Dedicaţie pentru prinţişorii politicienilor români

---

Prinţul Miorlau de Nina Cassian

Într-o împărăţie cam ploioasă,
trăiau un împărat şi-o împărăteasă
ce-aveau, cum se cuvine, şi un prinţ,
singur la părinţi.
Prinţul era de şase anişori
şi miorlăia din noapte până-n zori.
În loc de “vreau!” spunea “miorlau!”
şi tot “miorlau!” pentru “nu vreau!”

Deci, cum spuneam, cu prinţul miorlăit
deloc nu era lesne de trăit.
Când i se aduceau bomboane –
el miorlăia că vrea baloane;
şi-n loc de baloane
voia tromboane,
şi-n loc de tromboane
voia bomboane,
dar nişte bomboane
cu gust de baloane,
şi-n care să sufle
ca-n nişte tromboane.

Astfel de dulciuri – vai! Nu se găseau...
Şi prinţul miorlăia: Miorlau! Miorlau!
Miorlau! – că plouă afară;
Miorlau! – că afară-i soare;
Miorlau! – că-i zi de lucru;
Miorlau! – că-i sărbătoare...
Părinţii nu mai ştiau ce să-i mai facă
- numai să tacă...
Îi aduceau în fiecare zi
o mie o sută una jucării:
căişori de lemn,
puşti de tras la semn,
gume şi creioane,
raţe dolofane
de celuloid,
şi căţei şi mâţe,
şi păpuşi semeţe,
cu ochi ce se-nchid,
şi iar se deschid...

Ah, dar prinţul nostru nu tăcea de fel
El voia ceva ştiut numai de el:
Miorlau! – de ce e luna lună?
Miorlau! – friptura nu e bună!
Miorlau! – vreau să mănânc compot!
Nu vreau compot că nu mai pot!

...Albi şi împăratul, albi şi-mpărăteasa
De atâta miorlăială, se-mbolnăvise casa.
Canarii asurziră, căţeii leşinară,
iar caii se mutară cu totu-n altă ţară.
Bostanii şi verzele
părăsiră grădinile.
Fugiră găinile,
Zburară şi berzele
Şi se făcu – pe câte ştiu –
în jurul prinţului – pustiu.
...Doar mâţele sosiră toate
cu cozile încârligate,
torcând de zor,
la prinţişor.
Sfârr...Sfârr...
Ce pisici!
Cu ochi mici!
Ce motani
năzdrăvani!
Şi-ncepură să-l aţâţe,
miorlăind motani şi mâţe:
“Miau-miorlau!
Hai cu noi!
Nu eşti prinţ
Eşti pisoi –
Nu mai sta! Vino-ncoa!
De-acum, şoareci vei mânca”.

Atunci prinţişorul, de frică
să nu se prefacă-n pisică,
uită de miorlăitul lui, fireşte,
şi prinse să vorbească omeneşte
Pisicile-au plecat tiptil, tiptil:
“Acesta nu-i pisoi, ci e copil!”
Şi foarte bosumflate fură ele
că au putut astfel să se înşele...

Dragi copii, povestea-i gata,
Să vă duceţi imediat
şi la mama, şi la tata,
să le spuneţi răspicat:
“Iubiţii mei părinţi, nu vreau
să fiu şi eu un prinţ Miorlau!”

(sursa: http://www.poezie.ro/index.php/poetry/145298/index.html)

Castelul poate fi vizitat

---

Se redeschide Castelul Bran

Castelul Bran se redeschide oficial de la 1 iunie, adică de luni. Castelul a trecut recent oficial în proprietatea lui Dominic de Habsburg. Pentru ceremonia de redeschidere a fost pregătit un program special printre care vizite în sălile castelului şi degustări de vin.
(Prin Monitoring Media: Europa FM, Ora: 14:00)
(sursa: http://www.monitoring.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=3742:se-redeschide-castelul-bran&catid=93:cultur&Itemid=441)

Cum arată buletinul de vot...

---

Specimenul buletinului de vot ce va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 7 iunie 2009
(sursa: http://www.bec2009pe.ro)

Gheorghe Florescu - Cripted

---

Gheorghe Florescu - Cripted

Mironeasca în recital

---

Mirona - Buna!




Mirona - Survive (Ada Milea cover)



Mirona - Separat impreuna

Harry Tavitian & Anatoly Vapirov

---

Vineri, 22 mai ora 18.30

Concert Harry Tavitian la Institutul Cultural Roman (Aleea Alexandru 38, Bucuresti).

Invitat saxofonistul bulgar Anatoly Vapirov (info in prezentarea atasata)

Intrarea este libera, in limita locurilor disponibile

Sala are maxim 150 de locuri asa ca e bine sa ajungeti mai devreme - in jur de ora 18!, daca vreti sa veniti la concert.

Aleea Alexandru e pe dreapta, cum mergi pe bulevardul Aviatorilor de la Piata Victoriei spre Statuia Aviatorilor. Are doua intrari. Nu faceti la dreapta pe prima intrare cum veniti dinspre Piata Victoriei, ci pe a doua intrare, aproape de Statuia Aviatorilor (altfel e ocol - aleea e in semicerc)

Concertul face parte din Programul ICR: "Teach me tonight" - de la blues la etno-jazz cu Harry Tavitian. Muzica va fi insotita de explicatii privind jazz-ul ca fenomen al secolului XX. Tema intalnirii de vineri va fi „Jazz si muzica clasica, notatie si improvizatie”.

Inregistrari video cu duo-ul Harry Tavitian - Anatoly Vapirov sunt disponibile aici si aici.

Pianistul Harry Tavitian www.harrytavitian.ro si saxofonistul Anatoly Vapirov sunt nume de prima marime ale Noului Jazz Est European. Info despre Anatoly in sectiunea "Anatoly Vapirov" a paginii http://www.vsjf.com/frameset-1024x768_E.htm

Cei doi au avut o contributie hotaratoare la crearea scolilor nationale de jazz din tarile lor. Au un puternic stil personal, nascut din sinteza intre jazzul de avangarda si spiritualitatea spatiilor carora ei le apartin. Muzica pe care o fac este spontana si bazata pe o comunicare deosebita.

Destinele celor doi muzicieni si istoria colaborarii lor sunt paradigmatice pentru multiculturalitatea europeana dar si marturii ale istoriei framantate a secolului XX.
Tavitian este nascut la Constanta, in Romania, din parinti armeni; Vapirov este jumatate bulgar, jumatate rus si e nascut in Ucraina, la Berdiansk; traieste acum la Varna, in Bulgaria.
Colaborarea celor doi muzicieni a inceput in iunie 1990 cand s-au intalnit pentru prima data la Festivalul de Jazz de la Chisinau. Desi nu se cunoscusera pana atunci, Anatoly Vapirov si Harry Tavitian erau familiarizati fiecare cu muzica celuilalt: aveau amandoi editate albume - inainte de 1990 - la Casa londoneza de discuri “Leo Records”, care promova muzicieni din lagarul socialist. Acel prim concert a fost urmat de peste 30 de concerte in Romania, Bulgaria, Rusia, Moldova, Lituania, Franta, Italia, Germania, Belgia. Au inregistrat impreuna doua CD-uri “There’s Always A Hope”(1993) “Dancin' 'Round The Black Sea”(2007) si o caseta cu titlul “Last Romantic” (materialul inregistrat urma sa fie editat ca LP de Casa de discuri “Melodya” dar puciul de la Moscova din 1991 a pus capat acestui proiect).

Harry Tavitian: «De la bun inceput intalnirea mea [din ’90] cu Vapirov a insemnat, de fapt, intalnirea a doua spatii foarte diferite: balcanic si slav. Aparent doua traditii care se ciocnesc. Dar noi am constatat ca din asta rezulta lucruri foarte interesante, demne de continuat. Cu fiecare concert am simtit ca intervine ceva nou, dialogul nostru era din ce in ce mai viu, mai aprins. Cred ca si dupa atatia ani de colaborare, mai avem inca multe de gasit impreuna».

Presa despre duo Tavitian-Vapirov

Vapirov/Tavitian duo: mica licoare a serii. (Paul Kanitzer – L’Alsace)

Jazzul duoului Tavitian – Vapirov este un adevarat spectacol al intuitiei. (Ana Maria Munteanu)

„Invitaţi ai celei de a doua seri a Transilvania Jazz Festival au fost pianistul Harry Tavitian din România şi saxofonistul bulgar Anatoly Vapirov - un duo inedit. Seara „Colours Jazz” li s-a potrivit şi lor de minune, căci atât Harry, cât şi Anatoly „creează” culori timbrale uimitoare. Adepţi ai stilului personal, influenţat vizibil de folclorul zonei balcanice din care provin, cei doi artişti comunică extraordinar pe scenă, din aceasta rezultând o muzică spontană, vie, plină de farmec şi neprevăzut”.(Olivia Cristina Sima, Radio Romania International)

Tavitian si Vapirov si-au vrajit publicul prin profunzimea si lirismul cu care se inconjoara, aflat intre forta unui Hamba Khale si melancolia folclorurilor Europei Centrale (Jazz Magazine)

Rusul Anatoly Vapirov si armeanul Harry Tavitian se asculta unul pe altul si actioneaza impreuna. Folclorul este implicat intr-un context jazzistic de sine statator. (Jazz Podium)

In fata mea se aflau doua stele: Anatoly Vapirov si Harry Tavitian; sclipitori, seducator-ironici, cu mult spirit national, foarte romantici, cu citate si pseudocitate clasice. (Nicolai Dmitriev – Rossiskaia Muzicalnaia Gazeta, Moscova)

Departe – geografic si artistic – de isteria alienata si sterila al Occidentului, cei doi muzicieni isi construiesc cu tact si inspirandu-se cu intelepciune din nesfarsitele comori ale folclorului lor, o lume proprie. Deopotriva fermecatori si profunzi, jucausi si hotarati (Paul Kanitzer).

Interviu al criticului Dimitri Ukhov cu Harry Tavitian la Radio Moscova
DU: Amandoi aveti un simt comun al formelor. Ma refer in special la curgerea ca un suvoi, fluxul continuu al ideilor. Nu folositi structurile mici. Si desi ai multe in comun cu Anatoly, totusi in concertul de aseara i-ai oferit si multe antiteze. Nu mergeti pe ideea de a va identifica unul cu altul, prea mult.
HT: Lucram foarte mult in contrast.
DU: A fost foarte frumos si cred ca esti cel mai bun partener pentru Anatoly, din cati am ascultat pana acum.

http://www.tv-net.ro/Video-Harry-Tavitian-si-Anatoly-Vapirov-Transilvania-Jazz-Festival+833

http://www.tv-net.ro/Video-Master-Class-cu-Harry-Tavitian-TJF+797

(sursa: domnul Harry Tavitian)

Dicţionar Biblic

Dictionary of the Holy Bible

Publish at Scribd or explore others: Non-fiction Books bible dictionary

---

ICR anunţă filmul european în festival

---

FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009

ediţia a XIII-a, 7-31 mai 2009
f i l m e _d e _ t o t _ f e l u l

Cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Filmului European, organizat de Institutul Cultural Român, va avea loc în perioada 7-31 mai 2009 în Bucureşti, Braşov, Timişoara şi Iaşi. Festivalul își propune, şi prin această ediţie, să celebreze, în luna mai, diversitatea europeană, oferind publicului cinefil filme de tot felul, marea majoritate în premieră în România.
Deschiderea festivalului va avea loc la Bucureşti, joi, 7 mai, ora 19.30, la Cinema PRO, cu proiecția multpremiatului Gomorra (2008), în regia lui Matteo Garrone, după romanul omonim al lui Roberto Saviano. Autorul se află de la sfârşitul anului 2006 sub protecția poliției ca urmare a ameninţărilor primite de la capii lumii interlope din Italia după publicarea cărţii. În cadrul Festivalului va avea loc şi premiera oficială a filmului Cea mai fericită fată din lume (2009), debutul în lungmetraj al regizorului Radu Jude.
Selecţia din acest an cuprinde atât filme de ficţiune cât şi documentare. O noutate absolută este prezența Federaţiei Ruse în Festival, cu două filme documentare şi un film artistic, Clocotul, în regia Tatyanei Firsova.

Marian Crişan, câştigătorul Premiului Palme d'Or pentru scurtmetraj la Festivalul de film de la Cannes - 2008, este ambasadorul onorific al Festivalului din acest an. Realizator al spotului de promovare al evenimentului, el consolidează astfel o tradiţie constitută de Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu şi Cristian Mungiu, cineaşti cu un bogat palmares internaţional.

La Bucureşti festivalul se desfăşoară în perioada 7-17 mai. Filmele vor putea fi văzute la Cinema Studio şi la Muzeul Ţăranului Român, unde vor avea loc proiecţii în aer liber şi în interior (Cinematograful Regizorului Român).
Festivalul va continua la Braşov (15 - 17 mai, Centrul Cultural Reduta), la Timişoara (21 – 24 mai, Cinema City) şi Iaşi (28-31 mai, Cinema City).

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român iar selecţia filmelor este realizată cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene. Parteneri: Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Uniunea Cineaştilor din România, Muzeul Ţăranului Român, cu sprijinul Independența Film şi New Films.

Marţi, 5 mai, la ora 11.00, la sediul ICR (Aleea Alexandru 38, Bucureşti) va avea loc conferinţa de presă de lansare a festivalului. Cu această ocazie se vor face şi acreditările pentru jurnalişti.

Informații complete, inclusiv programul de proiecţii şi detalii privind filmele, se găsesc pe www.festivalulfilmuluieuropean.ro.

COSTUL BILETELOR PENTRU FILMELE DIN FESTIVAL:

Cinema Studio: 8 lei / bilet sau 36 / 6 bilete

Muzeul Ţăranului Român: 10 lei / bilet sau 42 / 6 bilete

- - -

"Cele mai bune filme dintre cele mai bune oferite de Festivalul Filmului European au în comun [libertatea] de a imagina viaţa altfel. De a demonstra (fără emfază demonstrativă!) că există un lucru inestimabil în lumea filmului european – indiferent de locul din Europa unde este făcut – care se cheamă complexitate. Fie că este vorba despre viaţa unei familii care trăieşte la marginea unei autostrăzi (în surprinzătorul Home al elveţiencei Ursula Meier), fie că este vorba despre un cuplu trecut de o anumită vârstă care îţi trăieşte intens „marginalitatea” erotică (în la fel de surprinzătorul Wolke Neun al germanului Andreas Dresen), fie că este vorba despre drama unei femei care se reintegrează – familial şi social –
purtând cu ea un teribil secret (în emoţionantul Il y a longtemps que je t’aime al francezului Philippe Claudel), fie că – în fine – este vorba despre o altă „familie” (Mafia napolitană) pe care o cunoaştem, superficial, de la televizor şi care, în filmul-dinamită al italianului Matteo Garrone (după cartea compatriotului său Roberto Saviano) Gomorra, devine acel organism vital şi complex, făcut din nenumărate laşităţi şi complicităţi, susţinut de nevăzute „relaţii” şi compensaţii (materiale), surprins parcă pe viu, brutneorealist, fără urmă de fard hollywoodian – ba chiar, în anumite momente, la fel de absurd şi de straniu precum realitatea însăşi..." (Alex. Leo Şerban)

- - -

Filme de tot felul la a XIII-a ediţie a Festivalului Filmului European

Nu, ediţia a XIII-a nu e cu ghinion. Mai întâi de toate pentru că, iată, Festivalul există. Nu s-a speriat de criza economică, nici de criza spectatorilor din sălile de cinema şi nici de diversitatea de gusturi specifică spaţiului european.
În acest an FFE reuneşte filme mai diverse ca oricind. Se găseşte ceva care să i se potrivească oricui. Sunt comedii la care se râde sincer, comedii dramatice care stârnesc zâmbete mai temperate, drame care ne aduc cu picioarele pe pământ, fantezii pentru visători, documentare (pentru prima dată în festival) şi mai ales un joc permanent de ficţiune şi realitate. Filme de tot felul.
FFE a creat deja o tradiţie pentru că selectează, de fiecare dată în luna mai, filmele recente din ţările europene. Este o ocazie bună pentru cinefili de a vedea, reunite într-un program coerent, care sunt tendinţele şi opţiunile diverselor generaţii de regizori şi scenarişti. Iar pentru publicul mai puţin specializat, este prilejul de a afla şi poveştile altora, aşa cum pot fi ele redate prin intermediul peliculei.
Cinematograful (poate că cel european cu precădere) continuă să fie un canal bun de dialog între culturi şi un prilej de a ne cunoaşte vecinii de continent. Filmul păstrează încă puterea (magică) de a aduna în sala de cinema oameni diferiţi, care nu se cunosc, dar care traiesc timp de două ore, impreună, o poveste. Continuă şi povestea noastră.
Vă invităm să faceţi parte din ea. (Echipa)

Dambe Cloud 9 False Alarm FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009

Cea mai fericita fata din lume The Friend FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009

Cherry Blossom Shadows Blindloves FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009 FESTIVALUL FILMULUI EUROPEAN 2009

CATALOGUL FESTIVALULUI FILMULUI EUROPEAN 2009
(sursa: http://www.icr.ro/festivalul_filmului_european)

DNA...

---

5 mai 2009
Nr. 103/VIII/3

BULETIN DE PRESĂ
Biroul de Informare şi Relaţii Publice a întocmit o sinteză a cauzelor finalizate de procurorii anticorupţie în luna aprilie, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă:

1. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti au dispus trimiterea în judecată a inculpatului ONCESCU LIVIU MARIUS, director al Şcolii Generale nr.10 „Marin Preda” Piteşti, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită şi fals intelectual, infracţiune în legătură directă cu infracţiunea de corupţie.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

Inculpatul Oncescu Liviu Marius, în calitate de director al Şcolii Generale nr.10 „Marin Preda”din Piteşti şi totodată de preşedinte al Consiliului de Administraţie al acestei unităţi şcolare, a pretins şi primit de la un denunţător aparatură electrotehnică în valoare de 429 lei şi suma de 2.000 lei, pentru ca, în schimb, să prelungească contractul de închiriere a spaţiului ocupat de firma denunţătorului în incinta şcolii respective şi să nu-i creeze probleme cu privire la activitatea desfăşurată. Pentru a ascunde primirea ca mită a aparaturii, inculpatul a întocmit în fals un contract de sponsorizare între unitatea de învăţământ şi firma denunţătorului.
La data de 11 noiembrie 2008, inculpatul Oncescu Liviu Marius a fost prins în flagrant imediat după primirea sumei de 2.000 de lei.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Argeş.

2. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
- TĂNASĂ AUREL, asociat şi administrator al SC DANTO SRL Piatra Neamţ, în sarcina căruia s-a reţinut instigare la folosire sau prezentare de declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor, în forma participaţiei improprii;
- TĂNASĂ GHEORGHE, director tehnic al SC DANTO SRL Piatra Neamţ, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de instigare la folosire sau prezentare de declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor, în forma participaţiei improprii şi fals material în înscrisuri oficiale.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
La data de 26 noiembrie 2004, între Agenţia SAPARD (în calitate de Autoritate Contractantă) şi Consiliul Local al comunei Ruginoasa, judeţul Neamţ (în calitate de beneficiar) s-a încheiat contractul de finanţare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în vederea punerii în aplicare a proiectului „Alimentarea cu apă a satelor Ruginoasa şi Bozienii de Sus, comuna Ruginoasa, judeţul Neamţ”.
În condiţiile în care cunoştea că SC DANTO SRL Piatra Neamţ înregistrează datorii către bugetul de stat iar pentru a participa la licitaţie era obligatorie prezentarea unui document justificativ de la autoritatea fiscală competentă, inculpatul Tanasă Aurel, asociatul şi administratorul SC DANTO SRL Piatra Neamţ, l-a împuternicit pe fratele său, inculpatul Tănasă Gheorghe, director tehnic în cadrul aceleiaşi societăţi, să semneze oferta şi celelalte documente aferente cu privire la licitaţie.
În vederea participării al licitaţia organizată de beneficiar, la data de 27 iunie 2005, inculpatul Tănasă Gheorghe a falsificat certificatul de atestare fiscală emis de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ – Administraţia Finanţelor Publice Piatra Neamţ, din care rezultă că SC DANTO SRL Piatra Neamţ nu figurează cu obligaţii de plată către buget şi a semnat documentele prin care atesta, în mod nereal, acelaşi lucru.
În cursul lunii mai 2006, inculpatul Tănasă Gheroghe a depus aceste documente cu ocazia ofertei de participare la licitaţie, fiind prezentate Autorităţii Contractante, Agenţia SAPARD, cu consecinţa obţinerii pe nedrept de către S.C. DANTO S.R.L. Piatra Neamţ a sumei de 1.624.577,68 RON, reprezentând fonduri nerambursabile SAPARD.
Autoritatea Contractantă s-a constituit parte civilă cu suma de 109.874,60 RON, ce reprezintă contravaloarea integrală a beneficiului încasat de SC DANTO SRL Piatra-Neamţ.
În vederea recuperării prejudiciului s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil (teren şi casă de locuit) proprietatea inculpatului Tanasă Aurel.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Roman.

3. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus trimiterea în judecată a inculpatului MATEI NICOLAE MARIUS – ca reprezentant al S.C. AGIMIR IMPEX S.R.L. Dragodana, S.C. SOMIS PROD S.R.L. Dragodana şi S.C. MARGO S.R.L. Târgovişte (judeţul Dâmboviţa), în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, cu un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 EUR, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:

În perioada 2005 – 2007 inculpatul Matei Nicolae - Marius, în calitate administrator al S.C. AGIMIR IMPEX S.R.L. Dragodana, a indus şi menţinut în eroare 11 societăţi de leasing (instituţii financiare nebancare), cu ocazia încheierii şi derulării a 29 contracte de leasing financiar având ca obiect finanţarea achiziţionării de autovehicule, cât şi de utilaje de construcţii şi echipamente de panificaţie, cauzând acestora un prejudiciu total în sumă de 1.961.999,62 EUR.
În realizarea scopului infracţional, inculpatul a prezentat finanţatorilor documente privind situaţia financiară a societăţii sale utilizatoare (asumate prin semnătură) ce conţineau date nereale, de natură a influenţa indicatorii de bonitate şi a determina încheierea contractelor de leasing.
În realitate, utilajele de construcţii şi echipamentele de panificaţie pe care societăţile de leasing le-au finanţat nu au existat. Societăţile de leasing au fost induse în eroare de inculpat prin crearea unui circuit fictiv de livrare în care a implicat şi celelalte două firme pe care le coordona, respectiv S.C. SOMIS PROD S.R.L. Dragodana şi S.C. MARGO S.R.L. Târgovişte.
Pe parcursul derulării contractelor de leasing financiar şi după ce o parte din activitatea sa infracţională fusese depistată de reprezentanţii Gărzii Financiare, inculpatul a cesionat părţile sociale deţinute în toate cele trei societăţi, în scopul, pe de o parte, de a beneficia de autovehiculele proprietatea societăţilor de leasing fără a mai plăti ratele stipulate în graficul de rambursare, iar pe de altă parte, de a obţine pentru sine suma finanţată pentru utilajele de construcţii şi echipamentele de panificaţie fără a mai achita ratele către instituţiile financiare nebancare, precum şi de a se sustrage ca reprezentant al furnizorilor fictivi S.C. SOMIS PROD S.R.L. Dragodana şi S.C. MARGO S.R.L. Târgovişte şi al utilizatorului S.C. AGIMIR IMPEX S.R.L. Dragodana eventualelor controale ale organelor în drept.
În cauză nu s-a putut institui sechestrul asigurător în vederea recuperării prejudiciului întrucât inculpatul nu deţine în proprietate bunuri mobile sau imobile.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Dâmboviţa.

Cu referire la toate cele trei cauze sus menţionate, precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
(sursa: http://www.pna.ro/comunicat.jsp?comunicat=1237)

Traian Băsescu: "îmi asum, alături de toată clasa politică, eroarea promulgării"

---

Declaraţie de presă
a preşedintelui României, Traian Băsescu,
pe teme de actualitate
(Palatul Cotroceni, 04 mai 2009)
Bună ziua,
Doresc să mă refer la câteva probleme de actualitate şi să exprim punctul de vedere al Preşedinţiei legat de cele trei evenimente. Este vorba de greva din educaţie, o cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională şi anunţul făcut astăzi de comisarul european Almunia. Primul aspect este legat de acţiunile de protest ale cadrelor didactice. Aş începe cu menţiunea că aceste acţiuni de protest sunt rezultatul unor decizii ale clasei politice şi nu a unor decizii ale elevilor şi părinţilor. De aceea, apreciez că discuţiile, disputa între sindicatele profesorilor şi elevi şi părinţi, pe de altă parte, este inutilă. Această dispută trebuie mutată, dacă tot trebuie să existe, între profesori şi politicieni. Inclusiv eu am promulgat Legea salarizării cadrelor didactice şi îmi asum, alături de clasa politică, eroarea acestui act. Nu trebuie să-i transformăm pe copii, pe elevi, pe studenţi în victimele actuale ale crizei economice şi globale. Cred că avem cu toţii datoria să-i protejăm. Şi poate în primul rând profesorii sunt cei care trebuie să-i protejeze pe copii. Rugămintea mea este să nu se transforme dreptul constituţional la grevă într-un drept de a afecta negativ vieţile a sute de mii de copii. Aş vrea să fac precizarea că îmi asum, alături de toată clasa politică, eroarea promulgării noii legi de salarizare a profesorilor. Este o lege care, urmare a evoluţiei crizei, nu a mai putut fi aplicată. Vă asigur că aş fi avut toată bunăvoinţa şi dorinţa ca această lege să fie aplicată. Dar la ora la care s-a promulgat legea nimeni nu evalua situaţia dificilă generată de criza economică.

Un al doilea subiect la care aş dori să mă refer, şi o voi face pe larg, este legat de cererea de soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. Pentru că documentul pe care l-am înaintat Curţii Constituţionale va fi făcut public imediat, doresc să nu-l las la libera interpretare a celor care îl vor citi sau nu-l vor citi, şi de aceea mă voi referi pe larg la această cerere de soluţionare a unui conflict între puterile statului. Situaţia de fapt pe care am semnalat-o este că prin Legea nr. 50 din 1996 s-au acordat o serie de sporuri salariale magistraţilor şi personalului asimilat acestora. În anul 2000, odată cu reforma din domeniul salarizării pentru magistraţi, prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000 s-au introdus toate sporurile în salariul de bază pentru a asigura transparenţa salarială. Această Ordonanţă 83/2000 a fost aplicabilă şi altor categorii, nu numai magistraţilor. Astfel s-au abrogat expres dispoziţiile Legii 50 din 1996 referitoare la sporurile acordate magistraţilor. Deci toate sporurile au fost introduse în salariu prin Ordonanţa 83/2000. Din păcate, în mod constant în ultimii ani, instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri judecătoreşti prin care au dat câştig de cauză magistraţilor, personalului de specialitate juridică asimilat acestora, funcţionarilor din Ministerul Justiţiei, spre exemplu, asistenţilor judiciari şi personalului auxiliar, care au promovat acţiuni în pretenţii fundamentate pe legislaţia salarizării din sistemul judiciar. Astfel de procese câştigate au avut ca obiect, cu titlul de exemplu, vă dau doar câteva exemple: prima de concediu, sporul de anticorupţie, ca şi cum un magistrat pentru a fi corect trebuie să aibă un spor de anticorupţie, sporul pentru vechimea în muncă, coeficienţi de multiplicare diferiţi, sporul de specializare, ca şi cum un magistrat ar trebui să nu fie specializat, sporul de periculozitate, sporul de confidenţialitate, ca şi cum legea nu cere confidenţialitate asupra acţiunii judecătoreşti până la un anumit stadiu, sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică, tichete de masă, sporul de fidelitate, ca şi cum nu jurăm fidelitate instituţiilor din care facem parte, stimulente, suplimentul postului, sporul de permanenţă. Sunt doar câteva exemple de sporuri obţinute de magistraţi, care ei înşişi au dat în judecată şi tot dânşii au judecat. Aceste sporuri au fost acordate în baza unor hotărâri judecătoreşti motivate pe dispoziţiile Legii nr. 50/1996, lege care la acea oră era abrogată În mod explicit prin Ordonanţa 83/2000. Justiţia a mers mai departe.

Motivaţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost fundamentată prin Decizia nr. 21 din 2008, pe faptul că judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi, precum şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 la sută pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi după intrarea în vigoare a ordonanţei Guvernului nr. 83/2000. Ordonanţă care tocmai abroga explicit acest spor şi îl introducea în salariu. Aici aş face menţiunea că Ordonanţa a fost aprobată de Parlament prin Legea nr. 334/2000, deoarece „verificarea constituţionalităţii normelor abrogate în prezenta lege revine prin interpretare, susţine Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţelor judecătoreşti”. Eu vă citez din hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aici cred că s-a întrecut măsura pentru că se poate lesne observa că în virtutea art. 142 din Constituţie, doar Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei. Acest fenomen al acordării de sporuri salariale pe ultimii ani a început să se extindă. Astfel că în momentul de faţă un mare număr de salariaţi din instituţii ale statului, primării, ministere, direcţii judeţene, direcţii generale, instituţii asimilate direcţiilor, câştigă în instanţe procese care măresc salariile, măresc veniturile prin acordarea unor sporuri. Fenomenul a luat amploare, astfel că prin pronunţarea, unor hotărâri judecătoreşti, uneori în baza unor texte de lege abrogate, autoritatea judecătorească prin instanţele judecătoreşti acţionează ca o autoritate legiuitoare, fiind astfel afectat un principiu fundamental al statului de drept, respectiv principiul separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în cadrul democraţiei constituţionale, principiu consacrat prin art.1 alin. 4 din Legea fundamentală.

Practic, bugetul statului este stabilit de către instanţele de judecată şi nu de către Guvern şi Parlament, autoritatea judecătorească acţionând cu depăşirea atribuţiilor sale. Este necesar stoparea acestui fenomen şi revenirea la normalitate. „În baza art. 80 alin. 2 din Constituţie, preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. Tot în baza Constituţiei, art. 146 alin. E, Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Primului-ministru, a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”. V-am citat acest articol ca să nu se meargă pe speculaţia: Preşedintele nu avea dreptul sau avea dreptul, sau de ce nu a făcut-o Guvernul, de ce nu a făcut-o preşedintele uneia sau alteia dintre Camere. Nu au făcut-o. Foarte bine. Preşedintele este menţionat în Constituţie ca fiind unul dintre cei care poate sesiza Curtea Constituţională. În concluzie, în virtutea prerogativelor constituţionale pe care le am, m-am adresat astăzi Curţii Constituţionale cu cererea de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, şi Parlamentul şi Guvernul României, pe de altă parte. Motivul acestei acţiuni este depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti. Nu este normal ca o putere a statului, puterea judecătorească, să încerce să-şi atribuie o prerogativă pe care nu o are prin Constituţie, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului. Puterea judecătorească şi-a atribuit o prerogativă pe care nu o are, practic se substituie executivului. Eu consider că se instituie un precedent periculos din punct de vedere democratic. Alocarea resurselor bugetare este făcută de puterea legislativă şi de cea executivă. Vreau să se înţeleagă foarte bine că sunt un susţinător al independenţei Justiţiei şi al corectei remunerări a celor care lucrează în acest sistem. În ultimii ani, cei din Justiţie au beneficiat de o creştere constantă a veniturilor lor. Acum, societatea are dreptul să ceară rezultate puterii judecătoreşti. Avem nevoie de o justiţie credibilă. De aceea, consider că această credibilitate se câştigă numai atâta vreme cât deciziile magistraţilor nu pot fi bănuite că sunt rezultatul unor conflicte de interese.

Aş veni şi la cel de-al treilea punct pe care doresc să-l semnalez şi asupra căruia doresc să mă pronunţ. Şi aş face referire la o ştire care pentru dumneavoastră a trecut relativ neobservată, dar care arată realitatea crudă şi dureroasă a bugetului de stat din acest an. Această informaţie este poate relevantă şi pentru magistraţi, şi pentru profesori, şi pentru funcţionarii publici. Astăzi comisarul european pentru economie şi politică monetară, domnul Almunia, a anunţat faptul că Executivul comunitar va declanşa procedura de deficit excesiv împotriva României pentru depăşirea pragului de trei la sută din Produsul Intern Brut privind deficitul bugetar al anului 2008. Acest risc pe care îl ştim cu toţii, încă de la preluarea mandatului de către actualul Guvern, a fost, din păcate, confirmat. Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv împotriva României. De aceea, interesul naţional reclamă ca fiecare persoană să fie conştientă de dificultatea acestui an, şi profesorii, şi magistraţii, şi politicienii, şi funcţionarii, toate categoriile care văd bugetul ca pe o zonă care poate fi presată la nesfârşit. Cred că ar fi o dovadă de responsabilitate din partea tuturor să înţelegem că putem depăşi situaţia de criză dacă suntem solidari, dacă avem capacitatea să privim realist la resursele pe care bugetul de stat le are în momentul de faţă. Nu vreau să mă substitui executivului, dar vreau să anunţ public faptul că bugetul de stat al României are dificultăţi în momentul de faţă să asigure cheltuielile la care s-a angajat. Ministerul Finanţelor face împrumuturi frecvente pentru a-şi acoperi cheltuielile curente. Şi din acest motiv mi se pare că a presa în direcţia bugetului de stat, atunci când se spune că nu se poate, este un lucru care nu poate duce nicăieri. Nu pot să închei altfel această declaraţie decât reamintind încă o dată că îmi asum alături de toată clasa politică responsabilitatea erorii de a promulga Legea creşterii salariilor în Educaţie, în condiţiile în care dascălii merită un salariu mai mare, dar noi nu am avut capacitatea să anticipăm efectele crizei economice. Vă aduc aminte că în decembrie prognoza oficială pentru anul 2009 era de creştere economică între 3-6 procente. Cred că obligaţia noastră, a tuturor, este să ne adaptăm la realitate. Şi dacă avem o prioritate majoră, aceasta este să găsim soluţii pentru ca economia reală să pornească. Numai din această zonă putem asigura resursa financiară pentru salarii, pensii şi aşa mai departe. Vă mulţumesc mult. Vă doresc o zi bună!

Departamentul de Comunicare Publică
04 Mai 2009
(sursa: http://www.presidency.ro)