SS † D A N I E L despre traficul de persoane

---

Seminar Internaţional Acţiunea Creştină Împotriva Traficului de persoane. Combaterea traficului de fiinţe umane, dincolo de aparenţe
- Palatul Patriarhiei, 28 martie 2008 -

La sesiunea de deschidere au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi alţi membri ai Sfântului Sinod, Înalt Preasfinţitul Ioan Robu, Arhiepiscop şi Mitropolit romano - catolic de Bucureşti, reprezentanţi ai altor Biserici creştine din România şi Europa de Est (Grecia, Bulgaria şi Ucraina), Acţiunii Creştine şi de Lucru în Reţea împotriva Traficului de Fiinţe Umane (CAT), Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, Forumului Român pentru Refugiaţi şi Migranţi (ARCA), Asociaţiei pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare şi Educaţie (ADPARE), ai uniunilor sindicale, precum şi membri ai CARITAS Bucureşti, profesori, studenţi şi jurnalişti specializaţi în domeniu.
Scopul Seminarului este de a evalua activitatea desfăşurată până acum de membrii reţelei regionale şi de a stabili noi acţiuni menite să prevină şi să combată traficul de persoane în anul 2008. Cu acest prilej va fi inaugurat Centrul de Prevenire şi Combatere a Traficului de Fiinţe Umane (ARCA), organizat de ONG – urile bisericeşti implicate în lupta anti-trafic şi va fi lansată campania STOP SCLAVIEI ÎN EUROPA, cu scopul de a informa potenţialele victime despre pericolul traficului de fiinţe umane.
Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a adresat următorul cuvânt:

„TRAFICUL DE PERSOANE – O UMILIRE A DEMNITĂŢII UMANE

1. Amploarea traficului de fiinţe umane.
Cu durere în suflet constatăm că România se confruntă cu un fenomen care a luat o amploare îngrijorătoare, şi anume traficul de fiinţe umane. Sute şi mii de tinere sunt înşelate cu promisiuni mincinoase şi ajung să fie tratate ca nişte sclave, sunt cumpărate şi vândute de către traficanţii de persoane, care le folosesc spre câştig murdar, întocmai ca pe nişte obiecte, obligându-le să muncească în condiţii inumane şi fără plată, să cerşească sau să-şi vândă trupurile pentru bani, înjosindu-le, şi, uneori, chiar omorându-le fără nici o remuşcare. Dar, şi mai îngrijorătoare este situaţia copiilor care ajung victime şi suferă abuzuri de toate felurile, ceea ce poate fi considerată o crimă împotriva viitorului umanităţii.

Statisticile alarmante ale organismelor internaţionale arată că, din cele peste 2,5 milioane persoane traficate, majoritatea sunt femei si copii; traficul de fiinţe umane a ajuns sa fie una dintre cele mai profitabile infracţiuni, pe al treilea loc în lume după traficul de arme şi cel de droguri. De asemenea, peste 70% din victimele traficului uman nu sunt identificate şi nu beneficiază de asistenţă calificată, deoarece nu cunosc limba ţării de destinaţie şi nu pot comunica, sunt sechestrate sau ţinute sub strictă observaţie şi nu pot intra în contact cu autorităţile; gravitatea situaţiei e amplificată de diversitatea formelor de trafic şi de profilul victimelor.
România nu mai este doar o ţară-sursă ci şi o ţară de tranzit pentru femeile şi copiii care sunt traficaţi, atât în ţară, cât şi în afară, pentru munca forţata, exploatare sexuală şi cerşetorie. Având în vedere faptul că traficul de persoane este un fenomen infracţional trans-naţional, bine organizat, intervenţiile pentru prevenirea şi combaterea fenomenului trebuie să atragă eforturile conjugate ale tuturor ţărilor afectate.
În contextul european actual şi în perspectiva liberei circulaţii, România trebuie să intervină cu responsabilitate, implicând întreaga societate în lupta de prevenire şi combatere a acestui flagel, adoptând o atitudine incluzivă şi integrativă, asigurând asistenţa, ajutorarea şi protecţia victimelor şi militând pentru armonizarea legislaţiei comunitare privind munca ilegala si protecţia drepturilor angajaţilor.
2. Traficul de persoane este un păcat grav şi un pericol social cu urmări deosebit de grave care loveşte în demnitatea persoanei şi degradează societatea umană. Traficul de persoane depersonalizează omul, îl distruge fizic şi spiritual şi îl transformă în sclav, într-o marfă care nu mai are valoare ca persoană, ci ca producător de profit.
Traficul de persoane este un păcat grav care afectează integritatea chipului lui Dumnezeu în om; traficantul privează victima de darul divin al libertăţii, îi lezează demnitatea de persoană, îi striveşte puterea de a gândi, siluindu-i voinţa şi batjocorindu-i sentimentele prin folosirea forţei, ameninţări, molestării, a terorii psihice şi a altor mijloace coercitive violente. Dumnezeu nu a dat nimănui drept de viaţă şi de moarte asupra omului şi nimeni nu are dreptul să transforme persoana umană în obiect de profit.

3. Reintegrarea victimelor începe cu vindecarea sufletească.
Victime sunt şi persoanele care au plecat din comunitatea lor, cu speranţa unui loc de muncă în străinătate, şi care au ajuns să fie vândute, sechestrate şi îndemnate sau obligate să săvârşească fapte contrare conştiinţei morale ori împiedicate să renunţe la ele când s-au decis să o facă. Experienţa traumatizantă îndurată de aceste persoane le-a schimbat modul de percepţie a lumii şi a relaţiilor interumane, pierzând stima de sine şi încrederea în semeni. Treptat frica a pus stăpânire pe fiinţa lor şi săvârşesc orice faptă ca să supravieţuiască, acţionând, de cele mai multe ori, instinctiv; psihicul victimei este zdruncinat de ororile trăite, iar sufletul este puternic afectat de faptele pe care a fost obligată să le comită. În consecinţă, vindecarea spirituală a victimei este o necesitate, pentru că numai un suflet vindecat poate fi o persoană liberă şi sociabilă.
Sfânta Scriptură ne arată că Dumnezeu apără pe cel umilit şi suferind. Pilde în această privinţă sunt: Iosif, fiul lui Iacov, care a ajuns sclav în Egipt după ce a fost vândut de fraţii săi (Facerea 37;20-28), omul căzut între tâlhari, din parabola samarineanului milostiv (Luca 10;30-35), fiul risipitor (Luca 15;11-32) sau femeia adulteră (Ioan 8;3-11). Mântuitorul Iisus Hristos fiind Samarineanul milostiv, doctorul sufletelor şi trupurilor noastre, ne cheamă să apărăm demnitatea umană umilită şi să ajutăm la vindecarea celor suferinzi fizic şi psihic.
Deşi nu toate victimele traficului de persoane au educaţie religioasă, ele se simt pângărite trupeşte şi sufleteşte, şi, ca atare, considerăm că asistenţa spirituală şi consilierea acordată victimelor au un rol fundamental în acţiunea de ajutorare şi reintegrare, rolul preotului fiind acela de liant şi mediator între victimă şi comunitate, pentru a evita stigmatizarea şi excluziunea victimelor şi pentru a le ajuta să-şi recapete încrederea în sine şi în oameni. Venind în întâmpinarea victimelor şi familiilor acestora, trebuie să le oferim nu doar sfat bun, sprijin moral şi întărire sufletească, ci trebuie să ne implicăm activ în sensibilizarea comunităţii pentru reintegrarea acestora în familie şi societate.
Programele de combatere a traficului de persoane trebuie extinse şi susţinute de instituţiile guvernamentale şi non-guvernamentale, dar şi de cultele religioase. În acest sens, constatând că lipsa de informare a populaţiei în privinţa fenomenului este unul din motivele pentru care traficul de persoane este greu de combătut, Patriarhia Română cooperează, de mai multă vreme, cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie la desfăşurarea unor campanii de informare la nivelul întregii ţări, prin intermediul preoţilor şi profesorilor de religie din şcolile şi liceele de stat, alcătuind materiale informative cu privire la modalităţi practice de prevenire şi combatere a fenomenului, specifice misiunii pastorale în parohii şi în şcoli.
În concluzie, considerăm că, fără politici şi programe coerente, care să înceapă cu educaţia şi prevenirea, nu poate fi combătut un asemenea flagel bine susţinut de interese financiare oculte. De asemenea, fără extinderea asistenţei şi consilierii acordată victimelor şi familiilor acestora, fără sprijinul real al comunităţii, nu putem vorbi de stabilitate şi demnitate socială, de reintegrarea şi incluziunea acestei categorii vulnerabile. Suntem convinşi că, pe baza credinţei în iubirea lui Dumnezeu pentru om, cultele religioase din România pot contribui substanţial la susţinerea eforturilor comunitare de apărare a demnităţii umane şi de însănătoşire a vieţii sociale.”

SS † D A N I E L
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Bolek i Lolek

---

Deschiderea Forumului Transatlantic

---

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat astăzi, 1 aprilie a.c., la Cercul Militar Naţional din Bucureşti, la deschiderea Forumului Transatlantic organizat de către „The German Marshall Fund of the United States”. AMOS News redă integral discursul preşedintelui.

Vă prezentăm integral discursul susţinut de şeful statului cu această ocazie:

„Excelenţele Voastre,

Doamnelor şi Domnilor,

Onorată audienţă,

Îmi face o deosebită plăcere să particip din nou, la invitaţia German Marshall Fund şi a Chatham House, la o conferinţă care aduce împreună atâtea energii, creative şi critice, deopotrivă necesare. Este un eveniment remarcabil în sine, care completează în mod firesc agenda Summit-ului NATO 2008 într-o formulă cu un impact deosebit. Mi se pare firesc să subliniez şi cu această ocazie rolul stimulator al organizaţiilor non-guvernamentale în dezbaterea, de către mediile politice şi academice, a unor teme aflate în centrul atenţiei comunităţii euro-atlantice: securitate, stabilitate, construcţie democratică, energie.

Doamnelor şi Domnilor,

La Bucureşti are loc cel mai amplu eveniment NATO din istoria Alianţei. Dacă amploarea evenimentului ne plasează deja în istorie, valoarea şi succesul acestui Summit depind de deciziile consensuale care vor fi adoptate de şefii de stat şi de guvern cu privire la temele ambiţioase care se află pe agendă.

Vreau de aceea, astăzi, în faţa dumneavoastră, să mă refer la aşteptările şi aspiraţiile pe care, ca ţară gazdă, le legăm de Alianţă şi de semnificaţia ei în sistemul internaţional actual. România se află la intersecţia unor regiuni care prezintă un interes sporit pentru Alianţă, dar şi pentru agenda globală. Odată cu aderarea României, NATO a devenit un vecin direct al Ucrainei şi Republicii Moldova. Marea Neagră, unde Alianţa este prezentă prin state riverane, oferă o legătură directă cu Rusia şi Caucazul de Sud. Prin Turcia, stat membru şi riveran, la Marea Neagră, regiunea se învecinează cu Orientul Mijlociu.

Într-un desen geostrategic, legăturile dintre Marea Caspică şi Marea Neagră ne apropie de Asia Centrală. De aceea, ţin să remarc faptul că la Bucureşti, pe lângă întâlnirile Aliaţilor, vom găzdui reuniunile NATO-Rusia, NATO-Ucraina, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic dar şi, în premieră, ISAF.

Sunt convins că la Bucureşti putem face progrese reale în implementarea unui întreg set de proiecte şi iniţiative, de relevanţă imediată pentru societăţile noastre. Avem şansa unor paşi esenţiali înainte, în politica de extindere, securitatea energetică şi cibernetică, parteneriatele Alianţei, rolul NATO în Afganistan, cooperarea cu alte organizaţii internaţionale şi consolidarea capacităţilor militare. Este o şansă pe care trebuie să o utilizăm la nivel maxim. Evoluţiile internaţionale nu ne oferă luxul unor amânări sau jumătăţi de măsură.

Ca preşedinte al unei ţări care a crezut în destinul ei euro-atlantic şi a contat pe sprijinul solid al Aliaţilor, am datoria morală de a mi exprima public speranţa că, la Bucureşti, Alianţa îşi va deschide porţile pentru toate cele trei ţări candidate: Albania, Croaţia şi Macedonia (FYROM). Avem nevoie aici de un consens bazat pe progresele individuale ale fiecărui stat candidat dar şi pe contextul regional aflat în continuă schimbare.

Extinderea nu reprezintă singurul stimulent al apropierii altor state de Alianţă. Nu trebuie să uităm că parteneriatele pentru pace sunt un element esenţial pentru întărirea securităţii şi susţinerea reformelor. Mă bucură faptul că vom avea ocazia să ne întâlnim şi cu liderii din Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia. Sper ca această întâlnire să marcheze momentul trecerii la o etapa superioară în relaţiile NATO cu aceste trei state, ale căror strădanii şi aspiraţii trebuie mai bine cunoscute şi in acela timp încurajate.

Avem datoria să îi susţinem pe partenerii noştri din Balcani pe calea europeană şi euroatlantică pe care s-au înscris deja. Rolul NATO în promovarea securităţii şi stabilităţii regionale continuă să fie esenţial, pentru Alianţă în sine, pentru partenerii săi şi pentru echilibrul de ansamblu al regiunii. România este hotărâtă să fie în continuare parte activă în eforturile comune bazate pe rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Este materializarea răspunderii pe care o avem faţă de stabilitatea unei regiuni, faţă de statele vecine Alianţei şi faţă de aşteptările cetăţenilor noştri şi cei ai statelor din Balcani. Nu trebuie să uităm, în acest context, rolul indispensabil al Serbiei, ca partener, în consolidarea stabilităţii regionale.

Considerăm că Serbia a plătit destul greşelile trecutului. Poporul sârb continuă să suporte nota de plată pentru erorile comise în numele lui. Acesta este motivul pentru care noi trebuie să fim pregătiţi la acest Summit să oferim Belgradului o perspectivă clară privind reîntoarcerea la locul pe care îl merită, în sânul comunităţii europene şi euro-atlantice. Serbia este un stat cu o importanţă crucială pentru stabilitatea şi dezvoltarea economică a regiunii. De aceea, este foarte important ca democraţia să învingă în această ţară şi să se consolideze.

Onorată audienţă,

Trecând acum la vecinătatea estică, cred cu tărie că Regiunea Mării Negre este parte a aceluiaşi proces de promovare a democraţiei, stabilităţii şi reformelor în întreaga Europă. Guvernele şi popoarele luptă pentru securitate, pentru modernizare şi pentru o viaţă mai bună, făcând faţă conflictelor îngheţate şi criminalităţii transfrontaliere.

Sunt convins că mesajul pe care NATO l-ar transmite prin acordarea Membership Action Plan (MAP) Georgiei şi Ucrainei va avea un impact puternic asupra întregii regiuni. Vom încuraja, astfel, o comunitate extinsă de valori şi certitudinea că democraţia şi stabilitatea sunt protejate. Nu doar vecinii noştri au nevoie de o astfel de certitudine, ci întreaga comunitate transatlantică.

Ghidaţi de aceeaşi viziune, sprijinim dezvoltarea cooperării NATO cu Republica Moldova, Armenia şi Azerbaijan, dar şi cu statele din Asia Centrală. Aceste parteneriate pot contribui substanţial la susţinerea regională a stabilităţii şi securităţii euroatlantice.

Rămânând în acelaşi spaţiu geografic, remarc semnificaţia specială a întrunirii Consiliului NATO-Rusia. Avem oportunitatea să continuăm dialogul complex care caracterizează relaţia noastră. Ca orice parteneriat, această relaţie nu este întotdeauna scutită de dificultăţi. Dialogul deschis şi pragmatic cu Rusia nu poate exclude voinţa liber exprimată de către statele din regiune pentru extinderea Alianţei. În aceeaşi abordare trebuie privit demersul aliaţilor de a dezvolta instrumentele care să asigure securitatea în faţa ameninţărilor ridicate de noile tehnologii în domeniul rachetelor cu rază lungă de acţiune.

Relaţia NATO – Rusia rămâne însă, în mod esenţial, un element strategic al securităţii euro-atlantice. Doar printr-un dialog deschis şi eficient putem găsi împreună soluţii pentru stabilizarea Afganistanului, pentru continuarea cooperării în cadrul regimului privind controlul armamentelor în Europa, cât şi în combaterea terorismului şi asigurarea stabilităţii şi democraţiei pe cuprinsul zonei euro-atlantice.

Într-o privire strategică cuprinzătoare, NATO interacţionează cu toţi aceşti parteneri în regiunea extinsă a Mării Negre. Relaţia cu statele riverane, dar şi cu cele din Asia Centrală, alături de preocupările Alianţei privind securitatea energetică denotă faptul că regiunea Mării Negre a devenit, în mod natural, o zonă de interes pentru NATO. Expertiza Alianţei în reforma sectorului de apărare, a managementului crizelor şi securitatea maritimă pot fi folosite pentru a oferi asistenţă în protejarea infrastructurii energetice şi a căilor de comunicaţii maritime.

De asemenea, nu trebuie să uităm că preocupările legate de energie sunt în strânsă legătură cu protecţia mediului. Şi, în final, protecţia mediului este o altă expresie a securităţii comunităţilor umane.

Doamnelor şi Domnilor,

NATO a înţeles că securitatea europeană nu poate fi definită într-un sens strict geografic. Pentru a proteja securitatea aliaţilor trebuie să ne aducem contribuţia la asigurarea securităţii internaţionale. Succesul NATO în Afganistan este crucial pentru viitorul acestei ţări, pentru războiul pe care îl purtăm împotriva terorismului şi, de aceea, pentru securitatea noastră. Am realizat progrese notabile în angajamentul nostru pentru Afganistan. Trebuie să ne asigurăm că progresul în Afganistan este ireversibil.

Ca stat care participă în Afganistan începând cu anul 2002, România se alătură aliaţilor săi pentru a reconfirma, cu ocazia acestui Summit, angajamentul nostru ferm şi viziunea unitară asupra succesului, alături de partenerii noştri.

Doamnelor şi domnilor,

Evoluţia angajamentelor NATO a demonstrat necesitatea unei abordări cuprinzătoare a apărării colective. Consolidarea parteneriatelor NATO şi a politicii de cooperare constituie o dimensiune elementară a acestei abordări. Sperăm că Summit-ul de la Bucureşti să marcheze aprofundarea cooperării dintre NATO şi ONU, precum şi întărirea legăturilor cu partenerii noştri pentru securitate, pornind de la interesele noastre comune.

În prezent, Alianţa Nord – Atlantică se află în plin proces de transformare a capacităţilor sale militare cu scopul de a putea desfăşura forţe flexibile, aflate la dispoziţie în orice moment. În acelaşi timp NATO îşi lărgeşte orizontul de acţiune şi implică noi parteneri pentru a putea răspunde celor mai recente ameninţări şi pentru a-şi putea îndeplini, cu succes, misiunile în care este angajată. Procesul de transformare al NATO a fost un catalizator pentru modernizarea sistemului de securitate şi apărare al României şi, de aceea, apreciem importanţa acestui proces şi necesitatea ca el să continue.

Secolul XXI stă sub semnul manifestării unor noi ameninţări la adresa securităţii aliate, dublate de persistenţa unora dintre ameninţările tradiţionale: terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflicte regionale, state falimentare, crimă organizată transfrontalieră. Ne este clar astăzi că toate aceste probleme nu pot fi rezolvate de niciun stat, de unul singur. O consecinţă de necontestat este că NATO devine o structură de cooperare pentru securitate colectivă mai necesară ca niciodată.

NATO nu reprezintă doar o alianţă militară, ci cadrul care susţine comunitatea transatlantică de valori. Resursele şi viziunea aliaţilor de pe cele două ţărmuri ale Atlanticului de Nord oferă şansa ca NATO să reprezinte, pe scena regională şi pe cea globală, o forţă indispensabilă pentru crearea unei lumi mai bune, stabile şi prospere.

Viitorul Alianţei stă în capacitatea noastră de a dezvolta o viziune cuprinzătoare în ceea ce priveşte interesele sale directe şi conlucrarea de succes cu toţi potenţialii parteneri. Viitorul securităţii noastre stă în capacitatea de a adapta permanent această viziune şi acţiune inspirate, într-o lume în continuă schimbare.

Reuniunea NATO de la Bucureşti poate deveni momentul în care Alianţa, prin deciziile ei, consacră o viziune şi marchează o nouă etapă a transformării sale. Summit-ul de la Bucureşti ar putea constitui o punte între angajamentele euro-atlantice şi internaţionale ale NATO, între realizările noastre anterioare şi ceea ce va trebui înfăptuit în continuare pentru ca cetatenii tarilor noastre sa fie convinsi ca le putem garanta pacea si securitatea.

Vă mulţumesc pentru atenţie !"

NATO plasează România în istorie

---

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, în discursul din deschiderea Formului Transatlantic organizat de The German Marshall Fund, că la Bucureşti are loc cel mai amplu eveniment NATO din istoria Alianţei, el apreciind că amploarea acestuia plasează deja România în istorie.
"La Bucureşti are loc cel mai amplu eveniment NATO din istoria Alianţei. Dacă amploarea evenimentului ne plasează deja în istorie, valoarea şi succesul acestui summit depind de deciziile consensuale care vor fi adoptate de şefii de stat şi de guvern cu privire la temele ambiţioase care se află pe agendă", a spus Băsescu.
El a arătat totodată că reuniunea NATO de la Bucureşti poate deveni momentul în care Alianţa, prin deciziile ei, consacră o viziune şi marchează o nouă etapă a transformării.
Potrivit lui Băsescu, summit-ul de la Bucureşti ar putea constitui o punte între angajamentele euroatlantice şi internaţionale ale NATO, precum şi între realizările anterioare şi ceea ce urmează să fie făcut în continuare.
"Sperăm ca Summit-ul de la Bucureşti să marcheze aprofundarea cooperării dintre NATO şi ONU, precum şi întărirea legăturilor cu partenerii noştri pentru securitate", a spus Băsescu.
El a mai arătat că, în acest moment, NATO a devenit o structură de cooperare pentru securitate colectivă, care este mai necesară ca niciodată, Alianţa constituind astfel cadrul care susţine comunitatea transatlantică de valori.

Democraţia e ca rock'n roll

---

Alianţa Nord-Atlantică se află într-un moment crucial în ceea ce priveşte adoptarea unei decizii privind operaţiunile din Afganistan, dar şi rolul său în promovarea stabilităţii şi a valorilor euro-atlantice în Balcani şi în regiunea Mării Negre, a afirmat, marţi, premierul Călin Popescu Tăriceanu. "România este un susţinător al creşterii rolului NATO în est, cu accent pe regiunea Mării Negre, a cărei relevanţă pentru securitatea euro-atlantică este în creştere (...) Democraţia este ca rock'n roll, e mereu bine când vocile democraţiei sunt puternice", a spus Tăriceanu, la ceremonia de deschidere a "Summit-ului Tinerilor Atlantişti". El a afirmat că speră ca, la summit-ul de la Bucureşti, partenerii din Balcanii de Vest să fie invitaţi pentru a deveni membri ai Alianţei, iar Ucrainei şi Georgiei să li se ofere perspectiva unei relaţii cât mai apropiate cu NATO. Premierul a arătat de asemenea că speră ca Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Serbia să primească un semnal pozitiv pentru asigurarea unor legături mai strânse cu Alianţa Nord-Atlantică. În opinia şefului Guvernului, extinderea NATO nu reprezintă doar un instrument de apărare şi de promovare a valorilor sale, fiind necesar ca Alianţa să treacă la următorul nivel prin transmiterea unui mesaj mai puternic privind responsabilitatea sa de promotor şi apărător al valorilor pe care se bazează. El a vorbit despre importanţa valorilor democraţiei, arătând că românii nu şi-au pierdut niciodată speranţa de-a lungul anilor în care au cunoscut opresiunea şi tirania în cele mai rele forme, continuând, ca şi alte state din fostul bloc comunist, să susţină principiul libertăţii. "Alianţa trebuie să îşi redefinească rolul, iar cuvintele cheie sunt adaptare, flexibilitatea şi viziune. Cea mai mare ameninţare la adresa securităţii este terorismul, în special a celui fundamentalist. NATO are trupe în Afganistan luptând în fiecare zi împotriva Al-Qaeda şi insurgenţilor. Fundamentalismul şi terorismul se hrănesc din sărăcie, nerespectarea drepturilor omului, lipsa legii şi a democraţiei", a arătat Tăriceanu. El a arătat că succesul acţiunilor NATO depinde de un parteneriat solid şi eficient între membrii săi, cu statele aspirante la aderare şi cu alte organizaţii precum Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite.

Energia regenerabilă în cadrul legislaţiei privind schimbările climatice

---

Energia regenerabilă nu emite gaze cu efect de seră

Soarele, vântul şi căldura geotermală sunt surse de energie care nu riscă să fie epuizate în viitorul apropiat şi nu emit gaze cu efect de seră. Comisia Europeană a propus un pachet de legi în care propune ca energia regenerabilă să reprezinte până în 2020 20% din consumul total de energie din UE. Raportorul Parlamentului European pentru energia regenerabilă spune că UE se îndreaptă în direcţia bună, dar că există încă puncte slabe. Dumnealui este împotriva biocombustibililor.

În martie 2007, Consiliul European a adoptat un plan energetic, de dezvoltare industrială şi abordare a schimbărilor climatice, în care propunea creşterea eficienţei energetice cu 20%, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, folosirea surselor de energie regenerabilă în procent de 20% din totalul de energie până în 2020 şi folosirea combustibililor biologici în procent de 10% din totalul de combustibili.

În ianuarie 2008, Comisia Europeană a propus o directivă privind energia regenerabilă, electricitatea, sistemele de încălzire şi răcire şi combustibilii biologici. Textul Comisiei propune ca statele membre să prezinte planuri de acţiune naţionale, care să monitorizeze progresul fiecăruia către obiectivele individuale, reguli legate de garanţia originii energiei în sursele regenerabile şi un sistem de durabilitate a combustibililor biologici.

Energia regenerabilă: ce şi de ce?

Energia regenerabilă foloseşte resurse naturale precum soarele, vântul, ploaia, valurile, biomasa şi căldura geotermală. Uniunea Europeană foloseşte energia regenerabilă în proporţie de 8,5% din totalul de energie (procentul variază în statele membre de la 0% - Malta - până la 39% - Suedia).

Procentul vizat de 20% ar scădea emisiile de CO2 cu 600-900 de milioane de tone pe an şi ar reduce consumul de combustibil fosil cu 200-300 de milioane de tone pe an, conform Comisiei Europene. În acelaşi timp, acesta ar duce la crearea a un milion de locuri de muncă.

Obiectivul este bun, dar textul are încă puncte slabe, spune raportorul

În cadrul Parlamentului European, directiva Comisiei Europene va fi analizată la nivelul Comisiei parlamentare pentru Industrie, cercetare şi energie. Raportorul este Claude Turmes, deputat european luxemburghez de la Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană.

„Obiectivul de folosire a energiei regenerabile în proporţie de 20% din totalul de energie până în 2020 se îndreaptă în direcţia bună“, ne-a spus domnul Turmes. Sistemul stabilirii „garanţiei originii“ energiei este însă „bazat pe legi vulnerabile“, iar textul va pune în pericol „sistemele naţionale existente de sprijinire a energiei regenerabile“, ne-a mai spus raportorul. „Trebuie să dezvoltăm un text care să asigure securitatea investiţiilor în energia regenerabilă“, a adăugat dumnealui.

Turmes: Obiectivul utilizării combustibililor biologici în proporţie de 10% trebuie anulat

„Comisia Europeană nu a avut curajul să renunţe la obiectivul utilizării combustibililor biologici în proporţie de 10% din totalul de combustibili […] noi vom avea curajul să o facem“, a spus raportorul Turmes, care speră ca Parlamentul European să sprijine înlăturarea acestui obiectiv.

Cercetări ştiinţifice recente au demonstrat „echilibrul nefast de CO2 al culturilor de sfeclă de zahăr şi grâu“ utilizate pentru producerea de combustibili biologici. „Biomasa din Europa poate fi folosită mult mai bine în sistemele de încălzire şi de producere a energiei electrice“, a spus domnul Turmes. Spre deosebire de combustibilii biologici, „folosirea biomasei în locul cărbunelui pentru generarea de energie şi căldură emite de trei sau patru ori mai puţin CO2“, a adăugat dumnealui.

Obiectivele naţionale de utilizare a energiei regenerabile

Domnul Turmes este de părere că obiectivele naţionale trebuie definite foarte bine: „Am analizat cifrele şi cred că sunt bune. Parlamentul European trebuie să aibă grijă să apere interesul european şi deputaţii europeni să nu acţioneze ca grupuri de interese naţionale“.

Raportorul vede un potenţial enorm şi în reducerea consumului de energie. „Cea mai bună energie este cea de care nu avem nevoie“, ne-a spus dumnealui.

Claude Turmes

Claude Turmes s-a născut în 1960 în Diekirch (Luxembourg). Profesor de matematică, domnul Turmes a intrat în politică prin mişcarea ecologistă din ţara sa. În 1999 a candidat în alegerile europene pentru partidul ecologist luxemburghez „Déi Gréng“. Scopul său era de a participa la discuţii „acolo unde se formulează politicile europene pentru mediu şi energie“. Pentru domnul Turmes, Parlamentul European este locul unde îţi poţi aduce contribuţia la „o lume paşnică şi mai dreaptă, o lume care se înţelege bine cu mediul înconjurător“.

Deputat european din 1999, Claude Turmes este vicepreşedinte al Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană şi coordonatorul politicii energetice în cadrul acestuia. Domnul Turmes este membru al Comisiei pentru Industrie, cercetare şi energie şi al Comisiei Schimbările climatice.

Articolul nostru despre energia regenerabilă face parte dintr-o serie de articole despre pachetul de legi din domeniul schimbărilor climatice. Comisia pentru Industrie, cercetare şi energie intenţionează să îşi finalizeze poziţia până la sfârşitul lunii iunie, iar liderii europeni doresc adoptarea pachetului până la sfârşitul anului; totul depinde însă de ajungerea la un acord între deputaţii şi miniştrii europeni.

Declaraţie comună Traian Băsescu, Jaap de Hoop Scheffer

---

Preşedintele României, Traian Băsescu, l-a primit astăzi, 1 aprilie a.c., la Palatul Cotroceni, pe Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer. La finalul întâlnirii, şeful statului român şi Secretarul General al NATO au susţinut o declaraţie de presă în care au prezentat concluziile convorbirilor.

Vă prezentăm integral textul declaraţiei de presă:

“Jaap de Hoop Scheffer: Doresc să mulţumesc călduros din inimă pentru faptul că România găzduieşte acest Summit, după cum doresc să mulţumesc şi poporului român şi tuturor celor care au făcut astfel încât acest Summit să fie posibil, au făcut ca Bucureştiul să fie astăzi pregătit să-l găzduiască. În acelaşi timp, doresc să cer scuze cetăţenilor Bucureştiului pentru faptul că acest eveniment, cel mai mare summit din istoria NATO, le creează dificultăţi atunci când vor să se deplaseze prin oraş.

Aş dori să precizez, să pun următoarea întrebare: Cine, cu o jumătate de generaţie în urmă, şi-ar fi putut imagina că un Summit NATO va avea loc la Bucureşti? Fară a intra în detalii suplimentare, doresc să vă spun că acest Summit are o agendă foarte interesantă, ne vom concentra asupra operaţiunilor Alianţei, în principal NATO şi alte operaţiuni, printre care posibil Kosovo; de asemenea, vom vorbi şi despre extindere şi despre provocările acestui secol, despre apărarea anti-rachetă şi despre securitatea energetică. Cu alte cuvinte, este un Summit cu o agendă foarte plină.

Doresc să mă refer la întâlnirea foarte importantă care va avea loc în după-amiaza zilei de 3 aprilie a.c., întâlnirea care se va concentra asupra Afganistanului şi care se va bucura de prezenţa preşedintelui Hamid Karzai, de prezenţa Secretarului General ONU, Ban Ki-moon, de prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi a Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene şi Înalt Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună, Javier Solana, de prezenţa, de asemenea, a reprezentanţilor Băncii Mondiale. Acest Summit cu o atât de mare reprezentare dovedeşte faptul că Afganistanul contează pentru comunitatea internaţională şi, de asemenea, că Afganistanul reprezintă un efort internaţional. Vor participa, totodată, toţi contribuitorii ISAF – printre care doresc menţionez Australia, Noua Zeelandă, Japonia – care vor sublinia importanţa acestei operaţiuni.

Doresc să mă refer, de asemenea, şi la parteneriatul Consiliului Euro-Atlantic şi, de asemenea, şi la Consiliul NATO-Ucraina şi la ultimul, dar nu cel din urmă, Consiliul NATO-Rusia, care se va bucura şi de prezenţa preşedintelui Vladimir Putin. Este prima dată când se vor întâlni preşedinţii celor două ţări.

Extinderea NATO va însemna să oferim altor ţări posibilitatea de a împărtăşi cu noi statul de drept, aceleaşi valori şi, încă o dată, doresc să îi mulţumesc preşedintelui Băsescu pentru a fi fost o nemaipomenită gazdă pentru acest Summit.

Traian Băsescu: Domnule Secretar General, încep prin a vă mulţumi dumneavoastră şi tuturor şefilor statelor membre NATO pentru încredinţarea organizării acestui Summit Bucureştiului, României, celor 22 de milioane de români.

Organizarea acestui eveniment este pentru noi o onoare şi în acelaşi timp, este un moment de afirmare. Cu certitudine, România a avut în ultimele luni şi va avea ocazia, în timpul Summitului, să fie un partener de dialog şi o ţară capabilă să ofere soluţii partenerilor, soluţii care să fie adoptate ca soluţii ale Summitului.

Cu certitudine, acest eveniment va rămâne în istorie prin dimensiunile lui, domnule Secretar General. Este cel mai mare summit organizat vreodată de Alianţa Nord-Atlantică. Acest lucru, însă, este, pentru noi, secundar. Cea mai mare satisfacţie a noastră la terminarea acestui Summit ar fi ca, în concluziile sale, statele din Balcanii de Vest, statele de la est de România să-şi regăsească aspiraţiile ca la un moment dat să devină membri ai Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, satisfacţia noastră ar fi reală dacă în concluziile Summitului s-ar regăsi soluţiile de viziune pentru Afganistan şi pentru regiunea Balcanilor de Vest, în general, dacă aici am regăsi soluţiile pentru creşterea securităţii statelor membre NATO şi a statelor partenere.

Cu certitudine, aş fi la fel de bucuros dacă, la terminarea Summitului, cei care au participat la acesta, fie ei oameni politici sau ziarişti, vor constata ospitalitatea poporului român. Şi pentru că a venit vorba de români, permiteţi-mi, domnule Secretar General, să cer scuze cu cea mai mare sinceritate bucureştenilor care, din cauza condiţiilor standard de organizare a Summitului NATO, suportă în aceste zile restricţii în ceea ce priveşte circulaţia. Sunt convins, dacă rezultatul acestui Summit – repet, rezultatul, nu dimensiunile Summitului – dacă rezultatul va fi unul bun, bucureştenii nu vor fi supăraţi pentru restricţiile pe care le-au avut în aceste zile.

Vă mulţumesc!”

The German Marshall Fund of the United States

---

Discursul
susţinut de preşedintele României, Traian Băsescu,
la deschiderea Forumului Transatlantic
organizat de „The German Marshall Fund of the United States”
(Cercul Militar Naţional, Bucureşti, 1 aprilie 2008)

Excelenţele Voastre,
Doamnelor şi Domnilor,
Onorată audienţă,

Îmi face o deosebită plăcere să particip din nou, la invitaţia German Marshall Fund şi a Chatham House, la o conferinţă care aduce împreună atâtea energii, creative şi critice, deopotrivă necesare. Este un eveniment remarcabil în sine, care completează în mod firesc agenda Summit-ului NATO 2008 într-o formulă cu un impact deosebit. Mi se pare firesc să subliniez şi cu această ocazie rolul stimulator al organizaţiilor non-guvernamentale în dezbaterea, de către mediile politice şi academice, a unor teme aflate în centrul atenţiei comunităţii euro-atlantice: securitate, stabilitate, construcţie democratică, energie.

Doamnelor şi Domnilor,

La Bucureşti are loc cel mai amplu eveniment NATO din istoria Alianţei. Dacă amploarea evenimentului ne plasează deja în istorie, valoarea şi succesul acestui Summit depind de deciziile consensuale care vor fi adoptate de şefii de stat şi de guvern cu privire la temele ambiţioase care se află pe agendă.

Vreau de aceea, astăzi, în faţa dumneavoastră, să mă refer la aşteptările şi aspiraţiile pe care, ca ţară gazdă, le legăm de Alianţă şi de semnificaţia ei în sistemul internaţional actual. România se află la intersecţia unor regiuni care prezintă un interes sporit pentru Alianţă, dar şi pentru agenda globală. Odată cu aderarea României, NATO a devenit un vecin direct al Ucrainei şi Republicii Moldova. Marea Neagră, unde Alianţa este prezentă prin state riverane, oferă o legătură directă cu Rusia şi Caucazul de Sud. Prin Turcia, stat membru şi riveran, la Marea Neagră, regiunea se învecinează cu Orientul Mijlociu.

Într-un desen geostrategic, legăturile dintre Marea Caspică şi Marea Neagră ne apropie de Asia Centrală. De aceea, ţin să remarc faptul că la Bucureşti, pe lângă întâlnirile Aliaţilor, vom găzdui reuniunile NATO-Rusia, NATO-Ucraina, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic dar şi, în premieră, ISAF.

Sunt convins că la Bucureşti putem face progrese reale în implementarea unui întreg set de proiecte şi iniţiative, de relevanţă imediată pentru societăţile noastre. Avem şansa unor paşi esenţiali înainte, în politica de extindere, securitatea energetică şi cibernetică, parteneriatele Alianţei, rolul NATO în Afganistan, cooperarea cu alte organizaţii internaţionale şi consolidarea capacităţilor militare. Este o şansă pe care trebuie să o utilizăm la nivel maxim. Evoluţiile internaţionale nu ne oferă luxul unor amânări sau jumătăţi de măsură.

Ca preşedinte al unei ţări care a crezut în destinul ei euro-atlantic şi a contat pe sprijinul solid al Aliaţilor, am datoria morală de a mi exprima public speranţa că, la Bucureşti, Alianţa îşi va deschide porţile pentru toate cele trei ţări candidate: Albania, Croaţia şi Macedonia (FYROM). Avem nevoie aici de un consens bazat pe progresele individuale ale fiecărui stat candidat dar şi pe contextul regional aflat în continuă schimbare.

Extinderea nu reprezintă singurul stimulent al apropierii altor state de Alianţă. Nu trebuie să uităm că parteneriatele pentru pace sunt un element esenţial pentru întărirea securităţii şi susţinerea reformelor. Mă bucură faptul că vom avea ocazia să ne întâlnim şi cu liderii din Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia. Sper ca această întâlnire să marcheze momentul trecerii la o etapa superioară în relaţiile NATO cu aceste trei state, ale căror strădanii şi aspiraţii trebuie mai bine cunoscute şi in acela timp încurajate.

Avem datoria să îi susţinem pe partenerii noştri din Balcani pe calea europeană şi euroatlantică pe care s-au înscris deja. Rolul NATO în promovarea securităţii şi stabilităţii regionale continuă să fie esenţial, pentru Alianţă în sine, pentru partenerii săi şi pentru echilibrul de ansamblu al regiunii. România este hotărâtă să fie în continuare parte activă în eforturile comune bazate pe rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Este materializarea răspunderii pe care o avem faţă de stabilitatea unei regiuni, faţă de statele vecine Alianţei şi faţă de aşteptările cetăţenilor noştri şi cei ai statelor din Balcani. Nu trebuie să uităm, în acest context, rolul indispensabil al Serbiei, ca partener, în consolidarea stabilităţii regionale.

Considerăm că Serbia a plătit destul greşelile trecutului. Poporul sârb continuă să suporte nota de plată pentru erorile comise în numele lui. Acesta este motivul pentru care noi trebuie să fim pregătiţi la acest Summit să oferim Belgradului o perspectivă clară privind reîntoarcerea la locul pe care îl merită, în sânul comunităţii europene şi euro-atlantice. Serbia este un stat cu o importanţă crucială pentru stabilitatea şi dezvoltarea economică a regiunii. De aceea, este foarte important ca democraţia să învingă în această ţară şi să se consolideze.

Onorată audienţă,

Trecând acum la vecinătatea estică, cred cu tărie că Regiunea Mării Negre este parte a aceluiaşi proces de promovare a democraţiei, stabilităţii şi reformelor în întreaga Europă. Guvernele şi popoarele luptă pentru securitate, pentru modernizare şi pentru o viaţă mai bună, făcând faţă conflictelor îngheţate şi criminalităţii transfrontaliere.

Sunt convins că mesajul pe care NATO l-ar transmite prin acordarea Membership Action Plan (MAP) Georgiei şi Ucrainei va avea un impact puternic asupra întregii regiuni. Vom încuraja, astfel, o comunitate extinsă de valori şi certitudinea că democraţia şi stabilitatea sunt protejate. Nu doar vecinii noştri au nevoie de o astfel de certitudine, ci întreaga comunitate transatlantică.

Ghidaţi de aceeaşi viziune, sprijinim dezvoltarea cooperării NATO cu Republica Moldova, Armenia şi Azerbaijan, dar şi cu statele din Asia Centrală. Aceste parteneriate pot contribui substanţial la susţinerea regională a stabilităţii şi securităţii euroatlantice.

Rămânând în acelaşi spaţiu geografic, remarc semnificaţia specială a întrunirii Consiliului NATO-Rusia. Avem oportunitatea să continuăm dialogul complex care caracterizează relaţia noastră. Ca orice parteneriat, această relaţie nu este întotdeauna scutită de dificultăţi. Dialogul deschis şi pragmatic cu Rusia nu poate exclude voinţa liber exprimată de către statele din regiune pentru extinderea Alianţei. În aceeaşi abordare trebuie privit demersul aliaţilor de a dezvolta instrumentele care să asigure securitatea în faţa ameninţărilor ridicate de noile tehnologii în domeniul rachetelor cu rază lungă de acţiune.

Relaţia NATO – Rusia rămâne însă, în mod esenţial, un element strategic al securităţii euro-atlantice. Doar printr-un dialog deschis şi eficient putem găsi împreună soluţii pentru stabilizarea Afganistanului, pentru continuarea cooperării în cadrul regimului privind controlul armamentelor în Europa, cât şi în combaterea terorismului şi asigurarea stabilităţii şi democraţiei pe cuprinsul zonei euro-atlantice.

Într-o privire strategică cuprinzătoare, NATO interacţionează cu toţi aceşti parteneri în regiunea extinsă a Mării Negre. Relaţia cu statele riverane, dar şi cu cele din Asia Centrală, alături de preocupările Alianţei privind securitatea energetică denotă faptul că regiunea Mării Negre a devenit, în mod natural, o zonă de interes pentru NATO. Expertiza Alianţei în reforma sectorului de apărare, a managementului crizelor şi securitatea maritimă pot fi folosite pentru a oferi asistenţă în protejarea infrastructurii energetice şi a căilor de comunicaţii maritime.

De asemenea, nu trebuie să uităm că preocupările legate de energie sunt în strânsă legătură cu protecţia mediului. Şi, în final, protecţia mediului este o altă expresie a securităţii comunităţilor umane.

Doamnelor şi Domnilor,

NATO a înţeles că securitatea europeană nu poate fi definită într-un sens strict geografic. Pentru a proteja securitatea aliaţilor trebuie să ne aducem contribuţia la asigurarea securităţii internaţionale. Succesul NATO în Afganistan este crucial pentru viitorul acestei ţări, pentru războiul pe care îl purtăm împotriva terorismului şi, de aceea, pentru securitatea noastră. Am realizat progrese notabile în angajamentul nostru pentru Afganistan. Trebuie să ne asigurăm că progresul în Afganistan este ireversibil.

Ca stat care participă în Afganistan începând cu anul 2002, România se alătură aliaţilor săi pentru a reconfirma, cu ocazia acestui Summit, angajamentul nostru ferm şi viziunea unitară asupra succesului, alături de partenerii noştri.

Doamnelor şi domnilor,
Evoluţia angajamentelor NATO a demonstrat necesitatea unei abordări cuprinzătoare a apărării colective. Consolidarea parteneriatelor NATO şi a politicii de cooperare constituie o dimensiune elementară a acestei abordări. Sperăm că Summit-ul de la Bucureşti să marcheze aprofundarea cooperării dintre NATO şi ONU, precum şi întărirea legăturilor cu partenerii noştri pentru securitate, pornind de la interesele noastre comune.

În prezent, Alianţa Nord – Atlantică se află în plin proces de transformare a capacităţilor sale militare cu scopul de a putea desfăşura forţe flexibile, aflate la dispoziţie în orice moment. În acelaşi timp NATO îşi lărgeşte orizontul de acţiune şi implică noi parteneri pentru a putea răspunde celor mai recente ameninţări şi pentru a-şi putea îndeplini, cu succes, misiunile în care este angajată. Procesul de transformare al NATO a fost un catalizator pentru modernizarea sistemului de securitate şi apărare al României şi, de aceea, apreciem importanţa acestui proces şi necesitatea ca el să continue.

Secolul XXI stă sub semnul manifestării unor noi ameninţări la adresa securităţii aliate, dublate de persistenţa unora dintre ameninţările tradiţionale: terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflicte regionale, state falimentare, crimă organizată transfrontalieră. Ne este clar astăzi că toate aceste probleme nu pot fi rezolvate de niciun stat, de unul singur. O consecinţă de necontestat este că NATO devine o structură de cooperare pentru securitate colectivă mai necesară ca niciodată.

NATO nu reprezintă doar o alianţă militară, ci cadrul care susţine comunitatea transatlantică de valori. Resursele şi viziunea aliaţilor de pe cele două ţărmuri ale Atlanticului de Nord oferă şansa ca NATO să reprezinte, pe scena regională şi pe cea globală, o forţă indispensabilă pentru crearea unei lumi mai bune, stabile şi prospere.

Viitorul Alianţei stă în capacitatea noastră de a dezvolta o viziune cuprinzătoare în ceea ce priveşte interesele sale directe şi conlucrarea de succes cu toţi potenţialii parteneri. Viitorul securităţii noastre stă în capacitatea de a adapta permanent această viziune şi acţiune inspirate, într-o lume în continuă schimbare.

Reuniunea NATO de la Bucureşti poate deveni momentul în care Alianţa, prin deciziile ei, consacră o viziune şi marchează o nouă etapă a transformării sale. Summit-ul de la Bucureşti ar putea constitui o punte între angajamentele euro-atlantice şi internaţionale ale NATO, între realizările noastre anterioare şi ceea ce va trebui înfăptuit în continuare pentru ca cetatenii tarilor noastre sa fie convinsi ca le putem garanta pacea si securitatea.

Vă mulţumesc pentru atenţie !

Vivicittà

---

Uniunea Italiană Sport pentru Toţi (UISP), sub patronajul Ambasadei României în Italia, organizează la 1 aprilie a.c., la orele 11.30, la sala Arazzi de la sediul RAI (Viale Mazzini, 14) Conferinţa de presă de prezentare a celei de-a 25-a ediţii a Vivicittà, care va fi dedicată toleranţei şi integrării între cetăţenii italieni şi români.
În acest sens, duminică, 6 aprilie a.c., în 40 de oraşe italiene, la orele 10.30, va începe Vivicittà. Startul se va da în direct, de către Jurnalul de Radio RAI 1. Este vorba despre “ cel mai mare cross din lume” şi este dedicat temelor mediului înconjurător, prieteniei şi solidarităţii.
Cursele de alergare, ce se vor desfăşura simultan la Roma (6 aprilie) şi la Bucureşti (20 aprilie), sunt înfrăţite: toţi membrii comunităţii româneşti din Italia sunt invitaţi să participe. Vivicittà este o sărbătoare a sportului iar sportul este pentru toţi.
Atleţi de înalt nivel, sportivi amatori de duminică, familii şi alergători de toate vârstele se vor afla la startul acestei curse, prevăzută pe distanţe de 12 km (de competiţie) şi de 4 km (amator).
La Roma vor fi premiaţi în mod special primii trei dintre români sosiţi la finalul cursei (masculin şi feminin).
Vivicittà nu are loc doar în Italia, ci, în cursul lunii aprilie, în alte 20 de oraşe din străinătate se vor organiza diferite curse de alergare, acordând sportului un loc cuvenit, într-o realitate cotidiană deseori tulburată de sărăcie şi atinsă de probleme sociale.
Peste 1.700.000 de participanţi a înregistrat Vivicittà la cea de-a 24 ediţie a sa, care a vizat mai mult de 60 de oraşe din Italia şi alte peste 70 din lume, aproape de pe toate continentele, implicând etnii şi culturi numeroase şi diverse.

Informaţii suplimentare:
Biroul de presă şi comunicare UISP: tel. 06-43984316-340, comunicazione@uisp.it

Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici

---

Conform acestei hotărâri, organismul competent să realizeze evaluarea înalţilor funcţionari publici este Comisia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici prevăzută de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici republicată.
Hotărârea mai stabileşte elementele pe baza cărora se realizează evaluarea înalţilor funcţionari publici, termenul de transmitere a materialelor necesare realizării evaluării, perioada de evaluare pentru anul 2007, precum şi obligaţia stabilirii obiectivelor operaţionale şi a obiectivelor strategice pentru perioada următoare.
De asemenea, Hotărârea prevede posibilitatea retransmiterii raportului de evaluare de către Guvern Comisiei de evaluare în vederea reanalizării, în situaţia în care aprecierile consemnate nu corespund realităţii.
Informaţii de background
Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici în anul 2006 s-a realizat în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, respectiv a Hotărârii Guvernului nr. 74/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale ale prefecţilor şi subprefecţilor în anul 2006, act normativ care şi-a încetat aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2007.

Set de hotărâri privind eficientizarea activităţii administraţiei publice locale

---

Astfel, Arjoca Sorin-Gabriel a fost numit, cu caracter temporar, în funcţia publică de subprefect al judeţului Gorj. El va exercita atribuţiile acestei funcţii până la organizarea concursului pentru ocuparea definitivă a postului. Arjoca Sorin-Gabriel este absolvent al Academiei de Ştiinţe Economice şi a numeroase cursuri şi programe de perfecţionare în domeniul administraţiei publice. Arjoca Sorin-Gabriel a ocupat funcţia de şef-serviciu, responsabil cu coordonarea activităţii de relaţii externe şi cooperare, în cadrul Instituţiei Prefectului Gorj.
O altă hotărâre priveşte încetarea raportului de serviciu al subprefectului judeţului Hunedoara, Vladu Cristian-Marius, prin acordul părţilor.
Şerban Claudiu Octavian a fost numit, cu caracter temporar în funcţia publică de prefect al judeţului Bacău, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului. Şerban Claudiu Octavian este absolvent al Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, a lucrat ca inspector şef la Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap şi, din 2008, a ocupat funcţia de consilier superior în cadrul Primăriei Municipiului Bacău.
Printr-o altă Hotărâre, Simedru Dan-Coriolan a fost numit, cu caracter temporar, în funcţia publică de prefect al judeţului Alba, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului. Numirea sa a fost făcută pe un post vacant. Simedru Dan-Coriolan este doctor în ştiinţe economice – Academia de Ştiinţe Economice.

Formular de donaţie

---

În urma constatărilor Departamentului de control al finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale, din cadrul Autorităţii Electorale Permanente, a rezultat că aceste documente nu sunt necesare verificării respectării de către partide a prevederilor legale.
Vechile prevederi obligau donatorii să anexeze formularului de donaţie o declaraţie de interese, o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că prin donaţia efectuată nu se urmăreşte direcţionarea activităţii beneficiarului donaţiei, precum şi documente care fac dovada provenienţei bunurilor donate sau o declaraţie pe proprie răspundere privind originea acestor bunuri.
Hotărârea adoptată de Guvern prevede şi asigurarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea nr. 22 din 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor operatorilor economici, autorităţilor ori instituţiilor publice, cu modificările ulterioare.

Calin Popescu Tariceanu la Palatul Parlamentului

---

Transcrierea declaraţiilor de presă susţinute de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la Palatul Parlamentului
Călin Popescu-Tăriceanu: Sunt impresionat de organizare. Pe lângă numărul mare de delegaţi de nivel oficial vom avea şi un număr mare de participanţi, un număr mare de ziarişti – presă scrisă, radiouri, televiziuni. Pregătirile sunt încheiate. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt foarte bine pregătite. În acelaşi timp, trebuie să remarc amploarea pregătirii, care depăşeşte elementul de organizare de la summit-urile precedente. Voi merge să vizitez punctul central de comandă, de organizare şi centrul de acreditare media.
Reporter: Cum vi s-a părut centrul media?
Călin Popescu-Tăriceanu: Mi s-a părut foarte bine şi foarte eficient organizat, cu un spaţiu de lucru care permite ziariştilor facilităţi de comunitare, aşa cum e firesc să fie într-un centru media modern.
Reporter: Aveţi emoţii pentru organizarea acestui summit?
Călin Popescu-Tăriceanu: Întotdeauna când ai un eveniment important nu poţi să spui că nu ai emoţii. Am emoţii pentru că îmi doresc ca acest summit să fie o reuşită pentru România. Până acum pregătirile au mers foarte bine şi sunt convins că vom reuşi.
Reporter: Ce notă daţi organizatorilor?
Călin Popescu-Tăriceanu: Vă las pe voi dă daţi note pentru organizare, dar vreau să subliniez un lucru: ţinerea summit-ului este imposibilă fără un efort organizatoric, dar lucrul cel mai important pentru acest summit este conţinutul politic al deciziilor care se vor lua. Recomandarea mea este aceea de a vă concentra mai mult pe elementele politice care vor marca acest summit şi cred că acesta este interesul major.

Aniversarea a 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România

---

În ziua de 27 martie 2008, în contextul manifestărilor legate de aniversarea a 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chişinău, a fost primit de Mihai Gheorghiu, secretar de stat, la sediul Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni.
Delegaţia de la Chişinău a inclus responsabili cu relaţiile internaţionale şi programele culturale din cadrul primăriei Chişinău, iar discuţiile s-au referit la însemnătatea evenimentului istoric aniversat precum şi la modalităţile concrete de colaborare în prezent. Din partea secretarului de stat Mihai Gheorghiu, a fost transmisă disponibilitatea totală a Ministerului Afacerilor Externe de a sprijini proiectele societăţii civile sau ale altor instituţii din Republica Moldova.
Secretarul de stat Mihai Gheorghiu i-a acordat primarului general Dorin Chirtoacă premiul Dimitrie Cantemir, decernat de Guvernul României în anul 2007, pentru merite deosebite în promovarea culturii române. Premiul a fost instituit în anul 2006 şi se acordă anual, celei mai reprezentative personalităţi care apără şi promovează identitatea culturală, lingvistică şi religioasă românească în lume.

Imigraţia nu este benefică economiei britanice

---

Imigraţia nu aduce nici un beneficiu economiei britanice şi ar trebui limitată, se arată într-un raport al Parlamentului de la Londra.
Concluzia unei anchete a Comitetului pentru Afaceri Economice al camerei Lorzilor este că influxul de imigranţi a avut un "impact mic sau inexistent" asupra bunăstării economice.
Aceeaşi anchetă concluzionează că ar trebui limitat numărul străinilor acceptaţi în Marea Britanie.
Preşedintele comisiei care a realizat ancheta, lordul Wakeham, a declarat postului Sky News: "Recunoaştem că imigranţii în ţara noastră muncesc bine, dar nu există nici un beneficiu economic pentru britanici şi îi afectează pe cei cu salarii mici".
Raportul consideră statisticile actuale privind imigranţii irelevante şi consideră că mai trebuie cercetat pentru a se observa adevăratul impact asupra autorităţilor locale.
Ministrul David Davis a a apreciat sugestia raportului, de limitare a numărului de imigranţi din afara Uniunii Europene, declarând că "aceasta este o politică pe care am susţinut-o de ani de zile, dar pe care guvernul o respingea mereu". (Călin ANGHELUŢĂ)

Jumatate din actualii primari ai oraselor resedinta de judet au probleme

---

Alegerile locale se apropie cu pasi repezi si multi dintre electori habar nu au pe cine au desemnat in fruntea urbei lor, ce a facut primarul in cei 4 ani de mandat sau cat pret a pus edilul sef pe respectarea legii. Reporteri.ro a luat pe rand cele 41 de judete ale Romaniei, plus municipiul Bucuresti, pentru a afla cine sunt acei edili ai oraselor resedinta de judet, care in mandatul lor actual au fost nevoiti, dintr-un motiv sau altul, sa stea de vorba cu procurorii.
Concluzia la care am ajuns este ca aproape jumatate din actualii primari ai oraselor resedinta de judet au avut, in timpul mandatului lor, probleme cu justitia. Astfel, din cei 41 de primari ai oraselor resedinta de judet, cel putin 19 au stat la discutii cu procurorii sau sunt nevoiti sa raspunda acuzatiilor care li s-au adus in fata instantei, dupa cum reiese din dezvaluirile facute de mass-media in perioada ce a trecut de la alegerile din 2004. Reporteri.ro a mai constatat ca numitorul comun al majoritatii dosarelor in care au fost implicati cei 41 de primari il constituie, cu foarte putine exceptii, afacerile imobiliare, achizitiile publice si retrocedarile. Banul, ochiul dracului, a fost cel care i-a facut pe cei mai multi dintre edilii sefi sa isi piarda timpul pe culoarele tribunalelor. Am inceput periplul nostru prin marile orase in ordinea alfabetica a judetelor.
La Alba Iulia, procurorii DNA au stat de vorba cu intreg Consiliul Local, in frunte cu primarul Mircea Hava. Cei 20 de consilieri plus primarul au fost intrebati in legatura cu 3 hotarari de consiliu prin care au fost aprobate o serie de investitii.
La Arad, primarul Gheorghe Falca, a fost trimis in judecata, alaturi de alte 2 persoane, pentru infractiuni de coruptie: luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor publice. Falca i-ar fi ajutat pe doi afaceristi sa obtina la pret subevaluat un teren apartinand primariei.
Primarul Pitestiului, Tudor Pendiuc, a fost cercetat pentru modul in care a cheltuit 689.000 de euro de la Uniunea Europeana pentru un proiect de ecologizare a orasului.
Si primarul Bacaului, Romeo Stavarache se poate “lauda” ca a stat de vorba cu procurorii, in legatura cu niste dosare prin care s-au pricopsit cu lucrari de constructii unele firme prietene.
Un caz similar la Oradea, unde fostul primar pina in 2007, Petru Filip, ar fi facut obiectul unor acuzatii pe motiv de conflict de interese in raport cu afacerile unor apropiati, care primeau contracte din partea autoritatilor locale.
Afacerile imobiliare l-au adus si pe primarul Brasovului, George Scripcaru, la discutii cu procurorii DNA. Este vorba de un schimb de terenuri intre Primarie si magnatul Ioan Neculaie, patronul de la Roman SA.
Cu afaceri imobiliare se ocupa si primarul Brailei, Constantin Cibu, caruia procurorii anticoruptie i-ar fi deschis cateva dosare de urmarire penala.
La Buzau, primarul Constantin Boscodeala, a fost reclamat la DNA fiindca a ridicat un cartie rezidential pe un teren aflat in litigiu.
Primarul municipiului Resita, Liviu Spataru, a fost trimis in judecata pentru luare de mita, abuz in serviciu contra intereselor publice si instigare la fals intr-un dosar legat de achizitii publice.
Drumurile la DNA ale primarului orasului Constanta, Radu Mazare, nu mai sunt de mult o noutate. Unul dintre dosare este in legatura cu mai multe retrocedari si schimburi de terenuri dintre Primarie si diverse persoane.
.Si primarul Craiovei, Antonie Solomon, se razboieste cu procurorii, care il acuza de o afacere cu terenuri in care municipalitatea ar fi fost prejudiciata cu 2 milioane de euro.
Primarul din Galati, Dumitru Nicolae, a facut obiectul unui flagrant pus la cale de procurorii DNA Bucuresti. Primarul ar fi semnat o “amenda-santaj” la adresa unei firme de constructii.
Targu Jiu, orasul resedinta al judetului Gorj, are un primar pe nume Florin Carciumaru. Domnia sa figura prin 2006 ca urmarit penal pentru fals intelectual si fals in declaratii in legatura cu restituiri de terenuri.
Cu un caz mai aparte se confrunta primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, care a fost nevoit sa stea de vorba cu procurorii intr-un dosar legat de accidentarea cu masina a unei femei in varsta.
La Iasi, primarul Gheorghe Nichita, a fost pus sub invinuire in dosarul Palas, prin care se cerceteaza asocierea dintree municipalitate si o firma privata pentru construirea unui mall.
Primarul din Baia Mare, Cristian Anghel, a fost urmarit penal dupa ce primaria ar fi achizitionat un bloc de nefamilisti la un pret de 4 ori mai mare decat era oferta initiala.
O asociere cu o paguba de 30 de miliarde de lei ar sta la baza dosarului in care este anchetat primarul din Targu Mures, Dorin Florea.
La Ramnicu Valcea, edilul Mircia Gutau, se judeca intr-un dosar in care DNA-ul il acuza de luare de mita.
Nu putem incheia periplul nostru fara a mentiona si Bucurestiul, unde in anii care au trecut de la alegerile locale au avut probleme cu justitia urmatorii: primarul sectorului 1, Andrei Chiliman( impotriva caruia s-a declansat urmarirea penala pentru abuz in serviciu), primarul sectorului 4, Adrian Inimaroiu ( trimis in judecata pentru o acuzatie similara celei aduse primarului Chiliman), primarul sectorului 5, Marian Valnghelie( impotriva caruia procurorii au declansat cercetarile intr-un dosar legat de modernizarea unitatilor de invatamant din sector) si ultimul pe lista, Adriean Videanu, edilul sef al Capitalei( impotriva caruia procurorii ar fi inceput cercetarile in legatura cu “bordurizarea” Bucurestiului).
In acesti 4 ani, si in Capitala, ca si in tara, justitia si-a facut cu prisosinta datoria: unii dintre suspecti au fost arestati, aratati la televizor, pusi in libertate si apoi uitati. In niciunul dintre cazurile mai sus prezentate nu s-a dat pana acum o solutie definitiva. Acele dosare se vor judeca si rejudeca pana cand vor iesi pentru totdeauna din memoria colectiva; si odata cu ele si protagonistii lor… (Reporteri.ro)

Cvartetul Voces - 35

---

Formaţie a Radiodifuziunii, Cvartetul „Voces” va împlini în această primăvară 35 de ani de activitate artistică. Evenimentul va fi marcat joi 3 aprilie, la ora 19,00, la Sala Radio, când cei patru muzicieni vor interpreta „Arta fugii” de Bach, în transcripţie pentru cvartet de coarde.
Considerată pe bună dreptate cea mai importantă formaţie românească de cvartet de coarde, „Voces” a apărut pe afiş pentru prima dată în 8 aprilie 1973, la Filarmonica din Iaşi. Alcătuită din absolvenţi ai Conservatorului „George Enescu” din Iaşi – Bujor Prelipcean (vioara I), Anton Diaconu (vioara a II-a), Constantin Stanciu (violă), Dan Prelipcean (violoncel) – formaţia s-a impus în scurt timp. Cei patru muzicieni au urmat cursuri de specializare cu Wilhelm Georg Berger şi cursuri de măiestrie în Israel, Italia, Ungaria, Germania, la Londra cu Cvartetul „Amadeus”. În 1974 „Voces” obţinea cel dintâi premiu internaţional la Colmar (Franţa), urmat de prestigioase distincţii la Bordeaux (1976) şi Hanovra (1979). Ceea ce a asigurat de la început succesul acestei formaţii a fost remarcabila ei omogenitate, înţelegerea exemplară dintre cei patru membri ai săi, instrumentişti de valoare care pot cânta oricând ca solişti. Dar într-o formaţie de gen atât de pretenţioasă din punct de vedere al consistenţei şi reliefului sonor, esenţiale rămân colaborarea şi stabilitatea. „Voces” este cel mai longeviv cvartet de coarde din România. În plus, o formaţie cu un repertoriu de invidiat prin larga lui paletă de cuprindere stilistică: a susţinut integrale cu muzică clasică, romantică (practic, întregul repertoriu de gen), acordând totodată o atenţie deosebită muzicii româneşti şi celei universale din secolul al XX-lea.
Cvartetului „Voces” i s-au alăturat de-a lungul anilor mari personalităţi ale vieţii muzicale internaţionale: Martin Lovett, Mstislav Rostropovici, Wolfgang Laufer, Radu Aldulescu, Valentin Gheorghiu, Stefan Metz, Luz Leskowitz, Cvartetul „Fine Arts” (SUA), Grigori Jislin, Menahen Pressler, Karl Leister, Walther Seyfarth, Jeremy Menuhin ş.a., fiind prezent în mari turnee sau la festivalurile de la Bratislava, Torino, Siena, Salzburg, Salonic, Istanbul, Bucureşti, Bayreuth.
A concertat în săli prestigioase ca Wigmore Hall din Londra, Conzertgebouw din Amsterdam, Hercule Saal din München, Mirabel Schloss din Salzburg, Hochschulle der Kunste Saal din Berlin, la Paris, Hamburg, Frankfurt, Roma, Milano, Torino, Madrid, Barcelona, Lisabona, Amsterdam, Copenhaga, Stockholm, Oslo etc.
Discografia formaţiei este la rândul ei foarte bogată, cuprinzând, printre altele, Cvartetele de coarde, Cvartetele cu pian, Cvintetul cu pian şi Octetul de George Enescu, Cvartetul „Moartea şi fata” şi Cvintetul „Păstrăvul” de Schubert, Integrala cvartetelor de coarde de Beethoven (înregistrări live, în Toscanasaal din Palatul rezidenţial din Würzburg, martie 1998), cvartete de Haydn şi Mozart, Cvintetul cu pian de Brahms.

Rezervele internaţionale ale B.N.R.

---

La finele lunii martie 2008, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 25.157 milioane euro, se arată într-un comunicat remis AMOS News.
Scăderea de 84 milioane euro înregistrată în luna martie 2008 a fost rezultatul următoarelor operaţiuni:
Intrări de 2.463,3 milioane euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.
Ieşiri de 2.547,3 milioane euro reprezentând plăţi de rate şi dobânzi scadente la datoria publică externă directă şi garantată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit şi altele.
Rezerva fizică de aur s-a menţinut la 103,7 tone, dar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia a scăzut la 1.976,69 milioane euro, ceea ce face ca rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) să se situeze la 27,13 miliarde euro.
Plăţile scadente în luna aprilie 2008 în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, însumează 42 de milioane euro.

Îndrăzneţul pariu al lui Barack Obama

---

În Le monde Diplomatique a fost publicat un discurs al actualului candidat la preşedinţia SUA, Barack Obama. În discurs, Barack Obama îşi exprima opoziţia faţă de invazia americană în Irak. Redăm textul în limba română:
Discursul intitulat "Contra invaziei în Irak", cu câteva luni înaintea invaziei Irakului de către armatele anglo – americane, Barack Obama, atunci senator al Statului Ilinois (el a devenit membru al Conmgresului Statelor Unite în Ianuarie 2005), anunţă şi explică opoziţia sa contra războiului.
Discursul său intervine într-un moment în care popularitatea preşedintelui Bush era la zenit, şi când democraţii, printre care şi Hillary Clinton, sprijineau orientările militare de la Casa Albă.
Discursul senatorului statului Ilinois, Barack Obama:
2 octombrie 2002
“Un război care aprinde pasiunile în Orientul Apropiat”
Prin datele pe care le am contra organizării războiului, vreau să încep prin a vă spune că sunt aici ca cineva care nu se opune sistematic războiului. Războiul Civil a fost unul din cele mai sângeroase din istorie, şi totuşi, este singura probă de arme, prin sacrificiul numeric, care ne-a adus uniunea şi a izgonit de pe pământul nostru flagelul sclaviei.
Eu nu sunt contra tuturor războaielor.
Bunicul meu s-a înrolat imediat după bombardamentul de la Pearl Harbour, el a luptat în armata lui Patton. El a văzut morţi şi muribunzi pe câmpurile de bătaie ale Europei, el a ascultat ce i-au povestit camarazii de arme care au intrat primii la Auschwitz şi la Treblinka. El s-a luptat în numele unei libertăţi mai largi, s-a înscris în acel arsenal democratic care a triumfat asupra răului, şi el nu s-a luptat în van.
Eu nu sunt contra tuturot războaielor.
După 11 Septembrie, martor al carnagiului şi al distrugerii, al prafului şi al lacrimilor, am susţinut Guvernul în angajamentul său de a hăitui şi extirpa pe cei care s-au pretat să masacreze nevinovaţi în numele intoleranţei; eu însumi am pregătit voluntari pentru a împiedica o asemenea tragedie să se producă din nou. Şi eu ştiu că, printre lucrurile care se întâmplă astăzi, nu ne lipsesc nici patrioţii, nici patriotismul.
La ce mă opun eu este un război stupid. La ce mă opun este un război fără sens. La ce mă opun este tentativa cinică a lui Richard Perle (consilierul cel mai influent al Pentagonului, în momentul discursului), Paul Wolfowitz (deasemenea adjunct al ministrului Apărării, Donald Rumsfeld), şi alţi combatanţi de salon, războinicii de duminică ai acestei administraţii, care ne forţează să înghiţim programele lor ideologice, care sunt costurile vieţilor pierdute şi a suferinţei inutile.
La ce mă opun, este tentativa politicienilor precum Karl Rove (un consilier foarte influent al preşedintelui Bush) de a ne deturna atenţia de la mărirea numărului de ne-asiguraţi, de la mărirea nunărului săracilor, de la scăderea mijloacelor de trai – de la deturnarea atenţiei noastre de la scandalurile din lumea afacerilor şi a unei Burse care vine să cunoască cel mai rea cădere de după Marea Recesiune.
La asta mă opun.La un război stupid. La un război fără sens. Un război făcut nu cu raţiune, dar cu mânie, fără principii, dar cu politică. Înţelegeţi-mă bine, eu nu îmi fac nici o iluzie asupra lui Saddam Husein. Este un om brutal. Un om implacabil. Un om care îşi masacrează poporul pentru a-şi consolida puterea. El, fără încetare, încalcă rezoluţiile ONU, împiedică echipele de inspecţie ale ONU, îţi desfăşoară armele chimice şi biologice şi caută să-şi doteze capacităţile nucleare.Lumea, şi poporul irakian ar fi mai bune fără el.
Dar ştiu deasemenea că Saddam Hussein nu reprezintă un pericol iminent sau direct pentru Statele Unite sau pentru vecinii săi, ştiu că economia irakiană este devastată; că armata irakiană nu este decât o fracţiune e forţei pe care o aveau înainte, şi că noi putem, cu concursul comunităţii internaţionale, să-l lăsăm să termine ce a început, înainte de a cădea, precum toţi micii dictatori, în pubela istoriei.
Eu ştiu, de asemenea, că un război contra Irakului pentru a avea şanse de reuşită necesită o ocupaţie americană pe o durată nedeterminată, cu un cost nedeterminat, şi având consecinţe nedeterminate. Eu spun că invazia Irakului fără un motiv clar şi fără susţinere internaţională ne feresc să înteţim pasiuni în Orientul Apropiat, care încurajează în lumea arabă cele mai rele impulsuri, nu cele mai bune, şi întărind forţele de recrutare ale Al-Qaida.
Eu nu sunt contra războaielor. Sunt contra războaielor stupide.
Atunci, noi care vrem o lume mai corectă şi mai sigură pentru copiii noştri, noi trimitem azi un mesaj clar preşedintelui. Vreţi să vă bateţi, domnule preşedinte Bush? Terminaţi lupta contra lui Bin Laden şi Al-Qaida şi utilizaţi serviciile de Informaţii într-un mod eficace şi coordonat, dărâmând reţelele financiare care susţin terorismul şi să ajutăm programul de securitate interioară care nu se limitează la un sistem de alertă bazat pe coduri de culori.
Doriţi să vă bateţi, domnule preşedinte Bush? Să ne batem pentru ca inspectorii ONU să-şi facă treaba şi pentru a aplica soluţiile unui tratat de non-proliferare şi pentru ca duşmanii noştri şi aliaţii de azi, cum ar fi Rusia, să-şi securizeze stocurile de materiale nucleare şi să încerce să le elimine, şi pentru ca ţări precum Pakistan şi India să nu utilizeze niciodată armele teribile care sint deja în posesia lor, ca şi comercializarea armelor în propria noastră ţară să înceteze să alimenteze în număr mare războaiele care provoacă durere în lume.
Doriţi să vă bateţi, domnule preşedinte Bush? Ne bătem pentru că suntem aliaţi ai Orientului Mijlociu, ai saudiţilor şi egiptenilor, încetând să le oprimăm populaţia, să reprimăm opoziţia, şi să tolerăm corupţia şi inegalitatea, şi să dirijăm economia lor în sensul ca tinerii lor care cresc fără educaţie, fără perspectiva de a deveni cineva, fără speranţe, devin victime uşoare pentru celulele teroriste.
Doriţi să vă bateţi, domnule preşedinte Bush? Să ne batem ca să nu mai depindem aşa de mult de petrolul din Orientul Mijlociu, graţie unei politici energetice care să nu se limiteze să servească interesele ale lui Exxon şi Mobil.
Iată luptele pe care trebuie să le ducem. Iată luptele la care trebuie să ne raliem. Luptele contra ignoranţei şi intoleranţei. A corupţiei şi lăcomiei. A sărăciei şi a lipsei de speranţă.
Consecinţele războiului sunt dezastruoase, sacrificiile incomensurabile. Poate în această viaţă va trebui să ne ridicăm din nou pentru a ne apăra libertatea, şi să plătim războiului tributul său. Dar nu trebuie să ne angajăm pe această cale cu ochii închişi. Plus că nu trebuie să permitem ca cei care merg la luptă şi fac sacrificiul suprem, cei care dovedesc întreaga măsură a devotamentului lor cu sângele lor să consimtă să plătească un preţ aşa cumplit pentru nimic.

Social-democraţii focşăneni boicotează o şedinţă de Consiliu Local

---

Consilierii locali membri ai PSD nu vor participa la şedinţa Consiliului Local (CL) Focşani convocată astăzi, transmite corespondentul AMOS News.
12 consilieri locali, membri ai PNL şi PDL Vrancea au convocat pentru astăzi o şedinţă extraordinară în cadrul căreia să se voteze constituirea unei comisii de anchetă a activităţii primarului Decebal Bacinschi în ultimul său mandat. Consilierul Liviu Oloeriu, care de altfel este şi reprezentantul social-democraţilor în CL Focşani, arată într-un comunicat remis presei că această acţiune a partidelor de dreapta PNL şi PDL pentru a denigra imaginea primarului Decebal Bacinschi dar şi a lui Marian Oprişan, îmbracă în ultima perioadă forma disperării şi a ridicolului.
„Prin iniţierea acestui proiect, consilierii PNL şi PDL reiau în aceeaşi notă de dispreţ a legii şi a instituţiilor statului de drept, impunerea voinţei celui mai tare, cu orice preţ şi la nivelul Primăriei municipiului Focşani, aşa cum au încercat şi nu au reuşit în cadrul Consiliului Judeţean Vrancea“, se arată în comunicatul remis de către PSD Focşani.
Social-democraţii au anunţat prin intermediul acestui comunicat faptul că nu vor participa la această şedinţă, însă consilierii PNL şi PDL deţin majoritatea în CL Focşani astfel că ar putea aproba proiectul iniţiat de ei. (Nicoleta EPURE)

Pictorul Sabin Bălaşa a murit

---

Pictorul Sabin Bălaşa a încetat astăzi după amiază din viaţă, după o grea suferinţă, la vârsta de 76 de ani.
Bălaşa a decedat azi în jurul orei 15.00, ca urmare a unui atac cardio-respirator, dar nu a putut fi resuscitat din cauza multiplelor metastaze.
Sabin Bălaşa a fost internat în 4 martie, cu diagnosticul de cancer pulmonar generalizat, cu multiple metastaze, dintre care una osoasă, fiind paralizat în partea de jos a corpului.
Sabin Bălaşa s-a născut pe 17 iunie 1932, în localitatea Dobriceni, Olt. A absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti şi a făcut studii de specialitate la Sienna şi Perugia, Italia.
Pe lângă portretele propagandistice, opera lui cuprinde 21 de picturi murale care se găsesc în Universitatea „Al. I. Cuza” şi care se întind pe o suprafaţă de 276 de metri pătraţi.
Pictorul Sabin Bălaşa va fi înmormântat la Iaşi unde, recent, cosilierii locali au aprobat atribuirea gratuită a unui loc de înhumare pe termen nelimitat în cimitirul “Eternitatea".

Sabin Bălaşa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni-Olt, Romania - d. 1 aprilie 2008) a fost un pictor român, poate cel mai cunoscut şi mai controversat pictor contemporan, autor şi regizor de filme de pictură animată, cât şi scriitor.
Studii: 1955 - Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucuresti, Romania 1965 - cursuri Academia de Limba si Cultura Italiana Siena 1966 - cursuri Academia de Pictura din Perugia.
Roma 1978 Roma 1980 Stockholm 1982 Bucuresti, Muzeul national de Arta, 1982 Kerkera(Grecia) 1985 Moscova, Tbilisi si alte capitale ale statelor fostei URSS, 1988 Bucuresti 1992 Israel 1994 Bucuresti, World Trade Center, 2000 Iasi, Univ. Al. I. Cuza, 2002 Bucuresti, 2005

Filme de pictură animată:

Autor şi regizor a 12 filme de pictură animată:

„Picatura"(1966) „Orasul"(1967) „Valul"(1968) „Pasarea Phoenix"(1968) „Fascinatie"(1969) „Intoarcere in viitor"(1971) „Galaxia"(1973) „Oda"(1975) „Exodul spre lumina"(1979)

Picturi murale:

19 picturi murale(aprox.270mp),Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, Romania:

"Aspiratie" 380/546 cm "Omagiu intemeietorilor" 372/471 cm "Amfiteatru" 452/400 cm "Generatii" 452/379 cm "Triumful vietii" 420/249 cm "Dezastrul atomic" 420/249 cm "Icar" 422/248 cm "Prometeu" 417/247 cm "Exodul spre lumina" 416/247 cm Stefan cel Mare" 419/250 cm "Moldova" 430/265 cm "Luceafarul"-triptic
429/267 cm
430/267 cm
431/269 cm

"Legenda Mesterului Manole" 432/268 cm
"Nunta Cosmica" 431/268 cm
"Legenda Dochiei" 429/268 cm
"Strabunii" 433/268 cm
"Galaxia Iubirii" 1080/466 cm

2 picturi murale, Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati
"Razboinicii" - (initial aflata la Muzeul Militar Central, Bucuresti, pusa la dispozitia artistului la demolarea muzeului, lucrarea a fost mutata si apoi restaurata in noua locatie de catre artist)
"Hora"

"Nunta Cosmica (Miorita)", Hotel Bucuresti, Bucuresti, Romania

2 picturi murale, Academia de Studii Economice, Bucuresti, Romania

"Geneza"
"Feerie"

2 picturi murale, Agricola International, Bacau, Romania

Alte picturi murale in resedinte particulare

Opera scrisă:
"Desertul Albastru" , roman, 1996 "Exodul spre Lumina", roman, 2002 "Democratie in Oglinzi" roman 2006

Articole şi eseuri în presa scrisă:
Autor al unui număr larg de articole şi eseuri în presa scrisă între anii 1956 -2007, printre care:
Balasa, Sabin - Picasso, marginalii la o expozitie , 19 nov.1968
Balasa, Sabin - Ideea filmelor mele,,5 martie 1970
Balasa, Sabin - Traditie si inovatie in filmul de animatie,,29 august 1970
Balasa, Sabin - Uratul in peisajul orasului,,nov. 1970
Balasa, Sabin - Izvorul, , G.V. 1971
Balasa, Sabin - Memoria faptelor eroice,, 20 august 1971
Balasa, Sabin - Ceea ce uimeste, , 11 nov, 1971
Balasa, Sabin - Arta - un mod de a trai, , 25 oct. 1972
Balasa, Sabin - Spatiul iubirii - umanismul,, 3 ianuarie 1972
Balasa, Sabin si Negru, Radu - Dialog despre pictura monumentala, 29 sept.1972
Balasa, Sabin - A fi onest, a fi liber, a fi artist,, 3 nov. 1972
Balasa, Sabin - Arta, un mod de a trai. Fidias şi omul posibil, , 16 mai 1973 Balasa, Sabin - Nemurirea lui Picasso,, 21 aprilie 1973
Balasa, Sabin - Daca ar fi să recomand,, 18 ian. 1974
Balasa, Sabin - Dragasanii mei, ,nr. 3, 1974
Balasa, Sabin - Arta, un mod de a trai, , 24 ian. 1974
Balasa, Sabin - Arta si-a ales ca simbol femeia,, Almanah 1974
Balasa, Sabin - Aportul concret al artistului la inobilarea vietii din cetate, , 9 nov. 1974
Balasa, Sabin - Semnul maturitatii, ,30 iunie 1975
Balasa, Sabin - Viata, un poem pictat, , 31 dec.1976
Balasa, Sabin - Munca artistului, , 2 iulie 1976
Balasa, Sabin - Corneliu Baba si culorile permanentei, , ian. 1977
Balasa, Sabin - Constiinta nemuririi, , 18 martie 1977
Balasa, Sabin - Retrospectiva Vasile Blendea, , 12 august 1977
Balasa, Sabin - Indatoriri comune, , 18 august 1977
Balasa, Sabin - Ritmul fara popas, , 10 decembrie 1977
Balasa, Sabin - Iubesc creatia si detest distrugerea, , 1 dec.1978
Balasa, Sabin - Arta de for public, ,20 iulie 1978
Balasa, Sabin - Prestigiul artei, ,23 martie 1978
Balasa, Sabin - Leacuri la inima nu-s, , 28 nov.1982
Balasa, Sabin - Armele, razboiul, incompatibile cu arta si cultura, , 29 iunie 1982
Balasa, Sabin - Raspunderea omului de arta, , 18 iunie 1982
Balasa, Sabin - Despre mine... , Bucuresti, oct.-nov. 1982
Balasa, Sabin - Eu si eternitatea, nr.7-8 1998
Balasa, Sabin - Viitorul este o consecintă, , 3 martie 1999
Balasa, Sabin - Banii pentru viată, sau viata pentru bani?,, 10 martie 1999
Balasa, Sabin - Alt chip de drac, ,24 martie 1999
Balasa, Sabin - Batranete fara tinerete, 29 martie 1999
Balasa, Sabin - Generatii de sacrificiu in secolul patimilor,, 5 aprilie 1999
Balasa, Sabin - Raiul visat, , 15 apr.1999
Balasa, Sabin - Planeta fara locuri de munca, , 22 aprilie 1999
Balasa, Sabin - Politica este o curva?, , 29 aprilie 1999
Balasa, Sabin - Iluzii si sperante, , 7 mai 1999
Balasa, Sabin - Criza de suflet, ,13 mai 1999
Balasa, Sabin - Optiunea, sau cum iti asterni, asa dormi!,, 21 mai 1999
Balasa,Sabin - Dresajul uman, , 28 mai 1999
Balasa, Sabin - Prostia este o capacitate negativa,, 3 iunie 1999
Balasa, Sabin - Magia si arta, ,11 iunie 1999
Balasa, Sabin - Facutul de ras, , 24 iunie 1999
Balasa, Sabin - Invidia la romani, , 1 iulie 1999
Balasa, Sabin - Intre interese si nevoi, 9 iulie 1999
Balasa, Sabin - La mana a doua, ,15 iulie 1999
Balasa, Sabin - Conducător la romani, , 22 iulie 1999
Balasa, Sabin - Mimetismul, , 29 iul.1999
Balasa, Sabin - Dorul de comunism, ,5 august 1999
Balasa, Sabin - Omul ambalaj, ,12 august 1999
Balasa, Sabin - Lipsa de armonie, ,19 august 1999
Balasa, Sabin - Votul uninominal, domnilor!, , 26 august 1999
Balasa, Sabin - Visul unei renasteri, , 2 sept.1999
Balasa, Sabin - Despre neputinta, ,9 sept.1999
Balasa, Sabin - Restitutio in integrum, >Cronica romana>16 sept.1999
Balasa, Sabin - Cine ce zice, cine ce face, , 23 sept.1999
Balasa, Sabin - Evolutia planetei intre spaime si idealuri,, 30 sept.1999

Mai multe informaţii pe site-ul personal:
Sabin Bălaşa

Zalău

---

Edilul Zalăului s-au apucat de asfaltat străzile şi trotuarele
Social Datorită încălzirii vremii, staţia de asfaltare aparţinând Direcţiei Generale de Administrare a Domeniului Public (DGADP), din cadrul Primăriei Zalău a fost repusă în funcţiune pentru a demara lucrări de asfaltare pe străzile şi trotuarele din municipiu, transmite corespondentul AMOS News.
În prezent se lucrează în mai multe zone ale oraşului pentru construcţia şi refacerea trotuarelor, dar şi pe câteva străzi.
Primarul Radu Căpîlnaşiu a declarat că vor fi achiziţionate şi utilaje cu masă uşoară, de până la cinci tone, pentru a fi utilizate pentru spălarea drumurilor şi trotuarelor, dar şi pentru înlăturarea prafului.
În perioada imediat următoare, aprilie - mai, vor fi efectuate lucrări de asfaltare pe străzile Tudor Vladimirescu, Cetăţii, Noua, Haşdeu, 22 Decembrie, B-dul Mihai Viteazul - trotuar Agenţia CFR - strada Gheorghe Lazăr, cartierul Libertăţii - strada Corneliu Coposu - strada Gheorghe Doja.

Şoseaua de centură a Zalăului începe să prindă contur
Social În prima parte a lunii aprilie constructorul şoselei de centură a municipiului Zalău, o firmă germană, va veni în zonă pentru organizarea şantierului. Termenul pentru finalizarea investiţiei este de 18 luni, iar lungimea viitoarei artere de circulaţie este de 9,6 kilometri, transmite corespondentul AMOS News.
Pentru început va fi construit tronsonul şoselei de centură care face legătura între drumul E 81 şi drumul judeţean 191 C din Aghireş.
Primarul municipiului Zalău, Radu Căpîlnaşiu a declarat că imediat după finalizarea acestui tronson se va trece la realizarea celei de-a doua etape a şoselei care va porni din zona Aghireş şi se va încheia cu o legătură în zona Meseş.
Pentru construcţia celui de-al doilea tronson este nevoie de rezolvarea problemei poligonului militar din zona Aghireş, poligon care deocamdată împiedică realizarea investiţiei. În acest sens, Căpîlnaşiu a cerut ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu, să efectueze o vizită în Sălaj în vederea găsirii unor soluţii pentru desfiinţarea actualului poligon.
Trebuie precizat faptul că firma SC Kemna Bau Andreae GmbH&Co.KG A, companie cu capital integral german, a câştigat realizarea şoselei de centură a municipiului Zalău pentru suma de 9,11 milioane de euro (fără TVA), din care 5 milioane de euro sunt fonduri Phare 2005. Alţi 1,66 milioane euro sunt asiguraţi din Fondul Naţional, în timp ce aportul Primăriei Zalău la acest proiect este de 2,44 milioane de euro. (Iulian DUMA)

Ambulanţe noi pentru S. J. de Ambulanţă Sălaj

---

În luna aprilie Serviciul Judeţean de Ambulanţă Sălaj va primi încă trei ambulanţe noi, două de tip B şi una de tip C şi vor ridica la 18 numărul maşinilor noi primite din toamna anului trecut de către Serviciul de Ambulanţă din Sălaj şi la 50 numărul total de maşini care deservesc instituţia, transmite corespondentul AMOS News.
În parcul auto al instituţiei sunt 4 ambulanţe noi pentru consultaţii la domiciliu, 5 ambulanţe de tip A1 şi A2 şi 6 de tip B. Parte dintre ele au fost trimise la substaţiile din judeţ - la Şimleu Silvaniei, Jibou şi Crasna. (Iulian DUMA)

Suceava, primar contra consilier local

---

Primarul Sucevei a fãcut plângere penalã împotriva consilierului local PSD, Ovidiu Donţu, pentru insultã şi calomnie, transmite corespondentul AMOS News.
În ultimele sãptãmâni, Ovidiu Donţu a susţinut cã primarul Sucevei ar fi implicat în fel de fel de afaceri pe banul public şi cã în unele dintre acestea l-ar fi cooptat şi pe fratele sãu geamãn, Constantin Lungu. Ion Lungu susţine cã prin astfel de acuze, consilierul PSD nu a fãcut decît sã-i jigneascã familia şi sã-l creioneze ca pe un gangster. Primarul a declarat cã îi va cere lui Ovidiu Donţu 1 leu nou, drept daune morale, fiindcã pentru el conteazã onoarea şi nu banul. El considerã cã Ovidiu Donţu se aflã într-o mlaştinã din care încearcã sã se salveze, dar în care se afundã tot mai mult. Ion Lungu a subliniat cã nu va mai rãspunde aberaţiilor consilierului Donţu, pentru cã are suficiente probleme de rezolvat în comunitate. Ovidiu Donţu este candidatul PSD pentru Primãria Suceava, în timp ce Ion Lungu va încerca sã câştige un nou mandat, dar pentru PD-L, dupã ce în 2004 a fost ales din partea PNL.(Doina BOGHIAN)

Pietonii să se deplaseze în ordine şi disciplină

---

Summitul NATO încurcă viaţa bucureştenilor. Măsurile de securitate, de înţeles într-o asemenea situaţie, tind uneori câte absurd.
De la recomandările privind închiderea ferestrelor pe timpul Summitului, la alungarea câinilor care ar putea - Doamne fereşte- să latre vreun demnitar venit la Bucureşti, la alungarea din ţară a unor oameni, supranumiţi nu se ştie de ce anarhişti, care aveau de gând să-şi spună opinia anti-NATO. Toate s-au petrecut până acum.
Azi a venit momentul zero. Au început să vină la Bucureşti delegaţiile pentru această reuniune la nivel înalt. Jandarmii, vigilenţi, nu vor să pună în pericol viaţa niciunui şef de stat, cu atât mai mult a preşedintelui american sosit în urmă cu puţin timp la Bucureşti. Cu acest gând în cap, jandarmii admonestează pe cei care îndrăznesc să stea pe bancă pe Bd. Kiseleff.
Să te plimbi ai voie, să stai pe bancă, nu. Excesele de zel ale tuturor celor implicaţi în organizarea şi asigurarea ordinii în această perioadă nu fac decât să enerveze pe bucureşteni, care oricum sunt cu nervii întinşi de vreo două săptămâni.

Reforma în învăţământ

---

Toţi cei aflaţi la conducerea acestei ţări gândesc reformele în diferite domenii ca pe modificări de principii, de legi, de modalităţi... nu se apropie nimeni de conceptul la "vremuri noi, oameni noi". Cât de mult poţi schimba profunzimeae dacă ai ca miez aceleaşi metehne. Aproape zilnic învăţământul oferă un scandal, fie că vorbim de bătăi între fete, fie că vorbim de bătăi între băieţi, fie că vorbim de trafic de droguri, fie că vorbim de sinucideri, de molestări, de omoruri, fie că vorbim de raţia zilnică de comportament animalic, dezgustător. Am văzut acest filmuleţ:

Nu pot să nu mă întreb cum poate acea elevă să se ducă a doua zi la şcoală. Este evident că gestul profesorului are un impact asupra ei, este evident că este profund "deranjată" de molestare. A doua zi ea trebui să se ducă la şcoală, să privească acest profesor care a terorizat-o în ochi, să asculte ce are de spus.
Un profesor de la Colegiul Naţional "Grigore Ghica Voievod" din Dorohoi, implicat recent într-un incident violent cu unii dintre elevii săi şi care a fost filmat cu telefonul mobil în timp ce pipăia şi îmbrăţişa elevele a fost suspendat de ISJ Botoşani cel puţin până la sfârşitul anului şcolar.
Sunt convins că mai sunt şi abuzuri împotriva profesorilor, sunt convins că exista şi înscenări, sunt convins că poate contextul... O asemenea dovadă clară poate nu este normal să ducă la lapidarea celui vinovat, poate să nu ducă la condamnarea penală a profesorului iubăreţ (deşi este evident caz penal), dar inspectoratul acela din Botoşani se gândeşte că mai poate fi profesor în continuare?! Parcă sunt la fotbal, a făcut fault şi are câteva etape suspendare. Domnilor (doamnele sunt convins că ar fi avut o altă optică, sper ca măcar domniile lor să reacţioneze normal) aşa doriţi domniile voastre să faceţi reformă printre cei care modelează creierul societăţii de mâine? Dormiţi atunci liniştiţi, ţara veghează la bunăstarea dumneavoastră materială. Nu pot decât să vă doresc ca cei care aveţi fete să visaţi noapte de noapte că fetelor domniilor voastre li se bagă şi lor mână în chiloţi, exact aşa, ca să simţiţi pe propria voastră piele... măcar în vis.

UPDATE:
Profesor cercetat penal pentru lovirea unui elev
Un profesor de la un liceu din Râmnicu Sărat este cercetat penal după ce a provocat un traumatism prin lovire unui elev din clasa a şaptea, transmite corespondentul AMOS News.
Potrivit unui comunicat de presă remis de I.P.J. Buzău, Poliţia Râmnicu Sărat a fost sesizată luni după amiază că un minor a căzut pe o stradă din municipiu.
Deplasaţi imediat la faţa locului, poliţiştii l-au identificat pe minor, stabilind că are 14 ani şi este elev în clasa a VII–a la o şcoală din Râmnicu Sărat.
Minorul a fost internat la Spitalul Municipal din Râmnicu Sărat cu diagnosticul: „T.T.C. acut închis prin agresiune, plagă punctiformă buză superioară”.
Potrivit purtătorului de cuvânt al I.P.J. Buzău subcomisar Florina Crucianu din primele cercetări reiese că în jurul orei 12.45, în timpul unei pauze, minorul a fost lovit în clasă de dirigintele său deoarece la ora unui profesor de matematică a avut un comportament nepoliticos şi nu a susţinut testul pentru verificare cunoştinţelor, plecând de la oră fără acordul profesorului.
După incident, copilul a fost trimis acasă pentru a reveni cu unul dintre părinţi, iar pe stradă a căzut.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire, cercetările fiind continuate în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care a avut loc evenimentul. (Daniel MIHAI)

Partidul Civic Maghiar trebuie luat în serios

---

Preşedintele UDMR Marko Bela a declarat, marţi, că Partidul Civic Maghiar, ca de altfel fiecare grupare politică din afara Uniunii, trebuie luat în serios, pentru că în spatele lor se ascund nemulţumirile electoratului faţă de politica UDMR şi acestea trebuie înţelese şi corectate.
Preşedintele UDMR a declarat, marţi, că în pofida faptului că PCM nu a venit până acum în faţa electoratului cu un program şi nici cu o listă de candidaţi, noul partid care se doreşte a fi principalul contracandidat al Uniunii la alegerile locale din acest an nu trebuie ignorat.
"Îmi pare rău că PCM nu a dorit să participe la prealegeri. Noi le-am propus conducătorilor partidului acest lucru, dar am fost refuzaţi. Din punctul meu de vedere prealegerile sunt binevenite pentru că ele au rolul să consulte populaţia în legătură cu preferinţele faţă de candidaţii la funcţiile publice menite să-i reprezinte interesele. În ceea ce priveşte UDMR, apreciez că prealegerile sunt un succes pentru că pe fiecare funcţie au fost aleşi minim doi candidaţi ai Uniunii, respectiv 600 de propuneri pe circa 300 de funcţii de primari, preşedinţi de consilii judeţene, consilieri locali şi judeţeni”, a precizat Marko Bela.
Marko a adăugat că scopul UDMR este să atingă la alegerile din acest an rezultatele obţinute în 2004.
"Scopul UDMR este să atingă la alegerile din acest an rezultatele obţinute în 2004 sau chiar mai bune. Pentru asta trebuie să înţelegem motivele care au condus la rezultatele slabe obţinute la europarlamentarele din 2007, să le corectăm şi să luăm măsuri pentru a-i convinge pe aceia care nu au votat UDMR, ci pe alţii sau care nu s-au prezentat la vot, să aibă încredere în politica noastră", a afirmat Marko Bela.
Liderul UDMR a mai spus că alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene prin vot uninominal constituie o noutate legislativă menită să dea acestei funcţii o mai mare greutate şi importanţă.
"Este o noutate legislativă pe care UDMR o apreciază. Ea reprezintă o jumătate de pas în direcţia descentralizării dar care nu este suficient, pentru că noi considerăm că preşedinţilor de consilii judeţene trebuie să li se dea un plus de prerogative şi de atribuţii, astfel încât să devină entităţi de sine stătătoare”, a concluzionat Marko Bela.
Preşedintele UDMR, Marko Bela s-a aflat, marţi, în judeţul Harghita, în programul vizitei fiind incluse o întâlnire informală cu presa la Miercurea Ciuc, întâlniri neoficiale cu primarii UDMR din zona Ciuc şi cu preşedinţii organizaţiilor teritoriale ale Uniunii din judeţ.

Ioan S. Pop a castigat

---

Juriul Concursului International de Poezie '' Nichita Stanescu '', prezidat de academicianul Eugen Simion, a acordat marele trofeu al editiei jubiliare cu nr. 20 scriitorului maramuresean Ioan S. Pop, premiu in valoare de 1000 de euro.
Alte doua importante distinctii au revenit unor poeti deja foarte cunoscuti, e vorba de Carolina Ilica ( Premiul Omagial Special '' Nichita Stanescu '' ) respectiv Lucian Avramescu ( Premiul de Excelenta al Ploiestiului pentru Opera Omnia, acordat de Municipalitate ).
In 2007, trofeul festivalului a fost castigat de ieseanul Nichita Danilov.
Laureatul din acest an a publicat incepand din 1995 patru carti de poezie, bine primite de critica de specialitate, pentru care a mai obtinut alte cateva premii literare, inclusiv din partea Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. (Aurel Draghici)

Demisie la vârful Consiliului Judeţean Prahova

---

Emil Rădulescu, vicepreşedinte PSD al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a prezentat demisia din această funcţie, pe care o ocupa din 2004 (iniţial din partea PRM ), din motive de sănătate, transmite corespondentul AMOS News.
În locul său a fost ales ieri tot un social democrat, Constantin Mitran, consilier judeţean în vârstă de 68 de ani, ultima oară director general al firmei ploieştene Diapoll.
Reprezentanţii PD-L şi PNL, minoritari numeric faţă de PSD în CJ, au refuzat să voteze, şi au părăsit sala de şedinte, considerând "rotaţia" făcută doar ca pe o manevră electorală. (Aurel Draghici)

Bolek i Lolek

---

Trebuie să spun că Gigi Becali a avut dreptate

---

La Realitatea TV, problema pensiilor a provocat dezbateri fierbinţi. În ediţia specială de la Realitatea TV, omul de afaceri Gigi Becali a părăsit emisiunea, motivând că a fost jignit atunci când a fost întrebat despre un proiect al său, ca şi politician, despre mărirea pensiilor. De fapt ceea ce l-a deranjat pe Gigi Becali a fost acel "Habar n-aveţi!" aruncat de moderatoarea emisiunii foarte arogant, cu tonul că ar fi vorbit cu un copil mic. Domnul Becali, dincolo de părerea noastre că ar fi sau a nu fi bun politician, nu are obligaţia să cunoască toate documentele politice şi economice ale partidului pe care îl conduce şi finanţează. Domnia sa are tot dreptul să plătească sau să cointereseze moral diferite persoană care să creeze concreteţe şi programe politice. În mod clar, problema măririi pensiilor nu se poate discuta pe seama unui proiect, dat fiind că bugetul de stat este un document care este foarte mobil. Ministrul Vosganian tocmai a declarat, dacă vor fi bani, vom da pensie.
Eu cred că domnul Becali a făcut un gest de demnitate şi a ales o soluţie, poate neobişnuită, dar foarte corectă. Ar fi de dorit ca acei invitaţi care sunt jigniţi de realizatori, cum a fost nu de mult şi cazul cu Mihai Tatulici, să se ridice şi să plece. Ceea ce nu înţeleg realizatorii de emisiuni este că ei reprezintă în momentul interviului părerea telespectatorului, altfel interviul ar putea fi o discuţie la o bodegă, la o friptură şi un pahar de vin (ar fi interesant un astfel de interviu).