Blogul ratiunii, un site de (dez)informare politica si culturala

Mircea Dinescu - Doamne-fereste

2012-01-26T20:20:00.002+02:00

Istoria parca ne duce-n burta

si parca a uitat să ne mai nasca,
preafericitii cu privirea scurta
sorb borsul dogmei ce le ploua-n basca,
facind spre lucruri zilnic reverente
căci cine stie ce episcop doarme
în polonic, în cosul pentru zdrente,
în tevile acestor triste arme
unde Nebunul isi cloceste crima
si ne omoara fiindca ne iubeste,
când ne e foame deseneaza peste,
când vine frigul aresteaza clima,
opriti Istoria-cobor la prima
opriti la statia Doamne-Fereste

(http://oradedolj.oradestiri.ro/mircea-dinescu-la-spital-dupa-ce-a-facut-accident-de-masina/national/2011/06/29/)

(http://oradedolj.oradestiri.ro/cea-mai-cumplita-iarna-din-secolul-xx-marele-viscol-din-1954-care-a-ingenuncheat-romania/national/2012/01/26/)

Slavă Domnului, nu politicieni fac popoarele, oamenii fac popoarele

2012-01-23T15:16:00.002+02:00

Un copil care s-a descurcat singur de la 5 ani, rupe inima coreenilor. În toată lumea măreţia popoarelor este dată de indivizi şi nu de lideri.

Uitaţi de lideri şi construiţi voi înşivă măreţia poporului român.

Ştiţi ce nostalgie am?

2012-01-22T00:09:00.002+02:00

...

Unde este viaţa simplă de atunci?

Melodie de dragoste de ţară

2012-01-21T22:04:00.001+02:00

Nu ştiu ce să mai adaug...

Teatrul Masca, COMEDIA ERORILOR, Sâmbătă 21 ianuarie 2012 ora 19.00

2012-01-20T14:30:00.002+02:00

Un ochi pe gaura cheii la repetiţii:

Afişul:

DISTRIBUȚIA

SOLINUS, ducele Efesului …………………………..Cosmin Creţu

AEGEON, un negustor din Siracuza ………………….Sorin Dinculescu

ANTIPHOLUS, din Efes ……………………………..Valentin Mihalache

ANTIPHOLUS, din Siracuza………………………….Valentin Mihalache

DROMIO, din Efes ……………………………………Aurel Sandu

DROMIO, din Siracuza……………………………......Aurel Sandu

BALTAZAR, un negustor ……………………………Răzvan Teodorescu

ANGELO, un giuvaergiu…………………………….Cosmin Şofron

PINCH, învăţător şi vraci ……………………………..Nicolae Pungă

EMILIA,soţia lui Aegeon, stareţă la Efes …………….Anamaria Pîslaru

ADRIANA,soţia lui Antipholus din Efes………………Dora Iftode

LUCIANA, sora ei ………………………………........Alina Crăiţă

O CURTEZANĂ…………………………….............Ana Sivu-Daponte

LUCE, slujitoarea Adrianei ……………....... Adriana Bordeanu/ Grațiela Bădescu

UN OFIȚER …………………………………...........Adrian Ţofei

BUCĂTĂREASA ……………………………..........Sebastian Ghiță

CALIMACHE ,un călugar ………………….............Andrei Drăgulescu

CORUL ………………………………………...........Emilia Manea, Grațiela Bădescu,Iulia Dumitru, Andreea Cauc , Oana Dragnea, Cristi Neacșu, Eugen Fetescu, Mihai Hurduc, Antonio Tadeus Mincă, Adriana Bordeanu

REALIZATORI

Regia: Mihai Mălaimare

Asit. Regie: Anamaria Pislaru, Dora Iftode

Muzica: Răzvan Diaconu

Instrumente : Lucian Maxim

Scenografia: Puiu Antemir

Costume: Unda Pop

Asistent costume: Paula Hotea

Acrobație: Ionuţ Corlaci

Lupte Scenice: Ion Albu

Şi poze din spectacol:

Aurel Sorin Sandu

Valentin Mihalache şi Aurel Sorin Sandu

Valentin Mihalache şi Cosmin Şofron

Ce este mai bun însă este la spectacol...

A trecut un an de când Cristian Paţurcă nu mai este

2012-01-18T18:28:00.000+02:00

Cristian Paturca - Tu esti iarna

Tu esti iarna

Uita frigul, scoate nasul din palton
Flori de gheata cad pe gene, se topesc
Iarna trece prin orasul monoton
Mana-n mana, ce e oare mai firesc
Cand iti spun ca te iubesc?
De ce oare te iubesc?

Tu esti iarna, tu esti orice anotimp
Dimineata, ziua, noaptea, tu esti tot ce-nseamna timp
Esti lumina esti aroma din cafea
Mana-n mana, esti aici si esti a mea
A mea

Uita frigul, in beteala te-nconjor
Bradul verde, luminite ce sclipesc
Ziua trece prea usor
Ce e oare mai firesc, cand iti spun ca te iubesc
De ce oare te iubesc?

Tu esti iarna, tu esti orice anotimp
Dimineata, ziua, noaptea, tu esti tot ce-nseamna timp
Esti lumina esti aroma din cafea
Mana-n mana, esti aici si esti a mea
A mea

Tu esti iarna, tu esti orice anotimp
Dimineata, ziua, noaptea, tu esti tot ce-nseamna timp
Esti lumina esti aroma din cafea
Mana-n mana, esti aici si esti a mea

Tu esti iarna, tu esti orice anotimp
Dimineata, ziua, noaptea, tu esti tot ce-nseamna timp
Esti lumina esti aroma din cafea
Mana-n mana, esti aici si estï a mea
A mea

Vezi şi http://bibliotecarul.blogspot.com/2012/01/trecut-un-de-cand-cristian-paturca-nu.html

La mulţi ani!

2011-12-31T15:06:00.002+02:00

(http://www.traditionalromanesc.ro/articol/articole/reportaje-interviuri/grigore-lese-colindui-bucurie_614.html)

Zilele libere din 2012

2011-12-28T12:57:00.003+02:00

Toată lumea să vaită că românii sunt puturoşi şi nu muncesc. Cu toate acestea, zilele libere nu prea au.

1 ianuarie - duminica
2 ianuarie - luni

15 aprilie - duminica - prima zi de Paste
16 aprilie - luni - a doua zi de Paste

1 Mai - marti

3 iunie - duminica - prima zi de Rusalii
4 iunie 2012 - luni - a doua zi de Rusalii

15 august - miercuri - Sfanta Maria

1 Decembrie - sambata

25 decembrie - marti - prima zi de Craciun
26 decembrie - miercuri - a doua zi de Craciun
(http://www.rtv.net/care-vor-fi-zilele-libere-in-2012_8677.html)

Posibil să mai apară un liber de sfântul Andrei, dar nimeni nu bagă mâna în foc. Trei din cele 11 sunt deja în weekend... ha ha ha!

George Enescu, Poema Română, Op 1

2011-12-27T12:51:00.002+02:00

LUCIAN GHIŞA: The Romanian symphonic poem is a genre to which a great length of the Romanian composers took a strong interest. This is due to the fact that it allows certain freedoms to the creators, from the point of view of the form, program, the orchestral apparatus and the structures.

Vizitează şi Politici filtrate de raţiune

Nicolae Iorga, Iisus

2011-12-26T21:15:00.001+02:00

Numai urări de bine de ziua naşterii Domnului Iisus

2011-12-24T17:32:00.002+02:00

(http://www.credo.ro/Nasterea-Domnului.php)

Alexandru Jidveianu

2011-12-18T12:42:00.002+02:00

L-am cunoscut pe când era la început de carieră... cu ocazia unui botez. Am vorbit câteva minute după ce a terminat de cântat. M-a impresionat cu faptul că este foarte modest, aproape ingenuu, deşi la vocea excelentă pe care o are ar putea fi o mare vedetă a muzicii ardeleneşti şi lăutăreşti. L-am întrebat dacă a scos deja un CD şi m-a privit cu tristeţe. În acel moment, dacă aş fi avut puterea, dacă aş fi lucrat în lumea muzicii... Mulţi ani am rămas cu gândul la el. Nu-i reţinusem nici măcar numele.

Revolution

2011-12-14T20:59:00.002+02:00

You say you want a revolution
Well, you know
Say you really need a clue
You tell me to end pollution
Well, you know
We don't want a Chevy Volt
And when you blame corporations
Remember where you left your IPhone at?
How'd you want your latte, tonight?
all right, all right

You say you ain't got real solutions
Well, you know
It'd be good to have a plan
You want the rich fair contributions
Well, you know
We're doing what we can
But when you want money
From people not your parents
All I can tell you jobs are what you want
How'd you want your latte, tonight?
all right, all right
Ah

ah, ah, ah, ah, ah...

You say you'll change the constitution
Well, you know
You really ought to read it first
You want to get free education
Well, you know
You better flee your parent's bed
But if you go carrying pictures of chairman Mao
You might get a date with Anita Dunn some day now
How'd you want your latte, tonight?
all right, all right
all right, all right, all right
all right, all right, all right

(http://thepeoplescube.com)

Cei cei au plecat nu sunt diferiţi de cei ce au rămas

2011-12-13T22:08:00.002+02:00

... doar că cei care au rămas sunt prea obişnuiţi ca să-i observăm.

Vă mai aduceţi aminte de domnul Brînză şi capodopera colosală a domniei sale în ceea ce priveşte diaspora? Cum ar suna asta pe chinezeşte?

În perioada Statelor Combatante din antichitatea Chinei, regele Ai Gong din statul Lu avea un slujbaş pe nume Tian Rao. Deşi acesta dădea dovadă de hărnicie şi simţ de răspundere, totuşi suveranul nu l-a băgat în seamă, şi timp de mai mulţi ani, nu i-a dat un post mai important.

Într-o zi, Tian Rao, ceru o audienţă la Ai Gong, şi-i spuse:

„Stăpâne, am venit în mod special să-mi iau rămas bun de la măria ta."

„Unde ai de gând să te duci?" îl întrebă regele pe Tian Rao.

„Am să mă duc foarte departe."

Nedumerit, regele mai întrebă:

„Ce vrei să spui prin aceasta?"

Tian Rao îi răspunse:

„Aţi văzut desigur un cocoş, măria ta."

Regele Ai Gong de Lu dădu din cap a "da".

Tian Rao continuă:

„Cocoşul, această pasăre ne pare obişnuită, de aceea nu-i acordăm o atenţie mai deosebită. De fapt, cocoşul are foarte multe calităţi. Are o înfăţişare falnică – cu creasta-i roşie, umblă totdeauna ţanţos, cu capul sus, nu se teme de nici o ameninţare fiind un adevărat viteaz. Dar, cocoşul are şi o eleganţă cavalerească şi afecţiune părintească. Când a găsit ceva bun de mîncare, nu o consumă singur, ci o împarte cu găina şi cu puii. Pe deasupra, deşi nimeni nu i-a dat nici o sarcină, el se trezeşte zilnic devreme, şi din propria iniţiativă, anunţă prin cântecu-i răsunător, crăpatul zorilor. Datorită cocoşului, mulţi oameni nu au întârziat în treburile lor."

„Dar ce vrei să explici prin aceasta?" mai întrebă regele.

Tian Rao continuă:

„Deşi cocoşul are atâtea calităţi şi merite, totuşi, omul îl trece cu vederea, mai mult, îl taie şi-l mănâncă după bunul lui plac. Din ce cauză? Cocoşul trăieşte în preajma omului, fiind o pasăre prea obişnuită. În schimb, cu totul alta e soarta cocorului. Omul îl respectă şi-l cântă în poezie. Îl lasă să vâneze, cum vrea el, peşti şi raci din bălţi, şi să distrugă semănături de pe ogoare, de parcă toate aceste privilegii îi revin de la sine înţeles. De ce oare? Motivul e cât se poate de simplu: cocorul este o pasăre rară, şi vine de departe …"

Traducere: Li Jiayu (http://romanian.cri.cn/272/2011/12/05/1s122869.htm)

Poate dacă ne-am fi purtat cu cei ce au plecat tot la fel de bine ca şi cei ce tot vin în ţara noastră de pe la FMI, Banca Mondială, ambasadele licuricilor la Bucureşti...

Fluierând prin memoria României

2011-12-13T13:30:00.002+02:00

Am văzut nişte fotografii minunate pe blogul Dalianei şi nu m-am îndurat să nu "fur" câteva pentru acasă.

(pentru mai mult, vizitaţi sursa, că nu am furat eu chiar tot, a mai rămas şi acolo, http://graphis-artwork.blogspot.com/2011/12/romania-winter-traditions-traditii.html)

Nostalgia naivitatii "vazuta" printr-un vocabular muzical (contemporan) neinocent. Dan DEDIU, Breaza, 2004

2011-12-12T12:41:00.000+02:00

Mălina Olinescu

2011-12-12T07:48:00.002+02:00

(http://knockknockeurosongs.blogspot.com/2010/12/malina-olinescu.html)

Mălina

Leonida Lari, încă un plecat

2011-12-11T12:58:00.002+02:00

(http://www.vipmagazin.md/proiect/Acum_XX_de_ani._Leonida_Lari-Iorga/)

DULCELE FOC

În spaţiu şi-n vreme,
Pe cînd scriu poeme
Şi muze invoc,
De mare arsură
Eu fac legătură
Cu dulcele foc.

Că merg prin mulţime,
Că nu merg cu nime,
Că stau într-un loc,
Ca-n vatră o pită
Sînt călătorită
De dulcele foc.

Iubite, spre mine,
Vezi, nu te aţine
Cu glume şi joc,
Că viaţa-mi nu ştie
Mai tandră stihie
Ca dulcele foc.

Eu tremur pe luturi,
Eu scad în ţesuturi,
Eu pierd în noroc,
Dar albă-s ca neaua
Şi clară ca steaua
Prin dulcele foc.

(http://www.vipmagazin.md/top-femei/99_Femei_ale_Moldovei/Leonida_Lari._Scriitoarea/)

Vă mai aduceţi aminte de Leonida Lari?Un om sensibil, uneori atât de subtil ancorat în realitate încât cei din jur o priveau cu suspiciune şi cu un zâmbet. De fapt noi suntem anormalii care nu înţeleg că lumea se continuă şi dincolo de unde noi nu o mai putem percepe.

Fulgerul e floarea de foc a stihiilor. El nu poate fi îmblînzit, el poate îmblînzi.
Cînd apare fulgerul, toţi se cuminţesc şi aşteaptă cu înfiorare cum va cădea.
Cînd se arată fulgerul, numai poetul rămîne, precum a fost, pentru că, oriunde ar cădea, totuna va trece printr-însul.
El poate chiar sa-i iasă în întîmpinare prin furtună, cu capul descoperit, să-i închine tainice epifanii, spre dezlegarea trăsnetelor cereşti şi a puhoaielor de apă.
Poetul nu se teme de fulger, pentru că el însuşi a fost fulgerat la naştere. De Apolo.
Cînd se arată fulgerul, poetul tresare ca de o multaşteptată eliberare prin natură. Şi se simte în puterea lui, şi lumea îi e mai puţin străină.
Ca să înţelegi caracterul fulgerului, gîndeşte-te la poet.
Şi invers.
Penibilă existenţă.
Fulgerătoare.

Leonida Lari

( Foto: Agerpres / Vitalie Călugăreanu http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/basarabenii-cereau-alfabet-latin-514637.htm)

România aşa cum mi-o amintesc din copilărie

2011-12-11T12:22:00.000+02:00

Harry Morgan s-a dus

2011-12-08T11:35:00.002+02:00

Tare îmi plăcea de domnia sa...

Dumnezeu să-l ierte!

Un mesaj de actualitate la Conferinţele "Mircea Vulcănescu”

2011-12-04T22:38:00.002+02:00

Teama de a fi patriot la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Invitatul următoarei ediţii a Conferinţelor „Mircea Vulcănescu” de marţi, 6 decembrie 2011, ora 18:00, de la Clubul Ţăranului, va fi scriitorul Varujan Vosganian care va vorbi despre Teama de a fi patriot.

Moderator:
Mihai Gheorghiu – cercetător MNŢR

Varujan Vosganian este doctor în economie, membru fondator al Societăţii Române de Economie, International Adviser al Centrului European de Studii Politice al Uniunii Europene, cu sediul la Bruxelles; membru al Young Politicians Club (Londra). În 2006-2007 a fost ministru al Economiei şi Comerţului, iar în 2007-2008 a fost ministru al Economiei şi Finanţelor. A participat la diverse reuniuni de specialitate organizate sub egida ONU, UE, CSCE şi a altor organisme economice internaţionale. Dintre lucrările publicate, menţionăm: Contradicţii ale tranziţiei la economia de piaţă (Editura Expert, 1994); Jurnal de front (articole economice, Editura Staff, 1994); Statuia Comandorului (proză, Editura Ararat, 1994, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Şamanul Albastru (poezii, Editura Ararat, 1994); Ochiul alb al reginei (poezii, Editura Cartea Româneasca, 2001); Iisus cu o mie de braţe (poezii, Editura Dacia, 2004); Cartea şoaptelor (Editura Polirom, 2009, Premiul „Cartea anului 2009” acordat de revista România literară).

Conferinţele „Mircea Vulcănescu” au menirea să constituie la MŢR un spaţiu al dialogului intelectual centrat pe teme ale ştiinţelor socio-umane, cu deosebire orientat spre tematica raportului între tradiţie şi modernitate în istoria şi devenirea culturii şi civilizaţiei româneşti a secolului XX şi a începutului de secol XXI. De asemenea, dialogul între cultură şi religie va fi privilegiat ca temă de reflecţie şi dezbatere.
Cultura română modernă s-a născut din apelul la modernitate şi s-a dezvoltat apoi în tensiunea polară dintre modernitate şi tradiţie. A fost această tensiune benefică, genuină, a dus la rezultate notabile, la o anumită identitate culturală sau nu? Mai este astăzi această tensiune reală, efectivă, mai există în cultura română un ferment al tradiţiei? Şi ce ar putea să însemne în contextul postmodernităţii, secularizant şi globalizant, apelul la tradiţie?
Vor fi abordate teme diverse de istoria culturii, a civilizaţiei, de istorie a constituirii disciplinelor socio-umane pe tărâm românesc, de istorie a instituţiilor culturale româneşti, teme ţinând de antropologie, etnologie, istoria religiilor, istoria ideilor. Se vor lansa întrebări şi se vor amorsa polemici, totul pentru a readuce la prezenţă cultura dialogului intelectual, dezbaterea de idei, polemica civilizată.
Punem acest ciclu de conferinţe sub numele şi semnul lui Mircea Vulcănescu pentru că el este figura emblematică a intelectualului român al secolului XX. Mircea Vulcănescu reprezintă la superlativ tipul intelectualului angajat şi implicat în viaţa cetăţii şi a poporului său, reprezintă de asemenea la superlativ tipul creştinului jertfelnic în luptă cu demonia veacului. Credem că Mircea Vulcănescu este omul exemplar al culturii române a veacului XX, alţii au opere mai închegate, opere încheiate, în schimb, el lasă moştenire această gândire mereu vie, fragmentară, centrată pe problemele cruciale, şi viaţa oferită ca jertfă aproapelui.
Nimic mai potrivit ca MŢR să devină organizatorul unor astfel de întâlniri care să se desfăşoare sub semnul moştenirii intelectuale a lui Mircea Vulcănescu. Dragostea absolută a lui M. Vulcănescu pentru civilizaţia tradiţională românească, încrederea sa în acest tip uman îl fac în mod necesar părtaş la aventura intelectuală a MŢR, aşa cum a iniţiat-o Horia Bernea. De altfel, textele sale au construit ele însele, alături de multe altele, viziunea pe care expunerea permanentă a MŢR s-a edificat. Onorăm astfel în Mircea Vulcănescu un precursor şi un model.

Dacă se duce cineva, să-mi dea şi mie de ştire, poate fac un update cu ceva material... Se anunţă interesant şi nu ştiu, din păcate, pe nimeni ce doreşte să se ducă.

20 de ani

2011-12-03T21:11:00.002+02:00

(http://ziare-online.info/2011/12/03/semnificatii-istorice-3-decembrie/)

Omul a depăşit condiţia de animal abia

atunci când în el a apărut ideea nemuririi,

care nu trebuie confundată nici cu

permanenţa speciei, nici cu concepţia

estetică a gloriei.

Petre Ţuţea

Dansuri chinezeşti

2011-12-02T17:36:00.002+02:00

Muzica uşor stranie, expresivitatea care ajunge până la amănuntul unei mişcări de deget, dansurile chinezeşti m-au fascinat de fiecare dată când am avut prilejul să văd aşa ceva. Astăzi cred că s-a mai pierdut ceva din caracterul ingenuu al creaţiilor populare, cu siguranţă însă că încă mai există o dragoste spre tradiţia culturală a imperiului, de pe vremea când comunismul nu rescria confucianismul. Interesant însă că anumite minorităţi au reuşit, prin izolare, să-şi păstreze nealterat portul, cântecele, dansurile. Câteva filme artistice, din păcate foarte puţine la număr, pe care am avut prilejul să le văd, au deschis pentru mine uşa unei lumii vechi, dar nu arhaice, nu învechite. Lumea oraşului, a automobilului, a televiziunii prin satelit... s-ar putea să distrugă şi aceste vechi relicve a civilizaţiei de acum un mileniu. Este deci bine să o conservăm măcar prin înregistrare pentru a nu uita de unde venim.

Regiunea Automonă Xinjiang - Uigură din China a fost supranumită din antichitate "ţinutul cântecului şi dansului". Minorităţile uigură, kazcă, kârgâză, tajikă, mongolă şi xibo care locuiesc în regiune sunt pricepute la cântec şi dans.

În regiunea Xinjiang, pot fi admirate de sărbători şi în timpul nunţilor, frumoase cântece şi dansuri tradiţionale. Chiar şi în zilele obişnuite, indiferent că sunt bătrâni şi copii, toţi ştiu să cânte la instrumente muzicale.

(poze de Zhang Lei http://romanian.cri.cn/301/2011/12/02/1s122802.htm)

Vladimir Cosma

2011-11-26T20:35:00.002+02:00

Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, Bucureşti) este un violonist, compozitor şi dirijor francez, născut la Bucureşti, România. Cariera sa internaţională este spectaculoasă. După ce câştigă primele sale premii la Conservatorul din Bucureşti, Vladimir Cosma ajunge în 1963 în Franţa, unde îşi continuă studiile cu Nadia Boulanger la Conservatorul Naţional din Paris. Pe lângă formaţia clasică, s-a simţit mereu atras de muzica de jazz, de muzica de film şi de toate formele muzicilor populare.

În paralel cu activitatea de compozitor Vladimir Cosma s-a consacrat şi dirijării şi rescrierii propriilor compoziţii muzicale pentru film, în scopul de a fi interpretate în afara sălilor de cinematograf, în cadrul concertelor de muzică simfonică. Dirijează mari orchestre simfonice în Franţa şi în străinătate. În anul 2009, a apărut la editura "Hors Collection" o carte de interviuri realizată de Vincent Perrot, intitulată "Vladimir Cosma comme au cinéma", şi de curând, o antologie discografică a compozitorilor pentru film, regrupând 91 de benzi originale integrale în două volume. În 2010, postul de televiziune France 3 i-a consacrat două seri difuzând concertul de la Teatrul Chatelet şi un film documentar intitulat "Vladimir Cosma Intime". Muzicianul a primit două premii Cézar pentru "Cea mai buna muzica de film": "Diva" (1982) si "Le Bal" (1984), apoi în 1986 şi 1991 premiul pentru "Cea mai buna muzica TV" şi alte diferite premii şi distincţii. Vladimir Cosma a obţinut numeroase Discuri de Aur şi Platină în întreaga lume: Franţa, Germania, Japonia, Anglia, Elveţia, Belgia, Italia, Olanda, Scandinavia, etc. Maestrul este Cavaler al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, Mare Ofiţer al Meritului Cultural Român şi Comandor al Ordinului “ Des Arts et des Lettres”.

(http://www.salutbucuresti.ro/comunicate_de_presa/concert_simfonic_extraordinar_vladimir_cosma_la_filarmonica_george_enescu!_95.html)

Pentru că anumiţi politicieni nu cunosc ce înseamnă un acatist...

2011-11-24T13:27:00.002+02:00

Cea de a IV-a ediţie a Expoziţiei internaţională de caligrafie din China

2011-11-24T12:47:00.003+02:00

Artă sau comunicare?

Cea de a IV-a ediţie a Expoziţiei internaţională de caligrafie din China a fost vernisată, recent, în oraşul Xiangyang, provincia Hubei.

Actuala ediţie cuprinde 160 de piese de caligrafie chinezeşti, nipone şi Sud - coreene. După vernisaj, o sută de caligrafii din cele trei state vor compune împreună o lucrare cu o lungime de 100 de metri. Expoziţia va cuprinde şi o serie de manifestări culturale.

Expoziţia este organizată sub egida Institutul de Caligrafie din cadrul Academiei Naţionale de Arte din China. Primele trei ediţii s-au desfăşurat la Beijing, Seul şi Nagoya (Japonia).
(http://romanian.cri.cn/341/2011/11/23/1s122526.htm)

Caligrafia din China, cu o istorie de mii de ani este o formă de exprimare artistică a caracterelor chinezeşti, fiind totodată şi un semnal al culturii chineze. Expoziţia internaţională de artă caligrafică modernă, ce a avut loc, recent, la Hangzhou, provincia Zhejian din estul Chinei, sub genericul „Caligrafia şi Noncaligrafia", a stârnit un mare interes din partea iubitorilor de caligrafie şi de arte moderne. Lucrările expuse la acest eveniment nu transmit, însă, forma de exprimare tradiţională cu pensulă, tuş, hârtie şi un vas mic de piatră pentru măcinat tuş solid, ci combină caligrafia cu artele moderne, cum ar fi pictură, dans şi artă de performanţă, ceea ce conferă caligrafiei tradiţionale noi sensuri şi îi dă noi valenţe şi extinderi.

Aceasta este a doua ediţie a unei expoziţii de acest gen, prima fiind organizată acum cinci ani. Pentru directorul Centrului de Cercetare a Caligrafiei Moderne din cadrul Academiei de Arte din China, Wang Dongling, aceşti cinci ani au însemnat mult mai mult, a fost o perioadă de cercetări şi de căutări. El se gândea tot timpul că va apărea o asemenea problemă:

„Un intelectual din trecut este învăţat de mic să scrie cu pensula. Şi toată viaţa scrie cu pensula, până la o vârstă înaintată. Iar acum folosim stilou sau pix, tinerii scriu chiar la calculator. De aceea, astăzi, caligrafia are un mediu de existenţă cu totul schimbat. Însă caligrafia este arta cea mai excelentă şi tradiţională din China. Cum poate ea să existe şi să se dezvolte în situaţia actuală?"

De la prima ediţie a expoziţiei „Caligrafia şi Noncaligrafia" unde au fost expuse lucrări de artă plană şi tridimensională, de sculptură, lucrări audio-vizuale şi chiar de concepţii, până la a doua ediţie a expoziţiei, care cuprinde şi elemente de vestimentaţie, dansuri, fotografii şi alte forme de artă, caligrafia din China a depăşit, deja, limitele impuse de materialele simple precum pensulă, tuş, hârtie şi vas mic de piatră pentru măcinat tuş solid, dar şi cele pentru forma simplă de exprimare doar prin caractere negre şterse pe hârtie albă.

La actuala ediţie a expoziţiei de caligrafie, coregraful din Taiwan, Lin Huaimin a venit cu dansul său modern, designerul vestimentar, Wu Haiyan le-a „îmbrăcat" pe manechine cu caligrafie. Wu Haiyan spune:

„De data aceasta am colaborat cu Wang Dongling. Am combinat caligrafia cu ţesut şi cu vestimentaţie, ceva asemănător artei de preformanţă."

Artele prezentate la această expoziţie au conferit caligrafiei, prin limbajul specific al fiecăreia, posibilităţi nelimitate. În epoca de astăzi, cu un înalt grad de imaginalizare şi globalizare, caligrafia chineză nu înseamnă numai arta de a scrie şi de a inscripţiona, ci de a avea un conţinut mai bogat în universul artei.

Wang Dongling şi-a învăţat studenţii de la Universitatea Minnesota din SUA, în perioada 1989 – 1992, caligrafie chineză, deşi aceştia nu ştiau deloc limba chineză. Această experienţă specială i-a dat inspiraţie în cercetarea acestei arte. El a spus:

„Unii prieteni străini nu cunosc caracterele chinezeşti, dar ei au talent la pictură. Atunci, pentru ei, caligrafia reprezintă pur şi simplu o artă. Eu am predat-o ca pe o artă. În opinia mea, caligrafia chineză este o artă cu conţinuturi bogate, unele din acestea putând fi acceptate şi absorbite de occidentali. Liniile în caligrafie sunt cele mai fine şi mai bogate din lume, având o puternică forţă de exprimare. Tocmai din acest motiv, aceste linii pot purta sentimentele autorului."

În opinia lui Wang Dongling, în caligrafia chineză nu trebuie subliniată prea mult specificaţia şi apartenenţa ei – aceea de a fi înţeleasă nu numai de către chinezi. El speră ca această artă să poată dialoga cu cea contemporană, să fie înţeleasă de tot mai mulţi oameni.

Experienţele multiple ale caligrafiei reprezintă provocări pentru această artă. De aceea este disputată controversat. Dar Wang Dongling spune că lui nu-i este teamă de observaţii. În primul rând, el consideră că criticile aduse caligrafiei moderne din punct de vedere tradiţional reprezintă încătuşarea concepţiilor deja existente. Şi apoi, inovaţie nu înseamnă respingerea tradiţiei, ci dimpotrivă, îi conferă tradiţiei o viaţă şi mai puternică. El a spus:

„La caligrafia tradiţională, unii sunt foarte buni, dar le lipseşte creativitatea. Este ceva stilizat. Expoziţia noastră „Caligrafia şi Noncaligrafia", precum şi centrul nostru de cercetare au menirea de a sparge această situaţie. Sunt permise cercetări şi experimentări. După mine, caligrafia chineză are un conţinut extrem de bogat. Se poate spune că, în arta mondială contemporană, aceasta reprezintă un teren fertil neatins."

Wang Dongling speră ca această artă tradiţională chineză să poată fi cunoscută şi apreciată de toată lumea, la fel ca şi artele marţiale, bucătăria şi Boxul Taiji din China.

(http://romanian.cri.cn/272/2011/11/23/1s122521.htm)

(http://www.orientaloutpost.com/popular-single-character-chinese-and-japanese-calligraphy.php)

(http://news.cultural-china.com/chinaWH/upload/11%28104%29.jpg)

Două fete frumoase şi talentate, DUO CELLO JAYA

2011-11-21T15:12:00.004+02:00

(http://www.facebook.com/photo.php?fbid=210318535676802&set=a.210318232343499.60880.118029441572379&type=3)

(http://www.facebook.com/photo.php?fbid=210318539010135&set=a.210318232343499.60880.118029441572379&type=3&theater)

(http://www.facebook.com/photo.php?fbid=210318545676801&set=a.210318232343499.60880.118029441572379&type=3)

(http://www.facebook.com/photo.php?fbid=210318542343468&set=a.210318232343499.60880.118029441572379&type=3)

(http://www.facebook.com/photo.php?fbid=210318549010134&set=a.210318232343499.60880.118029441572379&type=3)

(http://www.facebook.com/photo.php?fbid=210321409009848&set=a.210318232343499.60880.118029441572379&type=3)

(http://www.facebook.com/photo.php?fbid=210321405676515&set=a.210318232343499.60880.118029441572379&type=3)

Intuiesc întrebarea... Unde? Când?

Teatrul Masca

Miercuri, 23 noiembrie, ora 19.00

Recital la violoncel

DUO CELLO JAYA

- LA BIBLIOTECĂ -

(http://teatrulmasca.wordpress.com/2011/11/21/saptamana-aceasta-la-masca-10/)

Şi acum un mic moment de linişte cu cele două, Alexandra Potinga şi Ella Bokor.

Înspre pomenirea sa

2011-11-10T11:50:00.000+02:00

Un final de săptămână eveniment la Teatrul Masca

2011-11-10T08:42:00.002+02:00

(mai multe pe http://teatrulmasca.wordpress.com/2011/11/10/bun-venit-la-masca-anton-adasinsky-si-derevo/)

Anton Adasinsky

DEREVO open air actions

Sărbătoarea sacrificiului – Kurban Bayrami

2011-11-07T13:52:00.005+02:00

Poate că spiritul creştin ar trebui să recapete şi dimensiunea iniţială a credinţei, anume conştiinţa Vechiului Testament, astfel încât toate credinţele care îşi au fiinţa în Vechiul Testament să se concentreze pe faptul că au acelaşi Dumnezeu chiar dacă înţelesurile date de om Divinităţii diferă.

Avraam (sau Ibrahim după forma islamică), fiul lui Terah din Ur-ul Caldeei, descendent al lui Sem, este primul dintre cei patru patriarhi. Moise istoriseşte cum Dumnezeu i-a cerut lui Avraam să-i aducă jertfă unicul lui fiu. Avraam nu a stat pe gânduri, l-a luat pe Isaac şi a plecat spre vârful muntelui spre a împlini porunca.

Atunci când Allah a dorit să-l încerce şi i-a cerut sacrificiul suprem, să sacrifice pe unicul său fiu, Ibrahim s-a arătat dispus s-o facă, ca semn al devotamentului său faţă de Creator. Se spune că impresionat de credinţa lui Ibrahim, Allah l-a oprit în ultimul moment de la sacrificiul fiului său, în cea de-a 12-a lună a Calendarului Musulman şi s-a mulţumit doar cu sacrificarea unui berbec. Potrivit tradiţiei islamice, credincioşii au obligaţia ca în această perioadă să sacrifice un batal, o oaie sau o vită. Dacă sacrifică o ovină, aceasta trebuie să aibă cel puţin 6 luni şi să fie sănătoasă, în vreme ce bovinele nu trebuie să depăşească 2 ani. E foarte important ca sângele animalului să se scurgă în pământ, în gropi anume făcute şi nu să se împrăştie sau să fie călcat în picioare de cei care participă la sacrificare.

De sărbătoare musulmanii trebuie să se împace, se fie uniţi şi să se gândească la cei săraci, la cei flămânzi, la cei care au nevoie de ajutor.

Este sărbătoarea sacrificiului pentru Allah iar interpretarea poate merge spre o semnificaţie Crăciunului Islamic. După sacrificiul de la moschee, musulmanii merg la cimitir, unde imamul ţine o slujbă. Familiile de musulmani, în special cele înstărite, sunt obligate să taie un berbec în una din cele 4 zile cât durează Sărbătoarea Sacrificiului (sunt consideraţi înstăriţi musulmanii care posedă, ca avere, 92 de grame de aur ori 600 de grame de argint sau echivalentul lor în bani). Ritualul sacrificiului spune că animalele pot fi sacrificate pentru cel mult 7 persoane iar după ce împart carnea în 3 părţi egale, musulmanii trebuie să o dea vecinilor şi celor nevoiaşi dar să păstreze şi pentru familie (o treime). Carnea este direct fiartă, fără a fi spălată, iar oasele nu trebuie sfărâmate. Prima zi a acestei sărbători începe cu o slujbă specială la geamie, după care oamenii sacrifică animalele sau merg la cimitir pentru a-şi cinsti morţii. În acelaşi timp, femeile prepară bucatele tradiţionale, în vreme ce copiii merg cu colindul (din repertoriul de colinde care circulă în Dobrogea cu această ocazie sunt Căpriţa, Cântecul, Sacul, etc.; tradiţia aceasta a fost transmisă din generaţie în generaţie, de cele mai multe ori pe cale orală). Sărbătoarea sacrificiului este marcată de musulmanii din întreaga lume şi prin tradiţionalul pelerinaj la Mecca şi Medina – pe care fiecare musulman este dator să-l facă o dată în viaţă, cel puţin. Mai multe vezi pe http://www.calendarintercultural.ro/agenda.php?detalii=197&eventdate=1228687200

Vechiul Testament spune aşa în Facerea (Geneza):

Capitolul 22

1.	După acestea, Dumnezeu a încercat pe Avraam şi i-a zis: "Avraame, Avraame!" Iar el a răspuns: "Iată-mă!"
2.	Şi Dumnezeu i-a zis: "Ia pe fiul tău, pe Isaac, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, şi du-te în pământul Moria şi adu-l acolo ardere de tot pe un munte, pe care ţi-l voi arăta Eu!"
3.	Sculându-se deci Avraam dis-de-dimineaţă, a pus samarul pe asinul său şi a luat cu sine două slugi şi pe Isaac, fiul său; şi tăind lemne pentru jertfă, s-a ridicat şi a plecat la locul despre care-i grăise Dumnezeu.
4.	Iar a treia zi, ridicându-şi Avraam ochii, a văzut în depărtare locul acela.
5.	Atunci a zis Avraam slugilor sale: "Rămâneţi aici cu asinul, iar eu şi copilul ne ducem până acolo şi, închinându-ne, ne vom întoarce la voi".
6.	Luând deci Avraam lemnele cele pentru jertfă, le-a pus pe umerii lui Isaac, fiul său; iar el a luat în mâini focul şi cuţitul şi s-au dus amândoi împreună.
7.	Atunci a grăit Isaac lui Avraam, tatăl său, şi a zis: "Tată!" Iar acesta a răspuns: "Ce este, fiul meu?" Zis-a Isaac: "Iată, foc şi lemne avem; dar unde este oaia pentru jertfă?"
8.	Avraam însă a răspuns: "Fiul meu, va îngriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale!" Şi s-au dus mai departe amândoi împreună.
9.	Iar dacă au ajuns la locul, de care-i grăise Dumnezeu, a ridicat Avraam acolo jertfelnic, a aşezat lemnele pe el şi, legând pe Isaac, fiul său, l-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor.
10.	Apoi şi-a întins Avraam mâna şi a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său.
11.	Atunci îngerul Domnului a strigat către el din cer şi a zis: "Avraame, Avraame!" Răspuns-a acesta: "Iată-mă!"
12.	Iar îngerul a zis: "Să nu-ţi ridici mâna asupra copilului, nici să-i faci vreun rău, căci acum cunosc că te temi de Dumnezeu şi pentru mine n-ai cruţat nici pe singurul fiu al tău".
13.	Şi ridicându-şi Avraam ochii, a privit, şi iată la spate un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş. Şi ducându-se, Avraam a luat berbecul şi l-a adus jertfă în locul lui Isaac, fiul său.
14.	Avraam a numit locul acela Iahve-ire, adică, Dumnezeu poartă de grijă şi de aceea se zice astăzi: "În munte Domnul Se arată".
15.	Şi a strigat a doua oară îngerul Domnului din cer către Avraam şi a zis:
16.	"Juratu-M-am pe Mine însumi, zice Domnul, că de vreme ce ai făcut aceasta şi n-ai cruţat nici pe singurul tău fiu, pentru Mine,
17.	De aceea te voi binecuvânta cu binecuvântarea Mea şi voi înmulţi foarte neamul tău, ca să fie ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării şi va stăpâni neamul tău cetăţile duşmanilor săi;
18.	Şi se vor binecuvânta prin neamul tău toate popoarele pământului, pentru că ai ascultat glasul Meu".

Şi în România există această sărbătoare, 30 de mii de persoane o sărbătoresc în judeţul Constanţa. În total, în România sunt aproximativ 70 de mii de musulmani.

Şeful Cultului Musulman din România, muftiul Muurat Iusuf, a declarat că Sărbătoarea Sacrificiului este un eveniment religios comemorativ, în religia islamică, ce are loc la finalul pelerinajului anual, organizat la locurile sfinte din Arabia Saudită, de la Mecca.

''Pelerinajul, ce se desfăşoară după un ritual strict, reiterează pelerinajul iniţiatic al Profetului Mohammed, în primul mileniu creştin, la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, Valea Mina, pe Muntele Arafat, dealul Muzdalifa şi Medina, la care participă anual circa trei milioane de pelerini, dar şi puterea sacrificiului pentru credinţa în Creator, probată de Profetul Ibrahim'', a precizat muftiul.

Sărbătoarea Sacrificiului comemorează, la sfârşitul pelerinajului, gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu şi adoraţia lui Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate.

''Pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Allah, văzându-i hotărârea şi nestinsa credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel că lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului, ceremonie ce reconfirmă anual credinţa în Allah'', a adăugat şeful Cultului Musulamn, Muurat Iusuf.

muftiul Muurat Iusuf

'Meniul pentru Bayram se prepară cu o zi înainte, fiind alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi tradiţionalele baclavale (în formă de triunghi sau pătrate) rulouri însiropate cu miere - sarailii. În ajunul sărbătorii, gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii, aşternând cele mai bune coverturi, covoare şi alte ţesături decorative, lucrate de mână din fire aurii şi de mătase'', a precizat muftiul Muurat.

De asemenea, potrivit tradiţiei, familiile reunite vizitează, în prima zi a sărbătorii, mormintele rudelor sau ale celor dragi şi fac rugăciuni în casele celor decedaţi, iar după-amiază, la masa tradiţională de Kurban Bayram, se fac urări între membrii familiei, se aduc omagii persoanelor în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri şi bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune, suc.
(http://www.evz.ro/detalii/stiri/sarbatoarea-sacrificiului-sarbatorita-de-musulmani-cu-sacrificii-si-baclavale-952772.html)

(Pelerinii musulmani se roagă pe Muntele Mercy din afara oraşului Mecca. Foto: Reuters. http://www.romania-actualitati.ro/rrapages/view/34924)

(http://www.hindustantimes.com/photos-news/Photos-India/eidaladhamonday/Article4-765887.aspx)

Şi musulmanii din China petrec de sărbătoarea Eid al-Adha, sărbătoarea fiind specifică musulmanilor de etnii hui, kirgiz, kazah, dar şi altor minorităţi islamice din China. Populaţia musulmană din Regiunea Autonomă Xinjiang-Uigură, Regiunea Autonomă Ningxia-Hui şi din provincia Qinghai a petrecut această sărbătoare tradiţională, participând la ceremonia rituală dedicată acestei zile, dar şi prin vizite la rude şi prieteni, pentru a servi bucate alese speciale.

(http://romanian.cri.cn/341/2011/11/07/1s122081.htm)

O raţiune după moarte

2011-11-05T16:31:00.001+02:00

(http://www.flacaraluiadrianpaunescu.ro/articole.php?id=146)

Căruciorul cu rotile

America nu se dezminte.
Ea, tocmai în aceste zile,
Ne mai trimite-un preşedinte,
În căruciorul cu rotile.

Prin orizonturi numai ţinte,
În voie mişună reptile,
Şi iarăşi e-un fior fierbinte
În graniţele inutile.

Din lacrimile fostei mile,
Mai strigă ruşii: înainte!
De Yalta tragicelor file,
Ne-aducem iarăşi, toţi, aminte.

Şi, sub căruţul cu rotile,
Se scoală morţii din morminte.

Ziua Unitatii Nationale a Rusiei

2011-11-04T16:25:00.003+02:00

De ziua unităţii naţionale a Rusiei, preşedintele Dmitri Medvedev şi premierul Vladimir Putin au depus o coroană de flori la monumentul lui Minin şi Pozharsky în Nizhny Novgorod.

Monumentul situat în Piaţa Unităţii Naţionale este o replică la scară redusă a monumentului cu acelaşi nume executat de Martos Ivan de la Moscova.

(http://premier.gov.ru/eng/events/news/16963/)

Prim-ministrul Vladimir Putin a participat la o recepţie de gală pentru a sărbători Ziua Unităţii Naţionale, în timpul căreia preşedintele Dmitri Medvedev conferă distincţii de stat

(http://premier.gov.ru/eng/events/news/16964/)

Peste 5.000 de politisti vor asigura ordinea la Moscova vineri, 4 noiembrie, în timpul ceremoniilor organizate cu ocazia Zilei Unitatii Nationale, a declarat un purtator de cuvânt al fortelor de ordine. Rusia va marca aceasta zi prin manifestatii pro-Kremlin, nationaliste sau ale opozitiei, dintre care 18 evenimente publice autorizate numai în capitala, relateaza RIA Novosti.
“Un centru operational va fi stabilit (la Moscova – n.r.) pentru a asigura siguranta si ordinea publica. Peste 5.000 de ofiteri de politie vorhttp://www.blogger.com/img/blank.gif fi desfasurati în capitala”, a declarat oficialul.
Circa 10.000 de activisti si sustinatori ai partidului de la guvernare Rusia Unita se vor strânge pe Poklonnaia Gora pentru un miting si un concert. Nationalistii vor marca Ziua Unitatii Nationale prin marsul lor traditional, în sud-estul Moscovei, si vor organiza o manifestatie la Monumentul soldatului necunoscut. Circa 3.000 de sustinatori ai Partidului Liberal-Democratic din Rusia (LDPR) se vor strânge în piata Puskin, din centrul Moscovei, pentru a lansa un apel la unitate si a protesta fata de coruptie.
Ziua Unitatii Nationale a fost decretata de Kremlin în 2005, înlocuind sarbatoarea comunista 7 noiembrie, care marca revolutia bolsevica din 1912. Ziua de 4 noiembrie a fost aleasa pentru a sarbatori eliberarea Rusiei de invadatorii polonezi, în 1612.
(http://www.radio-resita.ro/ziua-unitatii-nationale-sarbatorita-in-rusia)

Ne este frică de durere mai mult decât de moarte

2011-11-04T08:46:00.000+02:00

"Periferic" a ajuns în China

2011-10-26T13:30:00.002+03:00

(http://www.cinemarx.ro/stiri-cinema/periferic-distins-cu-marele-premiu-al-festivalului-de-la-vilnius/)

Regia: Bogdan George Apetri
Distributie: Ana Ularu, Andi Vasluianu, Mimi Brănescu, Timotei Duma, Ioana Flora, Ion Sapdaru, Ingrid Bişu
Scenariu: Tudor Voican si Bogdan George Apetri

Lungmetrajul "Periferic", în regia lui Bogdan George Apetri (foto), va fi prezentat la cea de-a patra ediţie a First Film Festival din China, cu sprijinul Ambasadei României la Beijing şi a Institutului Cultural Român.
Regizorul Bogdan George Apetri va fi prezent la cele trei proiecţii ale filmului "Periferic", programate pentru 30 octombrie (Beijing Foreign Studies University), 1 noiembrie (Guangxi University Nanning) şi 3 noiembrie (Shandong Normal University Jinan). Participarea regizorului George Bogdan Apetri la First Film Festival este sprijinită de Institutul Cultural Român.
Periferic a avut premiera mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Locarno, în cadrul căruia Ana Ularu a primit Prix Boccalino de la Presse – premiul criticii elveţiene pentru cea mai bună actriţă. Filmul a mai primit premiul special al juriului pentru scenariu şi premiul FIPRESCI la Festivalul de Film de la Varşovia, precum şi Premiul FIPRESCI la Festivalul Internaţional de la Viena.

Festivalul, dedicat regizorilor debutanţi, se desfăşoară în perioada 26 octombrie – 9 noiembrie 2011 în cinci oraşe. Cele 50 de debuturi regizorale cuprinse în program vor fi proiectate în universităţile din Beijing, Shanghai, Tianjin, Nanning şi Jinan.

(http://romanian.cri.cn/341/2011/10/26/1s121707.htm)

Liviu Ciulei a tras ultimul tur de manivelă la filmul vieţii sale

2011-10-25T15:45:00.002+03:00

(Dragos Savu/Mediafax Foto http://www.mediafax.ro/cultura-media/regizorul-liviu-ciulei-a-murit-8900732)

Dumnezeu să te ierte, Liviule!

Fotografii ale "Chinei în culori" marca Shen Jing

2011-10-20T12:09:00.002+03:00

(http://romanian.cri.cn/301/2011/10/13/1s121349.htm)
Rainbow - Rainbow Eyes

Asculta mai multe audio diverse

Concursul internaţional de vioară din China

2011-10-13T10:04:00.002+03:00

Primele trei premii sunt de 50, 30 şi 20 de mii de dolari, sume din care poţi să trăieşti onorabil un an întreg...

Cea de-a 3-a ediţie a Concursului Internaţional de Vioară din China a fost inaugurată, marţi, în oraşul chinez Qingdao.
La concursul care va dura 13 zile, participă 39 de violonişti din 12 ţări şi regiuni ale lumii. Juriul este alcătuit din 11 muzicieni din opt ţări, specializaţi în vioară, violă, violoncel, pian, compoziţie muzicală şi dirijori.
(http://romanian.cri.cn/341/2011/10/12/1s121308.htm)

Concursul este în trei runde:

The First Round (not more than 30 minutes)
1. Bach: Sonatas or Partitas for solo violin (any two contrasted movement within the same sonata or partita)
2. Paganini: One of the 24 Caprices
3. Mozart: A movement of Violin Concerto from No.3, No.4 and No. 5 (with piano accompaniment, cadenza at competitor's choice)

The Second Round (not more than 45 minutes)
1. A complete Sonata for Violin and Piano by the following composers:
Beethoven (except No. 9); Brahms, Fauré (No.1 in A major, Op.13); Franck, Grieg (No.2 in G major Op. 13); Prokofiev (No.2 in D major Op. 94); Saint-Saëns (No.1 in D minor Op. 75); R. Schumann (No.1 in A minor Op. 105); R. Strauss Op. 18.
2. A virtuoso piece from the following composers:
Bazzini, Hubay, Paganini, Ravel, Saint-Saëns, Sarasate, Szymanowski, Waxman, Wieniawski, or Solo Sonata by Ysaÿe, Bartók.
3. A piece from competitor’s home country. The full score should be submitted to the Organizing Committee with the Application Form.

The Final
1. Butterfly Lovers Violin Concerto (edition downloaded from the competition official website)
2. One concerto by any of the following composers (in alphabetical order):
Bartók No. 2, Beethoven, Brahms, Bruch No.1 Dvorak Glazunov, Lalo, Mendelssohn e Minor, Paganini No.1 Prokofiev No.2, Shostakovich No. 1, Sibelius, Saint-Saëns No.3, Tchaikovsky, Vieuxtemps No.5 Wieniawski No.1
(http://www.qdviolin.cn/en/MatchInfo/MatchInfo.aspx?id=2)

Premieră: Teatrul Masca - Comedia Erorilor

2011-10-02T22:13:00.002+03:00

(http://teatrulmasca.wordpress.com/2011/10/02/comedia-erorilor-instantanee-de-la-premiera/)

Mai e o veste...

ȘTIM! Știm că nu toți dintre voi vedeți școala ca pe un punct de plecare spre Mall! Știm că nu toți dintre voi confundați Anatomia cu Biologia, și schița Domnul Goe cu romanul Ion! Știm că nu toți dintre voi îi citiți pe clasici pe iPad și că pentru unii dintre voi noțiunea de teme nu este echivalentă cu listă de cumpărături! Știm că pentru unii dintre voi banca cea mai des vizitată este aceea de pe rândul de la fereastră și nu aceea care emite carduri…

Și pentru că știm toate acestea vă oferim…ceva! Vino la noi la sfârșitul semestrului cu carnetul de elev pentru liceu, dovedește-ne că ai media generală peste 9.50 (cu ştampila, cu foto etc. deh! ca la şcoala!) și îți oferim 6 bilete pentru oricare dintre spectacolele din sala ale Teatrului Masca. Vorba ceea…pentru că meriți

(http://teatrulmasca.wordpress.com/2011/09/29/carnet-de-elev-la-masca/)

Descântec de Ploaie

2011-09-23T14:11:00.001+03:00

Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă,
Îmi place să le rup firele şi să umblu cu ele în dinţi,
Să ameţească, privindu-mă astfel, bărbaţii.
Ştiu că-i urât să spui "Sunt cea mai frumoasă femeie",
E urât şi poate nici nu e adevărat,
Dar lasă-mă atunci când plouă,
Numai atunci când plouă,
Să rostesc magica formulă "Sunt cea mai frumoasă femeie".
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Eşti departe plecat şi eu te aştept,
Şi tu ştii că te-aştept,
Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să aştept
Şi totuşi aştept.
E-n aer miros de dragoste viu,
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poţi să te-ndrăgosteşti fulgerător,
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi,
Şi eu te aştept.
Doar tu ştii -
Iubesc ploile,
Iubesc cu patimă ploile, înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei...

(Descântec de ploaie - Ana Blandiana )

Concert dedicat Zilei Nationale a Republicii Armenia – 20 de ani de la Independenta Armeniei

2011-09-22T14:35:00.002+03:00

În cinstea celor 20 de ani scurşi de la Independenţa Armeniei, Miercuri 28 septembrie ora 18.30 la Ateneul Roman are loc partea a II-a a recitalului Harry Tavitian (pian) "Improvizaţii pe teme armeneşti tradiţionale şi religioase". Recitalul va dura in jur de 45 de minute. Intrarea liberă. Tichetele cu locurile vor fi inmanate la intrare. Programul integral al concertului, pe blog: http://harrytavitian.wordpress.com/2011/09/19/recital-harry-tavitian-la-ateneul-roman-20-de-ani-de-la-independenta-armeniei/

(http://www.cssp.ro/state/armenia/)

Erorile există, să facem o comedie din ele

2011-09-21T09:55:00.003+03:00

Actorul-regizor Mihai Mălaimare ne pregăteşte o nouă surpriză la teatrul masca.

Comedia Erorilor este un incredibil teritoriu al ÎNCURCĂTURII, aproape fiecare scenă este o întâlnire ratată pentru că partenerii se confundă între ei, fiecare crede că vorbește cu cine trebuie și o face, de fapt, cu cine nici nu gândește.

Mai înțelept Dromio se crucește dar se lasă în voia soartei, Ducele se jură că este treaz și că absolut toți cei din jur sunt fie beți fie drogați cu mătrăgună, eroii par a trece cu nonșalanță prin ziduri, toată lumea se dă de ceasul morții ca să înțeleagă misterul, singura bucătăreasă grasă, victimă și ea a încurcăturii nu-și face mari probleme, o aluniță mai sus sau mai jos, mai la stânga sau mai la dreapta nu are prea mare importanță față de culinara dumisale iubire , erorile vin una după alta spre hazul lumii și a celor care le sunt victime, comedia se naște din chiar încurcăturile care se petrec cu nemiluita.

Cel care asistă la cavalcada aceasta nebună nici nu poate să râdă prea mult, nu are timp, va fi el însuși din când în când victima încurcăturilor și probabil, multă vreme după ce se va fi întors acasă, încă se va întreba daca el a fost spectator sau s-a aflat în chiar inima unei încurcături fabuloase

DISTRIBUȚIA

SOLINUS, ducele Efesului …………………………..Cosmin Creţu

AEGEON, un negustor din Siracuza ………………….Sorin Dinculescu

ANTIPHOLUS, din Efes ……………………………..Valentin Mihalache

ANTIPHOLUS, din Siracuza………………………….Valentin Mihalache

DROMIO, din Efes ……………………………………Aurel Sandu

DROMIO, din Siracuza……………………………......Aurel Sandu

BALTAZAR, un negustor ……………………………Răzvan Teodorescu

ANGELO, un giuvaergiu…………………………….Cosmin Şofron

PINCH, învăţător şi vraci ……………………………..Nicolae Pungă

EMILIA,soţia lui Aegeon, stareţă la Efes …………….Anamaria Pîslaru

ADRIANA,soţia lui Antipholus din Efes………………Dora Iftode

LUCIANA, sora ei ………………………………........Alina Crăiţă

O CURTEZANĂ…………………………….............Ana Sivu-Daponte

LUCE, slujitoarea Adrianei ……………....... Adriana Bordeanu/ Grațiela Bădescu

UN OFIȚER …………………………………...........Adrian Ţofei

BUCĂTĂREASA ……………………………..........Sebastian Ghiță

CALIMACHE ,un călugar ………………….............Andrei Drăgulescu

CORUL ………………………………………...........Emilia Manea, Grațiela Bădescu,Iulia Dumitru, Andreea Cauc , Oana Dragnea, Cristi Neacșu, Eugen Fetescu, Mihai Hurduc, Antonio Tadeus, Adriana Bordeanu

REALIZATORI

Regia: Mihai Mălaimare

Asit. Regie: Anamaria Pislaru, Dora Iftode

Muzica: Răzvan Diaconu

Instrumente : Lucian Maxim

Scenografia: Puiu Antemir

Costume: Unda Pop

Acrobație: Ionuţ Corlaci

Lupte Scenice: Ion Albu
(http://masca.ro/site/index.php?option=com_content&task=view&id=206&Itemid=49)

Mai multe pe: http://teatrulmasca.wordpress.com/2011/09/20/prima-comedie-shakespeariena-care-a-fost-jucata-pe-scena/

(http://teatrulmasca.wordpress.com/2011/09/23/in-comedia-erorilor-toata-lumea-bere/)

Artişti pe Picioroange

2011-09-16T13:03:00.002+03:00

În acest weekend, între orele 5 şi 8 după amiaza, în Piaţa Arthur Verona, vă puteţi întâlni pe stradă cu Teatrul Masca.

(http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/09/masca-315x177.jpg)

Recunosc că nu prea ştiu unde este strada pictor Arthur Verona, aşa că am dat un Google...

Teatrul Masca surprinde mereu. Chiar dacă nu ştim dinainte cum va fi exact spectacolul, cu siguranţă că cei mici vor fi încântaţi de o astfel de întâlnire.

Programul complet al evenimentelor...

Vineri, 16 septembrie

Parcul Herastrau
10.00-21.00 Târgul Meşteşugarilor
10.00 – 21.00 Târgul Editurilor de Carte
11.00 – 19.00 Expozitie internationala „Art for peace”
11.00 – 19.00 Expozitii de Pictura, Grafica
17.00 – 20.00 Plimbari cu Trasuri
17.00 – 21.00 Program Artistic
17:00 – 17:35 Ansamblul „Mugurel de Prahova” din Ploieşti;
17:35 – 18:10 Ansamblul „Doina Dunarii” din Giurgiu;
18:10 – 19:00 Ansamblul „tara Vrancei” din Focşani;
19:00 – 20:00 Ansamblul „Burnasul” din Alexandria;
20:00 - 21:00 Petre Geambaşu Band (cu Doina Spataru, Elena Niciu şi Ana Maria Mirica)
16.30 – 20.00 Parada Târgovetilor
20.00 – 22.00 Cinematograf in aer liber

Piata Arthur Verona
10.00 – 20.00 Bacanie Româneasca
17.00 – 20.00 Teatrul Masca – Artişti pe picioroange
18.00 Expozitie de fotografie „Invisible Bucharest”

Centrul Istoric (str. Lipscani, Smardan, Sf Dumitru, Franceza, Stravopoleos)
12.00 The Baad Mutha Funkas (Spectacol itinerant)
12.30 The Flying Buttresses (teatru de strada)
13.15 The Baad Mutha Funkas (Spectacol itinerant)
14.00 The Flying Buttresses (teatru de strada)
18.00 Who’s Hair Dares
20.30 Duchamp Pilot (Concert live)
23.00 Noaptea alba a Filmului Românesc
Tot vineri, la ora 19.00, se va inaugura noua sala a Opereii Comice pentru Copii (Calea Giulesti nr.16) cu spectacolul „Copiii si magia muzicii”. Intrarea este gratuita.

Sambata, 17 septembrie

Parcul Herastrau
10.00 – 21.00 Targul Meşteşugarilor
10.00 – 21.00 Târgul Editurilor de Carte
11.00 – 19.00 Expozitie internationala „Art for peace”
11.00 – 19.00 Expozitii de Pictura, Grafica
15.30 – 16.30 Reprezentatii stradale ale fanfarelor
Fanfara Municipala din Slobozia;
Fanfara „Angely’s” din Bucureşti;
Fanfara „Valahia” din Giurgiu;
Fanfara „Argeşul” din Piteşti.
16.30 – 21.00 Program Artistic
16:30 - 17:20 Silviu Biriş şi Taraful „Cleante”;
17:20 – 18:00 Elena Gheorghe;
18:00 – 18:45 Pepe;
18:45 – 19:20 Delia;
19:20 – 20:10 Trupa Provincialii;
20:10 – 21:00 Directia 5.
17.00 – 20.00 Plimbari cu Trasuri
16.30 – 20.00 Parada Târgovetilor
20.00 – 22.00 Cinematograf in aer liber

Piata Arthur Verona
10.00 – 20.00 Bacanie Româneasca
17.00 – 20.00 teatrul Masca – Artişti pe picioroange
18.00 Expozitie de fotografie „Invisible Bucharest”

Centrul Istoric (str. Lipscani, Smardan, Sf Dumitru, Franceza, Stravopoleos)
12.00 – 14.00 Reprezentatii stradale ale fanfarelor
12.00 Fahrenheit (Spectacol interactiv)
12.30 The Flying Buttresses (teatru de strada)
13.15 Fahrenheit (Spectacol interactiv)
14.00 The Flying Buttresses (teatru de strada)
15.00 Callejeras (Flamenco)
18.00 Who’s Hair Dares
20.45 Duchamp Pilot (Concert live)
19.00 - Gala Folk You – (str. Franceza). Vor urca pe scena Emeric Set, Florin Chilian, Nicu Alifantis, Vama, Alina Manole Band, Mircea Vintila, Taxi, Mircea Baniciu, Zdob si Zdub)

Piata Constitutieii
20.30 – 22.00 Concert extraordinar
Vor urca pe scena peste o suta de artisti, intr-o combinatie intre muzica clasica si muzica pop.
Participa: Orchestra Nationala Radio, dirijor Tiberiu Soare, Big Band-ul Radio, dirijor Ionel Tudor, Corul Festivalului, Spoprana Valentina Nafornita, Tenorul Marius Manea,
Directia 5, Monica Anghel, Cornel Ilie si Lora. Invitatul special al concertului este BOGDAN OTA, tanarul pianist roman care a cucerit Norvegia dupa emisiunea „Norske talente”.

Duminica, 18 septembrie

Parcul Herastrau
10.00 – 21.00 Targul Meşteşugarilor
10.00 – 21.00 Târgul Editurilor de Carte
11.00 – 19.00 Expozitie internationala „Art for peace”
11.00 – 19.00 Expozitii de Pictura, Grafica
15.00 – 16.00 Bataia cu flori
16.00 – 21.00 Program Artistic
16:00 – 16:20 Minoritatea italiana din Iaşi, Ans. „Siamo di nuovo insieme”;
16:20 – 16:40 Minoritatea ruşi/lipoveni din Tulcea, Ans. „Molodti”;
16:40 – 17:00 Minoritatea germana din Braşov, Ans. „Korona”;
17:00 - 17:15 Minoritatea tatara turco-musulmana, Ans. Yildilzlar” din Constanta cu Chiamiran Chivu;
17:15 – 17:30 Comunitatea aromânilor din Bucureşti, Ans. „Pilisterlu”;
17:30 – 17:45 Minoritatea greaca din Bucureşti, Ans. „Ellas”;
17:45 – 18:00 Minoritatea ucraineana, Ans. „Zorea” din Bucureşti;
18:00 – 18:15 Comunitatea evreiasca, Grupul de dansuri israeliene „Hora” din Bucureşti;
18:15 – 19:00 Ansamblul „Dor Transilvan” din Cluj cu Marioara Man Gheorghe;
19:00 - 20:30 Orchestra Nationala de Folclor „Valahia” din Bucureşti cu Andreea Cristina Haisan, Lavinia Goste, Mioara Velicu.
16.30 – 20.00 Parada Târgovetilor
17.00 – 20.00 Plimbari cu Trasuri
20.00 – 22.00 Cinematograf in aer liber

Piata Arthur Verona
10.00 – 20.00 Bacanie Româneasca
17.00 – 20.00 Teatrul Masca – Artişti pe picioroange
18.00 Expozitie de fotografie „Invisible Bucharest

Centrul Istoric (str. Lipscani, Smardan, Sf Dumitru, Franceza, Stravopoleos)
12.00 The Jacks of Frost (Spectacol de strada)
12.30 Callejeras (Flamenco)
13.15 The Jacks of Frost (Spectacol de strada)
14.15 The Flying Buttresses (teatru de strada)
19.00 Callejeras (Flamenco)
19.45 The Flying Buttresses (teatru de strada)
20.30 Callejeras (Flamenco)
19.00 - Gala Folk You .Vor urca pe scena Emeric Set, Florin Chilian, Nicu Alifantis, Vama, Alina Manole Band, Mircea Vintila, Taxi, Mircea Baniciu, Zdob si Zdub)

Piata Constitutieii
16.00 – 17.00 Moment DJ Adrian Şaguna Bucureşti FM si Zumba Dance
17.00 – 20.00 Parada Elevilor şi Concert (Alex Velea, Andreea Banica, Andreea Balan si Connect-R)
20.30 – 21.30 „Piata ingerilor” -Spectacol inedit adus din Franta de Compania de teatru de strada Les Studios de Cirque
Tot duminica, in Parcul Tineretului, de la ora 17,30, va avea loc un spectacol de echitatie. Cinci cai ai Clubului de Echitatie Equestria, indrumati de o echipa de cascadori profesionisti, prezinta timp de 30 de minute un show ecvestru.

In plus, in cele trei zile, Primaria Capitalei va oferi plimbari gratuite cu vaporasul pe lacurile Herastrau si Floreasca. De asemenea, toate teatrele din subordinea Primariei Capitalei vor oferi in perioada 16-18 septembrie, spectacole gratuite tuturor iubitorilor de teatru. Intrarea in incinte se va face in limita locurilor disponibile. Ca in fiecare an, Arcul de Trium isi deschide portile, cei interesati avnd posibilitatea sa-l viziteze gratuit.
Si pentru ca de la Zilele Bucurestiului nu ar putea lipsi unul dintre simbolurile Capitalei, Arcul de Triumf - Primaria Capitalei invita toti doritorii sa viziteze gratuit acest obiectiv. Astfel, sambata, 17 septembrie 2011, intre orele 16,00-22,00 si duminica, 18 septembrie 2011, intre orele 14,00-18,00, se poate vizita terasa Arcului de Triumf si cele patru expozitii permanente: „Marea Unire de la 1918”, „Heraldica marilor familii boieresti ale Bucureştilor”, „Marele razboi al reintregirii neamului, Arcul de Triumf”.

Sursa : http://life.hotnews.ro/stiri-prin_oras-10135201-bataie-flori-concerte-spectacole-gratuite-acest-weekend-zilele-bucurestiului.htm

Muzeul Antipa a ajuns la momentul tăierii de panglică

2011-09-15T22:25:00.002+03:00

Am scris mai de mult timp despre restaurarea Muzeului Antipa.

Muzeul Antipa îşi închide, pentru o perioadă, porţile

Pentru lucrările de proiectare ale noilor expoziţii permanente, Ministerul Culturii a alocat suma de 600.000 de euro, a precizat Stănescu. Acesta a adăugat că lucrările vor fi finanţate integral de minister.
Totodată, vor fi efectuate lucrări vizând consolidarea, restaurarea şi îmbunătăţirea funcţionalităţii clădirii, în valoare de circa 600.000 de euro, prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), instituţie din cadrul Ministerului Culturii.

Reabilitarea sediului Muzeului Antipa este inclusă în programul "Reabilitarea Monumentelor Istorice din România", desfăşurat de UMP şi finanţat printr-un împrumut de circa 200 de milioane de euro, acordat Guvernului României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

Secretarul general al Ministerului Culturii, Virgil Niţulescu, a spus, pe 10 noiembrie 2008, la Conferinţa Europeană a Muzeelor de Istorie Naturală, găzduită de Muzeul Antipa, că ministerul va aloca suma de 14 milioane de euro pentru modernizarea expoziţiei permanente.
Mesaj Anonim împotriva celor care restaurează Muzeul Antipa

Iată că restaurarea s-a terminat şi a venit vremea tăierii de panglică.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" s-a transformat dintr-o instituţie prăfuită într-una modernă, care se ridică la standardele oricărui muzeu european, a afirmat joi, la deschiderea oficială, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, care a tăiat panglica inaugurală la festivitatea de redeschidere a muzeului.
"Sunt convins că Muzeul Antipa va rămâne o instituţie foarte cunoscută, unde vor veni copii şi tineri interesaţi de cultură şi de ceea ce înseamnă istoria acestui muzeu", a spus ministrul Culturii. "Dacă avem, planuri concrete, dacă ştim ce vrem să facem şi dacă suntem consecvenţi, atunci vom reuşi şi în această perioadă de criză", a adăugat el.

Ministrul a accentuat că MCPN va trebui să iniţieze un program pentru reamenajarea muzeelor româneşti, pentru că altfel, "fără vizitatori, acestea vor rămâne instituţii singure". În context, ministrul a anunţat că la anul va fi redeschisă aripa Muzeului Naţional de Artă, aflată în ultimii ani în proces de refacere.

Directorul general al instituţiei, Dumitru Murariu, şi-a exprimat speranţa că numărul vizitatorilor care vor trece pragul Muzeului Antipa va creşte, astfel încât instituţia să-şi realizeze "dezideratul de a scuti din cheltuielile bugetare".

Cuvinte de salut la festivitatea de redeschidere a Muzeului Antipa au mai rostit profesorul Ioan Opriş, fondatorul Centrului Naţional de Cercetare şi Documentare în domeniul Muzeelor "Radu Florescu", şi Virgil Ştefan Niţulescu, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" îşi va redeschide porţile pentru publicul larg începând de sâmbătă.

Muzeul a fost închis în februarie 2009 pentru a demara un amplu proiect de modernizare, instituţia fiind acum gata să-şi primească publicul "în haine noi, cu o expoziţie permanentă modernă, mai interactivă, plină de surprize şi culoare", prezentând spre expunere 2.500 de obiecte, selectate din cele peste 250.000 existente în patrimoniul muzeului.

În noua formulă, muzeul va avea cinci săli în care se vor proiecta documentare, 66 de infotouch-uri, proiecţii 3D, plasme şi sisteme interactive de prezentare a exponatelor.

Astfel, pe lângă expunerea sub lumini ori în cadre şi sisteme atrăgătoare, o modificare importantă este cea a conceptului de prezentare, ceea ce înainte era grupat în funcţie de clasificări ori grad de evoluţie fiind acum prezentat pe bioregiuni.

Vor exista spaţii destinate interactivităţii, săli multimedia şi compartimente amenajate ca laboratoare în care vizitatorii vor putea face sau asista la experimente ştiinţifice, demonstraţii şi lucrări de laborator.

În muzeu sunt amenajate o cafeterie, cu gustări şi băuturi nonalcoolice, o sală multimedia, două săli pentru activităţi cu copiii şi un magazin cu suveniruri.

Potrivit directorului muzeului, conducerea instituţiei se aşteaptă ca, în noua formulă, Muzeul Antipa să fie vizitat de circa 250.000 de persoane anual. El a informat că înainte de 1989 maximum de vizitatori pe an era de 350.000, numărul acestora scăzând drastic, la 60.000, după 1990 iar în 2008 s-au înregistrat 170.000 de vizitatori.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" poate fi vizitat de marţi până duminică inclusiv, în intervalul orar 10,00 - 20,00 (la ora 19,00 intră ultimul vizitator), preţul unui bilet întreg fiind de 20 de lei. Lunea muzeul este închis.

Redeschiderea Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Capitală trebuia să aibă loc în luna iunie, evenimentul fiind amânat din cauza necesităţii aducerii câtorva piese, inclusiv exponate. Iniţial, redeschiderea muzeului a fost anunţată pentru toamna anului trecut, însă au existat probleme legate de prezervarea exponatelor, dar şi de firma care a câştigat licitaţia pentru lucrările de modernizare. Ulterior, redeschiderea a fost reprogramată pentru aprilie şi a fost iarăşi amânată, din cauza unor "decalaje de plăţi".

Lucrările de modernizare a muzeului au fost asigurate, în cea mai mare parte parte, din fonduri ale Ministerului Culturii, cheltuielile cu modernizarea ridicându-se la 13.030.000 euro. AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/cultura/item/82393-Kelemen-Hunor-Sunt-convins-ca-Muzeul-Grigore-Antipa-va-ramane-o-institutie-foarte-cunoscuta.html)

Poate că acum s-ar putea afla, în sfârşit, fără patimi, ce şi cum a fost cu restaurarea muzeului.

Ştefan cel Mare continuă să fie un simbol viu dincolo de Prut

2011-09-09T17:04:00.003+03:00

În timp ce în România istoria este zgândărită de entuziaştii maghiari, altfel cetăţeni români, care au compatrioţi în componenţa Guvernului şi în componenţa Parlamentului, etnici când majoritari când minoritari (depinde de reprezentarea teritorială) care văd în momentul de slăbiciune instituţională a Guvernării PDL un adevărat îndemn la separaţie, peste Prut există un cult al istoriei construită de Ştefan cel Sfânt.

Marele voievod a comandat să fie confecţionat acest drapel la cel de-al 43 –lea an de domnie , când era grav bolnav. Asemenea stindarde sunt prezente la serviciile divine. Pe acesta este inscripţionată o rugăciune, în care Ştefan îl roagă sfântul Gheorghe să apere Moldova şi să o păstreze neatinsă.
(http://www.tv7.md/ro/news/expozitia-stindardul-liturgic-al-lui-stefan-cel-mare-a-fost-inaugurata-la-chisinau-4073.html)

Din comitetul onorific al expoziţiei din partea R. Moldova fac parte Vlad Filat, prim-ministru al RM, Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Reniţă, ambasador al RM în România. Comitetul onorific din partea României e alcătuit din Hunor Kelemen, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional al României, Marius Lazurca, Ambasadorul României în R. Moldova, şi Henri Paul, Ambasadorul Franţei în România.

Menţionăm că stindardul liturgic a fost dăruit de către voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt Mănăstirii Zografu de pe Muntele Athos. Steagul liturgic domnesc e o broderie executată pe un suport de mătase, lucrat în tehnică bizantină. Pe steag este reprezentat Sfântul Gheorghe aşezat pe tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat cu trei capete.

Relicva face parte din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României

Pe una dintre feţele stindardului este inscripționată o rugăciune concepută chiar de către Ștefan cel Mare şi Sfânt. Inscripţia e în slavonă, iar traducerea în română este următoarea: „O, răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare Gheorghe, întru necazuri și năpaste iute mijlocitorule și fierbinte ajutătorule, celor întristați bucurie nespusă, primește de la noi această rugăciune, a smeritului tău rob, a Domnului Ioan Ștefan voievod, prin mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovenești, păzește-l pe el nevătămat în veacul acesta și în cel ce va să fie, prin rugăciunile noastre, ale închinătorilor tăi, ca să te slăvim în veci, amin. Și s-a făcut în anul 7008, iar al domniei lui 43”.

Restauratoarea steagului, Spiridonia Macri, e originară din Basarabia

Joi, 25 august, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a avut loc o conferinţă ştiinţifică dedicată expoziţiei-eveniment. Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a prezentat comunicarea pe tema „Zbuciumata istorie a „descoperirii” stindardului liturgic al lui Ştefan cel Mare”, povestind cum a fost recuperată, în 1917, această relicvă, creată în anul 1500, de la Mănăstirea Zografu de pe Muntele Athos.

Stindardul s-a aflat mult timp într-o stare deplorabilă, iar în 2004 a început restaurarea lui. Ernest Oberlander-Târnoveanu a relatat că restauratoarea stindardului, Spiridonia Macri, este originară din Basarabia. Ea a avut curajul „să deschidă piesa ca pe un bolnav de cancer”, restaurând-o, milimetru cu milimetru, în decurs de şapte ani şi jumătate. „Împreună cu stindardul, am adus la Chişinău şi 1,5 tone de materiale despre recuperarea şi restaurarea steagului liturgic”, a punctat directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Directorul ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău, Petre Guran, prezent la conferinţa ştiinţifică, a vorbit despre „punerea în context spiritual a războaielor purtate de Ştefan cel Mare contra turcilor”, despre faptul că „inamicul pământesc era în acelaşi timp unul spiritual, întreg arsenalul duhovnicesc confruntându-se cu cel militar”. Precizăm că în catalogul expoziţiei putem citi un cuvânt introductiv de Horia-Roman Patapievici, directorul ICR Bucureşti: „Publicul iubitor de istorie şi cultură românească de la Chişinău merită un asemenea cadou expoziţional cu ocazia aniversării a 20-a de la destrămarea imperiului sovietic şi proclamarea independenţei Republicii Moldova”.

Faimosul obiect de patrimoniu va fi expus la Chişinău între 27 august şi 10 septembrie.

(Irina NECHIT, http://ziar.jurnal.md/2011/08/26/stindardul-liturgic-al-lui-stefan-cel-mare-si-sfant-a-ajuns-la-chisinau/)

Lucrurile nu sunt însă nici pe departe simple. Aparent prezenţa acestui obiect istoric este o simplă reprezentare a unui moment istoric, există însă diferenţe în înţelegerea sa ca patrimoniu cultural.

Oamenii de cultură din R. Moldova îl contrazic pe preşedintele interimar Lupu, în privinţa semnificaţiei aducerii steagului liturgic al lui Ştefan cel Mare la Chişinău. Marian Lupu a declarat recent că „este un gest care vine încă o dată să sublinieze că România recunoaşte şi în trecut, şi în prezent, şi în viitor statalitatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova”. Oamenii de cultură şi oficiali din Republica Moldova şi România afirmă că stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare uneşte două maluri ale Prutului, este un simbol al unirii şi frăţiei. Aceştia spun că numai prin eforturi comune drapelul a putut fi adus la Chişinău, în premieră. Steagul este expus la Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, transmite Info-Prim Neo. Directorul muzeului, Eugen Sava, spune că valoarea drapelului este inestimabilă. „Un astfel de eveniment va arăta într-o secvenţă nouă rolul muzeului în societate, rolul educaţional, nu numai ştiinţific, ci şi din punct de vedere al studierii patrimoniului naţional, din punct de vedere al educaţiei generaţiei tinere”, a declarat directorul muzeului. Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a spus că expoziţia este un eveniment deosebit pentru că stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare este un obiect care ţine de patrimoniul internaţional. „Este un obiect care a trecut prin mâinile lui Ştefan cel Mare, practic singurul drapel care s-a păstrat de la Ştefan cel Mare până la noi şi în acest sens stindardul are o semnificaţie spirituală pentru toţi românii. Cred că este o onoare pentru Republica Moldova a avea aici, la Chişinău, această relicvă naţională”, a menţionat viceministrul culturii. Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Petre Guran, a menţionat că expoziţia a fost organizată într-un timp foarte scurt, în 6 săptămâni. A fost un test de capacitate de colaborare. Instituţiile româneşti sunt dispuse să răspundă unei chemări, unei dorinţe a iubitorilor de artă din Republica Moldova, aceea de admira şi de a cunoaşte acest obiect, a declarat Petre Guran.

Istorie comuna

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat că a fost nevoie de implicarea mai multor persoane şi instituţii pentru a putea aduce stindardul la Chişinău. A fost făcută o vitrină specială, care a fost desfăcută şi remontată la Chişinău. A fost asigurată o casetă cu heliu pentru protejarea stindardului. „Realizarea unei expoziţii înseamnă 99% negocieri, diplomaţie, discuţii şi un efort coordonat al unei echipe. Această expoziţie nu putea să fie realizată dacă nu am fi dorit să arătăm fraţilor români de peste Prut că istoria noastră este comună, că dincolo de acea apă care ne desparte şi care nu este atât de adâncă cum cred unii, există posibilitatea de a stabili legături de solidaritate, există posibilitatea de a fi uniţi, dacă nu prin alt lucru, atunci prin patrimoniul nostru cultural”, a declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu. Ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, a menţionat că acest eveniment este un semn al maturităţii pe care a atins-o relaţia dintre România şi Republica Moldova. „Atunci când raporturile dintre noi sunt bune, când guvernele de la Bucureşti şi Chişinău sunt angajate într-o colaborare întemeiată pe încredere, cele mai spectaculoase lucruri sunt posibile”, a declarat diplomatul.

Neintelegeri la varf

Steagul lui Ştefan cel Mare a fost adus la Chişinău pe 24 august. Pentru găzduirea steagului, autorităţile au cheltuit circa 300 de mii de lei. Stindardul va fi expus de pe 27 august până pe 10 septembrie, iar pe 12 septembrie va fi transportat înapoi la Bucureşti. Aducerea steagului lui Stefan cel Mare provoaca neintelegeri la varf. Marian Lupu sustine ca initiativa a fost a ambasadorului roman, in acelasi timp si Vlad Filat se arata fericit ca partea romana a raspuns solicitarii sale de a aduce exponatul la Chisinau. “La urma urmei, acest proiect, precum am fost eu informat, este initiativa Ambasadei Romaniei aici si, personal, a domnului ambasador al Romaniei, care a fost si la mine si m-a informat despre aceasta initiativa si m-a intrebat care este opinia mea”, a declarat Marian Lupu. Presedintele interimar a salutat acest gest, sustinand ca aceasta confirma faptul ca Romania recunoaste statalitatea Republicii Moldova. “Nici n-am incercat sa ma implic, fiindca este un proiect al Ambasadei si eu respect initiativele si ideile lor. Salut prezenta aici a drapelului lui Stefan cel Mare, salut aceasta initiativa a ambasadorului Romaniei si a ambasadei, salut acordul autoritatilor de la Bucuresti, care a oferit o reactie pozitiva la initiativa ambasadei”, a mai adaugat Lupu.
(http://karadeniz-press.ro/kara/steagul-lui-stefan-cel-mare-oamenii-de-cultura-il-contrazic-pe-marian-lupu/)

Grigorescu iarăşi la licitaţie

2011-08-26T00:04:00.004+03:00

Şi eu mi-aş dori un Grigorescu în casă, doar că dacă aş aduna tot ce aş putea câştiga întreaga mea viaţă nu aş putea strânge asemenea bani.

Lucrările "Întoarcerea de la târg" şi "Ciobănaş pe Valea Doftanei" semnate de Nicolae Grigorescu sunt vedetele licitaţiei "Impresionism şi Postmodernism Românesc", organizată de Artmark pe 28 septembrie, fiind puse în vânzare la sume estimative care ating 220.000 şi, respectiv, 200.000 de euro.

Preţul estimativ în cazul ambelor tablouri porneşte de la 120.000 de euro.

O altă vedetă a acestei sesiuni Artmark este tot o pictură semnată de Grigorescu, "Ţărăncuţă cu fuior coborând spre casă", fiind estimată la 60.000-120.000 de euro. Tabloul provine din colecţia doctorului Petru Groza.

Printre lucrările care vor fi puse în vânzare la preţuri ridicate se mai numără: "La malul Mării" ("Mangalia Veche") de Ion Ţuculescu, la valoarea estimativă de 30.000-50.000 de euro, "Faleza Veneţiei, dinspre Piaţa San Marco" de Nicolae Dărăscu şi "Târg la Văleni" de Gheorghe Petraşcu, fiecare la 25.000-40.000 de euro, "În grădină" de Ipolit Strâmbu, la 20.000-40.000 de euro.

Cu o zi înainte de licitaţia de "Impresionism şi Postmodernism Românesc", care va avea loc pe 28 septembrie, se va desfăşura sesiunea "România Regală".
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/cultura/item/79376-Tablouri-semnate-de-Grigorescu-scoase-la-licitatie-la-peste-200000-de-euro.html)

Mai multe despre licitaţie:
http://www.artmark.ro/catalog/index.php/licitatia-de-impresionism-si-postimpresionism-romanesc-35-2011.html

Dar mai ales răsfoiţi un pic catalogul. Chiar merită.
Catalogul Licitației de Impresionism și Postimpresionism Românesc 2011 (319)

În goana după bani uităm că artiştii trăiesc din arta lor

2011-08-20T21:08:00.004+03:00

Un scriitor nu poate aştepta ca cetăţeanului să-i vină cheful de citit, el din vânzarea a ceea ce scrie trăieşte. Un actor nu poate aştepta ca cineva să-şi aducă aminte de el şi să-l distribuie într-o piesă sau un film, el prin asta trăieşte. Un muzician nu poate să aştepte până impresarul îi face rost de o cântare, el pentru asta trăieşte. Putem să citim cărţi, să vedem o piesă sau un film, să ascultăm ceva muzică... şi după ce artiştii s-au dus, după o sută de ani, cinci sute de ani dacă arhiva se va păstra... dar niciodată nu vom putea citi, vedea sau asculta ceva ce ei nu au apucat să facă pentru că, în viaţă fiind, au fost lăsaţi într-un con de uitare.

Artiştii sunt entităţi perisabile, delicate, au nevoie de atenţie, de aplauze, de recunoaştere... Nu avem voie să uităm de ei pentru că nu sunt la modă sau pentru că nu mai ştim noi că sunt la modă (căci alte popoare îi recunosc şi îi consumă). Mi-aş dori ca artiştii să fie realităţi perene, să fie plăcuţi, înţeleşi, doriţi şi generaţia muzicii trance, rave, hip-hop, house, punk...

Mircea Tiberian, Interviu Adevărul, Autor: Monica Andronescu
Spaţiile de concerte sunt tot mai puţine şi spectatorii care să aprecieze muzica de calitate, tot mai rari, crede muzicianul Mircea Tiberian. Unul dintre cei mai im-portanţi jazzmani din Europa, Mircea Tiberian va lansa în curând un nou disc, intitulat „Rosa das Rosas“, o călătorie muzicală din Spania trubadurilor în lumea noastră.

Îţi aminteşti cum a apărut muzica în viaţa ta?

Mi-aduc aminte că aveam un pian în casă, la Sibiu, şi mă jucam pe el în trecere. Cred că ajunsese acolo în timpul războiului. Probabil a fost un fel de troc, cum se făceau în acea perioadă, şi aşa se face că a rămas în casă, dar n-a cântat nimeni pe el. Pe urmă, mi-amintesc de cântecele soldaţilor, care treceau prin faţa casei, sau de muzica latino-americană pe care o auzeam la petrecerile părinţilor şi ale unchilor. Erau la modă mambo, cha-cha şi rumba, iar eu mă uitam pe gaura cheii şi vedeam doamnele doctoriţe şi profesoare, care acum au în jur de 80 de ani, cum dansau cu foc... Asta se întâmpla la sfârşitul anilor '50. Apoi, am intrat la Şcoala Populară de Artă. Aveam vreo 5 ani şi eram cel mai mic element din şcoală...

Copilul geniu...

Nu ştiu dacă geniul se putea manifesta, pentru că piesele erau de genul „Pisicuţa", sau „Bună dimineaţa"! Mama a insistat să merg acolo, dintr-o pornire pe care nici acum nu pot să mi-o explic. Şi a stăruit destul de mult, pentru că, atunci când am dat examen la liceul de muzică, am fost respins din considerente politice. Aveau prioritate copiii cu „origine sănătoasă". Eu nu intram în categoria asta, fiind fiu de medic şi de profesoară. Un alt motiv pentru care m-au respins a fost că nu m-au lăsat să cânt la pian şi m-au pus să cânt un cântecel cu vocea. Iar eu am ales unul din „culturile decadente capitaliste", respectiv „Trei purcei, trei mititei... ", varianta românească a piesei „Who's Afraid of the Wolf". Au spus că e cântec american şi m-au picat. Cu intervenţii mari la directoarea şcolii, m-au primit după şase luni. Încă de la început i-am exasperat pe profesori cu improvizaţiile. N-aveam răbdare să studiez, învăţam foarte repede după ureche, tipic pentru muzicienii de jazz. Dar pe-atunci jazzul nu exista pentru mine. N-aveam nici cea mai mică idee că exista genul ăsta muzical. Un profesor mai luminat mi-a dat, prin clasa a V-a, primele discuri de jazz şi atunci mi-am dat seama că există o muzică unde se poate improviza. Oficial, legal...

Din acest motiv nu te-ai îndreptat către muzica clasică?

Am cântat foarte multă muzică clasică. La început am fost atras de perioada romantică şi, paradoxal şi destul de precoce, de Brahms. Cântam cu plăcere Chopin şi Brahms.

Pe urmă ierarhiile s-au schimbat?

Da, dar foarte târziu. În momentul de faţă ierarhia mea e alta, dar e specific vârstei. Te îndrepţi spre simplitate, gen Mozart, te îndrepţi spre lucruri stabile, unde găseşti întotdeauna certitudini, precum muzica lui Bach, care este, probabil, centrul universului muzical european. Deci începuturile mele n-au fost de compozitor, ci de improvizator.

Jazzmanul crede că muzica de azi ar trebuie să fie lipsită de bariere stilistice

Improvizaţia nu este o formă de compoziţie?

Cu siguranţă e o formă de compoziţie. În ultima vreme s-a înţeles faptul că cea mai mare parte din muzica scrisă a fost iniţial improvizaţie.

Ce compozitor te-a fascinat cel mai tare?

Orice adolescent se identifică cu Beethoven, pentru revoluţionarismul personalităţii lui, pentru poezia din muzica lui. El e omul revoltat, care îşi ia destinul în mâini... Apoi, a urmat o perioadă de căutare a certitudinilor, iar eu am parcurs-o alături de muzica lui Bach, până la 28 de ani. În paralel, aveam legături cu jazzul, pe care-l practicam, şi bineînţeles că m-am simţit atras de avangardă, eram contemporan cu avangarda jazzistică...

Cât aveai acces la ea?

Cantitativ, nu era cine ştie ce, dar, calitativ şi ca intensitate, experienţele astea contau foarte mult. Chiar dacă se pierdea postul „Europa Liberă" şi trebuia să schimbi patru-cinci lungimi de undă ca să poţi să ajungi la capătul unui piese, o făceai cu şi mai multă hotărâre în fiecare seară. Fiecare disc din Occident îl toceam până când nu se mai auzea nimic pe el. Dacă aveai zece discuri, contau cât o bibliotecă din ziua de azi.

Libertatea de acum şi accesul la informaţie anulează curiozitatea?

Da. Împreună şi cu un dezinteres, şi un fel de blazare, evidente la tânăra generaţie. Nivelul artistic nu numai că n-a crescut, dar chiar a scăzut. Se poate să fie o problemă locală, dar e şi una de evoluţie culturală de secol XXI, în care arta se deteriorează. În vremea liceului meu, a fi artist însemna posibilitatea de a ieşi în afară din sistemul comunist.

Care e amintirea cea mai vie din Sibiul de atunci?

Pădurile. Sibiul e înconjurat de păduri la care poţi ajunge uşor, ceea ce eu făceam zilnic, pe model eminescian... cu câte o carte în buzunar. Apoi, mi-aduc aminte de cluburile mici de jazz, unde se discuta estetică şi unde se ascultau în paralel jazz modern şi compozitori din secolul XX.

Care e cea mai serioasă criză pe care ai trăit-o în muzică?

Au fost mai multe. Prima, atunci când mi-am dat seama că muzica de improvizaţie e o artă colectivă, iar eu, prin forţa împrejurărilor, nu aveam cu cine să cânt. S-a întâmplat când m-am mutat la Bucureşti. Atunci am părăsit jazzul şi m-am îndreptat cu toată hotărârea spre personalitatea lui Bach. Bach, însă, te poate inhiba foarte tare, în sensul că, odată spuse lucrurile muzical în felul în care a făcut-o el, rămâne puţin de adăugat. Cum se spune că toată filosofia e un comentariu la Platon, aşa se poate spune că toată muzica e un comentariu la ce a făcut Bach. Când înţelegi asta, te simţi puţin inutil... Aşa că mi-a luat câţiva ani să mă desprind şi m-am îndreptat treptat spre perioada clasică şi, ulterior, romantică a muzicii. O altă criză a fost când mi-am dat seama că sunt complet rupt de realitatea socială şi a trebuit să încep să folosesc muzica pentru a-mi asigura subzistenţa. Iar eu nu aveam cunoştinţele necesare, nu ştiam cum. Aşa că am făcut-o în zone dintre cele mai păguboase, la o calitate de cel mai slab nivel. Cântam la nunţi ce ne cereau mesenii, pe la corturi, uneori aveam de-a face cu ceea ce s-ar numi acum „interlopi", sau făceam negative pentru pop-ul ceauşist.... Şi cântam la un teatru de comedie şi de revistă, unde era situaţia cea mai rea dintre toate.

Deci treceai de la Bach la teatrul de revistă?

În fiecare zi... Dar în acel moment eram în faza de studiu a operelor wagneriene. Studiam toată ziua, iar seara cântam într-un teatru de revistă care, fiind al judeţului Ilfov, făcea deplasări în sate... O altă perioadă dificilă a fost comparaţia în domeniul jazzului cu vârfurile acestei arte şi cu un anumit fel de a cânta, care nu e propriu europenilor. Şi am luptat pentru a deveni un muzician de jazz de factură americană o decadă sau două, până când mi-am dat seama că a fost bine ce am făcut, numai că ar trebui să mă opresc. Pentru că oamenii aceia sunt legaţi de o anumită conjunctură şi au o constelaţie de valori, care nu corespunde cu a noastră.

În acest moment eşti în punctul în care vrei să fii?

Eu sufăr cel mai tare pentru faptul că nu cânt atât de mult cât aş putea. Aş putea cânta fără pauză. Dar locurile şi publicul nu sunt nelimitate... Şi sunt destul de selectiv cu cei cu care cânt. Prefer să nu o fac atunci când ştiu că e vorba de ceva fără calitate. Angoasele mele de acum sunt că timpul trece foarte repede, şi momentele muzicale sunt foarte rare şi vor fi din ce în ce mai rare, pentru că ascultătorii de muzică de valoare sunt tot mai puţini.

Cum s-a schimbat publicul de jazz?

Jazzul reprezenta în comunism o cale de a ajunge spiritual în Occident. Era un fel de a te conecta cu muzica americană, iar America era lumina de la capătul tunelului... După Revoluţie, o parte importantă a elitei a emigrat, interesul s-a mutat spre alte domenii ale socialului şi în acelaşi timp s-a produs o poluare intensă a spaţiului cultural. Toate au schimbat mult configuraţia publicului românesc. În alte părţi, lucrurile sunt cât de cât controlate.
“În momentul de faţă muzica se îndreaptă cu paşi grăbiţi spre zgomot, deci spre anularea ei....''
Mircea Tiberian muzician

Îţi pare rău că n-ai emigrat?

Nu pot să-mi dau seama. Nu ştiu dacă aş fi făcut lucruri mai bune şi, oricum, nu poţi să-ţi asumi un alt destin decât al tău... Îmi pare rău că nu am fost sincronizat, ca persoană, cu o epocă istorică mai propice meseriei mele. Mă simt presat de timp şi mă tem să nu cumva să nu apuc să îndeplinesc măcar parţial ceea ce-aş fi putut să fac.

Ce muzică se potriveşte cel mai bine acestui timp?

O muzică liberă. Care ar putea avea ritmul, seriozitatea şi expresia lui John Coltrane, mijloacele de expresie ale lui Mahler, ştiinţa armonică şi geniul lui Enescu...

În ce culori vezi viitorul tău în muzică?

Semne bune anul nu prea are... Lupta pentru supravieţuire a muzicienilor e tot mai acerbă. Eu nu mă simt tentat să particip la ea. Dar asta nu mă împiedică să sper că voi putea cânta cât mai mult.

Ce pregăteşti pentru perioada următoare?

Aştept să apară în septembrie un album care se cheamă „Rosa das Rosas" şi pe care l-am înregistrat, acum un an şi ceva, cu Maria Răducanu şi cu un contrabasist din America, Lisle Ellis. Albumul conţine o muzică la care eu ţin foarte tare şi pe care aş numi-o îndrăzneaţă. E o încercare de punere la un loc a extremităţilor istorice ale muzicii occidentale. Respectiv, cântecele truverilor şi ale trubadurilor din Provence şi nordul Spaniei, cu modalităţile contemporane de improvizaţie. Un artist care se vrea autentic e tentat totdeauna să deschidă uşa care dă spre necunoscut.

Ai vrea să dai timpul înapoi?

Dacă n-ar fi comunismul, da. Dacă nu m-aş mai întâlni cu Ceauşescu..
.
Dar comunismul nu face parte din tine şi din muzica ta?

Mi-e greu să-mi închipui că frustrările pe care le-am avut atunci nu mi-au marcat personalitatea într-un anumit fel. Nu-mi închipui cum ar fi fost, dacă nu le-aş fi avut.

Dacă ai fi putut să-ţi alegi epoca muzicală în care să trăieşti, care ar fi fost?

Începutul secolului XX. Atunci, totul părea posibil.

A existat vreun moment în viaţa ta în care ai vrut să opreşti timpul în loc?

Când cânt. E ca şi cum ţi s-ar mai deschide patru-cinci dimensiuni. Ai nişte trăiri care merită toate „suferinţele" de până atunci.
(http://www.adevarul.ro/cultura/literar_si_artistic/Mircea_Tiberian-_-Sufar_ca_nu_cant_atat_cat_as_putea_0_538746558.html)

Anca Parghel & Mircea Tiberian - Pasare maiastra

Cam câţi pedofili sunt pe internet?

2011-08-06T00:15:00.001+03:00

Probabil că de ordinul sutelor de mii şi a milioanelor la nivel mondial, de vreme ce Guvernul SUA ia astfel de măsuri.

Legislatorii americani discută un proiect de lege ce are ca ţintă combaterea pedofiliei şi a pornografiei infantile pe internet, adoptarea acestei zeloase iniţiative legislative ducând practic la eliminarea definitivă a intimităţii din mediul online.

Cât timp vor mai aduce agenţii Statelor Unite ca explicaţii la abuzurile anti-democratice pretexte precum terorismul sau pedofilia?

(http://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/howaboutthat/6077112/Twittering-on-the-toilet-Britains-bathroom-habits.html)

Până unde poate duce mintea umană...

2011-08-03T14:12:00.002+03:00

Tineri şi copii tolăniţi în iarbă ascultând sunetele de harpă celtică

2011-07-26T10:44:00.001+03:00

Sâmbătă, 23 iulie
zidurile bisericii fortificate din Biertan
recitalul de harpă celtică al Roxanei Moişanu, de la Opera Naţională din Bucureşti
piese cunoscute din Evul Mediu, Renaştere, Baroc şi Romantism
cântece tradiţionale din Transilvania, Italia, Irlanda, Anglia şi America Latină
valsuri celebre
muzică de film

(http://www3.jurnalul.ro/cultura/muzica/recital-de-harpa-celtica-la-biertan-585167.html)

Al cincilea rău

2011-07-24T19:36:00.003+03:00

Cum mai am de trecut numai ultimul rău, simt că trebuie să mă pregătesc cumva să fac asta... Lumea mea de aici nu mă mai cunoaşte, nu o mai cunosc, nu mă mai primeşte. Lumea mea este dincolo de cea de a cincea apă.

Am trecut peste durere, peste lamentare, peste intensul foc, peste uitare... Trebuie să trec peste ura Stixului... spre lumea mea. Nu trebuie nimic altceva decât să-l conving pe Charon să mă călăuzească spre Hades. Cât de greu este acest lucru, cât de greu! Şi asta pentru că totul lucrează tainic...

(http://en.wikipedia.org/wiki/Charon_%28mythology%29)

Holograf - Taina

Cornel Fugaru ne-a mai pus o bandă neagră pe inimă

2011-07-13T14:42:00.002+03:00

Sincron - Si Daca Ramuri

(sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sincron)

(sursa: http://www.cinemarx.ro/persoane/Cornel-Fugaru-489732.html?postere-alternative)

Sincron - Norii

Alexandru Chira la timpul trecut

2011-07-11T22:39:00.002+03:00

(http://alexandruchira.ro)

ALEXANDRU CHIRA

- DATE BIOGRAFICE, BIBLIOGRAFICE ŞI ARTISTICE -

Se naşte la 29 octombrie 1947, în satul Tauseni, judeţul Cluj – România.

Studii:

1968 - 1972 - Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, Secţia Pictură - Bucureşti, România
1966 - 1968 - Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu”, Secţia Pictură - Cluj, România
1961 - 1966 - Liceul de Arte Plastice - Cluj, România

Premii si distinctii (sinteza):

2004 – Ordinul Meritul Cultural în Grad de Comandor, acordat de Preşedinţia României.
1999 - Premiul U.A.P. pentru pictură (pentru a doua oară);
1996 - Premiul Academiei Române;
1994 - Premiul Centrului International pentru Artă Contemporană;
1993 - Premiul U.A.P. pentru pictură;
1974 - Bursa U.A.P., România;

Activitate profesională:

2006 – prezent – Membru în Consiliul de conducere al Filialei de Pictură Bucureşti a Uniunii Artiştilor Plastici din România;
1999 – Preşedinte al Fundaţiei Culturale ALCHIRA;
1993 - prezent – Conferenţiar universitar la Catedra de pictură a Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti;
1974 – prezent – Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România;
2000 - 2004 – Şef al Catedrei de Pictură al Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Universităţii de Arte Bucureşti;
1994 – 2002 - Membru în Consiliul Naţional, în Biroul Secţiei de Pictură şi în Consiliul Director al Uniunii Artistilor Plastici din Bucureşti

Expoziţii personale (sinteză):

1998 – Expoziţia – instalaţie „Pamantul si arta“, Muzeul Agriculturii din România, Slobozia, România;
1993 – „De-semnul interior“, Casa Culturii, Bratislava, Muzeulde Stat, Nitra, Slovacia;
1992 – „De-semnul interior“ (retrospectiva), Galeria ArtExpo, Bucureşti, România;
1984 – Centrul Cultural Roman, New York, S.U.A.;
1983 – Galeriile Bastion, Timişoara, România;
1982 – Galeria Pro Arte, Lugoj, România;
1982 – „Studii pentru o expozitie”,Galeria Simeza, Bucureşti, România;
1980 – Galeriile U.A.P., Cluj, România;
1980 – Muzeul de Arta - Galaţi, România;
1979 – „Tauseni 124“, Galeria Simeza, Bucureşti, România;
1973 – „Desene-proiect, poeme picturale, poeme-colet“, Galeria Orizont, Bucureşti, România;
1972 – „Pictură şi desene“ Galeria Kalinderu, Bucureşti, România;
1968 – „Pictură“, Casa Studenţilor, Cluj-Napoca, România;

Expoziţii de grup (sinteza):

2006 - Expoziţie de grup, Galateca, Bucureşti, România;
2005 - Expoziţie de grupm, Galateca, Bucureşti, România;
2003 - Expoziţia «Schimburi culturale România - Japonia», Metropolitan Art Gallery Pace, Tokyo, Japonia;
2001 - Salonul Naţional de Artă – Romexpo, Bucureşti;
2001 - Expozitie de Artă Contemporană “Milenium III”, Palatul Parlamentului, Bucureşti, România;
2000 - Salonul de Artă Bucureşti - “Semnele anului 2000”, Galeria Apollo, Bucureşti, România;
1999 - “Sacrul în artă”, Palatul Parlamentului, Bucureşti, România;
Salonul de Artă Bucureşti - “Timpul în artele spaţiului”, Galeria Apollo, G.A.M.B., Bucureşti, România, autor proiect, director de program;
1999 - “Pictori romani contemporani”, Centrul Cultural Român, Viena, Austria;
1998 - Salonul de Artă Bucureşti -“Spaţiul subiectiv”, Galeria Simeza, Bucureşti, România, autor şi coordonator proiect;
1997 - “Sacrul în artă”, Palatul Parlamentului, Bucureşti, România;
1996 - “Experiment”, ArtExpo, Bucureşti, România;
1996 - INTERARTeast open studio, Galeria Atelier, Târgu Mureş, România;
1995 - “Artişti români de azi”, Casa Americii Latine, Bucureşti, România;
1994 - “010101”, Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti, România;
1993 - European Media Art Festival, Osnabruck;
1992 - “Transparenţa”, Galeria Podul, Bucureşti, România;
1990 - “Filocalia”, Galeria ArtExpo, Bucureşti, România;
1988 - “Rumenische Malerei der Gegenwart”, Berlin, Germania ;
1988 - Expoziţia de desene originale de la Rijeka, Iugoslavia;
1986 - “Spatiu - Oglinda”, Institutul de Arhitectura, Bucureşti , România ;
1985 - Festivalul International de la Cagnes-sur-Mer, Franta ;
1985 - Mail art, Atelier 35, Bucureşti, România;
1984 - “Carte de artist”, Teatrul Foarte Mic, Bucureşti, România;
1984 - “Vatra”, Muzeul Satului, Bucureşti, România;
1983 - “Locul - fapta şi metafora”, Muzeul Satului, Bucureşti, România;
1983 - “13 pictori contemporani”, Căminul Artei, Bucureşti, România;
1982 - “Geometrie si sensibilitate”, Muzeul Bruckenthal, Sibiu, România;
1981 - Bienala Internaţională de la Sao Paolo, Brazilia;
1981 - “Studiu II”, Galeriile Bastion, Timişoara, România;
1980 - “Scrierea”, Institutul de Arhitectură, Bucureşti, România;
1979 - Fotografia şi filmul experimental, Căminul Artei, Bucureşti, România;
1978 - “Studiu I”, Galeriile Bastion, Timişoara, România;
1976 - “Arta si natura”, Galeria Nouă, Bucureşti, România;
1975 - Concursul de desen “Juan Miro”, Barcelona, Spania;
1975 - “Lucrul, imaginea, semnul”, Galeria Nouă, Bucureşti, România;
1975 - “Mesaje contemporane”, Galeria Nouă, Bucureşti, România;
1975 - “Natura moartă”, Atelier 35, Bucureşti, România;
1975 - “Corpul uman”, Facultatea de Medicină, Bucureşti, România;
1974 - “Fantasticul”, Atelier 35, Bucureşti, România;
1974 - Concursul de desen “Juan Miro”, Barcelona, Spania;
1973 - “Ipostaze figurative”, Atelier 35, Bucureşti, România;
1973 -“ Expresionismul ca atitudine”, Atelier 35, Bucureşti, România;

Lucrări de artă monumentală:

1994 - 2004 - Ansamblul monumental “De-semne spre cer, pentru ploaie si curcubeu”, Tăuşeni - Cluj, România

Simpozioane internaţionale:

1992 - Riesa, Germania
1980 - Targoszin, Polonia
1980 - Bojenti, Bulgaria
1978 - Bialowieza, Polonia

Alte activităţi:

1973 – 2006 publică în revista „Arta” şi în alte reviste, cataloage, ziare, peste 90 de articole, eseuri şi studii de specialitate şi susţine numeroase conferinţe şi comunicari la diferite simpozioane şi sesiuni ştiinţifice;
Participă la numeroase emisiuni TV şi radio, acordă interviuri în presa scrisă, radio şi TV;
Din 2006 este doctor în arte vizuale, având ca temă «Despre proiect şi utopie în artă – Demers autopoietic»;
Este autorul şi directorul de program al mai multor proiecte expoziţionale realizate, cu impact naţional şi cu participarea a sute de artişti plastici contemporani;
Este autorul şi iniţiatorul a două simpozioane naţionale; „Postmodernismul şi civilizaţia rurală“ (Tăuşeni jud. Cluj 1996) şi „Proiect şi Utopie în Artă – din deal în deal până la Viena“ (Tăuşeni şi Cluj-Napoca).

Pe site (http://alexandruchira.ro) mult mai multe...

(sursa: http://www.ziare.com/bistrita/stiri-life-show/expozitia-de-pictura-evanescente-de-alexandru-serban-1734646)

Sunt tare trist că nimeni nu a susţinut proiectul propus de mine

2011-07-11T10:13:00.002+03:00

Am propus proiectul:
http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/07/daca-sunteti-interesati-de-ce-mai-fac.html

http://giconet.blogspot.com/2011/07/membrii-titulari-ai-academiei-romane.html

Nu am observat pe nimeni care să susţină această iniţiativă, nici unul dintre cititorii blogurilor mele. Este trist, foarte trist.
Pentru mine este un semn al românismului.
De exemplu (alt exemplu)...
Aşa este românul, de dragul unei parcări este în stare să strice cel mai vechi vestigiu istoric din România. Nu mă mai pot indigna, peste tot sunt semne că aşa este poporul nostru şi nu ai ce să ceri de la el, nu ai cum să ai pretenţii.

Zidul porţii de vest al cetăţii Sarmizegetusa Regia a fost afectat pe o lungime de 30 de metri de lucrările executate de o firmă privată pentru amenajarea unei parcări, bucăţi din piatră desprinzându-se după ce un utilaj a săpat în apropiere

Eu recunosc, am din ce în ce mai puţin putere să lupt pentru o ţară aşa cu mi-aş dori-o. Încep să accept că nu se poate. Sunt tare trist şi abătut... Mă simt şi tare singur...

Membrii Titulari ai Academiei Române

2011-07-09T23:27:00.005+03:00

Am propus domnului Voiculescu o emisiune cu şi despre Academicienii României.

Dacă vreţi să aflaţi mai mult despre academicieni şi rezultatul muncii academice, vă invit să susţineţi acest proiect:
http://danvoiculescu.net/blog/2011/07/marul-si-omleta/#comments

Marius Andruh	(n. 1954), chimist	(din 2009)
Alexandru T. Balaban	(n. 1931), inginer chimist	(din 1990)
Viorel P. Barbu	(n. 1941), matematician	(din 1993)
Dan Bălteanu	(n. 1943), geograf	(din 2009)
Dan Berindei	(n. 1923), istoric	(din 1992)
Nicolae Breban	(n. 1934), scriitor	(din 2009)
Emil Burzo	(n. 1935), inginer fizician	(din 2009)
Gheorghe Buzdugan	(n. 1916), inginer	(din 1990)
Augustin Buzura	(n. 1938), scriitor	(din 1992)
Horia Colan	(n. 1926), inginer	(din 2010)
Florin Constantiniu	(n. 1933), istoric	(din 2006)
Valeriu D. Cotea	(n. 1926), enolog	(din 1993)
Nicolae Dan Cristescu	(n. 1929), matematician	(din 1992)
Romulus Cristescu	(n. 1928), matematician	(din 1990)
Dan Dascălu	(n. 1942), inginer	(din 1993)
Leon Dănăilă	(n. 1933), medic	(din 2004)
Radu Alexandru Dimitrescu	(n. 1926), geolog	(din 1996)
Emilian Dobrescu	(n. 1933), economist	(din 1990)
Toma Dordea	(n. 1921), inginer	(din 1994)
Gleb Drăgan	(n. 1920), inginer	(din 2004)
Florin Gheorghe Filip	(n. 1947), inginer	(din 1999)
Mihnea Gheorghiu	(n.1919), scriitor, traducator, cineast	(din 1996)
Dinu C. Giurescu	(n. 1927), istoric	(din 2001)
Margareta Giurgea	(n.1915), fizician	(din 1992)
Victor Giurgiu	(n. 1930), inginer silvic	(din 2009)
Constantin I. Gulian	(n. 1914), filosof	(din 1955)
Ionel Haiduc	(n. 1937), chimist	(din 1991)
Cristian Ioan D. Hera	(n. 1933), inginer agronom	(din 2004)
Aurel Gh. Iancu	(n. 1928), economist	(din 2001)
Marius Iosifescu	(n. 1936), matematician	(din 2000)
Mugur Constantin Isărescu	(n. 1949), economist	(din 2006)
Sabina Cornelia Ispas	(n. 1941), etnolog	(din 2009)
Mircea Maliţa	(n. 1927), matematician, diplomat, eseist	(din 1991)
Solomon Marcus	(n. 1925), matematician	(din 2001)
Radu Miron	(n. 1927), matematician	(din 1993)
Petru Mocanu	(n. 1931), matematician	(din 2009)
Camil Bujor Mureşanu	(n. 1927), istoric	(din 2000)
Theodor Anton Neagu	(n. 1932), paleontolog	(din 2001)
Păun Ion Otiman	(n. 1942), inginer agronom, economist	(din 1999)
Marius Sabin Peculea	(n. 1926), inginer	(din 1993)
Mircea Petrescu-Dîmboviţa	(n. 1915), istoric si arheolog	(din 1996)
Ioan-Aurel Pop	(n. 1955), istoric	(din 2010)
Constantin Popa	(n. 1938), medic	(din 2003)
Dumitru-Radu Popescu	(n. 1935), scriitor	(din 2006)
Ioan-Ioviţ Popescu	(n. 1932), fizician	(din 1990)
Laurenţiu Mircea Popescu	(n. 1944), medic	(din 2001)
Octavian Popescu	(n. 1951), biolog	(din 2010)
Marius Porumb	(n. 1943), istoric de arta	(din 2009)
Tudorel Postolache	(n. 1932), economist	(din 1990)
Dan P. Radulescu	(n. 1928), geolog	(din 1993)
Victor Emanuel Sahini	(n. 1927), chimist	(din 1990)
Marius Sala	(n. 1932), lingvist	(din 2001)
Aureliu Emil Săndulescu	(n. 1932), fizician	(din 1992)
Mircea Ioan Valentin Săndulescu	(n. 1933), inginer geolog	(din 1994)
Nicolae N. Săulescu	(n. 1939), inginer agronom	(din 2009)
Horia Scutaru-Ungureanu	(n. 1943), fizician	(din 1995)
Eugen Segal	(n. 1933), chimist	(din 2009)
Ioan Eugen Simion	(n. 1933), critic, istoric literar	(din 1992)
Bogdan C. Simionescu	(n. 1948), chimist	(din 2009)
Maya Simionescu	(n. 1937), biolog	(din 1991)
Ivan Singer	(n. 1929), matematician	(din 2009)
Alexandru Surdu	(n. 1938), filosof	(din 1993)
Ştefan Ştefănescu	(n. 1929), istoric	(din 1992)
Gheorghe Tecuci	(n. 1954), inginer	(din 1993)
Răzvan Theodorescu	(n. 1939), istoric al culturii, istoric de arta	(din 2000)
Vasile Tonoiu	(n. 1941), filosof	(din 2003)
Andrei Ţugulea	(n. 1928), inginer	(din 1999)
Iulian Văcărel	(n. 1928), economist	(din 1994)
Ionel Valentin Vlad	(n. 1943), inginer, fizician	(din 2009)
Gheorghe Vlăduţescu	(n. 1937), filosof	(din 1999)
Victor A. Voicu	(n. 1939), general medic, farmacolog	(din 2001)
Alexandru Vulpe	(n. 1931), istoric, arheolog	(din 2009)
George Zarnea	(n. 1920), medic, biolog	(din 1994)
Alexandru Zub	(n. 1934), istoric	(din 2004)

(sursa: http://www.acad.ro/membri_ar/pag_membri_t.htm)

Uite, pariez că mulţi dintre domniile voastre habar nu aveau că dl. Isărescu este academician.

Misiune îndeplinită! Istoria se va repeta... în curând.

2011-07-03T20:18:00.001+03:00

Versuri subexpuse

2011-06-23T21:48:00.003+03:00

De ce subexpuse? Atunci când avem o subexpunere, totul este neclar, întunecat... Dar în spatele întunericului este o realitate ce ar putea fi percepută în anumite condiţii. Vorbesc deci despre frica faţă de ceea ce se întâmplă în afara simţurilor şi a raţiunii. Aş vrea să fiu acea pasăre liberă ce studiază, cu atenţie, atât pământurile cât şi cerurile, în schimb am ajuns închis într-o carceră a torturii.

Ferestre Închise
de Gheorghe Bibliotecaru Florescu

Nu simt azi pe faţă fiinţa vântului.
Nu simt nici reavăn miezul pământului.
M-apasă cumplit greutatea grinzilor.
Mă ceartă privirile sfinte ale părinţilor.
M-aleargă negrul pătat de alb.
M-aleargă cuvântul coclit şi calp.
Nu văd lumina dulce a zorilor,
Nici uzul color al lenei florilor.
Nici nu mă încearcă mersul somnului,
Nici nu complic esenţa omului.
Privesc în gol cu privirile dalbe
Izbite-n pereţi în valuri învoalbe.
M-apasă închisul uşilor,
Zângănitul din fierul cătuşelor
Şi cântul din suflul subţire de flaut,
Urcat sus, pe vârfuri, cu semn de umlaut.
Nici de un gust pe limbă n-am parte,
Măcar de la carii din pagini de carte.
Nu simt nici un lapte ţâşnind din ugere,
Doar tunet năprasnic ars în distrugere
Izbind cu puterea grea a plumbului
În ţeasta fragilă, cutia gândului.
Şi toate acestea de-acuma fiind zise...

Ne omori, Preşedinte! Ne ţii ferestrele-nchise!

Unii ştiu să-şi conserve istoria, noi nu

2011-05-26T11:32:00.002+03:00

(http://www.archive.org/details/gov.archives.arc.43528.1)

(http://www.archive.org/details/gov.archives.arc.43528.2)

Muză la muzeu

2011-05-16T15:07:00.001+03:00

(sursa: http://harrytavitian.wordpress.com/2011/05/12/o-pasare-rara-din-nou-la-muzeul-satului/)

Recital Harry Tavitian

Duminica 22 mai 2011, ora 17

Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, Bucuresti (Soseaua Kiseleff nr.28).

Muzeul Satului aniverseaza 75 de ani de la inaugurare. Recitalul incheie seria de manifestari dedicate acestui eveniment deosebit.

Amanunte, pe blog:

http://harrytavitian.wordpress.com/2011/05/12/o-pasare-rara-din-nou-la-muzeul-satului/

Atentie: Recitalul e la Muzeul Satului, nu la Muzeul Taranului! E bine sa ajungeti mai devreme.
(informaţii primite pe email)

Mâine e soare, motiv de plimbare

2011-05-14T19:43:00.002+03:00

Recomandarea mea pentru ziua de mâine, o plimbare în Herăstrău.

Duminica, 15 Mai, ora 12.00

CLOVNII

- Parcul Herastrau- intrarea dinspre Paita Charles De Gaulle

***

Duminica, 15 Mai, ora 18.00

EX LIBRIS

-Parcul Herastrau-intrarea dinspre Piata Charles De Gaulle

Duminica, 15 Mai, ora 19.00

PIERROT LUNATECUL

-Parcul Herastrau-intrarea dinspre Piata Charles De Gaulle

(mai multe pe http://masca.ro/site/index.php?option=com_content&task=view&id=100&Itemid=1)

Avem nevoie de alt imn

2011-05-14T11:36:00.002+03:00

Pe-al nostru steag e scris unire,

Unire-n cuget şi simţiri

Şi sub măreaţa lui umbrire

Vom înfrunta orice loviri.

Acel ce-n luptă grea se teme

Ce singur e rătăcitor,

Iar noi uniţi în orice vreme

Vom fi, vom fi învingători.

Am înarmat a noastră mînă

Ca să păzim un scump pămînt,

Dreptatea e a lui stăpînă,

Iar domn e adevărul sfînt.

Şi-n cartea veşniciei scrie

Că ţări şi neamuri vor pieri,

Dar mîndra noastră Românie

Etern, etern va înflori.

Învingători cu verde laur

Noi fruntea nu ne-o-mpodobim

Nici scumpele grămezi de aur

Drept răsplătire nu dorim.

Ştiind că-n viaţa trecătoare

Eterne fapte-am împlinit

Şi chinul morţii-ngrozitoare

Bogat, bogat e răsplătit.

(Muzica: Ciprian Porumbescu, versurile: Andrei Bârseanu)

Poate ne înrudim astfel şi cu Albania. Astăzi duşmanul cel mai crunt al României este politicianul ce fură suveranitatea ţării, indiferent din ce partid ar fi.

Corul Armatei Romane - Pe-al nostru steag e scris Unire

Noi imagini de excepţie la Daliana

2011-05-10T16:39:00.006+03:00

Photography Contest

2011 Awards

Ultimul răgnet în muzica românească

2011-05-08T21:58:00.003+03:00

O melodie cu sonorităţi ce îmi amintesc de vechia mea platformă Spectrum Z80...
Nu am găsit o poză chiar ca a mea... dar seamănă destul de mult.

(sursa: http://www.netcore2k.net/home/napalmsblog#Retro-Remembrance)

Andrei Hategan (vocals & keyboards), Andrei Ungureanu (guitar), Ovidiu Bejan (guitar & vocals) şi Augustin Nicolae (bass).

Wieniawski Henryk

2011-05-04T13:20:00.001+03:00

(sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Henryk_Wieniawski)

Carl Maria von Weber - Cvintet cu clarinet in si bemol major

2011-05-02T13:27:00.000+03:00

Fiţi aproape de mine

2011-04-26T21:19:00.000+03:00

Luuuuuume lume, să ştie tot norodul că vine Paştele

2011-04-20T22:31:00.003+03:00

De la un timp nu mai simt sărbătorile cheie ale creştinismul, Crăciunul şi Paştele, aşa cum le simţeam odată, ca pe o bucurie ce mă furnica... Simt Paştele mai mult cu miros de cavou, de descompunere, mai cuprins de mireasma imortelelor. Statul acesta mi-a ucis Ţara şi Ţarina mi-a ucis bucuria miracolului, m-a lovit până mi-a ucis sărbătoarea.

Pentru câteva minute a fost însă altfel. Am văzut aceste fotografii şi m-am dus cu gândul spre mileniile trecute.

(Restul consemnării vizuale a primăverii pe... http://graphis-artwork.blogspot.com/2011/04/flowers-day-in-village-museum-floriile.html)

E o umilă şi neştiută uliţă de margine de târg.
Nu răsfaţă ochiul cu mlădieri de râu gătite-n salturi de verdeaţă şi nici nu ispiteşte pasul cu
caldarâm sonor . E firavă şi goală : numai pământ şi pietre.
Dau năvală celelalte uiţi, înghesuite una într-alta, cot la cot, s-ajungă mai degrabă la uliţa cea mare, cu pântec de piaţă, căreia îi duc larma grămădită pe tăvi de piatră.

Ea e pustnică. A strâns pios tăcerea aruncată de celelalte uiţi şi s-a dat la o parte de ele. Năzuia poate să iasă din târg, să se îndrume departe, spre munţi : să fie acolo o potecă prin brădet. Dar au părăsit-o puterile la marginea târgului şi s-a lungit la pământ în dreptul bisericii, câtorva căsuţe liniştite, alături de căsuţa bunicilor şi noastră. Acolo a rămas.

...Odinioară, pe meleagurile acestea, stăpânea un sat gospodar. Pe-atunci, uliţele de astăzi erau ale pământului şi se numeau brazde şi frăţeşte vieţuiau, rodind . În satul acela e obârşia târgului, în acele brazde e obîrşia uliţelor — obârşii uitate şi nesocotite.
Acum, uliţele înstrăinate de pământ s-au învrăjbit : se sfădesc între ele, cât le lasă gura căruţelor şi a trăsurilor şi se hărţuiesc, smulgându-şi una alteia smocuri de colb cărunt.

Uliţa mea e paşnică, tăcută. Rareori o tulbură năvala târgului. Prin ea străbat carele cu boi venind de la ţară. Convoiul lui tihnit e o rugăciune murmurată cu buzele ei, şi colbul care le-nsoţeşte e un surâs blajin.
Uliţele de căpetenie ale târgului au slujitorii lor : măturători care le piaptănă, stropitori care le spală, meşteri care le sulimenesc cu smoală şi asfalt.
Ea se slujeşte singură. Îşi toarnă apă de ploaie prin uluce ; îşi potriveşte părul cu vrăbii ; şi chipul ei firesc e.
Trufaşe de numele lor, celelalte uiţi au silit porţile caselor să li-1 înveţe şi să li-1 rostească statornic.

Şi porţile, cu guri de tablă sau de lemn, îl au în toată clipa pe buze.
Ea a şoptit doar casei noastre numele ei. Ploile 1-au şters ; poarta 1-a uitat ; şi ea 1-a uitat.
E o umilă şi neştiută uliţă de margine de târg.
(Ionel Teodoreanu, Uliţa Copilăriei)

Fac parte dintre românii care îl nemulţumesc pe preşedinte

2011-04-18T16:12:00.003+03:00

La început a fost... http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/04/scurt-domnule-scurt-de-tot.html

Răspund preşedintelui cu o poezie scrisă de Serghei Esenin şi tradusă de George Lesnea.

Garduri vechi, urzici îngălbenite,

Iată locul, locul meu străbun!

S-au pitit sub veştede răchite,

Izbele sărmanului cătun.

Peste câmpul plin de iarbă deasă,

Lângă iazul cu lumina-n punţi,

Tolăneşte-o cale nisipoasă:

Drumul spre Siberia şi munţi.

Prins de zări se clăbuceşte fumul,

Din pământul împânzit de ruşi.

Oameni frânţi, prin pulbere bat drumul,

Oameni prinşi în lanţuri şi-n cătuşi.

Toţi sînt hoţi şi ucigaşi din fire;

Cum au fost pe lume sorociţi.

Îndrăgit-am trista lor privire

Şi obrajii traşi şi scofâlciţi.

Mult rău fac din bine ucigaşii,

Inimile lor nu se prefac.

Dar se strâmbă feţele şi paşii,

Buzele sînt vinete şi tac.

Şi pe mine-un tainic gând mă-ndeamnă,

Răsărit, aşa de undeva…

Ca şi eu, într-un apus de toamnă,

Să-mi împlânt cuţitu-n cineva.

Ca şi eu, prin vântul nesfârşirii,

Pe-acest drum glodos şi mohorât,

Îngrădind tristeţea osândirii,

Să fiu dus cu un juvăţ de gât.

Şi atunci când zâmbet voi încinge,

Peste toate cele ce-au rămas,

Ploile şi apele vor linge

Urmele pe care-am să le las.

(sursa: http://www.talismancoins.com/servlet/Detail?no=512)

GUSTAVO ADOLFO BÉCQUER - Volverán las oscuras golondrinas

2011-04-14T16:26:00.002+03:00

Mi-a atras atenţia această poezie mai ales prin traducerea excelentă a domnului Răzvan Coderescu. (http://www.rostonline.org/blog/razvan/2009/02/o-poezie-de-gustavo-adolfo-becquer.html)

Volverán las oscuras golondrinas

Volverán las oscuras golondrinas
en tu balcón sus nidos a colgar,
y, otra vez, con el ala a sus cristales
jugando llamarán;
pero aquéllas que el vuelo refrenaban
tu hermosura y mi dicha al contemplar,
aquéllas que aprendieron nuestros nombres...
ésas... ¡ no volverán !

Volverán las tupidas madreselvas
de tu jardín las tapias a escalar,
y otra vez a la tarde, aun más hermosas,
sus flores se abrirán;
pero aquéllas, cuajadas de rocío,
cuyas gotas mirábamos temblar
y caer, como lágrimas del día...
ésas... ¡ no volverán !

Volverán del amor en tus oídos
las palabras ardientes a sonar;
tu corazón, de su profundo sueño
tal vez despertará;
pero mudo y absorto y de rodillas,
como se adora a Dios ante su altar,
como yo te he querido..., desengáñate:
¡ así no te querrán !

Şi acum traducerea

Veni-vor iarăşi negre rîndunele...

Veni-vor iarăşi negre rîndunele
ce în balconu-ţi cuiburi şi-or găti,
şi înc-o dată, cu-aripi jucăuşe,
în geamuri ţi-or lovi;
dar cele ce se-opreau din zbor să vadă
la tine – nuri, la mine – bucurii,
cele deprinse cu-ale noastre nume...
acelea... n-or veni!

Veni-vor iarăşi mîndri caprifoi
grădinii tale zidul a-i sui,
şi înc-o dată, chiar mai plini de vrajă,
pe seară-or înflori;
dar cei scăldaţi de boabele de rouă
al căror tremur stam a-l iscodi,
şi ce cădeau ca lacrimi ale zilei...
aceia... n-or veni!

Veni-vor iarăşi în auz să-ţi sune
ale iubirii şoapte-atît de vii;
din somnul ei adînc inima-ţi poate
atunci o vor trezi;
dar mut, răpit, în sfîntă-ngenunchere,
cum la altar pe Domnul l-ai slăvi,
cum eu te-am fost iubit..., nu-ţi face vise:
aşa nu te-or iubi!

tabula rasa

2011-04-01T07:50:00.003+03:00

Ce este tabula rasa?
În latină înseamnă tablă ştearsă. În româneşti se spune "am şters totul cu buretele", în sensul că nu mai contează ce a fost dinainte. Sensul expresiei călătoreşte prin istorie de la Aristotel şi Platon, la Albertus Magnus şi Toma d'Aquino, Locke şi Leibniz şi trece apoi la Sigmund Freud...

Despărţirea celor înnăscute de cele dobândite, nouveaux essais, are însă o clenci: AMNEZIA.

Despre o astfel de amnezie, tabula rasa de maturitate, vreau şi eu să vorbesc. Pe scurt, după ce domnul Sever Voinescu şi-a abandonat mult, mult timp propriul blog... a revenit cu o nouă postare. Faptul incredibil este însă că a şters toate celelalte postări. Cu alte cuvinte, acest blog a renăscut... TABULA RASA.

(sursa foto: http://www.mediafax.ro/politic/voinescu-despre-sedinta-cnc-un-fleac-ne-au-ciuruit-daca-inchideam-ochii-credeam-ca-vorbeste-ponta-8044806)

Bogdan Ota

2011-03-23T09:00:00.002+02:00

După Costel Busuioc, un alt Român uimeşte străinătatea. De data aceasta Norske Talenter 2011 l-a descoperit pe Bogdan Ota.

Recunosc că nu prea sunt impresionat de compoziţie, în mare parte sunt arpegii, deci nu reprezintă o valoare componistică de excepţie. Piesa este însă foarte rapidă şi deloc uşor de interpretat, mai ales de către cineva care cară toată ziua copiatoare. Mi-aş dori ca România să vadă sutele de compozitori de talent care mai sunt încă în România sau care deja au părăsit această ţară pentru a se afirma în altă parte. Din păcate, la noi compozitorii nu prea sunt un domeniu interesant pentru presă... divorţurile mondene însă... da.

"Natură moartă cu nepot obez", premieră

2011-03-22T22:16:00.003+02:00

Spectacolul "Natură moartă cu nepot obez", în regia lui Eugen Făt, după textul omonim al lui Ion Sapdaru, va avea premiera la Teatrul Odeon din Bucureşti, informează instituţia de spectacole.

Ion Sapdaru: "Povestea tristă, dar şi comică a lui Grasu' Contrabasu' este rodul unor experienţe proprii, dar şi al unor întâlniri cu oameni simpli, cu care am trăit şi mai trăiesc alături şi care nu au nimic interesant în ei: nu sunt eroi, nu au aptitudini excepţionale, aspiraţii intergalactice, nu duduie de înţelepciune, nu sunt sfinţi, dar nici diavoli, au o singură calitate - sunt oameni. Şi iubesc"

http://www.teatrul-odeon.ro/spectacole/premiere/natura-moarta.html

http://www.mediafax.ro/cultura-media/spectacolul-natura-moarta-cu-nepot-obez-va-avea-premiera-la-odeon-8086345/

Ion Besoiu, la 80 de ani primeşte premierul pentru întreaga carieră

2011-03-14T16:53:00.002+02:00

Ion Besoiu, unul dintre cei mai apreciaţi actori români ai ultimelor decenii, va fi recompensat cu premiul Gopo pentru întreaga carieră la cea de-a cincea ediţie a galei Gopo, care va avea loc pe 28 martie, la Bucureşti.

(Imagine: Andreea Balaurea/Mediafax Foto)

Data nasterii: 11 martie 1931, Sibiu. A absolvit Academia de Teatru si Muzica din Sibiu.

A debutat în 1950, dar consacrarea a venit abia după turnarea filmului Toate pânzele sus, în regia lui Mircea Mureşan, în care a avut ca parteneri mari actori ca Ilarion Ciobanu şi Jean Constantin. Timp de 16 ani, a jucat pe scena Teatrului "Radu Stanca", din Sibiu, după care s-a mutat la Bucureşti, unde a jucat la Teatrul "Lucia Sturza Bulandra" şi a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru.

Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloşca, în "Procesul lui Horia" (1967), Serebreakov, în "Unchiul Vanea" (1983), Polonius, în "Hamlet" (1985), Oronte, în "Mizantropul" (1989), Corifeu, în "Antigona" (1993), Ferapont, în "Trei surori" (1995), Senecus, în "Caligula" (1996), şi Muhoianov Ivan Matveevici, în "Oblomov" (2003). Activitatea sa cinematografică este şi ea impresionantă. Câteva dintre filmele în care a jucat Ion Besoiu sunt: "Furtuna", "Neamul Şoimărestilor", "Haiducii", "Răscoala", "Mihai Viteazul", "Ciprian Porumbescu", "Păcală", "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii", "Ultima noapte de dragoste", "Lumini şi umbre".

În 2002, a primit Premiul de excelenţă al Cinematografiei Române. În 2001, a fost declarat cetăţean de onoare al oraşului Sibiu, în care s-a născut. Ion Besoiu este preşedinte executiv al Fundaţiei "Sibiul Vechi. Sibiu - Hermannstadt", asociaţie care îi ajută pe tinerii talentaţi şi care oferă premii etnografilor.

Loverboy (2011)

Omega Rose (2011)
Cendres et sang / Cenuşă şi sânge (2009) Trailer
Francesca (2009) Trailer
Cu un pas înainte (2007) - Tudor Avramescu (1 episode, 2007)
Lombarzilor 8 (2006) - Tataie
Călătorie de vis (2004)
Tancul (2003)
Casatorie imposibilă (2000)
Astept provincia (TV) / (1995) - Matei Ursu
Această lehamite (1994) - Directorul spitalului
Inceputul adevarului / Oglinda (1993)
Polul Sud (1993)
Visul / Visul - Portret Liviu Ciulei (1992) - el insusi
Subspecies (1991) - Doctorul
Im Suden meiner Seele (1989)
Kilometrul 36 (1989)
Mircea (1989)
Iacob (1988)
Liliacul infloreste a doua oara (1988) - Bunicul
Francois Villon, poetul vagabond (1987)
Toate pînzele sus! - Întâlnire în Atlantic (1987) - Anton Lupan
Toate pînzele sus! - Misterele mărilor (1987) - Anton Lupan
Toate pînzele sus! - Secretul epavei (1987) - Anton Lupan
Noi, cei din linia întâi (1986) - Col. Campeanu
Totul se plăteşte (1986) - Voda Bibescu
Colierul de turcoaze (1985)
Masca de argint (1985)
Racolarea (1985)
Secretul lui Nemesis (1985) - Virgil Cocean Trailer
Sper sa ne mai vedem (1985)
Ziua Z (1985)
Horea (1984)
Caruta cu mere (1983)
Fructe de padure (1983)
Misterele Bucureştilor (1983)
Viraj periculos (1983)
Viraj periculos (1983)
Lumini şi umbre: Partea II (1982)
Mult mai de pret e iubirea (1982)
Pădurea nebună (1982)
Convoiul (1981)
Duelul (1981)
Lumini şi umbre: Partea I / Lumini şi umbre (1981)
Şantaj (1981) - Grigore Dinca
Tristetea vanzatorului de sticle goale (TV) / (1981) - Vasile
Un echipaj pentru Singapore (1981)
Bietul Ioanide (1980) - colonelul Remus Gavrilcea
Blestemul pământului Blestemul iubirii / Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980) - preotul Belciug
Capcana mercenarilor (1980)
Drumul oaselor (1980)
La rascrucea marilor furtuni (1980)
Ultima noapte de dragoste (1980) - Colonelul Constantinescu
Mihail, caine de circ (1979) - Harry Del Mar
Cianura şi picătura de ploaie (1978)
Rătăcire (1978) - Dinescu
Revanşa (1978) - Prefectul Zavoianu
Impuscaturi sub clar de luna (1977)
Toate pînzele sus! (1977) - Anton Lupan
Actorul şi sălbaticii (1975) - Guta Popescu
Muschetarul roman (1975) - Desyre
Agentul Straniu (1974)
Nemuritorii (1974) - Costea
Pacala (1974) - seful bandei de hoti
Un comisar acuză (1974) - prefectul de politie Zavoianu
Dimitrie Cantemir (1973) - Desyre
Ultimul cartuş (1973) - secretar de partid
Vifornita (1973)
Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (1972) - Parintele Ioan
Bariera (1972) - pictorul Radulescu
Ciprian Porumbescu (1972)
Sageata capitanului Ion / Săgeata căpitanului Ion (1972)
B.D. în alertă (1971) - Vornicescu
Printre colinele verzi (1971)
Puterea şi adevărul (1971)
Asediul (1970)
Ciuta (TV) / (1970)
Mihai Viteazul (1970) - Sigismund Bathory Trailer
Castelul condamnaţilor (1969)
Dacii (1967) - dublaj voce
Calea Victoriei sau cheia visurilor (1966)
Fantomele se grăbesc (1966)
Haiducii (1966) - capetenia de haiduci Amza
Neamul Soimarestilor (1965) - Domnitorul Stefan Tomsa
Răscoala (1965)
Sah la rege (1965)
Camera alba (1964)
Cartierul veseliei (1964)
Partea ta de vină (1963)
Tudor (1963) - Cap. Zoican
Setea (1961)
Furtuna (1960)
Vultur 101 (1957)

(sursa: http://www.cinemagia.ro/actori/ion-besoiu-2405/)

Ieri am pus un link către Institutul Naţional de Fizică a Pământului, astăzi Cutremur în Japonia

2011-03-11T11:14:00.006+02:00

http://www.infp.ro/

Data/ORA( UTC )	Mag	Adancime( km )	Lat( grade )	Long( grade )	Regiune	Tip
11.03.2011, 08:47:53	6.3	15	44.18N	130.11E	E. RUSSIA-N.E. CHINA BORDER REG.	A
11.03.2011, 08:31:08	6.1	50	36.79N	141.59E	NEAR EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	A
11.03.2011, 08:19:18	6.5	15	34.68N	143.07E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	A
11.03.2011, 08:12:06	6.1	15	36.79N	141.59E	NEAR EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	A
11.03.2011, 07:28:28	6.2	15	38.96N	139.38E	NEAR WEST COAST OF HONSHU, JAPAN	A
11.03.2011, 07:26:07	6.2	15	42.91N	140.54E	HOKKAIDO, JAPAN REGION	A
11.03.2011, 06:25:51	7.0	15	38.89N	145.95E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	A
11.03.2011, 01:45:25	2.5	32	47.32N	18.06E	HUNGARY	M
10.03.2011, 17:08:35	6.2	650	10.73S	117.15E	SOUTH OF SUMBAWA, INDONESIA	M
10.03.2011, 17:08:29	6.5	600	8.21S	120.28E	FLORES REGION, INDONESIA	A
10.03.2011, 16:54:47	5.2	10	38.12N	143.63E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	M
10.03.2011, 11:21:20	5.0	100	38.35N	142.64E	NEAR EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	A
10.03.2011, 09:02:34	5.6	50	39.82N	142.52E	NEAR EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	A
10.03.2011, 08:08:19	5.4	30	37.32N	143.00E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	M
10.03.2011, 04:58:16	5.9	15	26.53N	99.58E	YUNNAN, CHINA	A
10.03.2011, 00:55:53	2.7	74	45.61N	26.44E	ROMANIA - Vrancea	M
09.03.2011, 23:37:00	5.5	10	38.68N	143.11E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	M
09.03.2011, 21:23:58	5.8	10	37.34N	143.19E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	M
09.03.2011, 21:22:18	5.9	30	38.34N	143.58E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	M
09.03.2011, 21:21:37	6.2	15	32.42N	149.67E	NORTH PACIFIC OCEAN	A
09.03.2011, 18:44:55	5.6	100	39.53N	142.92E	NEAR EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	A
09.03.2011, 18:44:33	5.8	10	38.10N	144.27E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	M
09.03.2011, 18:16:49	6.0	15	43.91N	140.19E	HOKKAIDO, JAPAN REGION	A
09.03.2011, 18:16:18	5.8	10	38.83N	142.61E	NEAR EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	M
09.03.2011, 14:13:11	2.2	5	43.23N	27.70E	BULGARIA	M
09.03.2011, 08:02:31	5.1	23	36.50N	142.68E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	M
09.03.2011, 07:56:20	5.3	30	36.85N	144.10E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	M
09.03.2011, 04:46:06	5.4	100	39.07N	142.74E	NEAR EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	A
09.03.2011, 04:37:03	5.7	40	38.24N	143.81E	OFF EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	M
09.03.2011, 04:32:25	5.2	100	39.39N	142.01E	NEAR EAST COAST OF HONSHU, JAPAN	A

Frunzuliţă pom uscat, verde nu-i după iernat

2011-03-08T10:51:00.001+02:00

Nichita Stanescu - Frunza verde de albastru

Si-am zis verde de albastru,
ma doare un cal maiastru,
si-am zis para de un mar,
minciuna de adevar,
si-am zis pasare de peste,
desclestare de ce creste,
si secunda-am zis de ora,
curcubeu de aurora,
am zis os de un schelet,
am zis hot de om întreg,
si privire-am zis de ochi
si ca-i boala ce-i deochi.
Frunza verde de albastru,
ma doare un cal maiastru,
ca am zis doar un cuvânt
despre întregul pamânt,
si de bine-am zis de morti
si de sase-am zis la sorti,
si am zis unu de doi
si zapada de noroi,
si am vrut sa fac cu gura
focul ce-l facea arsura
ca n-am fost trezit, ca dorm
pe un cal cu sa de domn,
alergând pe-un câmp de noapte,
de la unu pân’ la sapte -
de la sapte pân’ la zece
mi-a cazut o viata rece,
de la frunza pân’ la umbra
mi-a cazut o viata dubla
ca pamântul si cu luna,
noaptea când stau împreuna.
Si-am zis verde de albastru,
ma doare un cal maiastru,
pe care ma tin calare
cu capul la cingatoare,
cu calcâiul la spinare
si cu ochiul în potcoave,
si cu inima-n silabe
de ma duc mari, ma duc
ca toamna frunza de nuc,
ori ca iarna frunza alba
de la floarea de zapada…
Frunza verde de albastru,
ma doare un cal maiastru,
potcovit pe luna plina
cu miros de la sulcina,
înhamat pe soare plin
tot cu miros de pelin,
si tinut de gât cu mine
tot în dragoste de tine,
ca mi-a fost crescut pe umar
de din doi în doi un numar,
tot din trei în trei o iarba
si din patru-n patru-o salba,
si din cinci în cinci un pom,
si din sase-n sase-un om.
Frunza verde de albastru,
ma doare un cal maiastru,
vad în fata mov si verde,
coloarea care ma perde,
corcov vad cu veselie,
coloarea ce nu se stie,
mai aud si-un sunet sus
care nu a fost adus
în timpan de oameni vii,
în a fi si a nu fi,
când îmi cade umbra lunga
pe sub ochii grei cu punga.
Si-am zis aripa de pene
ca sa zbor cu ea prin vreme,
si-am zis mar ca sa zic sâmburi,
si-am zis pom ca sa zic scânduri,
si-am zis nord ca sa zic suduri
si dulceata ca sa sudui,
si-am zis inima la piatra
si cântec la tot ce latra,
si potcoava
la octava,
si uscata la jilava,
tot le-am potrivit pe dos
pe un fluieras de os,
din osul de la picior
care-mi cânta cu fior,
si din osul de la mâna
fluierând o saptamâna,
din osul de la arcada
recea lumii acolada
peste doua oase mari
unde stau ochii polari.
Si-am cântat din coasta mea
din vertebra ca o stea,
de-a-ncalecare pe-o sa,
pe o sa de cal maiastru,
foaie verde de albastru.

(sursa: http://graphis-artwork.blogspot.com/)

Arta poate schimba lumea

2011-03-05T22:04:00.000+02:00

1 Martie

2011-03-01T17:10:00.001+02:00

(sursa: http://graphis-artwork.blogspot.com/2011/03/martisor-1st-of-march-romanian.html)

Mi-e umbra grea, din ce în ce mai grea...

2011-02-26T22:38:00.003+02:00

Eu umbra aceasta pe care
O semeni în sufletul meu
Cu milă si tristă mirare
Voi duce-o cu mine mereu
Voi duce-o cu mine mereu

Şi-apoi intr-o zi oarecare
În care-mi va fi cel mai greu
Voi pune-o în vechi calendare
Duminica trupului meu
Duminica trupului meu

Fiori prin mine umblă
Şi nu am trebuinţă
Te rog pe tine umbră
Să redevii fiinţă

Flămînd de iubirea intreagă
Pe vremi cu amurg mohorît
Cînd zorile noaptea-şi dezleagă
Mă satur cu-o umbră şi-atît
Mă satur cu-o umbră şi-atît

Şi sufletul meu te mai roagă
Magnetic catarg doborît
Tu umbră tăcută si dragă
Aşează-ţi fularul la gît
Aşează-ţi fularul la gît

O umbră se închide în mine
O umbră prin mine trecu
E-atîta de rău că e bine
E-atîta de mult dacă e nu

Bocovia-şi iese din sine
Şi rîde in "a" şi în "u"
O umbră în viaţă mă ţine
Şi umbra aceea eşti tu
Şi umbra aceea eşti tu
(Umbra - Adrian Păunescu)

Am luat de la Şuţu

2011-02-23T13:46:00.002+02:00

Am fost atât de impresionat de aceste fotografii văzute pe http://sutu.ro/privesti-si-castigi/eld-%e2%80%93-11-2/ încât nu am putut să mă abţin să nu le promovez şi eu mai departe... În timp ce scriu aceste rânduri, în Atena sunt violenţe extreme. De ce oare nu reuşim să ne găsim un echilibru?

ELD* – 11

Alexander Rodchenko (1891–1956)

Andre Kertesz (1894–1985)

Arnold Newman (1918-2006)

Berenice Abbott (1898-1991)

Bill Brandt (1904–1983)

Dorothea Lange (1895–1965)

E.J.Bellocq (1873 – 1949)

Eadweard Muybridge (1830–1904)

Edward Steichen (1879–1973)

Edward Weston (1886–1958)

Emmet Gowin (n. 1941)

Eugene Atget (1857–1927)

Frederick Sommer (1905–1999)

Garry Winogrand (1928–1984)

Gordon Parks (1912–2006)

Harry Callahan (1912–1999)

Imogen Cunningham (1883 –1976)

Irving Penn (1917–2009)

Jacob Riis (1849-1914)

Jacques-Henri Lartigue (1894–1986)

John Gutmann (1905–1998)

* Evadarea de Luni Dimineaţă. Proiect de luptă împotriva ignoranţei.

(sursa: http://sutu.ro/privesti-si-castigi/eld-%e2%80%93-11-2/)

Un actor îşi donează maşina unui spectator...

2011-02-23T09:07:00.002+02:00

Ne-am obişnuit ca actorul Gabriel Fătu să fie "un pic sărit de pe fix". Ce trebuie să facă spectatorul? Să ia bilete la piesa "Mă mut la mama!". Din câte am înţeles, este vorba de un Jaguar vechi de cam doi ani...

Ei bine... Nu despre asta vreau să vorbesc şi nu am să spun mai mult despre premiul dat de actor. Aş vrea să vorbesc despre Adriana Trandafir.

Imediat după revoluţie, ALEXANDER HAUSVATER revoluţiona şi el regia de teatru în România punând în scenă piese de cu totul altă factură decât cele cu care fusesem obişnuiţi. Vorbesc despre piesele "La ţigănci" şi "Au pus cătuşe florilor".

Am să insist pe piesa "La ţigănci" tocmai pentru că ea m-a legat cumva de Adriana Trandafir.

(sursa: http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=latiganci)

(sursa: http://www.teatrul-odeon.ro/pictures/spectacole/stagiune/latiganci/latiganci_afis.htm)

Ei bine, în această piesă în care am stat mai mult în picioare şi înghesuiţi unii în alţii, precum mulţimile de gură-cască, aşteptând să vină tramvaiul într-un moment al absurdului absolut, la un moment dat vine cineva din spate, îmi pune mână pe umăr şi-mi spune şoptit... "Ştii, că e nebun...". Era Adriana Trandafir, dar nu mi-am dat seama de asta decât peste două sau trei minute. În acel moment logica spectacolului s-a frânt, pentru că încetam să mai fiu spectator şi deveneam şi eu un actor figurant în piesă.

Îndeajuns însă cu amintirile mele...
Adrian Trandafir, alături de Gabriel Fătu (OTV) şi Andreas Petrescu (TVR2) joacă în piesa... "Mă mut la mama" de Gelu Colceag.

Doi frati, cu varste apropiate de 30 de ani, unul parasit de sotie, iar celalalt inselat de iubita, hotarasc sa se reintoarca acasa la mama, pentru a continua sa traiasca partea cu copilaria. Mama,vaduva fiind, desi e singura in casa, are un iubit. Student!

Cand apar baietii acasa, apar si conflictele. In primul rand apar gelozii pe dormitor, fiecare are senzatia ca "mamica" il iubeste mai mult pe celalalt, iar ideea ca mama are un iubit, ca si ea are dreptul la dragoste, la viata, e de neconceput, in mintea celor doi: Mama este MAMA. Si atat!

O comedie trista, o poveste vesela, optimista, dar cu accente tragice, o bucatica rupta din viata de familie a noastra, a tuturor, despre ceea ce ar putea insemna o familie fericita.... Sau, drumul spre idealitate atunci cand speranta te invata sa traiesti frumos si sa te bucuri de fiecare clipa! Multe rasturnari de situatie, fiecare incearca sa isi marcheze teritoriul, dar, de fiecare data, cu rabdare si toleranta, cu nervii intinsi, dar si cu mult umor, totul se poate rezolva....
(sursa: http://metropotam.ro/Evenimente/eve0319949100-Ma-mut-la-mama/)

Dar dincolo de înregistrările "oficiale", mult mai exactă este înregistrarea tremurată a unei spectator:

Constat, cu plăcere, RÂSUL.

Scrisoarea mea către Hobbitul Brumaru

2011-02-19T10:47:00.002+02:00

(http://www.hobbitul.ro/vorba-lui-gombrowicz/#comments)

Padibumdărâmcambum
Bună-i zeama cea din fum
De-o plânge zăvoaiele
Cu lacrimi cât oaiele
Şi cresc verde păsuiele
Când le mulge duruiele.
Şi le cântă cintiţa
Când le smulge jintiţa.

Aţi văzuta un Brumar
Chiuind la cârciumar
Pentru-o sticlă de Cotnar?

Că de-un timp caut căhui
Să o scot la căpătâi
Zdrăngănind fesfesele,
Mirosind flocoşele.

Hobita, Gorj County

2011-02-19T00:56:00.001+02:00

(sursa: http://www.romaniaphotos.ro/2008/07/old-house-interior.html , http://magdalas.wordpress.com/2010/07/22/constantin-brancusi-1876-1956/)

“Un barbat si mai multe femei”

2011-02-18T10:25:00.002+02:00

Cât de multe femei? Cât de multe femei... Cât de multe femei!

Sunt destui bărbaţi care fac un scop din a fi recunoscut drept idolul femeilor. "Mai multe femei" reprezintă numai aparent o situaţie de invidiat. Tabloidele sunt pline de astfel de adevăruri...

Leonid Zorin a pus această problemă într-o construcţie dramatică şi a ieşit... o comedie.
Piesa a fost pusă în scena de Teatrul de Arta Bucureşti în regia lui Bogdan Husanu şi a trecut cu bine de premieră.

Teatrul de Arta Bucuresti va invita luni, 21 februarie, ora 21, la Clubul Taranului, la comedia “Un barbat si mai multe femei”. Un barbat si mai multe femei – raiul pe pamant sau un iad autentic? Piesa abordeaza relatia dintre barbat si femeie, cu accente pe comunicarea lor mereu conflictuala, in definitiv, disputandu-se vesnica problema a suprematiei unuia dintre sexe. Femeia este o fiinta necunoscuta barbatului, un mister pe care o minte logica nu-l poate rezolva. Femeia il poate innebuni pe barbat: cu iubirea, cu nerabdarea sau pur si simplu cu nervii. Gavrunski, personajul masculin, cunoaste de-a lungul piesei femeia inger, femeia exaltata, femeia paznic, femeia autoritara, femeia disperata, femeia victima – ele sunt norocul si ghinionul din viata sa. O viata care devine brusc foarte imprevizibila. Cum sa devii dintr-un timid, un mare cuceritor de femei? Cat de mare este pretul pe care trebuie să-l platesti pentru a provoca suspinele lor? Afla dintr-Un barbat si mai multe femei.
(sursa: http://www.lumebuna.ro/2011/02/18/invitatie-la-piesa-de-teatru-un-barbat-si-mai-multe-femei/)

(sursa: Dragos Victor Stavaroiu, http://victorstavaroiu.wordpress.com/2010/11/05/un-barbat-si-mai-multe-femei-teatrul-de-arta-bucuresti-1-noiembrie-2010-clubul-taranului/)