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Neamţ de către domnul Archip Mihai
• Hotărâre privind încetarea exercitării funcţie publice de prefect al judeţului Mureş de către doamna Pop Felicia
• Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Mureş de către domnul Paşcan Emil-Marius.
• Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Niculcea Zorinel din funcţia publică de prefect al judeţului Teleorman în funcţia publică de inspector guvernamental.

De asemenea, au fost adoptate următoarele decizii:
• Decizie privind numirea prin mobilitate a domnului Culeţu Dănuţ în funcţia publică de inspector guvernamental
• Decizie privind numirea prin mobilitate a domnului Gyorgy Ervin în funcţia publică de inspector guvernamental
• Decizie privind numirea prin mobilitate a domnului Dumitru Silviu în funcţia publică de inspector guvernamental.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 29.01.2009

Declaraţii de presă susţinute de premierul Emil Boc la finalul şedinţei de guvern

Declaraţii de presă susţinute de premierul Emil Boc la finalul şedinţei de guvern

Declaraţii de presă susţinute de viceprim-ministrul Dan Nica la finalul şedinţei de guvern

Declaraţii de presă susţinute de ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, la finalul şedinţei de guvern

Declaraţii de presă susţinute de primul-ministru Emil Boc, viceprim-ministrul Dan Nica şi ministrul de finanţe, Gheorghe Pogea la finalul şedinţei de guvern - răspunsuri la întrebările jurnaliştilor

Declaraţii de presă susţinute de viceprim-ministrul Dan Nica şi ministrul Finanţelor Publice Gheorghe Pogea la finalul şedinţei de guvern

Declaraţii de presă susţinute de primul-ministru Emil Boc, viceprim-ministrul Dan Nica şi ministrul de finanţe, Gheorghe Pogea la finalul şedinţei de guvern - răspunsuri la întrebările jurnaliştilor

Declaraţii de presă susţinute de premierul Emil Boc la finalul şedinţei de guvern

Bună ziua tuturor.
Am adoptat astăzi, din punctul de vedere al Guvernului, forma bugetului de stat pe anul 2009, proiect de buget de stat ce urmează a fi discutat luni, cu partenerii sociali, după care va fi trimis la Parlament. În cazul în care, în urma discuţiilor cu partenerii sociali, vor mai apărea recomandări, sugestii de completat, Guvernul se va întruni într-o altă şedinţă pentru a discuta aceste lucruri.
Dar astăzi, din punctul de vedere al Guvernului, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale, au forma finală pentru a fi prezentată partenerilor sociali, după care, înaintată Parlamentului.
De asemenea, astăzi, am adoptat, în acest context al adoptării legii bugetului, un set de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei. În acest set de măsuri avem o componentă economică şi una socială. Şi vreau să fac precizarea că este primul set de măsuri cu privire la susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei, urmând ca pe parcurs acest set de măsuri să fie completat.
În cadrul componentei economice am adoptat următoarele măsuri:
1. Alocarea a 20% din bugetul anului 2009 pentru investiţia publică masivă în infrastructură. Aici, când vorbim de infrastructură, ne referim la infrastructura din transporturi, la cea din domeniul mediului, a sănătăţii, a învăţământului, a reabilitării termice a blocurilor de locuit - un program extrem de important, generator de locuri de muncă şi de economii, atât în buzunarul populaţiei, cât şi în bugetele locale şi naţionale – şi, evident, infrastructura care se referă la drumuri judeţene, drumuri comunale, pietruiri, alimentări cu apă, tot ceea ce înseamnă practic infrastructură în România. Este principala măsură care susţine creşterea economică, şi principala măsură anticriză. Pentru că, pe de o parte, mizează pe menţinerea de locuri de muncă şi crearea de noi locuri de muncă, acolo unde este posibil, şi alimentarea evidentă a bugetului de stat cu acele sume necesare pentru a ne putea achita obligaţiile sociale pe care le avem.
2. Achitarea datoriilor guvernamentale guvernamentale cu privire la restanţele lăsate de vechiul guvern, a facturilor şi a subvenţiilor restante. Este o moştenire pe care o avem de plătit. Suntem convinşi că fără achitarea datoriilor restante economia se blochează şi, în loc ca Guvernul să fie un factor care să genereze creştere economică, ar fi un factor care ar crea blocaje în economie. Deşi efortul este uriaş, domnul vicepremier o să vă dea detalii concrete pe care le-am discutat de atâtea ori, el trebuie să fie făcut pentru a putea genera în continuare creştere economică în România.
3. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare. Cunoaştem performanţele foarte slabe ale vechiului guvern. Din acest punct de vedere am înfiinţat un comitet inter-ministerial sub coordonarea Premierului şi a vice-premierului, care monitorizează săptămânal progresele făcute în absorbţia fondurilor comunitare.
4. Neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsură va fi făcută printr-o ordonanţă de urgenţă pentru modificare Codului Fiscal.
5. Posibilitatea compensării TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-au depus cererile de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. Din nou, o măsură, prin posibilitatea compensării TVA-ului de recuperat cu cel de plătit, să eliminăm blocajele, birocraţia, pierderile de timp care au loc în sistem şi prin care, pe de o parte, întreprinzătorii câştigă timp, îşi recuperează sumele financiare pe care le au, iar bugetul de stat este alimentat cu aceste sume din TVA necesare alocării în alte domenii. Pentru aceasta, va fi emisă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal.
6. Capitalizarea CEC-ului şi a Exim Bank-ului, măsuri foarte importante din perspectiva susţinerii IMM-urilor. Numai la CEC vorbim de o capitalizare cu aproximativ 250 de milioane de euro, pentru ca din această capitalizare să putem, pe de o parte, constitui resurse financiare pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru a da o injecţie de capital în vederea susţinerii acestor întreprinderi atât de necesare funcţionării economiei româneşti în momentul de faţă.
7. De asemenea, coroborată cu această măsură: înfiinţarea fondului de contra-garantare a creditelor pentru IMM-uri şi, în cadrul CEC, aşa cum am spus, fondul de finanţare, nu numai de contra-garantare pentru IMM-uri.
8. Alocarea, prin bugetul de stat, a aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor, ca în anul 2008, precum şi majorarea contribuţiei statului pentru finanţarea acestei activităţi. Este o măsură pentru susţinerea exportului deja prevăzută în legea bugetului de stat.
9. Continuarea şi extinderea programului "Rabla" începând cu acest an. Sunt acceptate pentru intrarea în program şi maşinile care acum au o vechime de 12 ani. Înainte erau acceptate numai maşinile care aveau o vechime de 10 ani. Şi, pe de altă parte, noul program mai aduce ca noutate majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum şi finanţarea a nu mai puţin de 60.000 de vehicule faţă de 40.000 în anul 2008. Deci, programul "Rabla", aşa cum am promis, merge mai departe cu alocările financiare pe care le-am precizat.
10. Includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale. Asta înseamnă că acele agenţii guvernamentale sau instituţii care au venituri proprii - de fapt sunt tot venituri publice de la stat - vor fi incluse în bugetul consolidat al statului şi, evident, vor fi alocate resursele în concordanţă cu interesul general, şi nu cu interesul particular al unor persoane care conduc asemenea agenţii sau instituţii.
Din perspectiva componentei sociale, prima măsură anticriză pe care o vizăm se referă la cei cu pensii mici şi foarte mici. Din acest punct de vedere vom institui, în două tranşe, o pensie socială minimă de 350 de lei. Repet, o pensie socială minimă de 350 de lei, în două tranşe. Toţi cei care au venituri până în 300 de lei la 1 mai, cu achitarea în luna iunie, vor primi diferenţa de la ceea ce au acum sub 300 de lei, vor primi de la 1 iunie practic 300 de lei toţi pensionarii care au sub această valoare pensie. De la 1 octombrie, cu plata de la 1 noiembrie, toţi vor avea o pensie socială minimă de 350 de lei. Este un efort bugetar de 190 de milioane de euro. Şi, ca să fiu bine înţeles, în fapt, nu este vorba de o modificare a legii pensiilor, care merge pe baza principiului contributivităţii, ci este vorba, în esenţă, de un ajutor social care se acordă persoanelor care au cele mai mici venituri din perspectiva pensiilor din România. Repet, de la 1 mai, cu plata din luna iunie, până la 3.000.000 de lei vechi, de la 3.500.000 de la 1 octombrie cu plata de la 1 noiembrie. Repet, este un efort financiar, dar pentru susţinerea, într-adevăr, a acelor categorii sociale care sunt cel mai tare lovite de efectele crizei economice şi pentru care aceste sume de bani reprezintă un minimum necesar pentru a putea să aibă un nivel cât de cât decent de trai în România.
A doua măsură vizează compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele compensate. Sau, altfel spus, compensarea cu 90% a medicamentelor pentru pensionari cu pensie mai mică de 600 de lei. Este un program al Ministerului Sănătăţii extrem de bine articulat. Compensarea aceasta şi a sumelor care vor fi alocate - aceste sume vin din taxa de viciu fără a afecta bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate alocat medicamentelor compensate. Este important de ştiut acest lucru.
În ceea ce priveşte persoanele care se află în şomaj tehnic avem următoarea măsură pentru acele categorii de persoane. Pentru veniturile din şomaj tehnic, timp de 3 luni de zile, nu se plătesc contribuţii şi impozite la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat. Repet, pentru o perioadă de maximum 3 luni de zile. Să spunem că o persoană se află în şomaj tehnic la o anumită întreprindere. Pe o perioadă de maximum 3 luni de zile nu se plătesc la bugetul de stat contribuţiile de asigurări sociale, acestea fiind suportate de către stat. Evident că nici întreprinzătorul nu are foarte multe dorinţe ca să ţină o persoană în şomaj tehnic, pentru că plăteşte 75% din salariu. Dar, în acest efort, vine şi statul şi îl ajută cu scutirea plăţii acestor contribuţii la asigurările sociale şi a impozitelor pe care le are de plătit la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat. Şi, nu în ultimul rând, susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri. Măsura este deja prevăzută în bugetul de stat, ca de altfel şi măsură anterioară despre care am vorbit. Este vorba de o măsură prevăzută în bugetul de stat pe anul 2009.
În acest context am vorbit şi am decis şi astăzi suprataxarea produselor de lux şi taxarea la nivel european al jocurilor de noroc, ca o măsură prin care se pot găsi resurse financiare suplimentare la bugetul de stat.
Acum, câteva considerente despre bugetul de stat pe 2009 în contextul acestor măsuri anticriză pe care le-am prezentat, măsuri de susţinere a creşterii economice şi de limitare a efectelor crizei.
Construcţia bugetară porneşte de la câţiva indicatori macro economici pe care îi cunoaşteţi, dar îi repet: creştere economică prognozată 2,5% în anul 2009, deficit bugetar - 2%, rata inflaţiei - 5%, un PIB de 144,7 miliarde de euro, un buget total de 51 de miliarde de euro.
A doua observaţie cu privire la bugetul de stat pe anul 2009 este aceea că alocăm 20% din buget pentru investiţia publică masivă în infrastructură, aproape 10 miliarde de euro.
A treia componentă se referă la politica salarială şi a pensiilor. Aici vreau să vă spun că într-un an extrem de dificil din punct de vedere economic, într-un an în care venim după o creştere economică de 7,8%, în 2008, dar cu un deficit bugetar de 5,2% şi cu datorii restante de aproximativ 7 miliarde de euro - adică diferenţa între veniturile prognozate şi veniturile realizate -, suntem constrânşi, pe de o parte, în contextul scăderii creşterii economice de la 7,8% la 2,5 şi de la un deficit bugetar de 5,5 la 2% să găsim soluţii pentru ceea ce înseamnă infrastructură, adică motorul creşterii economice, dar în acelaşi timp să nu abandonăm politica salarială şi a pensiilor pe care avem obligaţia ca stat să o asigurăm. De aceea, resursele, din acest punct de vedere, sunt limitate şi chiar dacă ele sunt în cuantum mai mic în raport cu anii anteriori, vreau să vă spun că am făcut eforturi atât cu partenerii politici de la PSD, cât şi în discuţiile cu partenerii sociali, să găsim soluţii ca împreună, prin solidaritate, să putem trece acest an dificil. Din acest punct de vedere, politica propusă de Guvern în materia pensiilor şi a salariilor sau a salariilor şi a pensiilor este următoarea: în anul 2009 salariile şi pensiile se vor mări cu rata inflaţiei. Adică, cu 5%, după următorul scenariu: cu 3% din aprilie cu plata în luna mai şi cu 2% din octombrie cu plata în noiembrie. Asta înseamnă că, practic, în acest an vom avea o creştere a salariilor bugetarilor şi a pensiilor cu 5%. Am făcut menţiunea specială ca măsură anticriză cu privire la ajutorul social pentru cei care se află cu o pensie sub 3.500.000 de lei vechi, adică 350 de lei noi. Pe aceştia, în două tranşe, aşa cum am spus, de la 1 mai cu plata din iunie, îi vom aduce pe toţi la 3 milioane de lei vechi sau 300 de lei, iar de la 1 octombrie cu plata de la 1 noiembrie îi vom aduce pe toţi la o pensie minimă, pe baza ajutorului social de 350 de lei noi, ca o componentă a planului anticriză în măsurile de protecţie socială.
În ceea ce priveşte măsurile pe care le-am luat în vederea asigurării acestor resurse, ştiţi că am luat încă de la începutul mandatului nostru câteva măsuri dure prin care am limitat cheltuielile bugetare. Am suspendat, pe anul 2009, posturile restante din sistemul bugetar. Am luat acele decizii cu privire la bugetarii de lux, la participarea în consiliile de administraţie care le-au oferit resurse financiare. De asemenea, anul acesta va avea loc o compensare cu timp liber a orelor suplimentare şi ele, în consecinţă, nu vor fi plătite. De asemenea, nu vom putea acorda prime în cursul acestui an. Şi, nu în ultimul rând, vorbim de o reducere a cheltuielilor de personal de aproximativ 20%. Asta ce înseamnă ? Că obiectivul Guvernului este de a strânge cureaua, acolo unde se poate, într-un an de criză. Obiectivul nostru este să păstrăm locul de muncă, nu să-l trimitem pe om acasă. Dar, înainte de a ajunge la o soluţie de a disponibiliza pe cineva, vrem să eliminăm acele sporuri, prime, stimulente care astăzi împovărează sistemul public, iar într-un an de criză trebuie să fim solidari unii cu alţii. Şi, în consecinţă, îi spunem bugetarului, înainte de a putea să discutăm o măsură de disponibilizare, haideţi să gândim ce putem reduce în privinţa sporurilor, stimulentelor, primelor şi a altor bonusuri de acest fel, care să fie reduse, pentru ca, pe de o parte locul de muncă să fie păstrat, iar pe de altă parte, şi bugetul asigurărilor sociale să primească contribuţiile corespunzătoare. Aceasta este optica Guvernului, pentru că, vă vor spune colegii mei, cheltuielile de personal au fost scăpate de sub control în România.
Din nefericire, sporurile, stimulentele depăşesc de foarte multe ori salariul pe care o persoană îl are. De aceea, prima măsură pe care o luăm este să intervenim în acest domeniu, să-l aducem şi să le aducem la o limită decentă, pentru ca de acolo să economisim resurse financiare pentru a avea şi pentru componenta economică şi pentru componenta socială despre care am vorbit.
Şi, evident, stă pe buzele dvs. întrebarea cu privire la salariile profesorilor. Întrebare pe care toţi mi-au adresat-o în aceste zile şi v-am promis şi ieri că vom avea răspunsuri la cât mai multe întrebări pe care le aveţi dvs.
În privinţa salarizării profesorilor, în primul rând trebuie să fie clar două lucruri. Toţi bugetarii, anul acesta, vor avea o majorare de 5%. În al doilea rând, bugetul pentru educaţie va fi în jur de 6% din PIB. În privinţa majorării salariilor profesorilor, în afară de cele 5 procente obligatorii, totul va depinde - dacă se vor acorda unele susţineri financiare suplimentare - pe de o parte, de procesul de reformă din educaţie, de restructurarea din acest domeniu, adică acea formulă consacrată din Pactul Naţional pentru Educaţie "bani contra reformă" să fie efectuată şi în urma negocierilor pe care Ministerul Educaţiei, ministrul Educaţiei le va purta cu profesorii, este posibil să se acorde unele sporuri pentru performanţă în educaţie, condiţionate de realizarea unei reforme autentice bazată pe Pactul Naţional pentru Educaţie. În acel context se va putea discuta de unele, repet, sporuri pentru performanţă în educaţie şi pe care ministrul de resort a fost mandatat să le discute cu cadrele universitare, cu cadrele din învăţământul preuniversitar, cu sindicatele, pentru a putea pune aceste măsuri în practică. Să fim bine înţeleşi, acele resurse financiare sunt condiţionate de reformă. În ce cuantum şi în ce formă, vă vom putea spune doar mai târziu, dacă ele vor putea fi, evident, acordate în termeni concreţi.

Reporter: Vis-a-vis de alocările pe ministere...
Emil Boc: Va fi o conferinţă de presă şi un comunicat de presă cu toate datele.
Reporter: Ce se întâmplă cu împrumutul de la Comisia Europeană sau de la FMI ?
Emil Boc: Într-adevăr, avem o problemă legată de finanţarea deficitului. Avem mai multe soluţii, atât de la UE, cât şi alternativa Fondului. Nu le excludem pe nici una dintre ele. Vom lua o decizie în Guvern în perioada următoare.
Reporter: Am nevoie mai întâi de o precizare, vă rog. Ce se întâmplă de fapt cu bugetul din punct de vedere legal, juridic. A fost aprobat astăzi în şedinţa de Guvern? Sau urmează să primească undă verde într-o altă şedinţă ?
Emil Boc: Din perspectiva Guvernului noi avem forma finală. Din perspectiva partenerilor sociali, vom vedea. După discuţia cu partenerii sociali, dacă este nevoie de modificări, vom avea încă o şedinţă de Guvern şi îl vom înainta la Parlament. Dacă nu vor apărea obstacole majore, îl vom înainta în această formă. Aşa cum am discutat ieri cu partenerii sociali, înainte de a fi trimis la Parlament, după ce Guvernul şi-a formulat punctul de vedere, îl vom discuta încă o dată cu partenerii sociali, cu sindicatele şi patronatele.
Reporter: Dar cum putem să vorbim despre un buget aprobat de Guvern ?
Emil Boc: În forma Guvernului şi punctul nostru de vedere este acesta, urmând ca el să fie discutat şi cu partenerii sociali. Şi în urma discuţiei cu partenerii sociali va fi înaintat la Parlament.
Reporter: Aţi vorbit despre o reducere a cheltuielilor de personal cu 20%. Asta în traducere liberă înseamnă de fapt o scădere a veniturilor lunare ale bugetarilor din administraţia centrală, aparatul central ? Sau pe tot sistemul bugetar ?
Emil Boc: Este vorba de reducerea per ansamblu a cheltuielilor de personal. Asta înseamnă diminuarea acelor stimulente, prime, sporuri care, repet, pot constitui o alternativă. Şi să nu vorbim despre disponibilizări de personal. Deci, noi dorim o reducere a cheltuielilor cu personalul şi nu o disponibilizare a personalului din administraţie.
Reporter: Am înţeles. Dar asta înseamnă o scădere a salariului. Aveţi şi cifre ?
Cam cu cât ar putea să scadă veniturile în urma eliminării acestor .... ?
Emil Boc: Per global va fi o scădere a cheltuielilor de personal cu 20%. Vom vedea concret, la fiecare. Nu se va aplica mecanic acest lucru la fiecare angajat bugetar din România. Va fi o analiză. Se vor face toate constatările necesare şi se va aplica o asemenea reducere de către ordonatorii principali de credite.
Reporter: Măsurile sociale sunt incluse în buget ? Veţi da ordonanţe ulterior ? Am înţeles că la măsurile economice unele vor reprezenta modificări ale Codului Fiscal prin ordonanţă.
Emil Boc : Unele da.
Reporter: Dar în privinţa măsurilor sociale ?
Emil Boc: Bineînţeles că ele vor fi actualizate pe baza unor acte normative.
Reporter: Sunt incluse în buget ? Sunt trecute ? Sunt menţionate ?
Emil Boc: Ele sunt finanţate din buget şi acolo unde va fi cazul, cum va fi de exemplu pensia socială minimă de 350 de lei, va fi reglementată printr-un act normativ care va fi adoptat până la 1 mai.
Reporter: Încă o clarificare despre prime şi sporuri. Veţi renunţa la toate primele şi sporurile sau numai la o parte în funcţie de situaţie ?
Emil Boc: Va fi în primul rând o analiză a ordonatorului de credite care va trebui să facă ordine în sistemul cheltuielilor de personal şi acolo să elimine acele stimulente, prime, indemnizaţii sau ce or mai fi prin tot felul de sisteme pentru a putea asigura o reducere a cheltuielilor de personal, per ansamblu, cu 20%. Încă o dată, repet, asta înseamnă că orele suplimentare, de exemplu, se vor compensa cu ore libere şi nu vor fi plătite. Primele, la fel, nu vor fi plătite. Alte stimulente, alte modalităţi de acest fel vor fi analizate de la caz la caz de către ordonatorii principali de credite. Vă mulţumesc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 29.01.2009

Guvernul a adoptat măsurile de susţinere a creşterii economice în contextul bugetului de stat pe anul 2009

“Am adoptat astăzi forma bugetului de stat pe anul 2009, urmând ca acesta să fie discutat luni, cu partenerii sociali, după care va fi trimis spre dezbatere şi aprobare Parlamentului”, a afirmat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei Executivului. Premierul a adăugat că în cazul în care, în urma discuţiilor cu partenerii sociali, vor mai apărea recomandări sau sugestii, Guvernul se va întruni într-o altă şedinţă pentru a le discuta.
Tot în şedinţa de astăzi, în contextul adoptării bugetului, Guvernul a aprobat un set de măsuri pentru susţinere a creşterii economice şi de limitare a efectelor crizei.
“În acest set de măsuri avem o componentă economică şi una socială. Este primul set de măsuri cu privire la susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei, urmând ca pe parcurs să fie completat”, a precizat primul-ministru.
Şeful Executivului a prezentat măsurile adoptate în cadrul componentei economice a setului de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei.
• Alocarea a 20% din bugetul pe anul 2009 pentru investiţia publică masivă în infrastructură (infrastructura în domeniile transporturi, mediu, sănătate, învăţământ), precum şi pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit. “Este un program extrem de important, generator de locuri de muncă şi de economii, atât în buzunarul populaţiei, cât şi în bugetele locale şi naţionale”, a explicat primul-ministru.
• Achitarea datoriilor guvernamentale, a facturilor şi a subvenţiilor restante. “Este o moştenire pe care o avem de plătit. Suntem convinşi că fără achitarea datoriilor restante economia se blochează şi, în loc ca Guvernul să fie un factor care să genereze creştere economică, ar fi un factor care ar crea blocaje în economie”, a arătat primul-ministru.
• Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare.
• Neimpozitarea profitului reinvestit, măsură care va fi luată printr-o ordonanţă de urgenţă pentru modificare Codului Fiscal.
• Posibilitatea compensării TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-au depus cererile de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. În acest sens urmează să fie promovată o ardonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal.
• Capitalizarea CEC şi a EximBank, măsuri foarte importante din perspectiva susţinerii IMM-urilor, măsură coroborată cu o altă decizie privind înfiinţarea fondului de contra-garantare a creditelor pentru IMM-uri
• Alocarea, prin bugetul de stat, a aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor, ca în anul 2008, precum şi majorarea contribuţiei statului pentru finanţarea acestei activităţi.
• Continuarea şi extinderea programului "Rabla" începând cu acest an. “Noul program aduce ca noutate majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum şi finanţarea a nu mai puţin de 60.000 de vehicule faţă de 40.000 în anul 2008”, a precizat primul-ministru.
• Includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale.

În ceea ce priveşte deciziile adoptate în cadrul componentei sociale a setului de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei, premierul Emil Boc a menţionat:
• Instituirea, în două tranşe, a unei pensii sociale minime de 350 de lei. “Persoanele care au venituri până în 300 de lei la 1 mai, cu achitarea în luna iunie, vor primi diferenţa de la ceea ce au acum sub 300 de lei, iar de la 1 octombrie, cu plata de la 1 noiembrie, toţi vor avea o pensie socială minimă de 350 de lei”, a explicat primul-ministru.
• Compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele compensate în cazul persoanelor cu o pensie mai mică de 600 de lei.
• Scutirea de la plata contribuţiilor şi impozitelor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru o perioadă de maximum 3 luni, pentru veniturile din şomaj tehnic, acestea urmând să fie suportate de către stat.
• Susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri.

Vice-prim-ministrul Dan Nica a afirmat că Executivul a introdus acest pachet social în programul de relansare a economiei româneşti întrucât România, ca stat membru al UE, are obligaţia de convergenţă cu planul de relansare a economiei europene.

Primul-ministru a prezentat, de asemenea, construcţia bugetară pe acest an, arătând că aceasta porneşte de la următorii parametrii macro-economic: creştere economică prognozată 2,5% , deficit bugetar - 2%, rata inflaţiei - 5%, un PIB de 144,7 miliarde de euro, un buget total de 51 de miliarde de euro.
Şeful Executivului a subliniat că prin bugetul pe 2009 vor fi alocate fonduri în volum de 20% din buget pentru investiţia publică masivă în infrastructură, respectiv aproximativ 10 miliarde de euro.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a adăugat că volumul cheltuielilor bugetare din 2009 se vor ridica la 51,16 miliarde euro, din care 10 miliarde de euro se vor îndrepta către infrastructură, iar 22,4 miliarde de euro vor reprezenta cheltuielile de administrare a ţării. "Ne-am propus să avem o politică bazată pe rezultate, nu pe procente din PIB. Toate cheltuielile bugetare din acest an se ridică la 51,16 miliarde de euro. Acestea vor include alocarea a 7% din Produsul Intern Brut (PIB), sau 10 miliarde de euro, pentru investiţii, 18,7 miliarde de euro, care vor reprezenta contribuţiile României la Uniunea Europeană, şi 22,4 miliarde de euro pentru administrarea ţării", a spus ministrul Pogea.
De asemenea, ministrul Finanţelor a afirmat că circa 18,7 miliarde de euro va reprezenta cheltuieli legate de pensii şi contribuţia României la Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte politica salarială şi a pensiilor, primul-ministru a arătat că acestea vor fi majorate cu rata inflaţiei, respectiv 5%, în două etape, mai şi octombrie, în condiţiile în care fondurile alocate cheltuielilor de personal vor fi reduse cu 20%. „Vrem să eliminăm acele sporuri, prime, stimulente care astăzi împovărează sistemul public”, a afirmat primul-ministru.
În privinţa salarizării cadrelor didactice, primul-ministru a menţionat că pe lângă majorarea cu 5% de care beneficiază toţi bugetarii, această categorie va putea beneficia de unele sporuri în funcţie de performanţele în educaţie pe care le vor obţine. „Se va putea discuta de unele sporuri pentru performanţă în Educaţie şi pe care ministrul de resort a fost mandatat să le discute cu cadrele universitare, cu cadrele din învăţământul preuniversitar, cu sindicatele, pentru a putea pune în practică aceste măsuri”, a precizat primul-ministru.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 29.01.2009

Declaraţii de presă susţinute de vicepremierul Dan Nica şi de ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, la finalul şedinţei de guvern

Dan Nica
Bună seara,
Aş dori să fac câteva precizări. În această perioadă au fost foarte multe discuţii şi speculaţii pe tema politicii pe care Guvernul o are în privinţa cheltuielilor sociale, salarii, pensii, şi aşa mai departe. S-au discutat scenarii care s-au dovedit a fi nerealiste – de reducere, de îngheţare, şi aşa mai departe.
Deciziile care au fost luate astăzi se referă la indexarea salariilor şi a pensiilor cu 5% şi vreau să va fac precizarea că pentru pensii indexarea cu 5% va face ca punctul de pensie să ajungă la valoarea de 43,2% din salariul mediu brut. Iată, deci, o măsură socială şi un pachet de măsuri care, împreună cu ceea ce înseamnă pensia socială minimă garantată, va permite ca un număr de 1 milion de persoane să aibă o bază minimă care să le permită supravieţuirea.
În al treilea rând, faptul că pentru pensionarii cu pensii mici, cei sub 6 milioane lei, accesul la sănătate va fi mult uşurat prin faptul că medicamentele compensate vor fi compensate într-un procent de 90%, reprezintă un alt lucru care este extrem de important şi trebuie menţionat.
De ce am introdus acest pachet social în acest program de relansare a economiei româneşti şi care se regăseşte în bugetul de stat şi în bugetul asigurărilor sociale pe anul 2009? Este foarte simplu: ca toate statele europene – şi România are o obligaţie de convergenţă cu planul de relansare a economiei europene, care, aşa cum a fost el întocmit de Comisia Europeană, are o componentă socială evidentă. Vă aduc doar aminte, măsura care a fost luată în Franţa prin care toate persoanele cu venituri mici, fie că sunt salariaţi cu venituri mici, familii cu mulţi copii şi care au venituri mici sau pensionari primesc 200 de euro în fiecare lună în cadrul acestui program.
Aş dori să vă spun câteva lucruri despre modul în care noi credem că trebuie făcută şi protecţia activă. Filosofia acestui Guvern şi modul în care am elaborat atât bugetul de stat, cât şi planul de măsuri este una foarte simplă: investind mult înseamnă că oamenii vor avea de lucru, punem în mişcare economia şi vom încerca să menţinem stabilitatea locurilor de muncă prin aceste măsuri active: 10 miliarde de euro, priorităţi de la construcţia de drumuri, autostrăzi, până la ceea ce înseamnă investiţii atât de necesare în mediul rural. Vreau să vă dau câteva exemple. Se va investi în tot ceea ce înseamnă drumuri judeţene şi comunale o sumă care se apropie de 1 miliard de lei noi. De asemenea, pentru tot ceea ce înseamnă lucrări de alimentare cu apă, canalizare – o sumă care este de 470 milioane lei. Vom păstra protecţia pe care am instituit-o în domeniul compensării creşterilor de preţuri, cu combustibilul la fel – o sumă de 480 milioane de lei. Pentru retehnologizări de centrale termice, multe dintre ele având costuri prea mari care se răsfrâng asupra cetăţeanului – 70 milioane de lei. Compensaţiile pe care le vom acorda pentru încălzirea cu lemne, cărbuni, petrol ş.a.ş.m.d – de 483 milioane de lei.
Foarte multe dintre obiectivele de investiţii se regăsesc, deci, la nivel naţional – şi ele se regăsesc în ceea ce înseamnă principalii ordonatori (ministere), fie că este vorba de infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, fie că este vorba de infrastructura de mediu. În a doua categorie – se regăsesc investiţiile pe care le avem la comunităţile locale – primării, oraşe mari, mici şi foarte multe comune. Vreau să vă spun că numai în domeniul alimentărilor cu apă, canalizare şi celelalte componente care fac parte din programul de reabilitare a satului românesc sunt 1.150 localităţi prinse în acest program.
Aş dori să vă spun şi câteva lucruri despre dificultăţile cu care ne-am confruntat.
Spuneaţi că discutăm de multă vreme asupra bugetului. Este corect, dar am discutat mult nu despre ceea ce trebuie să facem în 2009 ca să avem creştere economică, ci despre modul în care putem scăpa de imensul pietroi pe care ni l-au legat de picioare cei care au fost guvernanţi anterior. 2 miliarde de euro. Sunt 7,7 miliarde de lei, până în acest moment, facturi care au fost raportate la Ministerul de Finanţe. Ele sunt în curs, pentru că a existat acea neîncredere a celor care au efectuat lucrările de a emite facturi, pentru că nu ştiau dacă le vor fi plătite de cineva şi nu vroiau să plătească TVA. 77 mii de miliarde de lei vechi, bani pe care trebuie să îi plătim acum, luna viitoare, şi sperăm să terminăm cea mai mare parte a acestor plăţi, dar, din păcate, nu sunt bani pe care ar fi trebuit să îi punem în lucrările care trebuie să înceapă de mâine, în lucrările noi. Şi acest lucru ar trebui spus, pentru că dificultatea mare în alcătuirea acestui buget vreau să vă spun că a constat în principal în modalitatea de achitare a acestei datorii. E responsabil, trebuie să ştiţi.
Aş vrea să vă mai spun că în perioada 2005-2008 - o altă cifră pe care nu aţi ştiut-o şi o voi spune acum – au fost angajate în plus 215.000 de persoane. Cheltuielile de personal aferente au înregistrat o creştere de suta la suta, practic, în ceea ce înseamnă bugetul de stat, dar aceste 215.000 de persoane au avut o “performanţă”, sau o contraperformanţă – mai direct spus. Voi menţiona doar două lucruri mai relevante: fostul Guvern a întreţinut o confuzie voită între fondurile de preaderare şi fondurile postaderare. Din fondurile structurale nu au atras decât 188 milioane lei în 2008, care nici aceia nu au fost pe proiecte, ci au fost, practic, pe nişte împrumuturi de garantare pentru IMM-uri. În 2007 –zero, în 2008 – practic zero - în condiţiile în care personalul angajat care să lucreze în acest domeniu este extraordinar de numeros şi o decizie pe care al luat-o la nivelul Guvernului este aceea că toate aceste persoane îşi vor primi sporul de 75% doar dacă îşi îndeplinesc obiectivul pe care noi îl avem în bugetul de stat de absorbţie a fondurilor europene. Aceasta înseamnă că nu îi mai chinuiesc pe cei care vin cu depunerea de proiecte, ci merg ei să îi ajute pe cei care depun proiecte. Dacă nu, nu primesc nici sporuri. Propunerea este ca ei să rămână cu salariul minim pe economie, pentru că nu îşi fac treaba. Nu putem, deci, ca pe de o parte, din taxe şi impozitele pe care toţi le plătim să avem acest tip de stimulant şi, în acelaşi timp, să constatăm această lipsă totală de implicare, indiferent despre ce domeniu vorbim. Este generalizată situaţia. Bătaie de joc, nesimţire şi o lipsă totală de responsabilitate.
Aş vrea să mai ştiţi un al doilea element. Aţi văzut că în ultimii patru ani de zile s-au mai făcut modificări. Existau mai multe tipuri de acţiuni, dar trebuie să ştiţi un lucru. Deşi am creat şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi multe alte instrumente de luptă împotriva evaziunii fiscale vreau să ştiţi doar o cifră: evaziunea fiscală demonstrată, cea din TVA, este de 28 de miliarde de lei, o cifră care este, practic, de 4 ori mai mare decât era în 2004 – undeva la 7,4 era cifra de atunci. Acest lucru înseamnă că practic nu a existat nici un fel de responsabilitate din partea celor care trebuiau să controleze, să verifice, pentru că acest fenomen a căpătat o proporţie, fie că e vorba de TVA-ul intracomunitar, fie că e vorba de TVA-ul naţional, absolut îngrijorătoare. Şi vorbind despre faptul că nu sunt foarte multe resurse la bugetul de stat, trebuie să ştiţi şi acest lucru.
Ar trebui să ştiţi că bugetul de investiţii pe care îl avem în acest an este un buget de investiţii cu bani reali, nu cu bani pe hârtie, şi nu există nici un fel de proiect care este un proiect pe hârtie, ci toate aceste proiecte sunt proiecte reale.
În ceea ce priveşte monitorizarea din partea Guvernului a fiecărei acţiuni, fie că este vorba despre un program de investiţii desfăşurat la nivelul unei comune, fie că este vorba de autostradă, va fi o monitorizare la nivelul cel mai înalt, al Guvernului, al primului-ministru şi a mea. Şi vreau să ştiţi că fiecare proiect şi fiecare euro care trebuie să intre în această ţară şi care poate să intre în acest moment, va intra în România. Primele 144 de proiecte pentru IMM-uri, vă spun cu plăcere, că au fost aprobate. Aceasta este vestea bună. Vestea proastă este că au fost aprobate după nouă luni. Nouă luni de zile în care nimeni dintre cei care lucrează în acest domeniu nu ştiu să explice de ce a trebuit să aşteptăm atât ca aceste întreprinderi mici să beneficieze de ajutor. Şi vă mai pot spune: sute de proiecte pe un domeniu important care au fost descoperite într-un loc foarte interesant – între toaletă şi chicinetă, depozitate. La Ministerul Mediului, puteţi să-l întrebaţi pe domnul ministru ce neplăceri a avut când au venit diverşi solicitanţi să întrebe ce s-a întâmplat cu proiectele lor. Căutându-le, după zece zile, au aflat unde erau aceste proiecte: în paza şi grija nimănui, şi acest lucru a caracterizat o guvernare fără nici un fel de responsabilitate, ruşinoasă, de altfel.

Gheorghe Pogea
Bună seara tuturor.
Intervenţia mea din această seară nu va fi prea lungă. Asigurându-vă că intenţionez să organizez o conferinţă de presă la Ministerul Finanţelor Publice - dumneavoastră veţi fi invitaţi - pentru a prezenta în detaliu anul 2008, pentru că sunt în posesia rapoartelor pe care le-am cerut colegilor mei din ministere, pentru a prezenta o situaţie reală a ce s-a întâmplat în anul 2008.
Din acest punct de vedere, voi vorbi doar în sinteză şi voi trage câteva concluzii pentru că sunt aşteptări pe care dumneavoastră, publicul larg şi investitorii le au. Mă voi referi în a doua parte a discursului la câteva elemente de fundamentare a politicii fiscal bugetare şi a bugetului pentru anul 2009.
Anul 2008 a fost un an în care România a înregistrat unul dintre cele mai mari deficite de după 1989, în condiţiile în care suntem după 6-7 ani de creştere economică continuă. Din ultimele noastre estimări, deficitul bugetului general consolidat se va situa la 5,2 puncte procentuale din produsul intern brut (PIB), după metodologia şi standardele europene (ESA 95). Concluzie: depăşirea plafonului de 3% din PIB, peste deficitul bugetar admis, conform Pactului de creştere şi stabilitate, pune România în situaţia de a i se aplica procedura de deficit excesiv. La prima mea participare la Ecofin, din această lună, una dintre problemele care s-au ridicat în legătură cu deficitul excesiv, şi pe care a prezentat-o şi comisarul Almunia, s-a referit la faptul că, în perioada imediat următoare, ţările care au înregistrat deficit excesiv vor fi supuse unei proceduri în care, dacă se demonstrează că deficitele excesive se datorează efectelor crizei economice, categoric va fi o oarecare îngăduinţă. Dacă nu, atunci probabil că fiecare ţară va avea de suportat consecinţele sau, dacă va fi o oarecare permisivitate, va fi o atragere a atenţiei foarte serioasă.

Data: 29.01.2009

Tinerii magistraţi absolvenţi

---

Discursul

preşedintelui României, Traian Băsescu,
la întâlnirea cu tinerii magistraţi absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii
(Palatul Cotroceni, 29 ianuarie 2009)

“În primul rand, bun-venit la Cotroceni şi “La mulţi ani”, încă suntem în luna ianuarie. De când am devenit Preşedinte am invitat la Cotroceni fiecare promoţie, după ce am semnat decretele de numire. Din momentul semnării decretului şi publicării în Monitorul Oficial, dumneavoastră deveniţi inamovibili. Deveniţi practic intangibili. Sunteţi dumneavoastră, legea şi conştiinţa dumneavoastră. Intraţi într-un sistem de elită, sistemul cu cea mai mare densitate de oameni cu studii superioare. Un sistem pe care fiecare promoţie am sperat că îl înnoieşte, că vine cu un suflu nou, cu un spirit nou. Este ceea ce românii au nevoie. Justiţia nu o facem nici pentru Uniunea Europeană, nici pentru Comisia de la Bruxelles, justiţia trebuie făcută pentru lege şi pentru români. Iar, din păcate, în momentul de faţă sistemul în care intraţi este unul din cele mai puţin apreciate sisteme de către români înşişi, de către justiţiabili. Încrederea în sistem este scăzută, pentru că se judecă foarte greu, pentru că marile dosare nu se judecă, pentru că avem adesea judecători care încalcă legea - şi vă sunt cunoscute probabil exemple elementare, ca cel cu doamna judecătoare de la Dâmboviţa sau exemplul cu tentativa de fraudă la examenul pentru magistraţi.

Sigur dumneavoastră sunteţi tineri, încă nu aţi judecat niciun proces, încă nu aţi anchetat niciun inculpat, dar vreau să ştiţi că inamovibilitatea vă face intangibili, vă face intangibili chiar şi atunci când greşiţi. Hotărârile dumneavoastră sunt deasupra judecăţii oricărui om de rând, de la Preşedinte până la cel mai neînsemnat om din România. De aceea responsabilitatea pe care o aveţi este uriaşă. Aş vrea să fiţi conştienţi de acest lucru. În ceea ce mă priveşte, nu am sancţionat public doar lucruri care sunt în neregulă în justiţie, ci am sancţionat public şi ceea ce este în neregulă din punct de vedere al politicului, atunci când prin abuz a blocat derularea procesului normal al justiţiei pentru oameni politici. De aceea cred că ziua de astăzi pentru justiţia din România este importantă. Vreau să cred că această promoţie, 29 de procurori noi şi 83 de judecători la fel de noi, vor aduce acel suflu nou în justiţie. Acest lucru l-am spus fiecărei promoţii şi toate au depăşit 100 de magistraţi. Acel suflu nou şi de încredere, şi de profesionalism, şi de spirit de dreptate.

Pentru că dumneavoastră puteţi face dreptate, nimeni altcineva în această ţară. În acelaşi timp v-aş ruga să nu credeţi că nimeni nu are voie să vă critice. Atunci când greşiţi vă critică exact aceia pentru care aţi judecat. Atunci când faceţi abuzuri vă critică în primul rând exact aceia împotriva cărora eventual justiţia a făcut abuzuri. În oricare din situaţii, şi când sunteţi judecători şi procurori perfecţi, şi când sunteţi judecători şi procurori care greşiţi, opinia publică, justiţiabilii şi oricine vă vor critica. În ceea ce priveşte independenţa dumneavoastră, vă mărturisesc că de patru ani, de când îndeplinesc această funcţie, încă nu am auzit niciun judecător sau procuror care să reclame că cineva a vrut să îl influenţeze, că cineva a exercitat asupra lui presiuni. Sigur în acelaşi timp sunt judecători care se angajează în bătălie politică, neînţelegând că dreptul la liberă exprimare este al oricărui cetăţean, de la Preşedinte până la cel mai neînsemnat om din România. Nicio declaraţie de Preşedinte nu va influenţa un judecător. Dar Preşedintele are dreptul şi obligaţia să îşi exprime punctele de vedere. Am observat că unii dintre dumneavoastră, mă aşteptam la mai mulţi, cer, printr-un autocolant, independenţa justiţiei. Şi eu cer acelaşi lucru.

Aţi venit la instituţia care doreşte ca judecătorii şi procurorii să fie independenţi. Vreau să ştiţi că am mai observat un lucru, judecătorii şi procurorii sunt atât de independenţi cât vor ei. Am auzit de judecători corupţi, am auzit procurori corupţi, i-am văzut cu ochii mei. I-am văzut şi în faţa instanţelor, i-am văzut şi în anchete - acolo nu i-am văzut, dar i-am văzut public. Şi aceste realităţi mi-au întărit convingerea că un judecător este atât de independent şi atât de liber cât vrea el. Nimeni nu poate obliga un judecător să facă altceva decât îi dictează legea şi conştiinţa. Cred că aici ne aflăm în faţa unui mic risc, pe care ca şef al statului, chiar dacă prin semnarea decretului v-am dat ceea ce Constituţia vă dă, inamovibilitate, având în vedere că cei care poartă autocolante care cer independenţă justiţiei încă nu au judecat niciun proces şi încă nu au anchetat nicio cauză, încă nu aţi intrat în activitate, am sentimentul că ceva v-a influenţat.

Nu aveţi încă o experienţă care să vă arate dacă se încearcă imixtiuni în justiţie sau nu. De aceea, v-aş ruga să vă gândiţi bine dacă puteţi fi judecători pentru că oamenii care sunt manipulaţi nu pot fi judecători şi nici procurori drepţi şi cinstiţi. Avem prima probă că parte din această promoţie poate fi influenţată, influenţată politic sau nu. În orice caz, în speranţa că este vorba doar de o eroare - prezenţa dumneavoastră la o instituţie care v-a invitat sper să vă arate importanţa pe care o are judecătorul şi procurorul pentru România şi pentru această instituţie - închei dorindu-vă mult succes în activitatea dumneavoastră. În cazul însă, în care credeţi că aţi putea fi influenţati, vreau să ştiţi că vă ţin la dispoziţie decretele. Sunt aici, pot fi aduse, cei care credeţi că nu puteţi fi independeţi, aşa cum vă cere legea, că nu puteţi fi neinfluenţabili, aşa cum vă cere legea, luaţi-vă singuri decretele să nu le mai trimit la Monitorul Oficial. Vi le ţin la dispoziţie.

Eu vă doresc mult succes tuturor şi vă asigur că v-am primit cu tot respectul cuvenit unui judecător sau procuror al României. V-am prmit cu atât mai mult cu cât, adesea, atunci când hotărârile dumneavoastră devin definitive şi irevocabile şi trebuie să le daţi un titlu executoriu, pe hotărârea definitivă şi irevocabilă scrieţi: ”Noi, Preşedintele României”. Vreau să ştiţi că sunt solidar cu dumneavoastră, chiar dacă adesea am primit de la justiţiabili hotărâri judecătoreşti de care erau nemulţumiţi şi spuneau: “Domnule Preşedinte, de ce aţi judecat strâmb?”. De aceea, vă rog să aveţi în vedere că ţin foarte mult să judecaţi drept, şi acum, înainte de a fi judecători sau procurori, şi după ce vă luaţi funcţiile în primire. Vă doresc mult succes în activitate şi rămân un optimist sperând că această promoţie va contribui şi ea la schimbarea în bine a justiţiei. Vă doresc succes încă o dată. La revedere!”

Departamentul de Comunicare Publică
29 Ianuarie 2009

fotografiile din Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială

29 ianuarie 2009 - Întâlnirea cu tinerii magistraţi absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii

Lahcen Azoulay la vreme de rămas bun

---

COMUNICAT DE PRESĂ

(29 ianuarie 2009)

Vizita de rămas-bun a ambasadorului Regatului Maroc, Lahcen Azoulay

Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit joi, 29 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, pe domnul Lahcen Azoulay, ambasadorul Regatului Maroc la Bucureşti, cu ocazia încheierii misiunii diplomatice în România.

Şeful statului şi-a exprimat aprecierea pentru contribuţia importantă adusă de către ambasadorul Azoulay la dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor de colaborare dintre România şi Regatul Maroc, pe durata mandatului său la Bucureşti. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a salutat evoluţia pozitivă înregistrată de schimburile comerciale bilaterale.

Departamentul de Comunicare Publică
29 Ianuarie 2009

fotografiile din Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială

29 ianuarie 2009 - Primirea domnului Lahcen Azoulay, ambasadorul Regatului Maroc în România - vizită de rămas bun

Anticonstituţionalism

---

Am adus aici articolele 6 şi 29 al Constituţiei Române:

ARTICOLUL 6 - Dreptul la identitate
(1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
(2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani.


ARTICOLUL 29 - Libertatea constiintei
(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
(4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
(5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
(6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.

Pentru o mare parte din români numărul fiarei este ceva de un rău tangibil. După cum aţi observat, şi eu am ezitat să-l scriu, el este însă în articolele din presă. Ceea ce întreb eu este... nu este o încălcare a Constituţiei ca statul să-i oblice pe oameni, pentru că nu este ceva facultativ, să fie identificaţi după un document respins de o parte din cetăţeni pe criterii religioase?

Patriarhia cere lamuriri despre pasapoartele biometrice

Ziua - Joi, 29 Ianuarie 2009

-- Si ea (fiara) ii sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei saraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte. Incat nimeni sa nu poata cumpa­ra sau vinde decat numai cel ce are sem­nul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei. (Apocalipsa, 13:16-17).

Biserica Ortodoxa Romana a solicitat Directiei Pasapoarte sa spuna in ce masura datele cuprinse in viitoarele documente de calatorie in strainatate nu aduc atingere libertatii si demnitatii persoanelor. Pornind de la cuvantul parintelui Iustin Parvu, de la Manastirea "Petru Voda" din Neamt, teologi respectabili invoca folosirea Numarului Fiarei intr-un "plan demonic" ce ar duce la dictatura globala. Centrul National Unic de Personalizare a Pasapoartelor Electronice a inceput sa produca noile tipuri de pasapoarte la inceputul acestui an. Incepand cu 31 decembrie 2008, Romania poate emite pasapoarte electronice in conformitate cu Regulamentul nr. 2252/2004 al CE, privind standardele pentru elementele de securitate si elementele biometrice integrate in pasapoarte si in documente de calatorie emise de statele membre. Conform OUG nr. 94/2008, personalizarea pasapoartelor electronice se realizeaza de catre CNUPPE, care functioneaza in structura Directiei Generale de Pasapoarte a MAI. Initiativa a generat numeroase proteste si controverse, pornindu-se in special de la conotatii religioase cu trimitere la pasaje biblice vechi de doua milenii, care fac o conexiune intre temutul "numar al Fiarei", 666, si masuri luate la scara planetara pentru inrobirea totala a fiintei umane. "Patriarhia Romana a solicitat Directiei Pasapoarte din cadrul MAI lamu­riri privitoare la pasapoartele biometrice si in ce masura datele cuprinse in acestea nu aduc atingere libertatii si demnitatii persoanelor", a comunicat, ieri, Biserica Ortodoxa.
Biserica cere oprirea "vanzarii sufletelor"
"Nimeni din Guvern nu s-a gandit sa supuna aceasta tema dezbaterii publice, ca o problema de etica cetateneasca sau de etica biometrica a tehnologiei moderne, asa cum s-ar cuveni unei tari democratice, la care se pare ca suntem doar figuranti. Propun ca implementarea cip-urilor biometrice sa fie amanata, pana ce aceasta problema va fi dezbatuta public", a spus preotul profesor Mihai Valica, de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi. Pornind de la cuvantul parintelui Iustin Parvu, de la Manastirea "Petru Voda" din judetul Neamt, care cerea "poporului ortodox" sa nu permita introducerea acestui tip de document, au avut loc numeroase luari de pozitie, pana la strangerea de semnaturi in sprijinul ideii de organizare a unei dezbateri publice pe tema amintita. "In spatele acestui sistem de insemnare a oamenilor, de codare si stocare a datelor de identificare se ascunde o intreaga dictatura, un intreg plan demonic, prin care de buna voie iti vinzi sufletul diavolului. Insemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte masuri luate pentru controlul absolut al fiintei umane. Dragii mei, dupa cum proorocesc Sfintii Parinti, primirea acestui semn este lepadarea noastra de credinta (...) Nu primiti acest insemn diavolesc care va rapeste ceea ce va apar­tine dreptul la identitate, dreptul la unicitate si originalitate, al fiecarei fiinte umane!", solicita parintele Iustin Parvu, care si-a argumentat pozitia intr-un interviu amplu pentru ziarul ZIUA. "Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei; caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase", se spune in Apocalipsa. Codul 666 este "numar de om", oricare ar fi el si reprezinta o structura genetica cunoscuta de mii de ani, din momentul scindarii evo­lutiei genetice a programelor de ingi­nerie genetica, respectiv a conflic­tului dintre Dumnezeu si Satana. Numarul de om nu are nici o legatura cu ADN-ul somatic, ci exclusiv cu ADN-ul energetic informational, dupa cum inter­preteaza analistii acestei teorii. Proteste de strada Coalitia Impotriva Statului Politienesc anunta doua actiuni stradale de protest fata de introducerea documentelor de identitate cu cip biometric si instaurarea controlului total al mijloacelor de comunicare electronice. Prima demon­stratie va avea loc duminica, 1 februarie 2009, intre orele 12.30 si 14.30, in Bucuresti, la Crucea de la poalele Dealului Patriarhiei, in Piata Unirii. A doua manifestatie de protest va avea loc miercuri, 4 februarie 2009, intre orele 12.30 si 14.30, in Bucuresti, Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului Roma­niei. "Coalitia saluta initia­tiva ziarului ZIUA, de a contesta la Curtea Constitu­tionala, prin Avocatul Popo­rului, Legea 298/2008 si reafirma ca va actiona de asemenea pentru desfiin­tarea acestor acte anti-con­stitutionale si pentru pro­tectia drepturilor cetate­nilor romani in fata abuzu­rilor statului". (Victor RONCEA) Adrian-Nicolae POPESCU
(sursa: Ziua, http://www.infoportal.ro)

Sinodul BOR va lua in discutie problema pasapoartelor biometrice

29-01-2009

De aproape doua saptamani, o zgomotoasa dezbatere psiho-emotionala framanta societatea romaneasca, producand frisoane si temeri in randul multor concetateni, de parca problemele social-economice care ne afecteaza existenta cotidiana nu ar fi de ajuns. Este vorba despre introducerea noilor pasapoarte biometrice, masura care pare a genera, dincolo de posibile consecinte de securitate si libertate ale individului, si un prim pas spre insemnarea cu pecetea fiarei apocaliptice – 666 -, dupa cum sustin unii credinciosi. Nu suntem in masura sa apreciem noi, acum, daca ultimul aspect al disputei este intemeiat sau nu, daca in spatele chestiunii se afla interese obscure etc., dar ceea ce este sigur, problema a provocat tulburare in randul populatiei. Cu atat mai mult, cu cat disputa a scos in fata doua autoritati morale incontestabile - parintele Iustin Parvu (foto) de la Manastirea Petru Voda din judetul Neamt si parintele Arsenie Papacioc de la Manastirea Techirghiol din judetul Constanta -, a antrenat numele unui Mitropolit - IPS Teofan al Moldovei si Bucovinei - si implicarea calugarilor romani de la Schitul Lacuri de pe Sfantul Munte Athos, Asociatiei Ziaristilor si Editorilor Crestini, a unor specialisti din Ministerul Administratiei si Internelor, a unor reputati teologi etc. Mai mult, in cateva zile numai s-a constituit chiar si o Coalitie Impotriva Statului Politienesc, care a trecut la treaba, organizand manifestatii impotriva introducerii acestor noi documente de identitate, dezbateri, proteste si actiuni judecatoresti. Proteste oarecum similare s-au desfasurat si in Grecia (unde autoritatile au renuntat deocamdata sa introduca respectivele pasapoarte), Rusia si Serbia.In urma situatiei create, Patriarhia Romana s-a sesizat si ea si a dat dat publcitatii un comunicat in care se arata: “În legatura cu opiniile exprimate în dezbateri publice si pe diferite site-uri referitoare la problema pasapoartelor biometrice, precizam urmatoarele: Biserica Ortodoxa Româna nu aproba initiative particulare si de grup, fara consultarea si binecuvântarea ierarhului locului, care provoaca mai mult tulburare decât sa clarifice problema. În vederea formularii unui punct de vedere oficial, în cadrul sedintei Sfântului Sinod din zilele de 25-26 februarie 2009, Patriarhia Româna a solicitat Directiei Pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor lamuriri privitoare la pasapoartele biometrice si în ce masura datele cuprinse în acestea nu aduc atingere libertatii si demnitatii persoanelor umane.”
Dumitru Manolache
(sursa: Gardianul, http://www.infoportal.ro)

NUMĂRUL NUMELUI FIAREI

Motto: "Dumnezeu este o persoană şi El caută persoana. Dumnezeu are un nume şi El îl cheamă pe om după numele său. Vrăjmaşul Său, fiara apocaliptică, dimpotrivă, nu are nici un nume, ci un număr: 666. Acesta este cel care schimbă numele în numere. Iar atunci când omul încetează de a mai fi partenerul dialogului personal cu Dumnezeu, el devine un număr, aşa cum sunt prizonierii din lagăre, puşcăriaşii din puşcării, personalul unei fabrici; omul devine o funcţie, precum maşinile pe care le construieşte. Omul este utilizat după numărul pe care îl poartă şi nu mai este chemat după numele său, ca o persoană cu voinţă proprie". (Igazio Sanna - Die Anthropologie der Postmoderne und das christliche Gewissen", în Studia Moralia 40/ 2002, pag. 323)

Cărţile de identitate cu cod de bare înseamnă, pecetluirea cu "numărul numelui fiarei" (Apoc. 13. 17) Marea apostazie a vremurilor ce stau să vină şi pecetluirea cu numărul 666, semnul Antihristului, au darul de a provoca grave probleme de identitate şi conştiinţă religioasă creştinilor ortodocşi.

Ideea acreditată de către unii, cu ştiinţă sau din ignoranţă, că simbolul 666 reprezintă doar un banal număr, ca multe altele, fără nici un conţinut ascuns şi că eliberarea unor documente de identitate integrate, care să conţină atât actul de identitate, cât şi permisul auto, cadrul bancar, asigurarea medicală, etc. constituie un factor de stabilitate şi o mai facilă abordare a unor servicii sau oferte de piaţă, precum şi mesajul transmis cu insistenţă că noile cartele de identitate nu reprezintă nici un risc, nici în ceea ce priveşte libertatea individului, nici în ceea ce priveşte căderea acestuia din harul lui Dumnezeu, reprezintă o modalitate perfidă de a adormi conştiinţele creştinilor şi a-i categorisi pe cei ce trag un semnal de alarmă în privinţa ameninţărilor care planează asupra omenirii drept alarmişti, fanatici, sau în cel mai bun caz exaltaţi care dezvoltă diverse "teorii ale conspiraţiei".

Cert este că guvernele naţionale acţionează în direcţia eliberării unor de identitate, într-un format impus pe plan internaţional, fără a ţine cont de protestele societăţii civile sau ale Bisericii (vezi cazul Greciei, Ukrainei, dar şi a SUA şi a altor state) promulgând legi care au un singur scop - pecetluirea cu "numărul numelui fiarei" (Apoc. 13. 17) şi transformarea omului într-un număr.

Pentru susţinerea acestor afirmaţii vă prezentăm un fragment din cartea ing. Mircea Vlad .

"Numele este chipul fidel, oglinda fiinţei umane".

"Numele de familie este icoana identităţii mele trupeşti ,iar numele primit la botez îmi pecetluieşte sufletul cu o identitate creştină. "(.) Se cuvine aici să facem o paranteză, explicând ce înseamnă pentru un creştin să aibă pe buletinul de identitate numărul 666. După cum ştim, buletinul se eliberează în urma semnării lui de către posesor. Semnătura reprezintă totala acceptare de către acel individ a datelor înscrise, despre dânsul în document.

Aşadar, eu certific prin semnătura mea faptul că informaţiile respective mă descriu în totalitate, mă reprezintă, iar numele care este trecut în buletin este numele meu real. De aceea semnez, căci mă identific întru totul cu cel descris prin datele buletinului. Să analizăm puţin numele unei persoane. Numele este chipul fidel, oglinda fiinţei umane. Simpla menţionare a numelui reprezentă individul în totalitatea lui, trup şi suflet.

De altfel, chiar numele are două componente care se raportează la cele două mari structuri ale persoanei. Astfel, numele de familie este icoana identităţii mele trupeşti, îmi arată originea, apartenenţa la un anumit arbore genealogic stabilit prin legătura de sânge între generaţii. În schimb prenumele îmi este dăruit la botez. Este identitatea mea spirituală, oglinda sufletului meu. Prenumele nu se adresează trupului, ci se identifică cu însuşi lăuntrul meu, mă reprezintă sufleteşte. Tocmai de aceea mi se dă la botez, care este o adâncă taină a spiritualităţii creştine.

De fapt, numele primit la botez îmi pecetluieşte sufletul cu o identitate creştină. Pentru aceasta pruncii primesc nume de sfinţi. Aceşti sfinţi, datorită legăturii tainice spirituale cu pruncul prin intermediul numelui, vor fi protectorii lui de-l lungul vieţii. De aceea este greşit ca la botez să se dea nume inexistente în calendarul creştin ortodox, întrerupându-se astfel legătura unei tradiţii tainice. Numele de botez este, deci, identitatea sufletului meu. Când voi fi pomenit la rugăciune, la Sfânta Liturghie de pildă, preotul va şopti în taină doar numele meu de botez (şi în nici un caz codul numeric sau alte simboluri cifrice - n.red.), deoarece Biserica este o comunitate a sufletelor, iar Sfintele Taine lucrează prin har tocmai această mântuire a sufletului, asigurând trecerea în veşnicie. În plus, primind la botez un nume, eu mă identific şi cu calitatea de creştin.

Ce înseamnă creştin? Înseamnă, aşa cum spune molitfelnicul, a te lepăda de satana şi de toate lucrările lui, trăind o viaţă în Hristos şi având ca scop final tocmai această veşnică unire cu Hristos. Pentru aceasta ritualul botezului prevede, înainte de primirea numelui, lepădarea conştientă - la prunci lepădarea are loc prin mijlocirea naşului - de diavol şi acceptarea conştientă a lui Hristos ca Domn şi Stăpân la vieţii mele, eu devenindu-i supus şi, prin urmare, purtându-I pecetea: crucea, Sfânta Mirungere, un nume de creştin şi însăşi rânduirea mea în tagma creştinilor, a robilor lui Hristos. (.)

Oare câţi dintre noi suntem cu adevărat conştienţi de însemnătatea numelui nostru, având în vedere uşurinţa cu care ni-l punem pe tot felul de documente, garantând astfel cu însuşi sufletul nostru adevărul celor scrise în actele respective? Să nu uităm că vom avea de dat un răspuns pentru orice rea întrebuinţare a darului primit la botez.

"Ce înseamnă a avea numărul 666 pe buletin"

După cum se ştie, noile cartele de identitate nu vor purta numele scris în detaliu, ci codificat sub forma unui număr denumit Cod Numeric Matricol Unic (CNMU). Acest cod îmi este atribuit mie şi mă va însoţi toată viaţa. Are deci calitatea de nume. Aşadar , oriunde în lume, în momentul folosirii cartelei, scannerul va afişa codul meu personal (adică numele meu codificat, identitatea codificată a sufletului meu) şi comparând cu datele existente în memorie, mă va recunoaşte sub toate aspectele personalităţii mele.

Însă acest cod numeric, CNMU, pentru a putea fi uşor citit de echipamentele electronice, este codificat în sistem bar code. Dintre toate tipurile de bar code, iniţiatorii programului de îndosariere au ales cel mai controversat, mai răspândit şi mai rău famat tip de codificare: EAN-13, cod care cuprinde invariabil în structura sa, indiferent de identitatea persoanei, numărul 666.

Aşadar, noul meu cod va fi alcătuit din două părţi: una este codificarea identităţii mele, a numelui meu, deci a sufletului meu, iar celălalt este codificarea lui 666. Deschizând însă Cartea Apocalipsei, vedem la capitolul 13 că 666 este "un număr de om", deci codificarea unui nume de om - numele lui antihrist!

Totodată, Scriptura numeşte numărul 666 uneori "semnul fiarei", alteori "numele fiarei", iar alteori "numărul numelui fiarei". Citind însă cu atenţie versetul 17, observăm fără dificultate că toate aceste calităţi sunt echivalente. "(.) decât numai cel ce are SEMNUL = adică NUMELE fiarei = sau NUMĂRUL NUMELUI fiarei" (Apoc. 13. 17).

Deci lucrurile sunt limpezi: 666 are valoare de NUME: numele lui antihrist! Se referă oare la arborele lui genealogic, fiind deci partea a numelui? Nu, deoarece Scriptura spune că va fi din seminţia lui Dan (Fac. 49. 16-17).

Este oare un nume creştin? Fiind antihrist nu poate fi creştin, ci cu totul satanic. Aşadar, la identitatea sufletului meu (reprezentată de codul meu personal) este adăugată identitatea sufletească a unei fiinţe satanice, luptătoare împotriva Domnului şi Stăpânului meu. Este sufletului meu cu o străină, de care mă lepădasem la botez, când primisem adevărata pecete: pecetea Duhului Sfânt. Acum depinde de mine însumi ce pecete voi alege ca reprezentativă pentru sufletul meu.

Că trebuie să aleg, nu există îndoială, căci "ce învoire este între Hristos şi veliar?" (II Cor. 6. 15). Deci, dacă eu încă mă consider creştin şi doresc mântuirea, va trebui să aleg. Astfel, dacă voi semna noul buletin şi-l voi accepta, înseamnă că voi accepta în sufletul meu, în identitatea mea, numele lui antihrist, mă voi identifica cu el şi deci voi primi în sufletul meu duhul lui! Iar aceasta este lepădare de Hristos!

Consecinţa? Îndată harul de la botez mă va părăsi, stingând în mine roadele Duhului Sfânt şi ştergându-mă automat din cartea vieţii veşnice. În schimb, voi putea , cu ajutorul cartelei, de toate facilităţile vieţii acesteia trupeşti, devenind rob de bună voie la "stăpânitorului lumii acesteia".

De altfel lucrurile devin foarte clare dacă ne gândim că, într-o lume în care controlul identităţii va deveni regulă generală singurul lucru pentru care nu voi putea întrebuinţa cartela este pomenirea mea de la Sfânta Liturghie.

Aşadar Dumnezeu vrea să mă identific cu numele dăruit de El. în rest, diavolul mă vrea identificat cu el însuşi ori de câte ori voi întrebuinţa vreun lucru material al acestei lumi. În acest scop deja şi le-a ştampilat pe toate cu numele său (prin intermediul bar code), pentru ca să nu rămână numic material care să nu-i aparţină. Acum însă, prin eliberarea acestor buletine, va deveni stăpân şi pe sufletele noastre, cu liberul nostru consimţământ, punându-şi pecetea pe suflet prin intermediul reprezentării materiale a acestuia: numele, sau (codul matricol unic).

Să sperăm din tot sufletul că intervenţia aceasta să fie deplin înţeleasă de cititori, evitându-se astfel erori grave de genul: "eu voi primi buletinul cu 666, dar nu-mi pasă, ci fac o cruce pe el, merg la biserică şi-mi zic rugăciunea". Trebuie înţeles clar că simpla acceptare (de bună voie) a numărului 666 (în orice reprezentare a sa!) pe identitatea proprie înseamnă lepădare de Hristos şi, implicit, moartea veşnică! Totul depinde de liberul nostru arbitru".

(sursa: http://www.gandsislovaortodoxe.mirem.ro/)

De ce nu lasă aceşti domni libertatea oamenilor de a avea credinţa că numărul fiarei pe un act de identitate nu le este spre binele lor. E un sacrificiu atât de mare să nu ne însemne ca pe vite?

Mai este Eurovision un concurs de compoziţie sau a ajuns unul de showbiz

---

Eurovision a ajuns dintr-un concurs într-o imensă afacere. Dacă îţi joci cărţile bine poţi câştiga bani mulţi din preselecţia românească la acest concurs. Mai întâi că finaliştii şi semifinaliştii beneficiază de o promovare gratuită foarte mare a melodiei, promovare de pe urma căruia beneficiază atât interpretul care are ce să cânte, dar şi compozitorul care este plătit pentru melodie. Interpretul are şansa de a urca pe val sau de a reveni pe val. Orice scandal este intens mediatizat şi această pubilicitate este totalmente gratis. Şi pentru compozitori Eurovisionul este un fel de book pentru piaţa muzicii, practic se va apela la ei funcţie de capacitatea melodiei de a fi hit (mai puţin dacă melodia câştiga sau nu concursul). În sfârşit beneficiază de acest concurs şi făuritorii de show, fie că vorbim despre coafură, îmbrăcăminte, coregrafi, regizori videoclip, adică echipa din spatele showbizz-ului.
Şi totuşi există concurenţi nemulţumiţi.

Nico, dezamăgită de selecţia Eurovision

28 Ian 2009 Anca Nicoleanu

Grea „meserie“ cântatul live! S-a dovedit marţi seară, la prima semifinală a selecţiei naţionale Eurovision 2009, când au fost alese primele cântece pentru finala din 31 ianuarie.

28 Ian 2009 Popas Band va intra prima in finala de sambata

Popas Band va intra prima in finala de sambata

Dintre cele 12 piese prezentate, juriul şi publicul au ales jumătate pentru finala de sâmbătă. Au fost selec­ţionaţi Popas Band cu „Strigă“, Blaxy Girls cu piesa lui Costi Ioniţă, „Dear Mama“, şi cei de la Zero cu „Sunny Days“. Li s-au alăturat Tabassco şi a lor „Purple“, Dalma cu „Love Was Ne­ver Her Friend“ şi Tina Geru cu „Plea­că“, singura piesă cântată în româ­neşte care a fost selecţionată.

Au plecat acasă Nico şi Moni-k, D.D., Romeo Zaharia, Floriana Pachia, Alexa şi Juan Xavier. Singura care şi-a arătat dezamăgirea a fost Nico, interpreta care anul trecut, la Belgrad, a reprezentat România împreună cu Vlad Miriţă.
Chiar dacă s-a cântat prost - ulterior prestaţiei, Nico şi Mo­ni-k au recunoscut că n-au fost în cea mai bună formă, din cauza unei răceli puternice -, interpretele au considerat că piesa lor merita să ajungă în finală.

Se susţine că anumiţi membri ai juriului ar fi acordat piesei zero puncte, unul dintre aceştia, conform zvonu­ri­lor, fiind Gabriel Cotabiţă. „Nu e ade­vărat! Nico a obţinut zero puncte la televoting, nu din partea juriului“, ne-a precizat o sursă din TVR. Puncta­jele pieselor rezultate din jurizare şi din televoting vor fi făcute publice abia după finala de pe 31 ianuarie, pentru a nu influenţa viitoarea jurizare şi prestaţia artiştilor selecţionaţi, ni s-a comunicat din partea organizatorilor.

„E mult spus că am fost dezamăgită. Am sperat doar ca piesa să ajungă în finală. Ştiam că nu voi merge la Moscova, dar am ţinut să particip la selecţie pentru a-mi lua revanşa, pentru a le demonstra celor care anul trecut mi-au comentat prestaţia de la Belgrad că pot face show. În plus, e pentru prima oară când merg pe mâna soţului meu, Laurenţiu. Mi-a plăcut piesa compusă de el şi am vrut să o cânt“, ne-a declarat Nico.

Revenind la show, dacă la repetiţii s-a cântat excelent, după cum au afirmat surse din cadrul TVR, când s-au văzut în direct, cei mai mulţi dintre artişti au falsat, au rămas fără suflu sau pur şi simplu „s-au desfăşurat“ gâ­tuiţi de emoţii. Popas Band a fost una dintre excepţii, şi-a interpretat bine protestul „Strigă“, iar Blaxy Girls au adus un suflu proaspăt concursului, deşi piesa lui Costi Ioniţă, „Dear Mama“, e mai potrivită pentru un bal de absolvire decât pentru Moscova. „Sunny Days“ e un cântec bun, dar prestaţia băieţilor de la Zero nu a atins cote maxime. „Purple“, a celor de la Tabassco, şi „Love Was Never Her Friend“, a Dalmei, par să fi fost alese pentru a ieşi la număr, iar „Pleacă“, cea mai bună piesă din semifinală, a fost cântată foarte prost de Tina Geru.

Din juriu au făcut parte compozitorii Cornel Fu­garu, Mircea Drăgan, Mihai Ogăşanu şi Robert Anghelescu, interpreţii Ga­briel Cotabiţă şi Monica Anghel, tex­tiera Liliana Ştefan, Ma­nu­el Dincu­lescu, de la Radio 21, şi Aris Kalimeris, preşedintele fanilor clubului Euro­vision din România. Compo­nenţa juriului rămâne neschimbată pentru cea de-a doua semifinală, urmând ca finala să fie punctată de alţi specialişti. Orlando, Escu şi Popescu, de la Radio 21, şi Alina Sorescu şi Andi Vilara, din partea TVR, vor face oficiile de prezentatori până la final. În semifinala cu numărul doi, ce va fi difuzată pe TVR 1 şi TVR Internaţio­nal, joi, 29 ianuarie, de la ora 20.15, vor urca pe scenă Besa, Red Blonde, Adrian Molnar, Cătălin, SoundCheck, Etnic, Irina Popa, Alexa, Alin Nica, IMBA, Costi Ioniţă şi Elena Gheorghe.
(sursa: Cotidianul, http://www.infoportal.ro)

(sursa: http://www.discoveryfest.com)





(sursa: http://www.dulapiorul.com)

(sursa:http://www.ultima-ora.ro )

Investiţiile nu mai sunt dorite

---

Se poate sa fie zi...
Se poate sa fie noapte...
Se poate sa fie vara...
La fel cum iarna poate fi.

Nisipul sa fie ud
Iar marea un pic amara
Nisipul sa zgarie lin
Iar marea sa fie murdara.

Vrei soare, soare iti dau
Sau pielea ti-e ruda cu luna
Pe stanci daca vrei te sarut
Sau in apa...mi-e totuna.

Sa pot sa te aleg dintr-o suta
In ochi sa ai inima mea
Sa-ncerc sa ma ascund de iubire
Dar sa nu te mai
Sa nu te mai pot uita

Iar noaptea sa ai pielea uda
Insetata sa tragi din tigara
Pe mare se aude sirena
Al tau san imi mangaie mana.

Povestea merge mai departe
Ca vantul din Vama Veche...
Eu nu pot sa mai continui
Caci eu mi-am gasit pereche.

Povestea merge mai departe
Ca vantul din Vama Veche...
Eu nu pot sa mai continui
Saruta-ma in ureche.

Am plecat la Vama Veche
Ca sa imi gasesc pereche
Am ajuns la Vama Veche
Si sunt apucat de streche
Stau pe plaja-n Vama Veche
Si-am sarutul in ureche
Doar pe plaja-n Vama Veche
Noi totï vom avea pereche.
(Vama Veche - Vama Veche )

STRATEGIE Vacanţe pe litoral, vândute pe profil de turist
Proprietarii de cazinouri nu vor să meargă cu Elena Udrea la mare

de Elena HÎRŢAN | 29 IANUARIE 2009

Ministrul propune “segmentarea” ofertei: cazinouri pentru israelieni, spa-uri pentru spanioli şi plajă pentru nemţi

Elena Udrea, ministrul Turismului, a declarat pentru Gândul că planul de promovare a litoralului românesc cuprinde câteva strategii „personalizate” pe profilul turiştilor străini care vin la noi în ţară. „Turismul trebuie vândut pe componente. Piaţa din Germania este pretabilă concediilor de masă la plajă, punctele balneare sunt potrivite pentru Spania şi Franţa, iar divertismentul şi cazinourile, de regulă, sunt atractive pentru turiştii din Israel şi Italia. Acest program nu este inventat de mine, sunt idei care au existat, însă nu s-a făcut nici un pas concret. Vom discuta cu administraţia locală pentru a vedea dacă este fezabil acest plan, care aduce soluţii de creştere a sezonalităţii”, a explicat Udrea proiectul pentru litoral. Ministrul crede că aducerea cazinourilor pe litoral este o investiţie la care să se gândească proprietarii, iar dacă aceştia consideră că vor avea beneficii economice migrând şi către litoral, vor avea susţinerea necesară. Eventualele stimulente financiare acordate investitorilor trebuie analizate împreună cu Ministerul de Finanţe înainte de a fi făcute publice.

După toate aceste argumente aproape ştiinţifice, doamna ministru Udrea s-ar putea să aibă o mare surpriză aflând contraargumentele preşedintelui Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România, Sorin Constantinescu: „Planul acesta cu cazionurile e la fel de realizabil ca şi ăla cu Bucureştiul staţiune balneoclimaterică. De fapt, cred că este o prostie şi mai mare. Avem clienţi care vin în weekend cu avionul din Israel, Turcia sau Grecia, special ca să joace. La Marea Neagră cu ce-i ducem, aterizează în Mamaia? Cazinourile sunt pentru oameni bogaţi şi oamenii bogaţi merg în concediu în afara ţării. Nici dacă ne-ar scuti 10 ani de la plata tuturor impozitelor, nu ni s-ar părea un plan bun”, ne-a declarat aseară domnul Constantinescu.

Ecoturism – pentru cei care iubesc spiritul liber

Ministrul Udrea a mai spus că litoralul este prielnic turismului pentru sănătate, care poate fi practicat pe lacurile din zonă, rămase de izbelişte de câţiva ani. „Noi nu putem construi nimic, însă trebuie să stimulăm folosirea resurselor naturale de pe litoral. Pot fi construite separat centre de tratament, iar cele incluse în hoteluri ar putea fi adaptate şi amenajate pentru bolnavi”, a declarat ministrul.

Udrea are în vedere şi construirea unor porturi turistice, necesare pentru a face legătura cu Delta Dunării. Acest gen de sejur este potrivit pentru turiştii care nu stau mereu la plajă şi trebuie să aibă mai multe opţiuni pentru vacanţă, traseele pe apă fiind una dintre acestea.

Cât priveşte Vama Veche, ministrul consideră că locul şi-a pierdut farmecul de altă dată, aşa că se gândeşte foarte serios să mute „vama” în altă zonă. „Acolo s-a construit haotic şi fără plan de dezvoltare urbanistică, este o civilizare greşită. Vama este pentru un anumit tip de turism, pentru cei care vor să fie aproape de natură şi care iubesc spiritul liber, un ecoturism. Am putea organiza o altă plajă, acolo unde nu au intrat buldozerele. Am avut câteva discuţii şi au existat propuneri să mergem înspre Limanu, Corbu sau Portiţa”, a mai declarat Elena Udrea. Ministrul va discuta proiectul cu administraţia locală în zilele următoare şi ulterior va prezenta soluţiile adoptate.

(sursă: elena.hirtan@gandul.info, http://www.gandul.info)

(sursa: http://www.viladini-vamaveche.ro)

De ce se vând tablourile care ar trebui să fie în muzee?

---

Am fost învăţat să văd anumite lucruri în muzee şi nu în case particulare. Nicolae Grigorescu este unul dintre semnăturile pe care mi le-aş dori în muzeu, acesibile tuturor. De ce nu-şi permite statul român câteva sute de mii de lei pentru a avea asemenea tablouri în muzee, îmi este greu să înţeleg? De câte ori aud despre o astfel de licitaţie mă gândesc că este pentru ultima oară când aş fi putut lua contact cu asemenea tablouri.

Tabloul "Car cu boi", de Nicolae Grigorescu, scos la licitaţie

Tablourile "Car cu boi", de Nicolae Grigorescu, şi "Golf (Hendaye)", de Theodor Pallady, vor fi vedetele licitaţiei organizate, duminică, de Casa Goldart, având preţuri de pornire de 175.000 de lei şi, respectiv, 92.000 de lei.

Pictura, peisajul şi natura statică sunt genurile cele mai bine reprezentate în licitaţia de duminică, cu variante stilistice multiple, de la reprezentarea realistă şi impresionistă, până la maniera postcubistă, proprie unor artişti contemporani.

Nu lipsesc nici portretele, nici nudurile reuşite. Printre piesele cheie ale actualei sesiuni de licitaţii se numără lucrări de Lucian Grigorescu, precum "Nud" (estimată la 8.500-9.000 lei), Abcar Baltazar, Gheorghe Vânătoru, Ion Pacea, Dem Iordache şi Spiru Chintila.

"Car cu boi", de Nicolae Grigorescu, este vedeta licitaţiei din 1 februarie. Lucrarea, un ulei/lemn, semnată stânga jos, expertizată în 1920 de J. Al. Steriadi, I. Theodorescu Sion şi Arthur Verona, datează, probabil, din perioada albă a artistului, perioadă a maturităţii sale artistice. Lucrarea este estimată la 175.000-200.000 de lei.

O altă lucrare de excepţie este pictura lui Theodor Pallady, "Golf (Hendaye)", ulei/carton, semnată stânga jos cu creionul, cu însemnare olografă cu dimensiuni, titlu şi localizare pe verso. Lucrarea face parte dintr-o serie de marine surprinse la Hendeye (o localitate din Franţa, la graniţa cu Spania), care ilustrează concepţia artistului despre peisajul sintetic şi este estimată la 92.000-95.000 lei.

Secţiunea Carte a licitaţiei propune subiecte incitante din istoria evreilor, câteva titluri privind istoriografia comunistă incipientă, dar şi volume semnate de lideri ai mişcării legionare, autori avangardişti şi ex-avangardişti. Cea mai frapantă ofertă o constituie, însă, câteva ziare din timpul marilor războaie din 1877 - 1878, 1916 - 1918, precum România (1917 - 1918), Lumina (1918), Cronicarul (1918), Mişcarea (1917), Arena (1918), Viitorul (1918), Galaţii Noi (1918), Universul (1918), Steagul, (1918), Acţiunea Conservatoare (1907). Colecţia de ziare este estimată la 1.100 - 1.200 de lei.

Licitaţia are loc la Biblioteca Centrala Universitară, din Strada C. A. Rosetti, de la ora 11.00, iar expoziţia cu lucrările prezentate în licitaţie va fi deschisă vineri şi sâmbătă (30 şi 31 ianuarie), între orele 10.00 şi 19.00, în acelaşi loc.

(sursa: http://www.mediafax.ro)

Grigorescu iese din colecţii

de Veronica Marinescu

Primele sesiuni de licitaţii din acest an ale caselor Goldart şi Monavissa debutează cu Grigorescu. Un tablou reprezentând un "Car cu boi", iar altul un "Personaj în peisaj - pe coastă", ambele în ulei pe lemn, vor fi puse în vânzare, duminică 1 februarie - primul la Goldart, cel de-al doilea la Monavissa.

Protagoniştii licitaţiei din 1 februarie de la Casa Goldart sunt Grigorescu şi Pallady. Lucrarea "Car cu boi", 9,1 x 23,4 cm, semnată de Nicolae Grigorescu, având pe verso menţiune de autentificare datată 1920, precum şi comisia de expertiză formată din pictorii J. Al. Steriadi, I. Theodorescu - Sion, A. Verona (T.A.P.), este estimată între 175.000 şi 200.000 lei. Lucrarea intitulată "Golf" - Hendaye, semnată de Theodor Pallady, va intra în licitaţie la un preţ de evaluare situat între 92.000 şi 95.000 lei. Potrivit catalogului casei amintite, tabloul, cu dimensiunile 53,5 x 42 cm, are pe verso însemnare olografă cu dimensiuni, titlu şi localizare, lucrarea făcând parte dintr-o serie de marine surprinse la Hendaye, care ilustrează concepţia artistului despre peisajul sintetic. Ionel Jianu descrie, în monografia din 1944, acest tip de peisaj palladian, căruia îi precizează componentele iconografice: "O bucată de plajă în prim - plan, cu nişte stânci roşietice într-un colţ şi marea cenuşie, care se împreună în depărtare cu cerul înnourat, purtând reflexele pământii în învolburările norilor, alcătuiesc întreg tabloul. Totul e simplu şi unitar" (T.A.P.).
Lista ofertelor casei Goldart continuă cu o lucrare semnată de Abcar Baltazar, "Peisaj", ulei pe pânză, 36 x 30 cm, estimat între 20.500 şi 21.000 lei. Un tablou în ulei pe pânză, "Psyche părăsită de Amor" (163 x 96,5 cm), nesemnat şi nedatat, reprezentând o replică de epocă a lucrării cu acelaşi nume, realizată de Sava Henţia în 1873, în timpul studiilor sale la Paris, este evaluată între 16.500 şi 17.000 lei. Mai atrag atenţia lucrări de Gheorghe Vânătoru - "Pod la Călimăneşti" (33,5 x 44,5 cm), ulei pe carton, nesemnat, localizat şi datat 1953, estimat între 15.500 şi 16.000 -, Rudolf Schweitzer - Cumpăna ("Pădurea de mesteceni", ulei pe pânză lipită pe carton, 35 x 50 cm - 8.800 -9.000 lei), Lucian Grigorescu ("Nud şezând", ulei pe hârtie grunduită pe carton, semnat - 8.500 -9.000 lei), Spiru Chintilă ("Remorchere la Tulcea", ulei pe pânză - 6.600-6.700 lei). Sub preţul de 5.000 lei, vor mai fi supuse licitaţiei lucrări de Pan Ioanid, Dem Iordache, Constantin Isachie, Iosif Rosemblut, Francisc Şirato. Cel mai mare preţ de evaluare, la secţiunea "artă contemporană", aparţine unei marine (tehnică mixtă - tempera şi acry pe carton) de Ion Pacea: 8.500- 8.900 lei, în timp ce un ulei pe pânză semnat de Constantin Blendea - "Aripi spre fereastra albastră"( 97 x 97 cm) intră în licitaţie la un preţ între 7.200 şi 7.400 lei. Vor mai fi supuse licitaţiei lucrări semnate de alte nume importante ale artei contemporane, printre care: Ana Ruxandra Ilfoveanu, Iacob Lazăr, Marin Gherasim, Vladimir Şetran şi Vasile Rotaru.

(sursa: http://www.curierulnational.r0)

Dacă au fost descoperiţi doi intraţi aiurea în Parlament, or mai fi şi alţii?

---

O umbră de îndoială relativă la programul menit să descopere candidaţii aleşi pe baza rezultatului votului electoral. Dacă s-a întâmplat o dată, este îndeajuns pentru ca suspiciunea să planeze asupra tuturor candidaţilor care nu au fost aleşi cu peste 50%. Sincer, am citit articolul din Gândul, dar tot nu am înţeles cum s-a produs eroarea...

UNINOMINAL Ajuns în Legislativ dintr-o eroare a BEC,
Deputatul UDMR de Africa, scos cu tam-tam din Parlament

de Robert VERESS | 29 IANUARIE 2009

Dintr-o eroare a Biroului Electoral Central, Kötő József, de la UDMR, a ajuns în Legislativ cu doar 46 de voturi, în locul Mariana Stoica, de la PNL, care câştigase circumscripţia Africa

Urmare a unei hotărâri judecătoreşti, Kötő József trebuie acum să plece, provocând şi excluderea din Parlament a unui deputat liberal de Maramureş, care trebuie să-i facă loc Marianei Stoica

În premieră absolută, doi deputaţi, unul de la UDMR, Kötő József, şi altul de la PNL, Pavel Horj, sunt pe cale să-şi piardă mandatul, deşi nu se află în niciuna din cele trei situaţii prevăzute de lege: deces, demisie, incompatibilitate. Situaţia inedită este generată de o eroare a Biroului Electoral Central (BEC), constatată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti. Mai exact, BEC a atribuit greşit PNL, la redistribuire, un mandat din circumscripţia din Maramureş. Acest mandat trebuia acordat PNL (respectiv Marianei Stoica) pentru câştigarea circumscripţiei 43 străinătate. Mandatul din circumscripţia Africa a fost dat aiurea UDMR, care trebuia să obţină, de fapt, un mandat la intern, respectiv în circumscripţia Mureş. Acum eroarea trebuie îndreptată, chiar dacă BEC şi-a încetat existenţa după publicarea rezultatului alegerilor parlamentare din noiembrie 2008, iar deputaţii au fost validaţi şi au depus jurământul.

Valeriu Stoica, avocatul contestatarului Benedek Imre

O echipă de jurişti condusă de vicepreşedintele PDL Valeriu Stoica a găsit soluţia: o hotărâre de Guvern, prin care BEC să se reînfiinţeze temporar, pentru a aplica ce spune Justiţia. Adică, pentru a revoca mandatele deputaţilor Pavel Horj (PNL) şi Kötő József (UDMR – cel ales cu 46 de voturi), validându-i, în schimb, pe Mariana Stoica (PNL) şi Benedek Imre (ex-UDMR). Valeriu Stoica este liderul avocaţilor care îi apără interesele cardiologului mureşean Benedek Imre, cel care a contestat decizia BEC de validare a lui Kötő József, demers care i-a atras excluderea din UDMR.

În decizia din 19 decembrie 2008, instanţa a admis parţial solicitarea lui Benedek, în sensul că a anulat mandatul lui Kötő József, dar nu l-a pus pe Benedek în drepturi. Conducerea UDMR a susţinut că decizia Curţii este nelegală şi inaplicabilă. Argumentul tehnic era că, anulând mandatul lui Kötő József, se impunea organizarea de alegeri în colegiul 43 (Orientul Mijlociu, Africa, Asia), fiind posibil ca acestea să fie câştigate de candidatul altui partid; astfel, UDMR ar pierde un mandat, care i-a revenit, de drept, în urma alegerilor din 30 noiembrie. Pe de altă parte, Kelemen Hunor, preşedintele executiv al UDMR arată că „ciudata decizie a Curţii de Apel a venit după ce BEC şi-a încetat existenţa şi după validarea mandatului d-lui Kötő József. Dacă ar fi să aplicăm sentinţa, circa 60% dintre mandatele atribuite după redistribuire ar trebui rediscutate”.

Dar în motivarea sentinţei sale (făcută publică după sentinţa propriu-zisă), Curtea de Apel explică: „Mandatul PNL primit de circumscripţia din Maramureş (lista 9), formaţiune ce figurează la poziţia 79 din lista 8 cu un procent de 0,92705647, este în mod eronat acordat la intern, deşi acesta fusese atribuit circumscripţiei 43 străinătate. Astfel, cele două mandate ale circumscripţiei 43 aparţin formaţiunilor PNL (poziţia 101) şi alianţa politică PSD + PC, rezultând, în mod logic, că cel de-al 8-lea mandat cuvenit UDMR (la redistribuire – n.r.) revine circumscripţiilor electorale din ţară, respectiv circumscripţiei electorale în care formaţiunea politică are numărul cel mai mare de candidaţi ori are cel mai mare număr de voturi neutilizate”.

Tot în motivarea sentinţei, instanţa arată că nu este în atribuţiile sale să îl pună în drepturi pe Benedek, deşi solicitarea acestuia este „legitimă”. În schimb, este indicat pentru acest demers pârâtul – adică BEC.

Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor ne-a comunicat că se va conforma deciziei instanţei, în momentul în care aceasta îi va fi comunicată. Deocamdată, sentinţa nu poate fi investită cu titlu executoriu, pentru că ar fi fost atacată cu recurs. Recursul nu putea fi formulat decât de BEC, iar BEC nu există. Avocaţii lui Benedek susţin că recursul a fost formulat de Kötő József, iar instanţa trebuie să constate lipsa calităţii sale procesuale şi să respingă deci recursul. Pe de altă parte, Kelemen Hunor susţine că UDMR i-a cerut procurorului general al României să facă recurs în anulare împotriva sentinţei Curţii de Apel. Dar această cale de atac nu mai există.

Cum s-a ales Kötő József cu doar 46 de voturi

Kötő József a ajuns deputat în Parlamentul Romaniei cu 46 de voturi, din 1768 valabil exprimate în colegiul său (43 – Orientul Mijlociu, Africa şi Asia). Procentaj 2,6% şi poziţia 5 (colegiul a fost câştigat, la vot, de liberala Mariana Stoica, fost ambasador al României în Israel, cu circa 800 de voturi). Practic, aşa cum chiar el a recunoscut, singurele persoane care l-au votat pe Kötő József sunt prietenii din Israel (Kötő József a coordonat, ca secretar de stat în Ministerul Educaţiei, apariţia primului manual de istoria comunităţilor evreieşti din România). Deşi admite că algoritmul de repartizare a mandatelor, de care a beneficiat, trebuie modificat, Kötő József declară că vrea să-şi exercite mandatul de deputat: „Vreau să lucrez pentru comunităţile din colegiul în care am candidat şi în numele formaţiunii care m-a promovat”. Despre demersul lui Benedek afirmă că nu este etic, întrucât poate duce la situaţia ca UDMR să piardă un parlamentar.

În Mureş, Benedek Imre a avut 12.769 de voturi din cele 29.936 valabil exprimate (42,6 la sută). „Nu am contestat principiul legii, ci modul eronat în care a fost aplicată. Curtea a constatat că am dreptate şi acum ar trebui instituită o comisie, pentru a se vedea dacă e vorba de eroare sau fraudă. Consider că, dincolo de argumentele juridice, am şi dreptul moral pentru a fi parlamentar. Am fost votat de oameni care ştiu ce am făcut pentru pacienţii mei şi care este lupta mea pentru a salva mult mai multe vieţi din postura de parlamentar”, ne-a declarat Imre.

Din tabelul următor, vedem cum candidaţi care au obţinut mai puţin de 2.000 de voturi au intrat în Parlament, în timp ce alţii, cu peste 10.000 de voturi, au rămas pe dinafară.

Candidat	Formaţiune politică	Număr voturi obţinute	Validat
Kötő József	UDMR	46	da
Tudor Pantaru	PSD+PC	533	da
Claudiu Taga	PNL	1.139	da
Farkas Anna Lili	UDMR	1.187	da
Mircea Lubanovici	PDL	1.651	da
Beres Stefan Vasile	UDMR	1.770	da
Palfi Mozes Zoltan	UDMR	1.825	da
Cristina Dobre	PVL	1.925	da
Dan Bordeanu	PNL	1.960	da
Vasile Puşcaş	PSD-PC	16.628	nu
Paul Păcuraru	PNL	15.344	nu
Doru Ioan Tărăcilă	PSD-PC	13.797	nu
Norica Nicolai	PNL	12.357	nu
Ionuţ Popescu	PDL	10.702	nu

robert.veress@gandul.info

03.02.2009, Benjamin Fondane

---

Strigăt şi fum – Trei eseuri despre Benjamin Fondane

Marţi, 3 februarie 2009, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Român va avea loc lansarea volumului Strigăt şi fum – Trei eseuri despre Benjamin Fondane de Nedeea Burcă, publicat de Editura Pelican. Lansarea va fi urmată de o dezbatere la care vor participa prof.univ.dr. Paul Cornea, conf.univ.dr. Constantin Stoenescu, Ţicu Goldstein, traducător şi publicist şi Dorel Dorian, scriitor. Discuţia va fi moderată de Mircea Mihăieş, vicepreşedinte al ICR.

„Vizionarul Fundoianu / Fondane a căzut victimă barbariei situate, paradoxal, chiar în vârful civilizaţiei europene a sec. XX. Fiind un om liber, el a condamnat deopotrivă ambele sisteme, nazist şi comunist, recunoscând faptul că «nazismul este un produs monstruos al raţionalităţii», ceea ce a demonstrat, în paralel, cu comunismul. Dacă nu murea la Auschwitz, cu siguranţă Fundoianu/Fondane murea într-un Gulag.
(...) Tabloul tragediei lui Fondane şi pierderea ireparabilă pentru literatură şi cugetare, pe fondul tragediei evreieşti, zugrăvită în această lucrare, o situează pe Nedeea Burcă, de la bun început, prin empatie şi competenţă, în rândul istoricilor literari şi ai fondanologilor” – scrie Ţicu Goldstein în textul intitulat „Poetul-filosof sau filosoful poet fără asemănare” din deschiderea volumului.

Lucrarea cuprinde eseurile „Aventura deşertului – Dezrădăcinarea în existenţa lui B.Fundoianu”, „Trepte pe Scara lui Iacob - Continuitatea şi discontinuitatea în opera lirică a lui B.Fundoianu” şi „L.Şestov şi B.Fundoianu – cavaleri ai neresemnării”.

Nedeea Burcă este în prezent redactor al publicaţiei Realitatea Evreiască.

(sursa: http://www.icr.ro)

Barbu Fundoianu alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler), (*15 noiembrie 1898, Iaşi - d.2 octombrie 1944, Birkenau, Germania), critic, eseist, poet şi teoretician literar franco- român , evreu.

Barbu Fundoianu a debutat în 1914, la 16 ani, în revista de orientare simbolistă şi modernistă Viaţa nouă, editată de Ovid Densuşianu. Este începutul unei susţinute activităţi de poet, publicist, eseist, om de teatru. Împreună cu regizorul Armand Pascal întemeiază teatrul de avangardă Insula. Citeşte mult, cu fervoare, cu o receptivitate şi o siguranţă a judecăţii critice ieşită din comun. Impresiile despre literatura franceză le strânge în volumul de note de lectură Imagini şi cărţi din Franţa. Este tot atât de interesat de fenomenul cultural şi literar românesc ca şi de cel european, în special francez. În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii români şi publică constant în revistele de avangardă din România. Astfel publică în revistele avangardei Integral, unu, Contimporanul). De altfel, unicul volum de poezii publicat în timpul vieţii şi dedicat "virtual" lui Ion Minulescu, "primul clopotar al revoltei lirice româneşti", intitulat Privelişti, îi apare în 1930, după plecarea din ţară. A tradus în franceză versuri din creaţia lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea şi Ion Minulescu.

Integrat unui alt spaţiu cultural, poetul va publica în Franţa sub numele de Benjamin Fondane. Rămâne acelaşi comentator pasionat şi receptiv al vieţii literare şi semnătura lui va apărea frecvent în revistele literare.

Viaţa sa pariziană este marcată însă de singurătate, dezrădăcinare (vezi poemul Exodul), dificultatea de a scrie în franceză, deşi va ajunge să stăpânească franceza scrisă într-un timp relativ scurt. Determinantă pentru evoluţia spirituală a lui Benjamin Fondane a fost întâlnirea, în 1924, cu filozoful rus Lev Şestov, precum şi cu scrierile lui Friedrich Nietzsche şi Soren Kierkegaard. Personalitatea lui avea să se exprime cel mai convingător în activităţile de interpret şi teoretician al poeziei moderne. În acest domeniu gândirea lui a atins punctul de maximă originalitate. Volumele apărute postum, în volumul de eseuri La conscience mahlereuse („Conştiinţa îndurerartă”). Monografia Rimbaud le voyou („Rimbaud, vagabondul”), Faux Traité d'Esthétique( Fals tratat estetic) şi Baudelaire et l'expérience du gouffre, sunt alte trei opere de meditaţie, de punere în cauză a statutului artei, al poeziei, în special, ca necesitate spirituală a lumii moderne.

Creaţia poetică originală franceză a lui Benjamin Fondane a fost cuprinsă în volumul Le mal des fantômes (1980), publicat târziu după dispariţia lui tragică, alcătuit din ciclurile de versuri Ulysse, l'Exode, Titanic, Au temps de poème, Poèmes épars. Ideile de rătăcire, de exil printre oameni, de paradis pierdut, de univers al copilăriei ca stare de graţie sunt centrale poeziilor sale. Nu întâmplător este asimilat adeseori evreului rătăcitor ca tip universal al intelectualului, în speţă al filosofului neliniştit, interogativ, care caută soluţii pe care nu le va afla nicicând.

În timpul ocupaţiei germane a Franţei este arestat de către Gestapo, în urma unui denunţ, ca fiind evreu. Deportat la Auschwitz, este gazat după câteva luni, la 2 octombrie 1944, la Birkenau.

* Privelişti, poeme, Ed. Cultura Naţională, 1930
* Făgăduinţa lui Petru, povestire, Ed. Chemarea, Iaşi, 1918,
* Imagini şi cărţi din Franţa, Ed. Socec, 1922
* Ulysse, Les Cahiers du journal des poètes, Paris, 1933
* Titanic, Paris, 1937
* Rimbaud le Voyou, Ed. Denoel et Steele, 1933
* La conscience malheureuse, Ed. Denoel et Steele, 1937
* Faux Traité d'Esthétique, Ed. Denoel et Steele, 1938
* Baudelaire et l'expérience du gouffre, Ed. Seghers (postum)
(sursa: wikipedia)

Câteva poezii...

Lui Taliarh

pentru Păpuşu (Armand Pascal)

Boii urâţi şi teferi s-au limpezit în şes,
şi au ţipat cocoşii târziu şi fără sens.
Ileana, care doarme cu porcii de tărîţe,
s-a pus să mulgă vacii lapte stelar din ţâţe,
pământului să mulgă răcoare de cartof.
Toamna bacoviană geme-n ferestre: of! -
Prietene, dă-mi mâna şi taci; aşa; dă-mi mâna.
Priveşte curtea, porcii, şi, râcâind ţărâna,
cocoşii albi. Priveşte: sufletul meu e trist.
O, Taliarh, acuma, ca şi-n trecut, exist,
şi beau din vinul ăsta, şi beau din cupa asta.
Vechilul tot nu ştie ce albă-i e nevasta,
Ileana tot nu ştie decât să mulgă vaci —
şi via să-şi înnoade azurul pe araci.
Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ţine vrerea;
ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea,
şi n-om vedea prin geamuri, tineri şi zgomotoşi,
amurgul care-aleargă după cireadă, roş.
Ca mâne, toamna iară se va mări prin grâne,
şi vinul toamnei poate nu-1 vom mai bea. Ca mâne,
poate s-or duce boii cu ochi de râu în ştiri,
să tragă cu urechea la noile-ncolţiri.
Şi-atuncea, la braţ, umbre, nu vom mai şti de toate;
poate-am să uit nevasta şi vinul acru; poate...
Ei, poate la ospeţe nu vei mai fi monarh. –

E toamnă. Bea cotnarul din cupă, Taliarh.


Rugă simplă

O, ploaia primăverii care-a căzut din timp!
lasă să-mi spăl în tine picioarele desculţe,
lasă să-mi spăl în tine sufletul meu desculţ!

O, ploaia răcoroasă care-a căzut din timp!
am întâlnit-o-n drumuri, oblică, pe moşie,
cu stropii grei de soare ca boabele din spicuri.

Oameni — sau poate-amurgul — în linişte ara
ţelina, spintecată la nesfârşit, fugea,
şi boii lingeau ploaia din cer, în arătură.

Ploaie, spală pământul de baliga cuminte,
cruţă pământul, ploaie, de uraganul rău,
bun, în deşertul mării, setoşilor de umblet,

umflă sămânţa bine şi fă-o să plesnească;
sămânţa de lucernă, de popuşoi, de orz,
orz pentru cai, lucernă la vaci şi popuşoiul

fă-l, ploaie, pentru oameni cari te aşteaptă-n tindă,
cu porci uscaţi de-amiază, cu vişini, cu pustiu
şi cu neveste-n care ţipă copiii surzi.

Şi pune frunze-n vişini: ca să se urce-omida,
fă grâul: să nu moară guzganii de pământ,
şi sălcii: să se poată bivolii scărpina.

Lasă-n ocol să fete vacile roşcovane,
lasă să se iubească, din spate, prin ogrăzi,
scurţi şi cu botul umed, cânii de vânătoare.

Lasă să se reverse podgoriile lumii!
Fă să se coacă via şi dă-ne vinul nou,
ce osteneşte capul şi limpezeşte trupul.

Iar mie, dă-mi femeia pământului tău negru,
albă ca şi lumina pământului tău negru,
bună ca şi nutreţul pământului tău negru.

Şi-n urmă, prăbuşeşte-mi lumina din văzduh,
îngroapă-mă sub toată lumina din văzduh,
agheazmă blestemată, ploaie de primăvară.

Femeie luminoasă…

Femeie luminoasă ca şesurile-n toamnă,
dă-mi gâtul tău, cuib moale cu paseri de azur,
dă-mi mânele, mai pure ca pietrele din râuri —
femeie cu gândirea ca un polen netrebnic
şi carnea ca oricare gândire mai zămoasă.

Femeie, pământ negru, te vreau şi te iubesc,
aş vrea să-l ar, să-l semăn, să-l secer şi să-l macin,
pământ proaspăt în care dormiră toţi ai mei,
pământ tânăr în care mi-i tânără chemarea,
pământul unde-n urmă vreau să adorm şi eu.

Şi vreau — în ciuda celui ce seamănă-n deşert
nisip şi foc, cu umbra la brâu şi soare-n ceafă —
grăuntelui lumină să-i dăruiesc şi apă;
aş vrea să-l ar, să-l seamăn, să-l secer şi să-l macin
şi-aş vrea s-adorm cu grâul cel bun la căpătâi,
pământ, matrice dată din ziua cea dintâi,
în care mă aşteaptă, ca-ntr-o oglindă, chipul.


Cântece simple: Mărior

III

Din nou ne cheamă iarna la sobă, să vorbim.
Ciori au bătut văzduhul ca nişte cuie şi-mi
place-n urechi tăcerea cum scârţâie... Pesemne,
iar au pornit, în uliţi, căruţele cu lemne.
Amurg. De-ar bate-n uşă deodată, cineva,
desigur că i-aş spune: intră! şi ai intra.
Tăcerea-n noi şi-n seara căzută-ntre covoare,
ar fierbe ca un cântec călduţ, de samovare.
N-ai întreba nimica şi-ai aştepta răspuns —
Ţi-aş spune: o lumină din mine s-a ascuns.
Vrei să ţi-i pun la sobă pantofii de mătasă ?
Ţi-aş spune: ai picioare ca iepuri mici de casă;
şi vorbele-ar rămâne limpezi şi grele-n noi,
ca ciorile surprinse de moarte într-un sloi.
Şi mi-ar fi poate frică să nu ghicesc ce-nseamnă
făptura ta, împinsă aicea dintr-o toamnă,
cu capu-n mâni visată, deştept, de-atâtea ori!...
— Am bănuit că-i iarnă afară după ciori,
şi-aş fi voit să-l dărui cuiva, ca să-l ascunză,
sufletul, cât o umbră crescută sub o frunză.


Ora de vizită

lui Gala Galaction

În seara asta capul ca o lampă
îşi arde restul fumegos de gaz —
şi cineva a pus mâna pe clampă,
şi cineva m-atinge pe obraz.

În seara asta lungă, cineva
tuşeşte-n mine, scuipă şi-şi dă duhul,
şi nici măcar n-aş vrea să fug — n-aş vrea
s-ajung din nou cu mânele văzduhul!

Stau în odaie ca-ntr-un tren în care
aştept în geam să crape-un peisaj,
şi-mi ţin în mână sufletul de soare —
sărmanul paşaport pentru voiaj.

Mă doare liniştea crescută-n mine —
mă doare întunericul crescut,
ca o mocirlă-n care dorm pe vine
bivolii negri de necunoscut.

O umbră parcă mi-a fugit din trup,
şi-n seara asta mi-i atât de bine,
că parcă-aş vrea cu mânele să rup
urzicile care-au crescut în mine.

Dorm florile

(Sonet)

Dorm florile uşor în pluşul moale
Al nopţii ce se mistuie şi moare,
Iar licurii de rouă-n cupe clare
Au scânteieri fugare de opale.

Şi risipit în straturi şi în oale
Norodu-ntreg de flori mirositoare
Îşi profilează-n noaptea visătoare
Conturul zvelt al trupurilor goale.

Un crin suspină-n somn; apoi se-nclină
Extatic, în cascade de lumină
Ce se scoboară blândă dinspre astre.

Şi dintr-atâtea cupe-nlăcrimate,
Aromele se-nalţă val, furate
Dintr-un buchet suav de flori albastre.


„Charme dangereux”

Ah, cărţile cu pagini înflorite
De palide şi stranii acuarele,
Cu panglici delicioase, şerpuite,
Pe foile-nnegrite şi rebele.
Ah, cărţile ce-n inimă-ţi pătrund
Cu nostalgia zărilor fugare,
Cu nostalgia zărilor ce-ascund
Tulburătoare ţărmuri solitare.

Departe — şters — în zările din Sud
În Neapole ori poate în Firentze;
O verandă cu flori, — un Phoebus nud
Şi pomii ce se-nclin cu reverenţe.
Un cer de-azur bronzat, un aur fin,
Pudrând prin largi boschete portocalii
Şi marea care râde în senin,
Pe coastele romanticei Italii.

Ah, viaţa nouă, plină de tumult,
Cu palpitări continue de seve.
Ah, viaţa care-mi pare c-o ascult,
Deşi-nţeleg şi ştiu că nu-i aeve;
Ah, viaţa însorită ce-o trăim
Pe cărţile nostalgice şi sfinte.
Ce-nchid în ele — sombru ţintirim —
Iluziile-n foi — ca în morminte.


Hiems

E iarnă, urlă crivăţ; în vatră-i foc sărac;
şi ninge, ninge, ninge; ca-ntr-un sfârşit de veac,
natura-şi dă solemnă agonicul răsuflet,
şi-atâta somn şi moarte şi-atâta alb e-n suflet,
de parcă ninge-ntr-însul necontenit de-un veac.

De frig te-nghemi, şi-o raclă îţi pare-odaia toată;
de prin hogeaguri fumul se-ncercuieşte roată
şi ciori ca de funingeni aşteapt-un hoit trântit;
şi gândurile pleacă în stol funinginit,
ca ciorile ce, negre, dau peste-ntinderi roată.


De vrei...

De vrei să-ţi deie poame, să-l cultivi;
Dă-i azotaţi pământului şi fosfor.
Seraiul nu-i apururi lângă Bosfor;
În ţărna seacă nu-nfloresc olivi.

Pământul sec - ca ftizicul de sânge -
Apropie-l de tine - ca pe-un om,
Şi dă-i fluidul sevei policrom
Să circule prin vinele-i natânge.

Iar când bătut de arşiţă, va germe
Din solul greu şi amplu fecundat,
Un trunchi zglobiu de plantă pe-nvărat,
Îl curăţă de pleavă şi de vierme.

Mereu să crească seva-n trupul ei,
Ca apele captate-n apeducte.
S-atârne-n vară coaptele producte
Cum greu atârnă sânii la femei.


Covoare din pereţi...

Covoare din pereţi,
cu vânători pe ele, copoi agili, vreun taur
şi fildeşi de mistreţi;
Un soare roş prin geamuri prefiră praf de aur.

Covoare din pereţi,
maro, albastre, roze, ascund ca-n nişte drame,
un şir întreg de vieţi;
tablouri anonime plângând burgheze rame.

Covoare din pereţi,
o, nopţile cu friguri, cu spasme, vu ftizie,
cu demoni roşi şi creţi;
balauri mari de stofă şi spaimă de hârtie.

Covoare din pereţi,
va scotoci Americi, imagini, intrigi, drame,
în vremi, vreun cântăreţ;
şi voi n-o să-i spuneţi

nici drama ce m-agită, şi-o să-l lăsaţi s-aclame
(cum mă lăsaţi pe mine) – imagini, câni, drumeţi,
şi crierii cocli-vor a cărţilor arame
de glorii rare, beţi –
Covoare din pereţi!...

Texte culese din B. Fundoianu, „Privelişti - şi inedite -”,
Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1974
(sursa: http://www.cerculpoetilor.ne)

"De la Shakespeare la Cărtărescu", 29.01.2009

---

Joi, 29 ianuarie, ora 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, Bucureşti) are loc vernisajul expoziţiei de gravură „De la Shakespeare la Cărtărescu“ . Expun studenţi ai Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, secţia Grafică, clasa lector univ. dr. Anca Boeriu.
Participă: Horia-Roman Patapievici, preşedinte ICR, Ruxandra Demetrescu, rector Universitatea Naţională de Arte, Anca Boeriu, lector Universitatea Naţională de Arte şi Mircea Cărtărescu.
Expoziţia poate fi vizitată până la data de 23 februarie.

(sursa: http://www.icr.ro)

Noul patriarh nu este o surpriză

---

(sursa: wikipedia)

Biserica ortodoxa rusa isi alege patriarhul

Adevarul Online - Miercuri, 28 Ianuarie 2009

Consiliul extins, convocat de astazi pana joi in catedrala Hristos Mantuitorul din Moscova, include, in afara de demnitari, membri de rang inferior ai clerului si simpli credinciosi reprezentand parohiile lor, in total 711 persoane. Aceasta adunare poate desemna si alti pretendenti la conducerea Patriarhiei.

Kirill, care asigura interimatul la conducerea Bisericii, a obtinut de trei ori mai multe voturi duminica (97) decat principalul sau rival, mitropolitul de Kaluga si Borovsk, Kliment, cand circa 200 de demnitari au desemnat candidatii la functia suprema.

Mitropolitul de Minsk si Slutk, Filaret, a obtinut doar 16 voturi, fiind pe locul trei si ultim de pe lista, chiar daca analistii credeau ca el putea cistiga.

Omniprezent la televiziune - unde apare mai ales in compania premierului Vladimir Putin - Kirill este singurul responsabil de rang inalt al Bisericii cunoscut marelui public. Mitropolit de Smolensk si Kaliningrad, acest barbat in varsta de 62 de ani, care a condus diplomatia Bisericii, este considerat mai deschis asupra lumii decat rivalul sau, de pe locul doi.



"Cu Kirill la conducere, Biserica ar putea avea in sfarsit o sansa de a fi un actor independent pe scena politica, de a nu ramane obiectul manipularilor statului", potrivit publicatiei Vlast.

El este preferat de rusi - trei din patru se declara ortodocsi, fata de un sfert in 1990 - dar libertatea de gandire a lui Kirill nu este vazuta cu ochi buni de Kremlin.

Kliment, care la 59 de ani este cel mai tanar dintre candidati, este descris ca un conservator, fara carisma, dar sustinut puternic de cler.

Cel de al 16-lea patriarh al Moscovei si al tuturor rusilor va fi primul ales, de la dizolvarea URSS, in 1991. Aleksei al II-lea a preluat acest post in 1990.

Kirill este noul patriarh al rusilor

Adevarul Online - Miercuri, 28 Ianuarie 2009

Un oficial al bisericii a anuntat in direct la televiziune ca sinodul Bisericii Ruse, din care fac parte peste 700 de inalti prelati, precum si reprezentanti de rang inferior ai clerului si simpli credinciosi reprezentand parohiile, l-a ales pe Kirill in defavoarea contracandidatului sau, conservatorul Kliment. Kirill a primit 508 voturi din totalul de 677.

Sinodul s-a reunit marti pentru a alege noul patriarh. Procedurile s-au derulat cu usile inchise in catedrala Hristos Mantuitorul din Moscova.

Mitropolitul de Smolensk si Kaliningrad Kirill, numit in decembrie patriarh interimar, era de sase saptamani omniprezent in mass-media. Considerat mai deschis asupra lumii decat concurentul sau, clericul, in varsta de 62 de ani, a condus in timpul lui Aleksei al II-lea diplomatia Bisericii ortodoxe ruse si este singurul demnitar cunoscut marelui public.

In comparatie cu el, mitropolitul de Kaluga si Borovsk, Kliment, in varsta de 59 de ani, este un conservator care conduce administratia Bisericii ortodoxe si dispune de sustinere puternica in randul clerului.

Noul patriarh va prelua conducerea unei Biserici care s-a intarit considerabil in timpul lui Aleksei al II-lea, patriarhul ales in 1990 si care era banuit de legaturi cu KGB-ul in timpul perioadei sovietice. De la sfarsitul URSS, numarul manastirilor a crescut de aproape 40 de ori, ajungand de la 19 in 1990 la 716 in 2008 si aproape trei rusi din patru se declara in prezent ortodocsi, fata de unul din patru in 1990, arata un recent sondaj al Institutului Vtiom.
(sursa: Adevărul Online, http://www.infoportal.ro/)

Evanghelie apocrifă

---

Evanghelia dupa Maria Magdalena

Adevarul Online - Miercuri, 28 Ianuarie 2009

In 1896, la Nag Hammadi, langa Cairo, au fost descoperite trei papirusuri in limba copta, printre care si Evanghelia dupa Maria Magdalena.

Aici se istoriseste despre o neintelegere dintre ea si Petru, in care intervine Apostolul Levi (Tadeu) cu urmatoarele cuvinte: "Daca pe ea a iubit-o Mantuitorul mai mult decat pe noi si i-a dezvaluit ceea ce noua nu ne-a dezvaluit, cine suntem noi sa negam aceasta?" In anul 325, Sinodul de la Niceea, la care au participat 318 episcopi, a stabilit care evanghelii sunt autentice pe baza Regulii lui Tertulian: "Sunt adevarate cele mai vechi, de la inceput, acelea care vin de la Apostoli".

Evangheliile de la Nag Hammadi nu au fost admise.
(sursa: http://www.infoportal.ro)

Evanghelia dupa Maria Magdalena
CAPITOLUL 4 (paginile 1-6 continind capitolele 1-3 s-au pierdut.)
… materia va fi distrusa sau nu?
22) Mintuitorul a raspuns,... Intreaga Natura, intreaga Creatie, toate creaturile exista in interconexiune una fata de alta, si ele vor fi resorbite din nou in propriile origini.
23) Deoarece natura materiei este resorbita in radacinile propriei sale naturi.
24) Fie ca cel care are urechi de auzit , sa auda.
25) Petru a spus, Din moment ce ne-ai explicat totul, te rog raspunde-ne si la urmatoarea chestiune: Care este pacatul originar al lumii?
26) Mintuitorul I-a spus lui Petru, Nu exista asa ceva, dar se numesc pacate acele lucruri care sunt similare naturii adulterului.
27) De aceea, ceea ce este bun iti sta in preajma, ca esenta a fiecarei naturi in scopul recreerii ei din propriile radacini.
28) Apoi El a continuat spunind, De aceea te imbolnavesti si mori, pentru ca esti lipsit de ceea ce te poate vindeca
29) Fie ca cel ce are minte de inteles, sa inteleaga.
30) Materia naste o pasiune fara precedent, care deriva din ceva opus naturii. Apoi ia nastere o tulburare in intregul corp.
31) De aceea Eu va spun voua, fiti increzatori, iar daca sunteti descurajati atunci fiti increzatori in prezenta diferitelor forme ale naturii.
32) Fie ca cel ce are urechi de auzit, sa auda.
33) Atunci cind Cel Preamarit a spus , El I-a binecuvintat pe toti, spunind, Pacea sa fie cu voi, primiti pacea Mea in voi insiva.
34) Dar luati aminte ca nimeni nu va conduce aiurea spunindu-va “Luati-o pe aici sau pe dincolo”. Pentru ca Fiul Omului e deja in voi.
35) Urmati-l ! (pe acela care este in voi – n.t.)
36) Cei care il cauta il vor gasi.
37) Mergeti apoi si propovaduiti evanghelia Regatului (ceresc n.t.)
38) Nu scrieti legi dincolo de cele ce v-au fost aratate, si du dati o lege asemenea unui legiuitor caci veti fi limitati de aceasta.
39) Cind a spus aceasta, El se indeparta.

CAPITOLUL 5
1) Dar ei erau indurerati. Au plins cu amaraciune, spunind, Cum Doamne sa mergem la Gentiles si sa propovaduim evanghelia Regatului (din ceruri n.t.) al Fiului Omului ? Daca ei nu L-au crutat, ne vor cruta pe noi ?
2) Atunci Maria s-a ridicat in picioare, I-a binecuvintat pe toti si le-a spus: confratilor, nu plingeti si nu fiti indurerati si nici sovaielnici, pentru ca Gratia Sa va fi cu voi si va va proteja.
3) Mai degraba, haideti sa ne rugam pentru Maretia Sa, pentru ca El ne-a pregatit si ne-a facut Oameni.
4) Cind Maria a spus aceasta, le-a convertit tuturor inimile catre Bine, si ei au inceput sa discute despre cuvintele Mintuitorului.
5) Petru I-a spus Mariei, Sora, stim ca Mintuitorul te-a iubit pe tine mai mult decit pe celelalte femei.
6) Spune-ne cuvintele Sale pe care ti le amintesti, si pe care noi nu putem (sa ni le amintim n.t.), sau pe care nici nu le-am auzit.
7) Maria le-a raspuns, Ceea ce va este ocultat va va fi dezvaluit.
8) Si a inceput sa le vorbeasca in aceste cuvinte: Eu, spuse ea, L-am vazut pe D-zeu intr-o viziune si I-am spus, “Doamne, azi Te-am vazut intr-o viziune”. El mi-a raspuns,
9) Binecuvintata esti tu care nu te-ai indoit de Mine. Pentru ca unde mintea iti este, acolo iti sunt si comorile.
10) I-am raspuns, O Doamne, cum vede cel care Te vede (percepe n.t.) in viziune, o face prin spirit sau prin suflet?
11) Mintuitorul I-a raspuns, El nu vede nici prin suflet nici prin spirit, ci prin mintea care se afla intre cele doua si care …
(din pacate mansucrisul s-a pierdut de la paragraful 11 la 14)

Capitolul 8 . . . (de) acesta.
10) Si Dorinta a spus, nu te vad coborind, dar acum te vad urcind. De ce minti din moment ce imi apartii?
11) Sufletul I-a raspuns, Te vad. Tu nu m-ai vazut si nici nu m-ai recunoscut. Ti-am servit drept invelis dar nu M-ai cunoscut. 1
2) Cind a spus aceasta, el(sufletul) s-a indepartat voios.
13) Din nou a venit la a 3-a putere (bariera, n.t.), care se numeste Ignoranta.
14) Puterea (Ignoranta n.t.) a intrebat Sufletul, spunind, Unde pleci? In slabiciune esti legata. Dar (de n.t.) esti legata; nu judeca!
15) Si Sufletul a spus, De ce ma judeci, cu toate ca eu nu (te-am n.t.) judecat?
16) Am fost legata, chiar daca am fost nelegata.
17) Nu am fost constientizata. Dar am constientizat ca Totul a fost dizolvat, atit cele pamintesti cit si cele ceresti.
18) Cind Sufletul a invins ce-a de-a 3-a putere (bariera n.t.), s-a ridicat si a vazut-o pe a 4a, care a luat 7 forme.
19) Prima forma este Intunecimea , a doua este Dorinta, a treia este Ignoranta, a 4-a este Frica de Moarte, a 5-a este Lumea Materiala, a 6-a este Prostia iar a 7-a este Razbunarea. Acestea sunt cele 7 "elemente" (tentatii n.t.) ale Puterii.
20) Ei au intrebat Sufletul, De cind ai devenit sclavul oamenilor, sau incotro te indrepti, cuceritor al spatiului ?
21) Sufletul a raspuns, Ceea ce m-a ferecat a fost ucis, si ceea ce m-a facut sa revin a fost depasit,
22) si Dorinta a fost ferecata iar Ignoranta a murit.
23) Intr-un eon am fost eliberat dintr-o Lume, si dintr-o forma in alta, si din incatusarea uitarii care e efemera.
24) Din acel moment, la vointa, eu ma odihnesc o vreme, un anotimp, un eon, in liniste.

CAPITOLUL 9
1) Cind Maria a spus acestea, a intrat intr-o stare de liniste, deoarece pina in acest punct Mintuitorul I-a vorbit.
2) Dar Andrei, a raspuns confratilor sai, Spuneti ceea ce vreti sa spuneti despre ea. Eu ,cel putin, nu cred ca Mintuitorul I-a spus toate acestea. Cu siguranta aceste invataturi sunt ciudate.
3) Petru le-a raspuns si a vorbit despre aceste lucruri.
4) El I-a intrebat despre Mintuitor: A vorbit el in intimitate cu vreo femeie si nu in fata noastra ? Sa ne intoarcem cu totii si sa ascultam ce I-a spus ei? A preferat-o pe ea inaintea noastra?
5) Atunci Maria a plins si I-a spus lui Petru, Fratele meu Petru, tu ce crezi? Crezi ca mi-am imaginat eu toate acestea, sau ca mint in ceea ce priveste Mintuitorul?
6) Levi a raspuns lui Petru, Petru tu ai fost intotdeauna foarte capricios.
7) Acum inteleg de ce esti pornit impotriva femeii ca in fata unui dusman.
8) Dar daca Mintuitorul a facut-o demna, cine esti tu sa o respingi? Cu siguranta Mintuitorul o cunoaste prea bine.
9) De aceea El a iubit-o mai mult decit pe noi. Mai degraba ar trebui sa ne fie rusine pentru ca ne-a spus sa propovaduim evanghelia si nu sa stam sa ne judecam unii pe altii sau sa facem alte legi, dincolo de ceea ce El ne-a spus.
10) Si cind au auzit aceasta, au inceput sa proclame si propovaduiasca invatatura. Aceasta e Evanghelia dupa spusele Mariei Magdalena, din epistolele originale Papyrus Berolinensis 8502. Traducerea si adaptarea: Popescu ...

Mult şi bine... la aşteptare mă refer

---

Cele patru coduri sunt lăsate pe linie moartă până la aprobarea bugetului. Iată însă că parlamentul nu doarme, dar speră...

Deputatii juristi au respins toate initiativele de modificare a codurilor penale si civile

InfoPortal - Miercuri, 28 Ianuarie 2009

Comisia juridica a Camerei a decis, marti, sa respinga toate proiectele de modificare a codurilor penale si civile, la initiativa fostului ministru al Justitiei Tudor Chiuariu, care a propus respingerea acestor initiative pana la adoptarea noilor coduri, transmite MEDIAFAX.

"Daca am putea sa avem o intelegere politica mai larga privind respingerea tuturor acestor initiative legislative pana la adoptarea proiectelor de noi coduri, cred ca ar fi in favoarea stabilitatii legislative in Romania", a sustinut Tudor Chiuariu.

El a explicat ca nu crede ca mai este cazul ca Parlamentul sa modifice codurile penale si civile punctual, pe anumite articole si sa dea nastere unei incoerente legislative.

"Am inteles ca inca nu s-a decis modalitatea de promovate a acestor coduri, daca va fi asumarea raspunderii am da nastere unei instabilitati legislative inutile pentru perioade mici de timp, modificarea legislatiei penale da nastere la unele problemele privind legea penala mai favorabila", a mai spus Chiuariu.

Propunerea sa a fost adoptata prin consens, fiind agreata si de presedintele Comisiei juridice, Daniel Buda (PDL), care mentionat ca "nimeni nu vrea aceasta instabilitate legislativa".

Propunerea deputatului PNL a fost sutinuta si de social-democratul Florin Iordache. "Codurile penale si civile, fiind foarte importante, tot ceea ce vine colateral sa vina cu raport de respingere, tocmai pentru a avea o unitate legislativa", a spus Iordache.

Discutiile despre respingerea initiativelor legislative de modificare a codurilor din justitie a venit in contextul in care juristii au dezbatut un act normativ initiat de fostul deputat PSD Minodora Cliveti, care propunea modificarea Codului penal in vederea majorarii pedepsei pentru infractiunea de seductie, infractiunea de abandon sau servicii sexuale din partea unui minor care se prostitueaza si care a primit raport de respingere.

Executivul a retras din Parlament codurile civil, penal si pe cele de procedura civila si penala, pentru ca acestea sa fie reanalizate de specialistii Ministerului Justitiei si rediscutate in cadrul Guvernului si supuse unor noi runde de consultari, cu specialisti in justitie.
(sursa: http://www.infoportal.ro)

Florin Piersic, aplaudat mai bine de o oră la Cluj

---

UPDATE pentru ieri

Actorul clujean Florin Piersic a fost aplaudat, marţi seară, mai bine de o oră, de publicul prezent la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, pe scena căruia maestrul a jucat în spectacolul "Străini în noapte" chiar în ziua în care a împlinit 73 de ani.

Florin Piersic a împlinit, marţi, 73 de ani, iar sala Teatrului Naţional din Cluj-Napoca a fost arhiplină în seara în care actorul a jucat, alături de Emilia Popescu, în spectacolul "Străini în noapte", în regia lui Radu Beligan.

De altfel, regizorul Radu Beligan, a transmis, prin intermediul lui Florin Piersic, afecţiunea sa pentru publicul clujean şi faptul că ar fi vrut să se afle la Cluj-Napoca.

Florin Piersic şi Emilia Popescu au fost aplaudaţi, mai bine de o oră, de publicul care s-a ridicat în picioare, iar apoi spectatorii i-au cântat actorului "La mulţi ani".

Pe scenă a urcat taragotistul Dumitru Fărcaş, care, la rândul său, i-a cântat "La mulţi ani" lui Piersic, iar Emilia Popescu i-a dedicat actorului sărbătorit o poezie.

Florin Piersic a primit flori şi felicitări, pe scenă, din partea reprezentanţilor autorităţilor locale, printre care primarul interimar din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, şi preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe.

La un moment dat, Alin Tişe i-a spus lui Piersic că are o surpriză pentru el, iar pe un ecran a fost proiectat un mesaj al premierului Emil Boc. Acesta i-a transmis felicitări actorului şi i-a spus să nu îşi facă griji, întrucât nu doreşte să îi ia pensia şi salariul, adăugând că legea respectivă a fost interpretată greşit.

Florin Piersic a declarat, la finalul evenimentului de la Teatrul Naţional, că va pomeni, în toate interviurile pe care le va acorda în viitor, despre publicul din Cluj, pentru surprizele pe care i le-a făcut la sărbătorirea a 73 de ani şi pentru atmosfera din seara respectivă.

(sursa: http://www.mediafax.ro)

Se piangi se ridi

---

Vai, o tristeţe de plângea lumea în sală... plânge întreaga România în hohote... ei, poate că nu mai cei mai sentimentali dintre noi reuşesc să stoarcă lacrimi dintr-o batistă udată la robinet.

Năstase: Când Băsescu a anunţat că ar putea să nu mai candideze mi-au dat lacrimile

Năstase a spus că, atunci când Traian Băsescu a evocat posibilitatea de a nu mai candida la alegerile prezidenţiale, i-au dat lacrimile.

El s-a referit la afirmaţia lui Băsescu despre posibilitatea, în cazul în care politca economică a actualului Guvern va fi "un eşec", să nu mai candideze la alegerile prezidenţiale.

"Când a anunţat că nu va mai candida, am început să plâng. Nu aţi văzut, dar aveam lacrimi în ochi", a spus Năstase.

El a precizat că nu a luat afirmaţia lui Băsescu în serios, argumentând că în Ministerul Afacerilor Externe, pe un post de secretar de stat pentru relaţia cu românii de peste hotare, care ar trebui să revină PSD, a fost numit "un consilier de la Cotroceni".

"Asta mă duce cu gândul la faptul că se pregăteşte campania electorală, inclusiv pe zona aceasta. Mi-am revenit şi mi-am dat seama că riscul acesta (ca Băsescu să nu mai candideze – n.r.) este destul de mic", a mai afirmat fostul prim-ministru.

(sursa: http://www.mediafax.ro)

Pe perioadă de criză ar trebui investit în "distracţie"

---

(sursa: wikipedia)

Desigur, nu în orice distracţie, ci chiar în casino-uri. După observaţiile mele de nespecialist, cu ochiul liber, apetenţa pentru CASINO a început să scadă, multe instituţii ale jocurilor de noroc s-au închis. Din câte observ eu prosperă jocurile electronice de tip CASINO, adică acele maşinării la care apeşi pe butoane şi tragi de manete şi, în schimbul unui jeton, ai şansa să câştigi mai multe jetoane. M-am gândit de multe ori de ce lumea tot joacă la asemenea maşinării când este evident că ele nu au nici o treabă cu norocul, sunt concepute astfel încât să câştige orice ar fi, adică înghit mult mai mult decât scuipa ca premiu... Singurul răspuns pe care mi l-am putut oferi este că omul care introduce cu speranţă fisa în aparat se încăpăţânează să găsească un model prin care poate înşela maşina, fie că apasă într-un anumit fel, fie că-şi găseşte un sistem al momentului în care joacă...

Iată însă că televiziunea Prima TV (sper să nu încurc televiziunile între ele) transmite pe la miezul nopţii turnee de poker. Să fie oare semnalul prin care România va deveni o ţară de pasionaţi ai jocului de cărţi, ruletă, black-jack, craps, baccarat, faro, red dog, two-up, sic bo, chuck-a-luck, big six wheel, pachinko, slot machine, fruit machine, poker machine, Video Lottery Terminal şi, cel mai popular la noi, video poker cu five-card draw.

(sursa: wikipedia)

Elena Udrea vrea cât mai multe cazinouri pe litoral

Ministrul Turismului, Elena Udrea, vrea să sprijine turismul de pe litoral prin aducerea în staţiunile de la Marea Neagră a cât mai multor cazinouri, care ar putea fi atrase prin acordarea de facilităţi fiscale.

"Vrem să aducem cazinourile pe litoral. Trebuie să vorbesc cu Ministerul de Finanţe şi să le creăm nişte facilităţi fiscale, astfel încât să-i putem atrage", a declarat, marţi, la Madrid, Elena Udrea, care va participa la Târgul Internaţional de Turism din capitala Spaniei.

Ea a spus că deschiderea unor noi cazinouri pe litoral va însemna o atracţie în plus, pentru o nouă gamă de turişti.

Totodată, Udrea va încerca să convingă şi o serie de spa-uri (centre de înfrumuseţare şi tratament) să vină pe litoral.

"În plus, vrem să-i determinăm pe hotelieri, cu toate pârghiile, pentru că nu-i putem obliga, să dea drumul turismului şi să-şi deschidă hotelurile de Paşte, şi să le închidă cât mai târziu", a spus ministrul Turismului.

Pentru a umple locurile goale din hotelurile de la mare, în capetele de sezon, Udrea va promova o serie de proiecte pentru tineri, care să vină în acele perioade în staţiunile de la malul Mării Negre. (sursa: http://www.mediafax.ro)

Europarl azi: O clarificare a legii privind organismele modificate genetic

---

(sursa: http://www.europarltv.europa.eu)

Conflictul din Gaza - UE cere încetarea focului

---

(sursa:http://www.europarltv.europa.eu )

Un interviu, două interviuri

---

Două interviuri, Ediţie Specială şi la RRA

"Ediţie Specială" - 26.01.2009 - invitat: Traian Băsescu

Marţi, 27 Ianuarie 2009 10:11

Luca Niculescu: Bună seara tuturor, bine v-am găsit la această „Ediţie specială". Invitat în studioul Televiziunii Române este preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Bună seara, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Bună seara, bine v-am regăsit, La mulţi ani, dumneavoastră şi telespectatorilor.

Luca Niculescu: Aş începe cu guvernul, deoarece a trecut o lună de când a fost instalat guvernul condus de Emil Boc. Care este evaluarea dumneavoastră personală după această lună? Sigur, e prea puţin pentru un bilanţ, dar putem spune că starea de graţie a trecut.

Traian Băsescu: Acest guvern nu a avut nici o zi de graţie. Aduceţi-vă aminte că a fost tocat înainte de instalare, pe măsură ce se aflau nominalizările, a fost bine tocat înainte de instalare. Un guvern care începe greu, este privit cu foarte multă ostilitate de presă, sper că nu aceeaşi ostilitate este şi la populaţie, eu sper, pentru că un guvern are nevoie de suport popular, un guvern care, în primul rând, trebuie să se rodeze ca executiv, pur şi simplu. Dar aş spune - şi asta o pot spune în deplină cunoştinţă de cauză - că este probabil guvernul care şi-a făcut cea mai deplină evaluare a ceea ce preia. A fost o muncă, a durat, acum ei sunt în poziţia de aşezare a resurselor în bugetul de stat, ştiind foarte bine şi ce au plătit din urmă şi ce constrângeri au pentru înainte.

Luca Niculescu: De aici au apărut anumite întârzieri în ceea ce priveşte adoptarea bugetului, în adoptarea unui plan anticriză.

Traian Băsescu: Sigur, un guvern mai puţin responsabil ar fi putut să spună acesta este bugetul, a fost trimis în Parlament de Guvernul Tăriceanu, cu el mergem. Şi am fi avut buget înainte de Anul Nou. Asta a fost însă foarte bună prudenţa guvernului de a spune evaluăm situaţia reală şi pe urmă scriem bugetul. Scrierea bugetului este o chestiune relativ simplă, pentru că el se face într-o rutină pe capitole, problema este cum aloci resursele, şi dacă aloci resursele pe care le ai în mod real sau aloci nişte himere şi pe urmă faci 4-5 rectificări de buget pe an, cum s-a întâmplat în anul 2008.

Luca Niculescu: Vom discuta mai târziu despre această parte economică, foarte importantă de altfel, dar aş vrea să rămânem la partea politică. Este acest guvern unul competent şi responsabil, aşa cum v-aţi dorit dumneavoastră într-un discurs înainte de învestirea lui?

Traian Băsescu: Da, vreau să cred că va confirma această speranţă. Până la urmă, orice guvern la instalare este o speranţă, cel puţin a celui care într-un fel sau altul a fost implicat în realizarea acestui guvern, şi eu nu am negat implicarea mea în realizarea acestui guvern, după ce am constatat că altă soluţie politică nu este posibilă. Deci pentru mine este o speranţă, vom discuta peste şase luni sau chiar imediat după anunţarea bugetului, pentru că nu voi schimba relaţiile cu guvernul, eu am obligaţia constituţională să veghez la instituţiile statului, guvernul este una dintre aceste instituţii şi nu-i voi da alt tratament decât cel pe care l-am acordat precedentelor două Guverne Tăriceanu.

Luca Niculescu: Perioada dumneavoastră de graţie se opreşte după buget?

Traian Băsescu: Se opreşte la prezentarea bugetului. Vă pot spune de pe acum că am câteva exigenţe să fie un buget realist, să fie un buget care să răspundă realităţilor de azi, adică, pe de o parte, să aloce maxim posibil investiţiilor, deci creării de locuri de muncă. Pe de altă parte, bugetul trebuie să asigure, având în vedere că nu mai suntem într-o perioadă de creştere economică galopantă, ci dacă vom avea 1,5 - 2,5% creştere economică foarte bine, având în vedere această realitate mi-aş dori ca bugetul să reflecte grija pentru cei care urmează să fie afectaţi cel mai puternic de criză. Nu mă interesează să-i mărească pensia celui care are 10.000 de lei pensie, dar celui care are sub 300 de lei pensie trebuie făcut ceva, mai ales că aceste două partide aflate la guvernare s-au angajat să instituie o pensie minimă de 350 de lei. Sigur, tot ce scrie în programul lor este pentru patru ani, dar acum suntem într-o situaţie de urgenţă în care cei mai vulnerabili la criză trebuie minim protejaţi.

Luca Niculescu: Vi se pare că în clipa de faţă cele două partide se înţeleg bine? Sunt unii care spun că avem de-a face cu două semiguverne, că nu s-a coagulat guvernul.

Traian Băsescu: Să ştiţi că este o observaţie pe care o am şi eu, şi nu atât legat de două guverne sau de două jumătăţi de guvern, ci mai ales legat de coeziunea între membrii cabinetului - şi o să revin - şi nivelul de încredere între reprezentanţii celor două partide. Mai am o observaţie, aceea că se lasă impresia, sau cel puţin aceasta este impresia pe care mi-o lasă mie uneori, vorbesc de cele două partide, că miniştrii ar fi ai partidelor. Se uită acest lucru, miniştrii sunt membri în Guvernul României. Dacă vor încerca să stea călare pe ei cu indicaţii de la partid ce să facă voi reacţiona foarte sever. Aceşti oameni, douăzeci şi unul de oameni câţi sunt în cabinet, formează Guvernul României şi primul control asupra lor este controlul legal, constituţional, parlamentar prin comisiile parlamentare şi nicidecum un control al partidului, al eventualelor...

Luca Niculescu: Cum veţi reacţiona?

Traian Băsescu: Făcând observaţii publice, atenţionându-i, atenţionându-l pe primul-ministru că această echipă de douăzeci şi unul de oameni reprezintă Guvernul României, şi nu Guvernul PSD sau PD-L.

Luca Niculescu: Aţi avut o discuţie cu liderii politici, îmi închipui, despre această...

Traian Băsescu: Am avut-o de la bun început, să ştiţi că o am şi acum, pentru că nu am întrerupt legăturile cu liderii celor două partide, am încercat şi întâlniri cu ei, chiar cu membrii cabinetului, care se aflau pe Valea Prahovei sau care erau în apropiere, am încercat în data de 1 ianuarie să am o întâlnire de socializare, nu s-a pus nici ţara la cale acolo, pur şi simplu am vrut să se cunoască între ei mai bine, pentru că aici funcţionează o neîncredere care provine dintr-o bătălie de 16 ani între cele două partide.

Luca Niculescu: O neîncredere aproape istorică, am putea să-i spunem.

Traian Băsescu: Istorică, şi în interes naţional trebuie depăşită.

Luca Niculescu: Apropo de întâlniri reuşite sau ratate, multă lume a remarcat că nu aţi fost prezent la învestirea ministrului de Interne, domnul Liviu Dragnea.

Traian Băsescu: Nu cred că e atât de importantă prezenţa preşedintelui, sigur fiind vorba de un ministru important, care este şi membru în CSAT, m-aş fi dus. Cu o după-amiază înainte de eveniment l-am atenţionat pe ministru că mi se pare că fastul pe care îl dă instalării este exagerat şi am sperat că se vor corecta lucrurile. Dimineaţă având confirmarea că nu s-a corect nimic, nici nu m-am întors din drum cum au spus unii ziarişti, pur şi simplu am trecut din drumul spre casă direct către Cotroceni, trecând pe lângă Ministerul de Interne, nu pentru că nu am vrut să-l girez pe ministru sau nu am vrut să asist la eveniment, dar pur şi simplu mi s-a părut prea încărcată ceremonia.

Luca Niculescu: Spuneaţi că doriţi un guvern fără miniştri corupţi şi fără baroni locali...

Traian Băsescu: Cine nu-şi doreşte aşa ceva?

Luca Niculescu: Vă citez un articol din „Frankfurter Allgemeine Zeitung", important jurnal conservator german care spune despre noul ministru de Interne că este unul dintre cei mai faimoşi traseişti politici din ţară, personaj bine cunoscut la DNA, care nu a reuşit însă să-l pună sub acuzare pentru deturnare de fonduri ale Uniunii Europene.

Traian Băsescu: Problema traseismului un ştiu câtă relevanţă are. Este adevărat, domnul Dragnea a fost până în 2000, dacă nu mă înşel, chiar până în 2001, membru PD. A trecut la PSD, a fost opţiunea dânsului. Din acest punct de vedere sunt politicieni mult mai plimbăreţi decât domnul Dragnea. În ceea ce priveşte însă dosarul legat de DNA al domnului Dragnea, vă pot spune că a fost declaraţia publică pe care dânsul a făcut-o că nu este urmărit penal, s-a dat neînceperea urmăririi penale înainte de alegeri, dacă nu mă înşel, iar acest lucru eu l-am verificat, şi nu este nicio imixiune în justiţie, pur şi simplu l-am întrebat pe procurorul-şef Daniel Morar în momentul în care mi s-a trimis propunerea dacă are un dosar de urmărire la DNA. Mi-a confirmat că s-a dat NUP în acel dosar. Nu poţi să mergi pe ideea că dacă a fost... orice om este dator să meargă în faţa procurorului. Procurorul poate să constate pe urmă că nu eşti vinovat. Şi eu am trecut prin acest proces. Am ajuns până în faţa judecătorului. Am plecat din Parlament pentru asta. Deci consider că la orice suspiciune trebuie să răspunzi, te duci. Dacă ai lămurit procurorul că nu ai făcut o infracţiune, unde e problema?

Luca Niculescu: Deci în actualul guvern nu există miniştri corupţi, nici baroni locali?

Traian Băsescu: Nu. Eu spun că nu există niciun ministru care să aibă în momentul învestirii un dosar penal, nu există niciun ministru care să fi avut dosar la Securitate. Sunt lucrurile pe care le-am verificat după ce am primit lista Guvernului, propunerile pentru desemnarea miniştrilor. Ce va fi de acum înainte este chiar problema lor. Ce ştiu cert, dincolo de comportamentul politic pe care îl putem discuta la fiecare dintre membrii cabinetului, dar comportamentul politic este una, conflictul cu legea este altceva, nici unul dintre ei nu a avut probleme nici legate de vechea Securitate, nici legate de actualele servicii de informaţii şi nici nu are un dosar penal pe rol. Dacă vor avea cândva, voi aplica tratamentul constituţional. Niciun ministru asupra căruia voi fi sesizat pentru începerea urmăririi penale nu va rămâne în guvern. Voi rămâne consecvent poziţiei din mandatul trecutului guvern.

Luca Niculescu: Apropo de alianţa PD-L - PSD. Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, spune că de doi ani se lucra la această alianţă. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, spune că a existat o negociere acum doi ani între cele două partide. Dumneavoastră ştiaţi ceva despre asta?

Traian Băsescu: Eu aş localiza foarte bine lucrurile. Prima dată când eu am discutat cu domnul Sârbu, ca să clarificăm problema legată de domnul Sârbu, a fost la o lună după ce a devenit preşedintele Senatului. Eram la începutul campaniei electorale, sigur că am discutat despre partide. Deci până atunci nici nu cred că am mai discutat vreodată cu domnul Sârbu. A fost prima mea discuţie la o lună după ce dânsul devenise preşedinte al Senatului şi era firesc să discut cu noul preşedinte al Senatului. Şi de aici, trageţi concluziile.

Luca Niculescu: Că nu a existat nimic acum doi ani?

Traian Băsescu: Nu, nu îl cunoşteam pe domnul Sârbu decât după nume şi nu aş intra în alte detalii. Este ceea ce eu ştiu. De altfel, şi dânsul a corectat informaţia, spunând că a fost greşit preluată şi a vorbit de această primă întâlnire la o lună după ce a devenit preşedintele Senatului. În ceea ce priveşte declaraţia domnului preşedinte Mircea Geoană, vă pot spune că am avut cu dânsul o discuţie în timpul moţiunii de cenzură, acea moţiune care nu a trecut cu 10 voturi. Dacă nu mă înşel, în septembrie 2007 a fost moţiunea de cenzură. Şi atunci nu am discutat numai cu dânsul. Am discutat şi cu alţi lideri de partide, mai puţin PNL, problema formării unui guvern în cazul în care moţiunea trece. Nu trebuia să aştept să cadă guvernul să văd ce evoluţii sunt. Netrecând moţiunea, orice discuţie s-a întrerupt. Dar atunci s-a pus problema formării unui guvern. Una dintre variantele pe care le-am analizat cu ocazia moţiunii din septembrie 2007, repet, a fost un guvern PD-L - PSD. Am analizat această variantă. Oricum, nu puteam să...

Luca Niculescu: Cât de departe aţi mers cu această analiză?

Traian Băsescu: Până în ziua în care s-a dat votul la moţiune. Nu a trecut moţiunea, orice discuţie s-a întrerupt. Şi repet, precizez că nu am mai avut altă discuţie după votul de la moţiunea de cenzură, din septembrie 2007 până acum, când am chemat toţi liderii politici.

Luca Niculescu: Timp de un an şi ceva nu a mai existat.

Traian Băsescu: Însă a fost discuţie, e adevărat, dacă mergi în timp, atunci am analizat cu domnul preşedinte Mircea Geoană ca, în eventualitatea în care moţiunea trece, formarea unui guvern PD-L - PSD. Sigur, condiţiile erau mult mai grele pentru PD-L, care a venit după alegerile din 2004 în interiorul alianţei cu doar 13%.

Luca Niculescu: Deci nu ar fi avut 50%? Deci aţi ajuns până la aceste detalii.

Traian Băsescu: Nu ar fi ajuns. Păi alternativa era că eu insistam, în situaţia în care moţiunea trecea, primul-ministru să fie de la PD-L. Este primul lucru pe care îl spui. Acesta nu e un detaliu. Este A-ul cu care se începe o discuţie despre formarea unui nou guvern în cazul unei moţiuni care trece. Dar discuţiile au fost înainte de votul la moţiunea de cenzură. Moţiunea de cenzură nu a trecut, orice discuţie s-a întrerupt.

Luca Niculescu: Vorbeam despre starea de graţie de care nu a beneficiat Guvernul Boc, dar nu credeţi că au existat şi motive întemeiate pentru care nu a existat această stare de graţie, dacă ne gândim la, cum să le spunem, bâlbele de la început, acea ordonanţă care a fost declarată neconstituţională, apoi un ministru de Interne care a rezistat două săptămâni. Adică presa a avut muniţie.

Traian Băsescu: Categoric că a avut muniţie. Eu nu reproşez presei că acest guvern nu a avut o perioadă de graţie, ci pur şi simplu constat. Nici eu nu am avut o perioadă de graţie după ce am devenit preşedintele României. Nu mai e la modă să dai...

Luca Niculescu: Aveaţi o cotă de popularitate foarte mare atunci.

Traian Băsescu: Nu ştiu, dar constat doar că nu am avut o perioadă de graţie. Îndreptăţit sau nu, nu este treaba mea să analizez. Cert este că nu este drept, şi eu nu discut hotărârea Curţii Constituţionale, vom vedea dacă se vor găsi alte soluţii de reglementare a acestei chestiuni, nu este drept să iei şi salariu şi pensie de la stat în acelaşi timp. Sau orice guvern poate să-şi gestioneze politica de resurse, pentru că şi pensia, şi salariul sunt plătite din buget, din bugetul consolidat al statului. Povestea pe care mulţi au adus-o ca argument, da, dar aceşti oameni au contribuit. Acei bani s-au dus în momentul în care au contribuit, în timp ce lucrau. S-au plătit pensiile pentru cei de dinaintea lor. Acum discutăm de bani care intră în bugetul de stat sau în bugetul de pensii. Acum intră în buget, acum se plătesc. Or, în momentul de faţă cred că exact pentru a permite accesul unor oameni care îşi aşteaptă rândul să devină directori în Ministerul Apărării, la vreo direcţie, să devină directori în Ministerul de Interne, să devină directori în Ministerul Justiţiei, să devină membri în CSM, oameni mai tineri care...

Luca Niculescu: Da, dar problema nu a apărut la ei, ci la oameni pentru care acest cumul însemna diferenţa dintre o viaţă mizerabilă şi un trai decent.

Traian Băsescu: Aici a fost eroarea guvernului, pentru că nu pe ei i-a vizat şi cred că a fost o măsură luată în pripă. Dacă mă întrebaţi pe mine, şi aici fac o paranteză pentru că tot au fost atotştiutori care spuneau că această ordonanţă le-a fost trimisă de la Cotroceni. Nu am trimis nicio ordonanţă de la Cotroceni şi nici nu am cerut această măsură. Ştiu povestea cum a fost pusă în discuţia executivului, pentru că am întrebat şi eu cum a ajuns în discuţie? Dar dacă mă întrebaţi pe mine, cu experienţa pe care o am în administraţie, eu nu aş fi mers neapărat la această măsură, având în vedere că sunt şi zone, cum e cea din sănătate, educaţia, actorii care aveau nevoie de...

Luca Niculescu: Pe de altă parte, tot dumneavoastră spuneaţi că e bine că nu se fac excepţii.

Traian Băsescu: Da, dar aş fi mers cu altă soluţie. Soluţia impozitării celor care beneficiază de legi speciale, pentru că actorii nu au legi speciale, profesorii nu au lege specială, cei care primesc ajutor pentru a îngriji un bolnav din familie sau dintr-un azil nu au o lege specială, sunt pe legi normale, dar aş fi reglementat-o prin impozitarea până la 90% a salariului pe care-l iei ca pensionar în domeniile care beneficiază de legi speciale, adică Ministerul Apărării, Justiţie, Ministerul de Interne. Chiar aş face o observaţie. Am văzut declaraţia unui membru al cabinetului, imediat după ce guvernul a stabilit că se reduc posturile cu 20%, spunând: „A, dar sunt nişte ministere speciale Ministerul de Interne, Ministerul de Justiţie şi Ministerul Apărării care..." - nu, aceste ministere trebuie să înţeleagă faptul că nu mai pot beneficia mult timp de o discriminare pozitivă exagerată.

Luca Niculescu: Vorbeaţi despre aceşti 20% şi chiar voiam să vă întreb despre ei. Vi se pare că această cifră este justificată? De ce 20, de ce nu 15, de ce nu 25? Credeţi că a fost făcută o analiză sau riscăm iarăşi să avem o măsură luată în pripă, cum aţi spus dumneavoastră, şi să plesnească după aceea în altă parte?

Traian Băsescu: Aş vrea să vă dau o cifră care să ne ajute, dacă nu o găsesc foarte repede va trebui să mă credeţi pe cuvânt. În perioada 2005-2008, aparatul bugetar a crescut cu peste 160.000 de angajaţi. Pot înţelege...

Luca Niculescu: Cifra e enormă.

Traian Băsescu: Enormă, deci am ajuns...

Luca Niculescu: Adică sper că o aveţi acolo, pentru că, într-adevăr, 160.000 de oameni înseamnă foarte mult. Dacă nu o aveţi, o să...

Traian Băsescu: Nu, o am în mod cert, pentru că am luat-o special pentru această discuţie şi vă pot da de aici cifrele: 2005-2008, posturile ocupate au crescut cu 161.697, iar total posturi disponibile, cele care nu erau ocupate, au crescut la 214.915. Deci reţineţi, total posturi 2005-2008 a crescut aparatul bugetar cu 214.915.

Luca Niculescu: Şi unde au fost aceste creşteri?

Traian Băsescu: Din care s-au ocupat 161.000, restul au fost neocupate. Dar pentru ce erau neocupate? Conform reglementărilor date, fondurile de salarii neutilizate se puteau utiliza în premierea personalului. Deci, s-au cheltuit bani ca pentru 214.000 de posturi suplimentare şi au fost angajaţi 161.000 în plus faţă de aparatul pe care l-a lăsat Guvernul Năstase. Orice ar fi, ştiu un minister, nu vreau să-l nominalizez, în care direcţia pentru fonduri structurale are 130 de salariaţi. Reţineţi, o direcţie într-un minister care are 130 de salariaţi. Acel minister nu are în momentul de faţă niciun proiect aprobat. Şi ca să nu o ocolim, este vorba de Ministerul Transporturilor. Deci un minister care nu are niciun proiect aprobat, România nu poate să tragă niciun euro pentru construcţia de autostrăzi, în condiţiile în care ministerul are alocate pentru infrastructură feroviară şi rutieră 5,2 miliarde...

Luca Niculescu: Poate au lucrat la proiecte până acum.

Traian Băsescu: Da, dar în 2007-2008 nu au reuşit să obţină aprobarea pentru utilizarea niciunui euro.

Luca Niculescu: Apropo, schema aparatului guvernamental...

Traian Băsescu: Iar Ministerul Mediului, spre exemplu, are proiecte deja aprobate la Bruxelles de 800 de milioane de euro.

Luca Niculescu: Sunt proiecte dure şi dificile cele din infrastructura transporturilor, da?

Traian Băsescu: Dacă-mi spuneţi că sunt mai dificile decât cele de la mediu, n-o să vă cred niciodată, sunt mult mai complicate proiectele de mediu decât cele de la infrastructură. Şi când vă spun acest lucru nu uitaţi că am fost ministrul Transporturilor în cinci guverne. Şi toate problemele de reabilitare...

Luca Niculescu: Vi se reproşează şi acum că aţi spus acea frază că nu avem nevoie de autostrăzi.

Traian Băsescu: Nu, asta este exact cum am văzut şi un mare cotidian, care se pretinde mare, dar când minţi nu mai eşti mare, devii doar o gazetă de dezinformare, dar şi un mare analist, astăzi, spunând „la Focşani şi la Iaşi, Traian Băsescu a spus că România nu va fi afectată de criză", eu am spus nu va fi afectată de criză aşa cum sunt afectate alte ţări din...

Luca Niculescu: Exact fraza dumneavoastră şi de aici voiam să pornesc discuţia despre partea economică...

Traian Băsescu: Deci exact acelaşi tip de minciună.

Luca Niculescu: Aţi spus clar, că am fraza: „Această criză este o realitate", dar mai spuneaţi şi că „România nu va fi la fel de afectată, aşa cum sunt alte state europene".

Traian Băsescu: Da.

Luca Niculescu: V-aş întreba de unde ştiţi, pentru că aş dori să pornim de la un bilanţ al Comisiei Europene, o prognoză făcută acum două luni, pe care ea şi-a refăcut-o, adică Comisia recunoaşte că s-a înşelat faţă de acum două luni. De unde puteţi spune dumneavoastră că România nu va fi afectată, aşa cum sunt alte ţări?

Traian Băsescu: Hai să privim la acţiunile pe care le întreprind guvernele. Guvernul Marii Britanii a dat deja băncilor circa 70 de miliarde de lire şi a ajuns la concluzia că eficienţa a fost zero. Guvernul SUA a epuizat, deja mai e etapa a doua acum, au băgat în sistemul bancar 700 de miliarde de dolari şi constată că pentru a avea efecte trebuie să mai bage între 1000 şi 1400 de miliarde.

Luca Niculescu: În Germania s-au dat aproape 100 de miliarde, în Franţa...

Traian Băsescu: În Germania 100 de miliarde, în Franţa... România nu este în situaţia să dea nici măcar un euro băncilor, deci dintr-odată sistemul nostru bancar nu este...

Luca Niculescu: Băncile nu mai sunt româneşti, cele mai multe dintre ele.

Traian Băsescu: N-are relevanţă, iar aici faceţi o eroare: toate băncile din România sunt bănci româneşti, toate sunt persoane juridice româneşti, nu sunt sucursale ale băncilor din Austria sau din Franţa, sau din Germania, ci sunt persoane juridice româneşti, este foarte adevărat - şi aici o să vedem implicaţiile - sunt bănci cu acţionariat majoritar ING sau Erste Bank, sau Societe Generale.

Luca Niculescu: Toată lumea se întreabă dacă o astfel de „bancă-mamă", să-i spunem între ghilimele, ca să înţeleagă toată lumea, dacă o astfel de bancă-mamă ar avea probleme în ţara ei, cea din România care poartă acelaşi nume n-ar avea şi ea probleme?

Traian Băsescu: N-aş vrea să dau loc la o speculaţie, dar reţineţi că deocamdată toate băncile care funcţionează în România au depus în garanţie la Banca Naţională 40% din capitalul...

Luca Niculescu: Băncile nu au o problemă, dar auzim în fiecare zi de firme care se închid, întreprinderile de automobile...

Traian Băsescu: Asta este, aşa se manifestă la noi criza...

Luca Niculescu: Care-şi opresc activitatea...

Traian Băsescu: Aşa este...

Luca Niculescu: Euro sau leul care pierde teren faţă de euro, mai puţin în ultimele trei zile, din nefericire sunt semne vizibile ale crizei.

Traian Băsescu: Aţi găsit vreo afirmaţie de-a mea în care spun că nu este criză în România? Spun, criza în România nu va fi la fel de puternică sau manifestarea crizei nu va fi la fel de puternică aşa cum se manifestă ea în alte ţări.

Luca Niculescu: Aţi spus în septembrie anul trecut că criza financiară din SUA nu va afecta populaţia României.

Traian Băsescu: Da. Noi suntem afectaţi de criza economică. Şi cum ne afectează pe noi? Nu ne afectează că am avea sistemul bancar zgâlţâit, nu. În două moduri ne afectează: băncile nu mai primesc de la acţionarul majoritar, nu mai primesc linii de finanţare noi, dar nicio bancă care funcţionează în România nu şi-a întrerupt finanţarea pe proiecte pe care le avea în derulare şi asta-i foarte important; al doilea mod în care ne afectează este datorat micşorării pieţelor. Este o contracţie a pieţelor. Sigur, este, aţi văzut, patru uzine BMW s-au închis în Germania, piaţa germană s-a contractat, Germania oficial a anunţat că este în recesiune.

Luca Niculescu: Recesiune de 2% în acest an, cu o contracţie a importurilor de 5%...

Traian Băsescu: Exact, or, noi exportam 6 miliarde în Germania şi atunci unităţile, societăţile româneşti care exportau în Germania sunt extrem de afectate. Ele nu sunt nici neperformante, nu sunt nici cu un management defectuos, pur şi simplu clienţii lor nu mai pot cumpăra pe piaţa germană. În Franţa, aceeaşi contracţie are loc, în Marea Britanie o altă piaţă pe care economia românească, societăţile româneşti...

Luca Niculescu: Şi ce puteţi face să căutaţi alte pieţe într-un timp atât de scurt?

Traian Băsescu: Nu se poate, sunt costuri ale crizei, nu avem cum să forţăm piaţa germană să cumpere mai mult, în schimb ceea ce putem face şi asta e, efectul este în pierderi de locuri de muncă în România. Care este măsura pe care noi o putem lua? Spre exemplu, pentru piaţa industriei chimice care producea îngrăşăminte, nu mai poate exporta Azomureş, îl dau exemplu pentru că discuţia asta am avut-o la Azomureş. Soluţia care este? Din subvenţia pe care o alocăm din bugetul de stat pentru agricultură anul acesta, o parte, în urma negocierii cu asociaţiile profesionale, să fie destinată achiziţiei de îngrăşăminte de la Azomureş şi fermierului să i se pună la dispoziţie îngrăşămintele.

Luca Niculescu: Am văzut că guvernul are mai multe propuneri, investiţii în infrastructură...

Traian Băsescu: Numai o clipă... deci acesta este un mod în care statul poate acţiona pentru a ajuta ca măcar piaţa internă să fie utilizată şi va acţiona în consecinţă. Valabil şi pentru Dacia, Programul „Rabla" să fie accelerat şi să se canalizeze o cotă mai mare către Dacia, dar acestea sunt măsuri minimale pe care statul le poate lua atunci când - am vrut s-o leg de capitolul pieţe - noi putem face ca şi guvern - nu putem substitui piaţa germană, nu putem substitui piaţa franceză sau piaţa britanică.

Luca Niculescu: Dar puteţi crea alte locuri de muncă...

Traian Băsescu: Dar pe de-o parte, pentru aceste societăţi putem să forţăm puţin piaţa românească. Partea de forţă însă este în crearea de locuri de muncă noi.

Luca Niculescu: Asta voiam să anunţ acum, ce vrea să facă gu...

Traian Băsescu: Vă spun eu, generată de trei paliere în mod deosebit, aici se pune efortul major - lucrări de infrastructură - şi aici o să fac un comentariu - programul de autostrăzi, stimularea apariţiei de întreprinderi mici şi mijlocii, şi eu dacă aş fi guvern aş orienta tot efortul către valorificarea producţiei agricole, deci industria alimentară, ca să nu mai fiu, să-mi micşorez dependenţa de importul de alimente, şi programul de reabilitare termică a blocurilor.

Luca Niculescu: 90.000 de blocuri.

Traian Băsescu: Sunt trei programe, vă pot spune că în momentul de faţă guvernul gândeşte ca în primă fază să aloce circa 100 de milioane de euro pentru începerea programului de izolare termică a blocurilor.

Luca Niculescu: De unde vin banii?

Traian Băsescu: Din bugetul de stat. Acum nu trebuie să înţelegem că datorită crizei România a rămas fără buget, nu mai este ca în 2008, dar vă dau un exemplu. Alocăm din bugetul de stat în primă fază, pentru că pe urmă se va trece pe fonduri europene, dar în primă fază, pentru că nu sunt proiectele gata sau aprobate la Bruxelles, nu poţi să mizezi pe ele şi nici nu poţi aştepta până când toată procedura se desfăşoară, şi atunci pui din buget primii 100 de milioane de euro pentru izolare termică. Acelaşi lucru îl faci şi pentru autostrăzi, neavând niciun program aprobat până în momentul de faţă, nu poţi organiza nicio licitaţie să începi lucrările sau nicio licitaţie terminată, nu poţi spera la bani europeni pentru autostrăzi decât undeva către sfârşitul anului şi atunci pui o jumătate de miliard, un miliard în primă fază din bugetul de stat ca să lucrezi la autostrăzile care au fost începute fără finanţare externă, bazate numai pe buget. Proiectul Autostrăzii Transilvania, proiectul Bucureşti - Ploieşti, care este început cu bani din bugetul de stat, sau un alt proiect deja în execuţie poate, poate dacă finanţarea nu va fi gata, Cernavodă - Constanţa, deşi din câte ştiu, Banca Europeană de Investiţii e avansată.

Luca Niculescu: Apropo de investiţii şi de finanţări, puneţi un mare accent pe absorbţia fondurilor şi v-aş întreba cum credeţi că poate o administraţie care până acum nu a performat la acest capitol, să devină dintr-o dată performantă, mai ales în condiţii mai dure în care trebuie să se mişte mai repede să înceapă să absoarbă fonduri şi ar mai fi o componentă, această schimbare de guvern care se traduce prin schimbări în administraţie câteodată, până la nivelul...

Traian Băsescu: Acum discutând foarte cinstit şi nerăutăcios la cât a fost de neperformant guvernul anterior din punct de vedere al atragerii fondurilor de la Uniunea Europeană şi dacă-i schimbi pe toţi nu-i un păcat, că mai rău de atât nu se poate, deci în condiţiile în care am avut alocaţi până acum 3,4 miliarde şi s-au cheltuit doar 200 de milioane în principal pe studii, poţi să schimbi şi tot ce este legat de...

Luca Niculescu: Şi cum faceţi să faceţi o administraţie mai performantă?

Traian Băsescu: Dar nu asta, aici... eu am discutat şi cu domnul Nica şi cu domnul Geoană propunerea pe care am impresia că cel puţin PSD-ul şi-o însuşeşte, plata celor 20.000 de funcţionari. Avem 20.000 de funcţionari implicaţi în derularea banilor europeni. Aceşti 20.000 de funcţionari, din 3,4 miliarde, au absorbit 200 de milioane din 3,4 miliarde. Anul acesta mai primim diferenţa sau avem la dispoziţie diferenţa până la 5,9 miliarde. Eu i-aş plăti pe aceşti 20.000 (...) salariul din minister plus 75% spor. Că muncesc la bani europeni nerambursabili. Şi aş spune foarte simplu, chiar prin Legea bugetului. Domnilor, s-a tras 100% suma alocată pentru etapa din acest an? Foarte bine, vă luaţi salariul întreg.

Luca Niculescu: Să fie plătiţi în funcţie de performanţe?

Traian Băsescu Da, da.

Luca Niculescu: Poţi să le tai din salariu, pentru că...

Traian Băsescu Păi dacă aşa stabileşte prin legea bugetului, aşa-i plăteşti. Pentru că o votează Parlamentul, devine lege. De ce eu, pe acest funcţionar care are de făcut formalităţile pentru absorbţia banilor, de ce să nu-l plătesc în funcţie de câţi bani absoarbe? Câţi bani aduce din cota care revine României? Şi aş vrea să vă spun că nu sunt un om care vorbeşte pe acest subiect fără experienţă şi vă rog să faceţi un efort de memorie. Când eram ministrul Transporturilor, la minister a funcţionat unitatea de management a programului cu Banca Mondială. Nouă oameni. Se poate verifica. Toţi vorbitori de limbă engleză, buni lucrători pe calculator, apţi să facă corespondenţa...

Luca Niculescu: Credeţi că-i nevoie de mai puţini oameni, dar mai bine pregătiţi?

Traian Băsescu: Aceşti 9 oameni au absorbit, în 11 luni, 300 milioane de dolari de la Banca Mondială. Deci am experienţa faptului că se poate. Iar funcţionarii care lucrează în această zonă în mod categoric trebuie plătiţi în funcţie de banii pe care-i absorb.

Luca Niculescu: Nu doriţi un acord cu FMI sau îl doriţi ca ultimă opţiune? Care ar fi prima opţiune? Pentru că sunt analişti care spun că astfel s-ar stopa deprecierea leului printr-un acord cu FMI, controlul banilor publici ar fi ceva mai strict, ar fi şi un semnal de stabilitate către comunitatea internaţională.

Traian Băsescu: Eu refuz categoric varianta prin care România să (...) acum, la FMI. Să spună, avem nevoie de 10 miliarde. Şi vă pot spune că România are nevoie pentru a-şi finanţa datoria curentă. Guvernul Călin Popescu Tăriceanu a angajat, pentru că nu s-au făcut veniturile în buget, credite pe termen scurt şi foarte scurt, o lună, două, trei. Noi avem nevoie de circa 6 miliarde să acoperim ceea ce s-a contractat şi a ajuns la scadenţă. Soluţia e să luăm bani europeni şi pentru că... deci nu bani de la FMI. Bani de la UE. Atât cât vom avea nevoie. 1 miliard, 5, 7...

Luca Niculescu: De ce nu la FMI?

Traian Băsescu: Nu vreau bani de la FMI pentru că îmi este greu să accept ideea că ne întoarcem înapoi, la mijlocul anilor '90, când împrumutam bani de la FMI.

Luca Niculescu: Ungaria a făcut-o.

Traian Băsescu: Nu suntem în situaţia Ungariei. Suntem într-o situaţie mult mai bună. Noi nu avem nevoie să băgăm bani în bănci. Şi băncile din Ungaria sunt privatizate 100%. Dar guvernul a trebuit să bage bani în bănci. Dar ceea ce eu accept, cred că e bine pentru România... UE dă bani controlaţi. UE nu are un organism de supraveghere care să-i confirme că banii pe care o ţară îi ia de la UE sunt utilizaţi corect. Şi atunci ar trebui să avem un acord de finanţare cu UE sau de supraveghere cu Fondul. De supraveghere, şi nu de împrumut.

Luca Niculescu: Ce faceţi cu lefurile profesorilor? E un subiect discutat. „Gândul" spunea că ar putea exista varianta măririi cu 17% în primăvară şi cu alţi 17% în toamnă.

Traian Băsescu: Din acest punct de vedere, eu personal sunt într-o situaţie dificilă. Pentru că am susţinut un Pact pentru educaţie semnat de toate partidele, comisia de la Cotroceni şi-a continuat lucrul şi avem o strategie pentru educaţie, care a fost semnată de sindicate şi, sigur, a fost o oarecare simultaneitate între semnarea strategiei, acceptarea strategiei de către sindicat şi promulgarea legii. Iar acum ar fi foarte greu să explic că profesorii, despre care cu toată sinceritatea am susţinut că nu pot fi plătiţi cu 700 RON când vin din facultate, să vină să predea IT şi limba engleză. E exclus.

Luca Niculescu: Şi atunci ce-i de făcut?

Traian Băsescu: Eu voi rămâne un partizan al soluţiei că profesorii trebuie să-şi primească salariile mărite, mai ales că...

Luca Niculescu: Într-o singură tranşă?

Traian Băsescu: Poate deodată. Pentru că ce a mai rămas? 33% au mai rămas de plătit. Povestea 50% a fost o exagerare. 33%, din care 5% reprezintă ceea ce guvernul acceptă că trebuie să dea la toţi bugetarii, să compenseze inflaţia.

Luca Niculescu: A fost o dezbatere săptămâna trecută pornită de la o lege care însemna de fapt transpunerea unei directive europene într-o lege românească privind stocarea unor date, apoi a fost o declaraţie a fostului dumneavoastră consilier, Claudiu Săftoiu. Nu voi reveni asupra acestor declaraţii pentru că v-aţi exprimat prin vocea purtătorului de cuvânt. Vreau să vă întreb însă foarte direct dacă dumneavoastră ca şef al statului ne puteţi asigura că nu se fac ascultări în România în afara mandatelor legale?

Traian Băsescu: Eu aş vrea să vă asigur că în România se va respecta legea. Iar garanţiile românilor nu le dă preşedintele din acest punct de vedere, ci garanţiile le dă legea. Legea la articolul 1 alineatul 3 spune foarte clar: prezenta lege, aceasta cu stocarea datelor, „prezenta lege nu se aplică în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiile consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice". Deci conţinutul e exclus să fie... spune în lege. Eu nu pot decât să fac să veghez la respectarea legii, dar legea e foarte clară. Conţinutul convorbirilor nu se stochează.

Luca Niculescu: Declaraţiile domnului Săftoiu se refereau la o perioadă anterioară legii. Deci pentru a risipi orice bănuială, asta v-am întrebat, dacă puteţi garanta că nu se fac ascultări ilegale...?

Traian Băsescu: Referitor la declaraţia domnului Săftoiu, eu fac o singură observaţie. Nu am avut niciodată o astfel de discuţie cu domnul Săftoiu, nu ştiu de unde a inventat în fază iniţială discuţia, pentru că apoi a retractat-o, şi vă garantez că în România, cel puţin ceea ce eu ştiu, în România nu se fac ascultări ilegale. Eu am văzut transcripturi de ascultări, atunci când mi-au venit dosarele miniştrilor care au trecut pe la aviz la mine, şi atunci am vorbit despre ele. Am vorbit despre ascultări în cazul celebru cu spionii, Codruţ Şereş, Nagy, unde erau transcripturile care probau afirmaţiile procurorilor. Şi am vorbit public despre acest lucru. La Preşedinţie nu se primesc transcripturi, ele se duc direct celor care le-au solicitat. Parchete, Poliţie.

Luca Niculescu: Reforma din justiţie, obiectivul dumneavoastră asumat, ca România să scape de clauza de salvgardare în această vară.

Traian Băsescu: În acest an să spunem.

Luca Niculescu: Care sunt şansele?

Traian Băsescu: Sunt minime dacă nu se întâmplă câteva lucruri. În primul rând, să avem noile coduri în vigoare aprobate de Parlament. De aceea am vorbit de asumarea răspunderii.

Luca Niculescu: Aţi văzut că PSD nu e de acord. Domnul Mircea Geoană spune că oricât de mare ar fi graba, e timp pentru o dezbatere în Parlament.

Traian Băsescu: Sunt opţiuni şi opţiuni. Opţiunea mea este către îndeplinirea condiţiilor să nu mai fim monitorizaţi, pentru că asta ne creează foarte multe dificultăţi în interiorul Uniunii Europene. Dificultăţi de alocări de funcţii... şi de multe altele. Deci ne trebuie codurile. Trebuie să dispară ingerinţa politicului în justiţie, şi asta ar însemna, şi rog să nu fie interpretată o săgeată la adresa lui Adrian Năstase, care cel puţin după părerea mea exagerează cu afirmaţiile publice, dar nici un dosar nu mai trebuie reţinut de Parlament. Cei care se pot pronunţa, vinovat-nevinovat, sunt judecătorii, cei care pot hotărî dacă fac urmărire penală, sau nu, sunt procurorii.

Luca Niculescu: Şi Daniel Morar la şefia DNA?

Traian Băsescu: Nu e o condiţie obligatorie. Dar ar fi o eroare ca atunci când ai o instituţie despre care cei care te monitorizează spun că funcţionează bine, tu să spui nu, pun alt şef. Iar raportul e foarte clar, şi în mod deosebit raportul tehnic, apreciază activitatea procurorului-şef DNA. Pentru ce nu vreau să am continuitate într-o zonă în care cei care mă monitorizează spun că e în regulă? Credeţi că dacă ar fi existat... şi văd că în ultima perioadă se diminuează presiunea pe acest subiect, credeţi că dacă Morar ar fi fost manipulat politic nu s-ar fi observat imediat la Bruxelles? Sunt oameni cu prea multă experienţă. Dar când au venit şi au făcut controalele la DNA au văzut şi conţinutul dosarelor. Şi îşi dau seama că sunt fapte şi nu decizii politice.

Luca Niculescu: Mircea Geoană spune că primenirea celor din funcţii importante e un lucru sănătos, şi că - punea o întrebare retorică în EvZ - „numai Daniel Morar există pentru şefia DNA?"

Traian Băsescu: Vom vedea ce propuneri face ministrul Justiţiei.

Luca Niculescu: Apropo de justiţie, v-aş mai întreba ceva. Pentru că e o lege care urmează să fie promovată, aşa-numita lege Dan Voiculescu, prin care restituirea proprietăţilor putem spune că e oprită. Ce veţi face?

Traian Băsescu: Eu nu mai am nicio posibilitate constituţională decât să o promulg. Pentru că am întors-o la Parlament, Parlamentul mi-a trimis-o înapoi la fel cum a votat-o, am atacat-o la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională a spus că e constituţională. Lucrul pe care această lege îl omite este acela că dreptul de proprietate nu se prescrie. Şi la CEDO vom pierde toate procesele. De aceea cred că guvernul va trebui să privească cu atenţie ce corecţii poate să facă în lege pentru ca atât chiriaşii, cât şi proprietarii să nu fie dezavantajaţi. Dar din punct de vedere al preşedintelui, eu nu mai am nicio cale de atac a acestei legi, trebuie să o promulg şi o voi promulga vineri, e ultima zi când o pot promulga.

Luca Niculescu: Să înţelegem că guvernul mai poate interveni?

Traian Băsescu: Poate interveni guvernul.

Luca Niculescu: O întrebare de politică externă: a fost o criză a gazului serioasă între Ucraina şi Rusia. Aţi discutat de două ori cu Vladimir Putin, premierul rus. Despre ce aţi vorbit?

Traian Băsescu: Am avut două discuţii... două cu premierul Putin şi una cu preşedintele Medvedev. N-am ţinut să fac public conţinutul acestor discuţii pentru că nu sunt de interes public. Singurul lucru care era de interes public din discuţiile noastre a fost cel legat de contractarea directă de către România a gazului din Federaţia Rusă, şi nu prin intermediari. Lucru pe care premierul Putin l-a acceptat. Sigur, am mai ridicat o problemă, problema care afectează puternic petrochimia noastră, aceea a diferenţei de preţ între preţul la care industria noastră chimică primeşte gazul şi industria de îngrăşăminte, înseamnă 70% consum de gaz, şi preţul la care Ucraina primea gazul, la 170 de dolari mia de metri cubi...

Luca Niculescu: A crescut şi în Ucraina...

Traian Băsescu: A crescut? A venit la preţul pieţei -20%, deci 380 de dolari mia de metri cubi. Ceea ce punea industria noastră chimică într-o situaţie absolut imposibilă în competiţia pe piaţa internaţională la vânzarea îngrăşămintelor, în raport cu industria ucraineană.

Luca Niculescu: Ce v-a răspuns premierul Putin?

Traian Băsescu: Păi... preţul gazelor în Ucraina e 380 de dolari de la 170.

Luca Niculescu: L-a urcat la ei, nu l-a scăzut aici.

Traian Băsescu: Nu, păi noi ne aprovizionăm la preţul pieţei. Important pentru noi, dacă discutăm de o competiţie, este să avem acelaşi preţ. Iar România nu cere un preţ mai mic, ci cere preţul pieţei în condiţiile de achiziţie direct de la Gazprom şi nu prin intermediari, care la preţul pieţei îşi mai adaugă un comision.

Luca Niculescu: Ne facem prieteni în Ucraina cu astfel de...?

Traian Băsescu: Eu nu vorbesc de prieteni. Eu nu am datoria să protejez nici interesele Federaţiei Ruse, nici interesele Ucrainei. În abordările mele cu şefi de stat, datoria mea e să protejez interesul României. Iar interesul industriei chimice din România este ca cei cu care concurăm pe piaţa îngrăşămintelor, spre exemplu, să primească gazul în aceleaşi condiţii ca şi România.

Luca Niculescu: A mai fost o propunere, South Stream, cealaltă rută care ar trece, care ar ajunge în Bulgaria, să ajungă şi în România. O luaţi în serios?

Traian Băsescu: Sigur că o iau în serios. Dar România nu se dezice de obiectivele ei europene. Noi suntem stat al Uniunii Europene.

Luca Niculescu: Sunt state care merg cu ambele conducte, şi cu Nabucco, şi cu South Stream.

Traian Băsescu: Foarte bine. Imediat ce se rezolvă problema cu Nabucco vom susţine să treacă pe la noi şi South Stream. Dar România nu se dezice de calitatea ei de bun european. Probabil nici nu suntem la fel de strânşi cu uşa cum sunt alţii. Noi de bine, de rău, s-a demonstrat acum că avem resurse să trecem peste o criză a gazului care a ţinut aproape 3 săptămâni. Pe de altă parte, solidaritatea europeană trebuie să funcţioneze. Sigur, şi aici iar nu vreau să trimit săgeţi spre nicio capitală, ştiu cu câtă plăcere, o mare şi strălucită analiză mă va taxa, dar o voi spune. Sigur că nici nu putem să nu observăm că pe actualul traseu al gazului către Europa şi către România, atât cât avem nevoie, avem o mare problemă, siguranţa tranzitului. O avem. De ce nu se înţelege Federaţia Rusă cu Ucraina nu e problema noastră decât în momentul în care ne afectează. Dar realitatea care s-a văzut în această iarnă ca şi în 2006 e aceea că nu avem certitudinea unui tranzit garantat din Federaţia Rusă către Europa.

Luca Niculescu: E tot ce propune Federaţia Rusă, abonaţi-vă la South Stream, ca să spun aşa, şi nu veţi mai avea problema Ucrainei. Dar vă întreb legat de Nabucco, credeţi că e o variantă sigură? Pentru că o parte din gaze ar trebui să vină din Iran, ţară care nu mai e sigură...

Traian Băsescu: În momentul în care europenii vor constata că proiectul Nabucco nu poate fi realizat, din lipsă de surse de aprovizionare, vă asigur că România va privi cu toată încrederea la South Stream. Până atunci însă suntem ţară europeană. Vrem o relaţie foarte bună cu Federaţia Rusă, vrem să luăm gaz direct de la Federaţia Rusă, şi nu prin intermediari, dar nimeni nu ne poate cere să ne dezicem ceea ce suntem, stat membru al Uniunii Europene.

Luca Niculescu: Apropo de asta, Moldova e una dintre ţările care vor să se apropie de Uniunea Europeană. Vor fi alegeri la începutul lui aprilie. Cât de libere, de corecte, vă aşteptaţi să fie aceste alegeri? Deoarece există relatări de la Chişinău despre îngrădirea libertăţii presei, despre hărţuirea unor partide de opoziţie... la ce vă aşteptaţi?

Traian Băsescu: Mă aştept totuşi ca Republica Moldova - care are şi datorită insistenţei României sau, dacă vreţi, mai degrabă insistenţei României în preşedinţia franceză - Moldova are şansa să semneze un acord cu Uniunea Europeană în condiţii foarte bune. Negocierea acordului nu începe până după alegeri. Dacă alegerile vor fi corecte şi va rezulta o conducere democratică a Republicii Moldova, acel acord va ajuta foarte mult Moldova în avansul ei către Uniunea Europeană, e practic acceptarea în timpul preşedinţiei franceze... şi trebuie să spun foarte deschis, preşedintele Sarcozy ne-a ajutat foarte mult. Şansa pe care o are Republica Moldova e unică şi n-ar trebui să o rateze. Iar acest lucru se înscrie în ceea ce noi susţineam tot timpul, să nu fie decuplată Republica Moldova de statele din Balcanii de Vest, care şi ele aspiră la un statut european mai devreme sau mai târziu. Deci nu îmi doresc decât ca observatorii să constate că în Moldova au fost alegeri corecte.

Luca Niculescu: O ultimă întrebare, pentru că tot am vorbit despre alegeri. Aţi luat vreodată în serios posibilitatea de a nu candida pentru al doilea mandat la sfârşitul acestui an?

Traian Băsescu: Iau în serios orice posibilitate în ceea ce priveşte viaţa politică şi vă asigur că dacă voi ajunge la concluzia că, deşi există o majoritate foarte puternică în Parlament, dar îmi voi reproşa dacă nu voi putea fi parte a succesului acestei majorităţi, şi criza economică îi va afecta pe români mai mult decât ar trebui să îi afecteze ca urmare a condiţiilor pe care noi le avem, sigur că analizez şi posibilitatea să nu mai candidez încă o dată. Pentru că nu te poţi duce după eşecul unei coaliţii pe care ai stimulat-o să existe. Şi vreau să nu se facă speculaţii, am stimulat după ce altă alternativă nu mai exista. Pentru că prima opţiune a fost PNL-ul. Nu s-a putut, la condiţiile pe care le-a dorit PNL-ul, să dea premierul, când luase 18%, nu s-a putut, asta e viaţa în politică.

Luca Niculescu: Şi actualului guvern cât îi daţi ca durată de viaţă?

Traian Băsescu: 4 ani. Deci vreau să cred că se vor roda suficient de bine. Dar vă spuneam, dacă politica economică a guvernului va fi un eşec, cu ce credibilitate te poţi duce în faţa oamenilor?

Luca Niculescu: Numai economia e problema, numai politica economică?

Traian Băsescu: E vitală în 2009 politica economică. Şi din acest motiv şi urmăresc cu foarte mare atenţie toate acţiunile guvernului. Sper ca, după buget, guvernarea să devină tot mai coerentă. Şi repet, să nu existe confuzii. Eu nu susţin că România nu e afectată de criza economică. Dimpotrivă, e afectată. Dar într-un grad mult mai mic decât alte ţări. Şi aici aş mai face o precizare... care nu vreau să fie pesimistă, şi vine de la un inginer, cu scuzele de rigoare. Dar pentru că am spus-o şi unor colegi din Consiliul European, nu văd de ce nu aş spune-o aici? Va fi un eşec, oricâţi bani s-ar pompa în sistemul bancar mondial. Până când nu curăţă băncile de activele neperformante nu-şi va reveni sistemul financiar. România... şi noi avem o experienţă. În anii '90, am recapitalizat de trei ori Banca Agricolă, Bancorex, BCR şi cine a mai fost. Până când nu s-a creat acel AVAB şi toate activele neperformante au fost mutate acolo, băncile nu şi-au revenit. Pentru că acum ce se întâmplă? După părerea mea, ca om care a fost foarte implicat în curăţarea sistemului bancar. Ce se întâmplă de fapt? Cu toţi banii ăştia pompaţi de guverne în bănci, băncile nu reiau procesul de creditare pentru că ele trebuie să îşi acopere banii care au fost depuşi de clienţi la ei în bănci, dar pe care ei i-au dat pe credite neperformante şi nu se mai întorc niciodată înapoi. Din acest motiv banii băgaţi de guverne în bănci nu se duc către economie. Nici către economia Statelor Unite, nici a Germaniei, nici a Marii Britanii. Trebuie să facă un AVAB german sau britanic, sau american.

Luca Niculescu: Vă mulţumesc foarte mult pentru această participare la emisiune. Mai e loc pentru multe alte discuţii pe subiecte diverse, inclusiv despre reforma constituţională pe care o propuneţi.

Traian Băsescu: Ar fi o mare onoare pentru mine să avem o oră să discutăm despre reforma constituţională, şi nu speculaţiile pe care le-au făcut foarte mulţi jurnalişti.

Luca Niculescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aici se încheie această „Ediţie specială".

(Prin Monitoring Media: TVR 1 - Ediţie specială, Ora: 20:15)

RRA - ediţie specială - 27.01.2009 - invitat: Traian Băsescu

Marţi, 27 Ianuarie 2009 15:38

Marilena Dumitrescu: Bună ziua, domnule preşedinte. Bine aţi venit la Radio România Actualităţi şi în faţa publicului român.

Traian Băsescu: Bine v-am regăsit. Bună ziua. La mulţi ani.

Marilena Dumitrescu: Vă invit, domnule preşedinte, să începem discuţia, cu privirea spre viitor, aşa cum ne-aţi invitat să fim, pe noi toţi, recent, la ultimele dumneavoastră discursuri, cu ocazia aniversării Unirii Principatelor Române, cu prilejul prezentării Raportului privind consolidarea statului de drept. Vorbeaţi, cu aceste ocazii, despre o viziune, pe care trebuie să o ofere conducătorii României, despre ceea ce va fi România. Domnule preşedinte, ce trebuie să fie România, în anii viitori, şi în câţi ani şi a cui voinţă o exprimaţi în această viziune?

Traian Băsescu: În viitor, România trebuie să fie, în primul rând, un stat modern. Noi nu suntem un stat modern. Suntem un stat care a ieşit din perioada de tranziţie şi a intrat în Uniunea Europeană, cu coafare, şi o spun foarte serios, cu o coafare a instituţiilor pe care le-am moştenit din perioada de dinainte de Revoluţie şi o să vă dau exemple, sigur, şi pozitive, care intră la categoria coafare, dar şi exemple negative, care arată că am îngheţat într-un proiect. Sigur, această transformare, care a avut loc din '89 şi până acum, ne-a permis să fim la standardele minimale, pentru a intra în UE, dar România nu este un stat modern. Dacă, între timp, ne-am ales primarii, avem alegeri libere, ceea ce ne aşează în rândul statelor democratice, şi ultimele rapoarte ne aşează chiar în rândul statelor cu o democraţie consolidată din punct de vedere al modului de alegere a Parlamentului, a administraţiei locale, din punct de vedere al funcţionării instituţiilor, suntem extrem de nemodernizaţi. În primul rând, avem o Constituţie cu foarte multe confuzii. Trebuie să lucrăm la Constituţie, pentru a elimina confuziile, pentru a permite un control real între puterile statului, un control şi un echilibru justiţie-Legislativ-Executiv şi, în mod deosebit, pentru a moderniza statul. Avem constrângeri constituţionale care, de asemenea, permit ca miniştrii care sunt şi parlamentari, să fie deasupra legii. Iată doar câteva elemente care vizează Constituţia. Venind la instituţii, uitaţi-vă la împărţirea administrativă, organizarea administrativă. Suntem în aceeaşi organizare, din 1968, care nu mai corespunde nevoilor de dezvoltare regională. Uitaţi-vă la fiecare judeţ, deci la birocraţie, că avem, ca şi înainte, aceeaşi Direcţie Agricolă, la fiecare judeţ, aceeaşi Direcţie pentru Educaţie, aceeaşi Direcţie pentru Sănătate, aceeaşi Direcţie de Mediu, toate structurile astea, care, de fapt, nu înseamnă decât birocraţie. O reîmpărţire administrativă a ţării este, de asemenea, imperios necesară, pentru diminuarea birocraţiei teritoriale, dacă vreţi. Nu mai vorbim de nivelul de descentralizare, de nivelul de autonomie al comunităţilor. Atâta timp cât şi directorul de şcoală şi directorul de spital este numit de la centru, de minister, cum pot să vorbesc de apropierea şcolii, a spitalului, de comunitatea locală? Şi aici, vreau să fiu foarte clar. Nu vizăm neapărat ca primarul din comuna nu ştiu care şi Consiliul Local să numească directorul şcolii, pentru că avem zone în mediul rural, unde primarul are, poate, şapte clase, poate, liceul, consilierii sunt sunt proveniţi din tractorişti, din învăţători, din... E greu să le dai misiunea să numească directorul şcolii, dar un Consiliu de Administraţie al şcolii, în care să fie o treime profesori, o treime părinţi, o treime reprezentanţi ai administraţiei locale, care să desemneze directorul şi să stabilească, în favoarea copiilor din comunitatea respectivă, ce să înveţe în orele opţionale, pentru că sunt 12 ore opţionale, în care copiii ar trebui să înveţe lucruri legate de nevoile locale. Aceste lucruri au rămas ca înainte de 1989. Suntem prea rigizi şi prea departe de comunitatea locală. Sunt câteva elemente.

Marilena Dumitrescu: Câteva elemente, domnule preşedinte, dar o mulţime de domenii în care trebuie să se umble...

Traian Băsescu: Sigur că da.

Marilena Dumitrescu: ...şi nişte transformări profunde, pe care le-aţi enumerat.

Traian Băsescu: V-aş întreba, în mod elementar, care mai este rostul direcţiilor agricole, acum, în judeţe, când pământul este tot în sectorul privat? Nu li s-a schimbat rolul. În loc să acorde consultanţă, să fie..., au rămas aceleaşi direcţii agricole, de dinainte de 1989. Avem 6.000 de dascăli pensionari. Deci, avem aproape câte 100 de profesori în inspectoratele şcolare, în 41 de unităţi administrative, în loc să avem 9-12 unităţi, iar profesorii aceştia să meargă să predea acolo unde avem suplinitori şi...

Marilena Dumitrescu: Dar avem şi nişte direcţii bune, pe care trebuie să le păstrăm, pe care trebuie să le ducem mai departe? În ce direcţii gândiţi că trebuie să ne dezvoltăm?

Traian Băsescu: Doamnă, direcţia fundamentală este aceea a creşterii nivelului de autonomie a comunităţilor locale - şi aici, pentru mine, conceptul de autonomie este egal, atât pentru cei din Harghita şi Covasna, cât şi pentru cei din Caracal - comunitatea trebuie să fie mult mai implicată în decizie. Sunt prea multe decizii, prea multe direcţii ale ministerelor, în fiecare judeţ care încearcă să se gestioneze. Fără să fie legate sufleteşte de realitatea comunităţii, ele sunt legate de minister. Or, creşterea nivelului de autonomie este de fapt rezultatul unei transformări a modului de a administra România. Nu mai discutăm că, dacă intrăm în zona de modernizare a statului, asta este partea administrativă, dar educaţia este o prioritate zero. România se autocondamnă la proastă performanţă economică, la nedezvoltare susţinută, dacă nu îşi modernizează sistemul de educaţie. Sigur, mă uit acum, pe bună dreptate, pentru că este în lege, şi sindicatele, şi doamna ministru al educaţiei vorbesc de 6% pentru Educaţie, şi eu sunt politicianul care a susţinut acest 6%, pentru Educaţie, din PIB, dar nu am auzit de reforma curriculară. Copiii încă învaţă lucruri de care nu au nevoie şi nu învaţă ce le trebuie. Aş vrea să aud, în acelaşi timp când se cere să se aloce resursă financiară pentru Educaţie, şi că până în luna iunie va fi gata noua curriculă, să nu mai stea copiii câte şapte ore, la şcoală, ca să înveţe ceea ce ştiu să predea profesorii, şi nu ceea ce au nevoie. Sănătatea, altă zonă de reformă...

Marilena Dumitrescu: Le luăm pe fiecare, pe rând. Spuneaţi şi dumneavoastră, în repetate rânduri, că aceste procese trebuie să fie impulsionate. Totuşi, suntem în faţa unui buget de austeritate şi a unui an de criză. Cum împăcăm cele două lucruri, nevoile atât de multe şi în atâtea domenii, şi bugetul, care trebuie să fie restrâns.

Traian Băsescu: Doamnă, lucrăm pe priorităţi. Nimeni, nicăieri în lumea asta, nu le-a rezolvat pe toate odată. Una din capcanele pe care le pregăteşte, din păcate, sau le susţine - pentru că este susţinerea unei capcane - probabil involuntar, o face presa, o fac politicienii. Am auzit, când am lansat ideea de modernizare a statului, să începem procesele acum, toţi au spus „nu este momentul oportun, este criză". Este una din marile capcane pe care noi le întindem singuri. Criza vine şi va trece. În 2 ani, în 3 ani, dar modernizarea statului este exact un mod de a lupta împotriva crizei. Procesele de modernizare a statului nu mai pot întârzia, în primul rând, pentru că suntem datori pentru viitorul ţării şi fiecare an de întârziere este un an de neperformanţă a naţiunii române în plus, pentru că o reformă nu aduce rezultatele imediate, fie că vorbim de reforma statului, de reforma educaţiei, de reforma sănătăţii, de modernizarea infrastructurii, şi aşa mai departe. Vom culege rezultatele peste 10 ani. Aşa cum acum, la nivelul de educaţie, spre exemplu, vă dau un exemplu, ca să fim foarte bine înţeleşi, acum culegem roadele reformelor din anii '90, care au dus la prăbuşirea calităţii educaţiei, pe de o parte, aşa-zisele "reforme", care, acum, probează că scot tineri tot mai slab pregătiţi şi neadaptaţi economiei de astăzi a României, pe de o parte, iar, pe de altă parte, acelaşi sistem de reforme, care a făcut ca dascălii să nu mai fie atraşi să vină în sistemul de educaţie, una din motivaţii fiind chiar salarizarea. Ce profesor vine să predea ...

Marilena Dumitrescu: Aţi atins un punct dureros aici, pentru că sunt discuţii...

Traian Băsescu: Ce profesor vine să predea limba engleză şi IT, să-i înveţe pe copii calculatoare sau ce profesor vine să le predea ştiinţe moderne cu 700 de lei? Şi mai ales în mediul rural. Cine se duce cu 700 de lei, salariu net în mână, să predea materiile astea, când un om care ştie IT sau limba engleză sau limba germană, îl angajează imediat băncile, multinaţionalele, are cine-l angaja.

Marilena Dumitrescu: Încă nu avem...

Traian Băsescu: Iar copiii continuă să înveţe păpădia.

Marilena Dumitrescu: Încă nu avem informaţii despre alocarea bugetului strict pe domenii. Astăzi încă se mai discută, urmează să intre în şedinţa de guvern abia joi. Vor exista cele şase procente pentru educaţie?

Traian Băsescu: Doamnă, îmi este greu să vă spun ce decizie va lua Guvernul. Eu vă pot spune însă că o altă capcană a bugetului ar putea fi dorinţa Guvernului, de a acoperi angajamentele electorale. În primul rând, aceste angajamente sunt pentru patru ani şi ideea că trebuie acoperite acum, când suntem conştienţi de o stare de criză economică, nu poate duce decât la colaps. Sigur, dacă mă întrebaţi, pentru mine, dorinţa de a rezolva problema salarizării profesorilor, pentru că am şi iniţiat Pactul pentru Educaţie, Strategia pentru educaţie, semnată de sindicate, ar fi mare. De asemenea, privind la criză, dorinţa ca pensionarii cu pensii mici să primească imediat o susţinere pentru a-i ajuta să treacă perioada de criză economică, ar fi, iarăşi, o dorinţă. Cum mi-aş dori ca şi bugetarii să fie bine plătiţi, dar o acţiune iresponsabilă, de a duce în salarii resursele financiare ale bugetului, ar fi o mare eroare, pentru că, în momentul de faţă, două lucruri sunt cheie pentru ca România să poată funcţiona. Primul - plata imediată a datoriilor către agenţii economici. Sunt, în total, de la administraţia centrală, 1,2 miliarde de euro, bani datoraţi firmelor care au făcut prestaţii, au facturat şi n-au primit banii, şi încă un miliard de la administraţiile locale. Ceea ce, în discuţiile cu Guvernul, am stabilit prioritatea zero este plata acestor bani pentru ca economia să înceapă să se mişte, să nu mai ţinem agenţii economici blocaţi. A doua mare prioritate este să creăm locuri de muncă. Or, a crea locuri de muncă, înseamnă să lansezi lucrările de infrastructură, cu bani din bugetul de stat, până când vom fi capabili să-i aducem pe cei de la Uniunea Europeană. Asta înseamnă continuarea lucrărilor de autostrăzi începute, asta înseamnă să susţii întreprinderile mici şi mijlocii, să începi programele de reabilitare termică a blocurilor, toate angajând forţă de muncă şi creând, făcând să mişte economia.

Marilena Dumitrescu: Şi aceşti bani, de care vorbiţi acum, există? Îi avem?

Traian Băsescu: Doamnă, este opţiunea Guvernului şi a celor două partide, dar nu numai opţiunea, şi responsabilitatea lor, dacă îi duc în salarii şi pensii acum, sau dacă îi duc să mişte economia. Deci, aici, jumătăţile de măsură nu vor funcţiona.

Marilena Dumitrescu: Revenind la învăţământ, dacă nu vor aloca cele şase procente din PIB, pentru învăţământ, se spune, nu vor putea fi asigurate acele măriri de salarii, la profesori, pentru care există o Lege, veţi reacţiona?

Traian Băsescu: Doamnă, eu voi reacţiona dacă, într-un moment de criză economică ce se instalează tot mai puternic în România, deci atenţie, nu avem criză financiară. Băncile româneşti nu sunt în situaţia de a fi susţinute cu bani de Guvern, cum se întâmplă în mai toate statele europene. Deci, noi avem o criză economică, generată de contracţia pieţelor de desfacere. Vindem în Germania, vindeam de şase miliarde - acum nu am cifrele exacte - dar în mod cert, vindem cam în jur de un miliard, datorită crizei din Germania. Deci, societăţile care produceau pentru piaţa germană nu mai au unde vinde. Vindeam în Marea Britanie de 4,5 miliarde, acum vindem de o jumătate de miliard. Societăţile care furnizau mărfuri pe piaţa Marii Britanii nu mai au unde vinde. Ori, în momentul de faţă, este perspectiva şomajului, cred că obiectivul zero, dincolo de a pune în mişcare economia, plătim datoriile către agenţii economici, datoriile ministerelor, este să lansăm lucrări care necesită locuri de muncă. Dacă avem bani pentru aceste două prime măsuri, putem vorbi şi de mărirea salariilor, oriunde. Eu nu voi reacţiona, dacă într-o înţelegere... Spre exemplu, vă dau un exemplu teoretic, în condiţiile în care sunt un susţinător fără rezerve a măririi salariilor profesorilor sau a instalării unei pensii minime, care să-i ajute pe pensionarii cu un milion pensie, să treacă mai uşor perioada de criză. Dar, nu voi reacţiona negativ, dacă Guvernul ar ajunge la o înţelegere cu sindicatele, ca, pentru şase luni, să vedem ce se întâmplă, cum evoluează economia, să îngheţe toate salariile şi pensiile. Şase luni. Vedem ce se întâmplă, şi ne dăm seama dacă putem aloca mai mult, pentru că, dacă nu mişcăm economia foarte curând, de unde să strângi bani de pensii, dacă nu sunt salariaţi care să contribuie la fondul de pensii? De unde să strângi bani la buget, să dai salariile la profesori, dacă economia e îngheţată, şi nimeni nu plăteşte taxe şi impozite la stat, pentru că nu lucrează companiile? Deci, avem această mare problemă.

Marilena Dumitrescu: Puneaţi, totuşi, în ecuaţie, mărirea salariilor, din nou, la învăţământ pentru că este problema fierbinte, cu o calitate a învăţământului, aşa cum apare în acel pact. Ce trebuie să vină mai întâi sau cum se va face exact, această evaluare? Vom da, întâi, salarii şi apoi vom cere performanţă sau veţi evalua, întâi, profesorii şi apoi veţi vedea, urmează salariile care compensează. Cum se fac aceste lucruri ? Nu dumneavoastră, autorităţile române?

Traian Băsescu: Cred că ar fi corect, practic, înţelegerea. Eu, când am promulgat legea, înţelegerea a fost bani, contra reformă. Din păcate, accentuarea crizei economice pune sub semnul întrebării posibilitatea achitării imediate a acestor salarii, deşi, vă repet, eu sunt cel mai mare partizan al creşterii salariilor profesorilor. Poate că, dacă Guvernul va lua o decizie de îngheţare a tot, în paralel cu diminuarea funcţionărimii, care a devenit sufocantă şi, dacă venim pe acest capitol, vă pot da elemente care clarifică afirmaţia că a devenit sufocantă şi ineficientă. Deci, curăţarea aparatului central şi a aparatelor locale, de excedentul de personal, închiderea robinetului cheltuielilor iresponsabile, de genul celor făcute în ultimele 45 de zile sau ale anului trecut. S-au achiziţionat, în valoare de o jumătate de miliard, plasme, calculatoare, maşini şi aşa mai departe. Deci, dacă se închid aceste robinete, imediat, aşa cum intenţionează Guvernul Boc - reuşitele sunt mai mici, se pare, şi avem exemplul Ordonanţei de Urgenţă, care a fost respinsă de Curtea Constituţională - dar dacă se închid robinetele acestei risipe, vor fi bani pentru toate. Important este, însă, că de la decizia de închidere a robinetelor până la închidere efectivă durează cel puţin două - trei luni, pentru că personalul, reducerea cu 20% pe medie, pe care şi-a asumat-o Guvernul nu se poate face în 24 de ore. Este o procedură întreagă să disponibilizezi oameni.

Marilena Dumitrescu: Această reducere înseamnă disponibilizări. Ce se va întâmpla cu aceşti oameni?

Traian Băsescu: Doamnă, se creează locuri de muncă şi este mai puţin treaba Guvernului ce se întâmplă cu funcţionari care oricum au luat bani nejustificaţi. Vă dau un exemplu: avem 20.000 de salariaţi ...

Marilena Dumitrescu: Au luat salariul care li s-a oferit în urma unei negocieri cu...

Traian Băsescu: Nu, funcţionarii din ministere lucrează pe... nu prea negociază.

Marilena Dumitrescu: Pe o grilă de salarizare.

Traian Băsescu: Au o grilă de salarizare şi multe sporuri de toate.

Marilena Dumitrescu: Acordate prin lege, până la urmă.

Traian Băsescu: Da, prin legi, prin legi clientelare, nu prin altceva. Vă dau un exemplu, care e strigător la cer: deci funcţionarii care lucrează pentru atragerea fondurilor europene au salariul plus sporurile şi, în plus, mai au un spor de 75% la salariu, pentru că lucrează cu fonduri europene. România a absorbit din 3,4 miliarde alocaţi în 2007-2008 200 de milioane, iar aceşti funcţionari sunt superplătiţi. Care e justificarea acestor plăţi şi nu mai vorbim de încărcarea cu personal în foarte multe ministere. Vă dau un exemplu, care, iarăşi, e strigător la cer: la Ministerul Transporturilor este o direcţie care are 130 de oameni şi care răspunde de atragerea fondurilor europene pentru construcţia de autostrăzi şi pentru modernizarea de căi ferate. Nu a atras un euro, dar sunt 130 de oameni plătiţi foarte bine. Ce stat suportă un asemenea aparat birocratic? Şi vă mai dau un element de...

Marilena Dumitrescu: Şi care este cauza acestui fenomen?

Traian Băsescu: Dispreţul pentru banul public. Nu vreau să vin înapoi, nimic nu se justifică credibil, dând vina pe predecesori. Eu am fost preşedinte, am avut conflictele mele cu Guvernul şi am semnalat multe lucruri, dar...

Marilena Dumitrescu: Nu, mă gândeam la procesele în sine, acelea care erau legate de diverse impedimente.

Traian Băsescu: Dar ideea a fost să angajăm cât mai mulţi, că sunt votanţii noştri dacă le dăm un loc de muncă bine plătit, fără să facă nimic. Asta a fost teoria şi vă dau un exemplu. Guvernul Năstase a lăsat aparatul birocratic al României cu 1.231.000 de funcţionari. În momentul de faţă, aparatul birocratic al României a crescut cu 214.000 de posturi, din care circa 50.000 sunt libere şi salariile pentru posturile normate şi neocupate sunt, conform legii date în ultimii ani, au putut fi redistribuite chiar celor care erau salariaţi. Deci avem o creştere de 214.000 de locuri în administraţie. În total, 1,5 milioane funcţionari plătiţi de la bugetul de stat. Doamnă, să facem o socoteală mică: avem 4,9 milioane pensionari şi tot cam 4,9 milioane oameni care lucrează. Din cei 4,9 milioane oameni care lucrează, 1,5 milioane sunt bugetari. Păi cât să ducă în spate cei 3 milioane care au mai rămas să lucreze, doamna? 3 milioane trebuie să ducă 22 de milioane de suflete în spate. Este imposibil. De aceea, curăţarea aparatului administrativ este o prioritate.

Marilena Dumitrescu: Dar va fi eficientă, dacă nu cumva se taie acele 200.000 de posturi în plus şi atunci sau poate mai mult şi atunci de fapt rămân tot atâţia efectiv în lucru.

Traian Băsescu: Da, foarte bine. 200.000 de funcţionari înseamnă o sumă uriaşă din buget.

Marilena Dumitrescu: Nu, mă refeream la posturi. 200.000 de posturi neocupate, care se taie, şi ajungem la acel procent sau aproape de acel procent de 20%, despre care era vorba.

Traian Băsescu: Da, dar nu sunt libere cele 200.000, care sunt...

Marilena Dumitrescu: Nu sunt toate încă.

Traian Băsescu: Nu, sunt 50.000 libere, 161.000 au fost ocupate şi 50.000 au mai rămas libere.

Marilena Dumitrescu: Pentru că vorbeaţi de banii pe care trebuie să-i gestionăm cu înţelepciune, de la Uniunea Europeană, ...

Traian Băsescu: Doamnă, îmi permiteţi să fac numai o remarcă, pentru că eu m-am obişnuit - dacă dau răspunsuri incomplete, încep nişte speculaţii pe urmă... - deci ideea dacă Guvernul are două alternative: să dirijeze banii, să pună în mişcare economia, şi am vorbit despre câteva soluţii aici, sigur Guvernul are şi altele; eu spun ce cred, că sunt liber să mă exprim - deci are alternativa să pompeze banii către economie, să pună economia în mişcare, să creeze locuri de muncă, să genereze venituri şi în bugetul asigurărilor sociale şi în bugetul de stat, sau, dacă cele două partide vor stabili că e mai important ca acum să demonstreze că se ţin de cuvânt, pentru că şi atmosfera care s-a creat este că nu se ţin de cuvânt, pot să facă şi acest lucru, deşi eu nu le acuz 100%, pentru că nimeni nu a avut nici evaluarea reală a deficitului bugetar de 5,2%, oficial bugetul votat era cu deficit bugetar de 2,3%, deci de aici au plecat partidele. Nici profunzimea crizei economice nu era cunoscută la momentul la care ei susţineau aceste lucruri, pentru că a fost o lipsă totală de transparenţă a Ministerului de Finanţe. deci nu le-aş acuza dacă spun românilor "dragi români, asta e situaţia reală, propunem un moratoriu pe orice mărire de salarii, pensii pentru şase luni, punem economia în mişcare, vedem care sunt rezultatele în bugetul de stat şi pe urmă mărim, încercând să ne respectăm angajamentele, ţinând cont de faptul că nu toate angajamentele sunt angajamente imediate, cum este Legea pentru salarizarea profesorilor. Multe din ele sunt obiective până la sfârşitul mandatului, deci până în 2012. Deci, dacă o asemenea abordare ar exista la guvern, eu aş susţine-o, pentru că mi s-ar părea extrem de raţională.

Marilena Dumitrescu: Acordaţi termen guvernului până la anunţarea bugetului. Vă veţi adresa publicului cu comentarii pe marginea bugetului sau ce veţi face?

Traian Băsescu: Doamnă, sigur că voi comenta, pentru că este obligaţia preşedintelui să exprime un punct de vedere. La momente dificile, preşedintele nu se poate băga sub birou şi să spună lasă, că e rău acum, uite ce îi ceartă media, şi eu să tac, că nu-i treaba mea. Am responsabilitatea morală pentru acest guvern, pentru că, după ce am constatat că altă soluţie nu există, am girat formarea acestui guvern cu cele două partide, care de 16 ani se băteau în orice circumstanţă. Am responsabilitatea politică a creării acestui guvern.

Marilena Dumitrescu: Revenim şi asupra acestui lucru. Voiam să mai rămânem puţin la problema aceasta, a fondurilor europene, care este încă în discuţie şi opiniile sunt foarte diferite. Există specialişti care spun, domnule preşedinte, că fondurile europene nu ajung pentru nevoile noastre actuale.

Traian Băsescu: Doamnă, sunt absolut de acord cu dumneavoastră.

Marilena Dumitrescu: De unde acoperim restul, pentru că ştiţi că este acum problema aceasta cu FMI: avem nevoie sau nu avem nevoie de FMI? Am citit şi păreri ale unor specialişti, de altminteri, care spun că nu ne trebuie neapărat banii de la FMI, cât semnalul pe care-l dă un asemenea împrumut, care înseamnă o economie şi o gestionare bună, corectă a economiei.

Traian Băsescu: Vă mărturisesc că nu sunt partizanul unui împrumut de la FMI, pentru simplul motiv că apreciez că putem obţine bani europeni mai ieftin. Ce avem nevoie de la FMI? Un acord de supraveghere, pentru că Uniunea Europeană nu are propria ei structură de supraveghere a implementării proceselor pentru care primeşti banii.

Marilena Dumitrescu: Acesta ar fi semnalul de care este nevoie?

Traian Băsescu: Da, cred că da. Această combinaţie, bani europeni şi un acord de supraveghere cu FMI, care să nu impună condiţionalităţi, ci doar să vizeze respectarea angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană atunci când ia bani împrumut de acolo, cred că este optimă. Pe de o parte, investitorii ar avea convingerea că există o instituţie autorizată, care supraveghează utilizarea pe proiectele anunţate de România a banilor europeni. Pe de altă parte, suntem stat al Uniunii Europene şi nu putem spune: Foarte bine, Comisie Europeană, aţi pus la dispoziţia statelor din zona euro bani; noi, care nu suntem în zona euro, nu putem avea pretenţii, noi fugim la Banca Mondială sau la Fond. Deci Uniunea Europeană trebuie să-şi facă în mod egal datoria şi faţă de noi, ca stat membru al Uniunii Europene, să putem beneficia de împrumuturi. Dobânzile la Banca Centrală Europeană sunt mult mai mici decât în România, spre exemplu, cu siguranţă mai mici şi decât la împrumuturile de la Banca Mondială, cu siguranţă mai mici şi decât la împrumuturile de la FMI. Aşa că opţiunea mea, dacă... Dar, sigur, este BNR, este Ministerul de Finanţe, care vor gestiona un astfel de împrumut. Şi, cum spuneaţi, noi avem câteva zone de dificultate şi de aceea şi prudenţa mea în a spune, dacă s-ar accepta un moratoriu, să vedem ce se întâmplă dacă punem economia în mişcare, pentru că numai bugetul de stat are de rambursat vreo 6 miliarde, bani împrumutaţi pe termen scurt anul trecut, şi care trebuie rambursaţi; 6 miliarde de euro.

Marilena Dumitrescu: Începând chiar de anul acesta.

Traian Băsescu: Da, începând de luna viitoare, pentru că au fost împrumuturi pe termen scurt cu care să plătească anul trecut pensiile, salarii, tot ce trebuia plătit, în condiţiile unui deficit de 5,2%. Deci este clar că avem o problemă la buget şi mai avem deficitul de cont curent, care şi el este mare. Deficitul de cont curent este cel care rezultă din schimburile comerciale, ce importă şi ce exportă România. Avem un deficit care va ajunge la circa 11% din PIB, ceea ce înseamnă 13-14 miliarde. Cum investiţiile străine şi nici salariile românilor care muncesc în Italia, Spania, care au ţinut echilibrul acestui deficit de cont curent, nu pot fi estimate a mai avea nivelurile din anul 2008, este clar că trebuie să împrumutăm bani să ne acoperim deficitul de cont curent.

Marilena Dumitrescu: Se fac demersuri pentru împrumuturi la BEI, la BERD?

Traian Băsescu: Nu. Eu am fost primul care, la discuţia din 12 ianuarie pe care am avut-o cu preşedintele Comisiei Europene şi cu membri ai Comisiei, am anunţat Comisia că intenţionăm un împrumut european de 6-7 miliarde, cu o supraveghere a Fondului pentru utilizarea acestor bani.

Marilena Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor, daţi-mi voie să spun încă o dată, ascultaţi un interviu cu preşedintele României, domnul Traian Băsescu, prezent în studioul Radio România Actualităţi, şi puteţi urmări acest interviu în direct pe site-ul Societăţii Române de Radiodifuziune, srr.ro. Domnule preşedinte, mai rămânem puţin la această problemă a crizei şi a banilor. Totuşi, ce le transmiteţi românilor privind viaţa lor în acest an? Cum va arăta? Există un spectru al şomajului, un vârf anunţat pentru luna aprilie, există această perspectivă a îngheţării salariilor, există şi o prognoză pe inflaţie, luată în calcul chiar la buget...

Traian Băsescu: Da... Doamnă, aş vrea să nu intrăm într-o zonă de panică. Eu vorbesc de îngheţarea salariilor pentru 6 luni, ca să nu angajăm cheltuieli pe care nu le vom putea acoperi. Aceste măsuri, despre care vorbesc, sunt exact măsurile care vor diminua impactul crizei economice asupra României. Este o criză care nu ni se datorează, pentru noi nu este, aşa cum vă spuneam, o criză financiară, ci o criză economică datorată contractării pieţelor pe care România exporta şi vindea, inclusiv a pieţei româneşti. Aţi văzut că nu se mai cumpără atâtea Dacii, nu se mai... Lumea a început să economisească. Şi, apropo, pentru că duminică am fost în hipermarket, cum mă duc de obicei - nu-i mai spun numele, că a fost o greşeală - mi-am făcut cumpărăturile. Am observat, deşi nu este o diminuare a numărului de oameni care merg în hipermarketuri, coşurile nu mai erau cu vârf, erau deja... Oamenii au început să cumpere raţional şi este una din soluţiile care, dincolo de ce poate face statul, este ceea ce poate face fiecare cetăţean pentru el în perioadă de criză: să încerce să economisească, să cumpere numai ceea ce are nevoie, apropo de cum trecem criza. Şi, în mod clar, nu trebuie aşteptat totul de la stat. Fiecare trebuie să-şi gestioneze resursele pe care le are în aşa fel încât, alături de ce primeşte de la locul de muncă, ce primeşte de la ajutorul de şomaj sau de unde îi sunt veniturile, să încerce să facă economie, sigur cei care pot, pentru că sunt foarte mulţi oameni care nu au ce să economisească.

Marilena Dumitrescu: Sunt o mulţime de direcţii de discuţii pe care le deschideţi, în ceea ce spuneţi. Vom încerca să abordăm cât mai multe dintre ele, până la sfârşitul emisiunii. Totuşi, ce vă face să credeţi că actuala coaliţie, în formula ei destul de ciudată şi foarte comentată, poate ţine în mână această situaţie de criză, trecând peste interesele de partid, trecând peste diferenţele de viziuni, pentru că există, până la urmă, diferenţe foarte mari între o soluţie pe care o oferă un partid de stânga şi o soluţie pe care o oferă un partid de dreapta, simplificând lucrurile foarte tare, între stânga şi dreapta, să spunem.

Traian Băsescu: Aşa este. Acum, România nu poate fi guvernată în perioadă de criză, pe doctrine, ci pe priorităţi.

Marilena Dumitrescu: Nu, dar sunt măsuri de...

Traian Băsescu: Aşa este. Doamnă, ce am observat din discuţia cu liderii partidelor, cu miniştrii. Să ştiţi că cei de la PD-L nu sunt duşmanii creşterii pensiilor, sau a creşterii salariilor profesorilor, spre exemplu, când discutăm de măsuri sociale. Cum nici cei de la PSD nu sunt duşmanii construcţiei de autostrăzi, în perioadă de criză, sau a finanţării IMM-urilor, sau a izolării blocurilor. Să spunem sunt măsuri aparent de dreapta care creează locuri de muncă. Nu cred că există, în momentul de faţă, o puternică ideologizare a guvernului. Dacă miniştrii nu vor fi presaţi de partide să aibă abordări ideologice, am convingerea, fiind deja la trei întâlniri cu toată echipa guvernamentală, una începută pe 1 ianuarie, la Sinaia, unde am vrut să-i văd, să mai discut, să discute între ei...

Marilena Dumitrescu: Când va fi următoarea?

Traian Băsescu: Au mai fost alte două... Va fi. Dar, văzându-i pe aceşti oameni, vă pot spune că sunt oameni cu experienţă.

Marilena Dumitrescu: Fără îndoială. Dar, anul 2009, este un an electoral.

Traian Băsescu: Ei, aici este problema. Eu le-am vorbit frecvent şi de asta n-am vrut nici în timpul negocierilor dintre cele două partide, înainte de formarea guvernului, să fie introdusă în ecuaţie problema alegerilor prezidenţiale. De asta n-am vrut să am nici facilităţi de la această coaliţie, nici obligaţii faţă de ea, exact pentru că realizam că este un an dificil şi atunci orice discuţie despre alegerile prezidenţiale a fost respinsă de mine, ori de câte ori ea a fost abordată de oricare dintre cele două partide. Pentru că, îmi dau seama că anul 2009 nu poate repeta inconştienţa anului 2008, în aruncarea cu bani de la buget, pentru că avem europarlamentare în iunie şi prezidenţiale în decembrie, sau noiembrie, când vor fi organizate. Dacă noi vom trata anul 2009, ca an electoral, extrem de important, de altfel, pentru configuraţia spectrului politic, cel puţin alegerile prezidenţiale sunt foarte importante şi cele europarlamentare vor fi un test la câteva luni după alegeri, deci sunt extrem de importante, dar trebuie să avem forţa să uităm că este an electoral, atunci când vrem să gestionăm în favoarea românilor o situaţie de criză economică.

Marilena Dumitrescu: Pornind de la buna credinţă a partidelor şi de la slujirea interesului naţional de care vorbeaţi, dar, totuşi fiecare partid îşi va numi un candidat şi aceşti candidaţi...

Traian Băsescu: Staţi, doamnă, la prezidenţiale.

Marilena Dumitrescu: La prezidenţiale.

Traian Băsescu: Doamnă...

Marilena Dumitrescu: Europarlamentarele vor fi un indiciu pentru ce se va întâmpla la prezidenţiale.

Traian Băsescu: Aşa este. Eu cred că trebuie să privim, în primul rând, la soluţiile anticriză şi vă asigur că vor câştiga acei politicieni care vor fi responsabili faţă de criză. Pentru că românii au văzut ce s-a întâmplat cu măririle de anul trecut. Aveam un euro egal 3,60 lei, acum avem 4,26, da? Este unul din efectele aruncării de bani pe piaţă în a doua parte a anului trecut, în numele alegerilor din luna noiembrie. Şi care a fost rezultatul? Cel care arunca cu bani, tot în opoziţie a rămas. Oricât a vrut să-şi salveze guvernarea cu bani publici, nu s-a putut, pentru că, românii sunt mai inteligenţi decât politicienii. Asta-i realitatea.

Marilena Dumitrescu: Acum, o guvernare comună între cele două partide, ar putea duce până la urmă la confuzia celor două partide, în ochii electoratului? Vor fi nişte rezultate pe care să le presupunem, iarăşi, de bună credinţă, ar fi rezultate pozitive, nu şi le va putea însuşi nici unul dintre cele două partide şi, atunci, spre să ajungem în privinţa electoratului, pentru că, ştiţi că, s-a spus de la bun început, s-ar putea să se refacă FSN-ul.

Traian Băsescu: Doamnă, FSN înseamnă Ion Iliescu, Petre Roman, da?

Marilena Dumitrescu: Însemna o perioadă...

Traian Băsescu: Înseamnă Ion Iliescu, Petre Roman. Acum Petre Roman este la Partidul Naţional Liberal, Ion Iliescu nu mai este preşedintele PSD, este preşedinte de onoare, Adrian Năstase nu mai este ministru de externe, cum era pe vremea FSN-ului, deci sunt alte garnituri şi aici aş vrea să vă fac o precizare: eu nu am fost membru FSN, eu am intrat în PD, după ce s-au desprins, în '92, deci eu n-am fost în FSN, Mircea Geoană n-a fost în FSN, Boc n-a fost în FSN. Boc a intrat în politică, în 2000.

Marilena Dumitrescu: De acord, dar excludeţi posibilitatea.....

Marilena Dumitrescu: De aco