luni, decembrie 01, 2008

Concert de gala in cadrul Societatii Enescu


Concert de gala in cadrul Societatii Enescu @ ICR Londra joi, 4 decembrie 2008, 7-9 pm;

Concertul de gala al Societatii Enescu din decembrie promite sa fie o experienta muzicala de rang inalt prin concertul sopranei de renume international Nelly Miricioiu si pianistului David Harper.

Evenimentul va dezvalui una dintre cele mai importante realizari ale Societatii Enescu din acest an si va prezenta un mesaj din partea ASR Pincipesa Margareta a Romaniei, Patronul Societatii Enescu la Londra.

Recitalul va fi urmat de o receptie in prezenta Ambasadorului Romaniei la Londra si a membrilor board-ului Societatii Enescu.

Program:

Joachin Rodrigo (1901-1999): Cuatro Madrigales
Gaetano Donizetti (1797-1848): Due composizione da camera
Giachino Rossini (1792-1868): Aria from "Semiramis"
Nicolae Bretan (1887-1968): Two romanian songs
Tiberiu Brediceanu (1877-1968): "Doina Stancutei"
Giuseppe Verdi (1813-1901): Aria from "Don Carlo", Aria from "Macbeth"
George Enescu (1881-1955): Three songs from his album of "Sept chanson" de Clement Marot
Giacomo Meyerbeer (1791-1864): Aria from "Robert le diable"
Vincenzo Bellini (1801-1835): The mad scene from "Il Pirata" (recitativo, aria an cabalette)

Soprana Nelly Miricioiu este unul dintre cei mai valorosi si apreciati artisti de calibru international. Repertoriul sau bogat include cateva din cele mai puternice roluri dramatice italiene si faimoase eroine bel canto.
Si-a inceput studiile in Romania la Liceul de muzica din Bucuresti, la Conservator si apoi la Milano. In Romania a debutat la Opera din Brasov in 1975, iar debutul international la Glasgow Opera in 1981.

Recunoasterea internationala a venit odata cu debutul la Covent Garden Londra ca Nedda in I Pagliacci si mai tarziu prin interpretarea a trei roluri principale la Opera din Paris: cele patru eroine din "Les contes d'Hoffman", Violetta din "La Traviata" si "Tosca".

Nelly Miricioiu a cantat pe cele mai mari scene ale lumii, impreuna cu muzicieni renumiti precum: Jose Carreras, Placido Domingo, Rento Bruson, Roberto Alagna, Franco Bonisooli, Jose Cura, Neil Shicoff si Alfred Kraus.
In 2001 a primit distinctia de Comandor al Ordinului Meritul Cultural.
Documentarul realizat de Marilena Rotaru despre viata si cariera lui Nelly Miricioiu a fost prezentat la ICR in octombrie 2008, in cadrul evenimentului organizat de Institutul National pentru Memoria Exilului Roman.
Nelly Miricioiu este Prieten al Societatii Enescu si partener al unui proiect important din acest an.

David Harper s-a nascut in Noua Zeelanda si succesul lui ca tanar pianist l-a trimis la Londra in 1967 pentru a-si continua studiile la Colegiul Regal de Muzica. Pasiunea intensa pentru repertoriul vocal si voce a eclipsat orice ambitie de a continua o cariera solo si in cativa ani de la absolvire si-a realizat visul de a lucra exclusiv cu cantareti.
David a lucrat patru ani la Opera Nationala Engleza, perioada care i-a oferit o experienta valoroasa in lucrul cu diverse tipuri de voci, cu un esantion larg de stiluri de opera. In 1976 a inceput sa lucreze independent si e invitat in scurt timp sa concerteze cu diversi cantareti. Concerte radiofonice cu BBC, recitaluri la Wigmore Hall din Londra si numeroasele angajamente in Europa i-au oferit o reputatie sclipitoare de acompanionist vocal de mare sensibilitate.

Stagiunea de concerte a Societatii Enescu se desfasoara in perioada octombrie-iulie. Concertele vor avea loc in prima zi de joi a fiecarei luni. Sala de concerte a Institutului va fi gazda unor muzicieni remarcabili care vor interpreta lucrari de George Enescu alaturi de un repertoriu universal.
Societatea Enescu este un proiect al Institutului Cultural Roman sub patronajul regal al ASR Pincipesa Margareta a Romaniei.
Cand: Joi, 4 decembrie 2008, 7-9 pm;
Unde: Institutul Cultural Roman, Londra

Intrarea este libera, dar numarul locurilor este limitat. E util ca rezervarile sa fie facute din timp.
Pentru rezervarea locurilor, va rugam contactati-ne la T: 0207 752 0134, E: office@icr-london.co.uk
Dupa inceperea concertului, accesul in sala va fi permis doar in pauza.

Societatea Enescu

George Enescu este considerat cel mai mare compozitor roman al tuturor timpurilor. A fost de asemenea un violonist de mare succes, un profesor fascinant (Yehudi Menuhin fiind cel mai cunoscut elev al sau), un muzicolog reputat si un organizator neobosit, capabil de reusite spectaculoase cum ar fi infiintarea Orchestrei Filarmonice si a Societii Compozitorilor din Romania.

Muzicologul Pascal Bentoiu despre Enescu (Fisier Microsoft Word, 65 KB)
George Enescu - short biography (Fisier Microsoft Word, 611 KB)
George Enescu - Viata si muzica, o carte de Noel Malcolm.

Pentru a promova in Marea Britanie opera remarcabila, dar putin cunoscuta, a lui George Enescu, Institutul Cultural Roman infiinteaza si devine gazda Societatii Enescu, sub patronajul regal al ASR Principesa Margareta. Societatea Enescu este o asociatie libera, ai carei membri fondatori sunt animati de dorinta de a contribui la o mai buna cunoastere a personalitatatii si operei enesciene.

Patron: HRH Printesa Margareta a Romaniei
Presedinte: Cristian Mandeal, dirijor, Director al Filarmonicii George Enescu
Director Executiv: Gabriela Massaci, Director ICR Londra
Director Artistic: Remus Azoitei, violonist & profesor de vioara la Royal Academy of Music
Secretar: Vlad Pavlovici, Director Adjunct ICR Londra
Membri fondatori:
Pascal Bentoiu, compozitor, muzicolog & expert Enescu
Serban Cantacuzino, arhitect
Evan Dickerson, critic muzical
Christopher Eimer, istoric si critic de arta
Sherban Lupu, violonist, profesor la University of Illinois (SUA)
Andrew Popper, bancher

Societatea are in vedere sa organizeze un program de concerte, sa ofere burse si sa sprijine publicarea operei lui George Enescu, ca si a unor carti si studii despre compozitor.

(sursa: http://www.icr-london.co.uk)

Datini romanesti de Craciun


Datini romanesti de Craciun
30 noiembrie & 1 decembrie 2008

Cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, Ambasada Romaniei in parteneriat cu Institutul Cultural Roman organizeaza o serie de spectacole de colinde si obiceiuri romanesti de Craciun, sustinute de ansamblul folcloric Colinda cu participarea solistei Theodora Paunescu-Tuca.

Primul spectacol va avea loc pe 30 noiembrie in Covent Garden, va continua la Slough, pe 1 decembrie si va fi urmat de o reprezentatie la Royal Automobile Club, la receptia de Ziua Nationala.
Spectacolele sunt organizate cu sprijinul Westminster City Council, Covent Garden Londra si Slough Borough Council.

Grupul va colinda si va prezenta obiceiuri populare romanesti precum Ursul, Capra, Steaua, Plugusorul si Sorcova. Colindatorii vor purta masti si costume traditionale.

In program:

  • Colinde
    In Ajunul Craciunului, de la miezul noptii pana la revarsatul zorilor, strazile rasuna de vocile colindatorilor care merg din casa in casa, urand sanatate si fericire gazdelor, de la care primesc bani sau nuci, mere si covrigi.
  • Capra
    este intruchipata de o tanara purtand un costum colorat si o masca de lemn. Acompaniata de fluier, capra sare, se rasuceste si apleaca, clampanind din falcile de lemn. Dansul viu al caprei este menit sa inlature frica si blestemul.
  • Ursul
    este interpretat de un tanar cu masca si blana de urs pe cap si umeri. Insotit de o intreaga procesiune de personaje care canta: "Joaca bine, Mos Martine, / Ca-ti dau paine cu masline", ursul loveste pamantul cu talpile, in ritmul tobelor si al fluierelor. Jocul agonic al ursului simbolizeaz? moartea anului vechi ?i na?terea celui nou
  • Steaua
    anunta nasterea lui Iisus. Copiii fac o stea din hartie colorata, cu icoana lui Iisus in mijloc, si canta: "Steaua sus rasare/ Ca o taina mare/ Steaua straluceste/ Si lumii vesteste".
  • Plugusorul
    una dintre cele mai vechi datini romanesti, este o urare pentru rodul campului in ajunul Anului Nou. Ceata de plugari formata din copii si adolescenti porneste la urat cu bice, clopotei, fluiere si un plug - simbol al fertilitatii pamantului.
  • In dimineata Anului Nou, fete si baieti merg din casa in casa cu Sorcova, un buchet de flori cu panglici viu colorate. Copiii ureaza gazdelor sanatate, belsug si fericire.

Infiintat in 1975 de profesorul Cezar Neacsu in satul Matau, judetul Arges, grupul Colinda reuneste 39 de artisti profesionisti si amatori, cu varste cuprinse intre 11 si 75 de ani.

Click aici pentru flyer-ul de promovare.

Cand: 30 noiembrie 2008, ora 12.00: Piata Covent Garden, Londra.
1 decembrie 2008, ora 11.00 am: Observatory Shopping Centre, Slough.
Intrarea: libera.

(sursa: http://www.icr-london.co.uk)

Corala ARHANGHELII colindă la Lisabona


Corala ARHANGHELII colindă la Lisabona
11.12.2008 - 13.12.2008, Sé Catedral de Lisboa - Quinta-feira, 11 de Dezembro, 21h00; Basílica da Estrela de Lisboa - Sábado, 13 de Dezembro, 21h00

Stagiunea muzicală a Institutului Cultural Român de la Lisabona încheie anul 2008 cu două concerte de colinde, incluse în programul dedicat Anului European al Dialogului Intercultural, programate la Sé Catedral (Lisabona, joi, 11 decembrie, orele 21:00) şi la Basílica da Estrela (Lisabona, sâmbătă, 13 decembrie, orele 21:00).
The image “http://www.icr.ro/images/evenimente_a/poze/1195_1_1.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

Corala Preoţească ,,Arhanghelii” a Episcopiei Maramureşului şi Satmarului a fost creată în anul 2006, iar majoritatea coriştilor au susţinut nenumărate concerte în ţară şi străinatate, obţinând premii naţionale şi internaţionale dintre care amintim: Solnok (Ungaria)-1993, Bydgost (Polonia)-1994 şi marele premiu la Orăştie (România)-1997. Au avut, de asemenea, diverse turnee: în Anglia, cu peste 30 de spectacole, în Isle of Man între 1997 şi 1999, în Belgia (Bruxelles) şi Germania (Regensburg) - 2000, şi în Grecia, între 2001 şi 2002.

Corala ,,Arhanghelli” a avut, în actualul format, trei turnee în Franţa (Strasbourg) - 2006, în Belgia (Bruxelles) – 2007 şi un pelerinaj-turneu la Locurile Sfinte de la Ierusalim – 2008.

Dirijorul Coralei este Preotul Profesor Petrică Aurelian Covaciu, absolvent al Seminarului Teologic Ortodox Baia Mare, al Facultăţii de Teologie secţia pastorală a Universitatii din Oradea, al masterului în teologie pe disciplinele istorice. Pasionat de cântarea corală, actualmente activează ca profesor la Catedra de Muzică Bisericească şi Cor la Seminarul Teologic mai sus amintit, fiind în acelaşi timp fondator şi dirijor al Corului Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, cu care are deja rezultate notabile.

Vastul repertoriu al Coralei, cuprinde atât piese din literatura muzicală autohtonă şi universală din diferite perioade de creaţie, precum şi prelucrări folclorice.

Cele două concerte sunt organizate de ICR Lisabona în parteneriat cu Parohia Ortodoxă Română din Lisabona şi cu Asociaţia "Comunidade Romena".

PROGRAM

Partea I:

1. Adeste Fideles – Gianni Malatesta
2. Colinda Jupânului – colind popular – armonizare Marius Lazăr
3. Slobozâ-ne gazdă-n casă – din colecţia Teofil Coste
4. Bună dimineaţa – Ion Costescu
5. Bună dimineaţa – Alexandru Podoleanu
6. Moş Crăciun – Dumitru G. Chiriac
7. Scoală gazdă din pătuţ – colind popular – armonizare Marius Lazăr
8. Colindul lui Dumnezeu – Vasile Pop Băleni – solişti: Profesor Vasile Cupşe; Profesor Sebastian Riciard Lakatos
9. La Vifleem colo-n jos – Nicolae Lungu
10. Somnul lui Iisus – Francois Gevaert
11. Floricica – Francisc Hubic – solist: Preot Darius Coltan
12. Doamne, pe noi miluieşte-ne, - cor din Repertoriul clasic rus, solist: Preot Ioan Socolan
13. Linu-i lin – Tiberiu Breduceanu – solişti: Preot Darius Coltan; Prof. Vasile Cupşe
14. Panis angelicus – Cezar Frank – solist: Preot Darius Coltan

Parte a II-a:

1. Fecioara astăzi – din Oratoriul de Crăciun de Paul Constantinescu
2. Sus în Casa lui Crăciun – Gheorghe Şoima – aranjament pentru cor bărbătesc – Alexandru Delcea
3. Trei crai de la răsărit – Preot Vasile Stanciu – solişti: Prof. Vasile Cupşe; Arhid. Florin Thira; Arhid. Adrian Mihali
4. La Betleem în noapte – Preot Constantin Drăguşin
5. Steaua sus răsare – Ioan D. Chirescu – aranjament pentru cor bărbătesc Iustin Podăreanu
6. Vecernii – Ion Runcu – solist Gabriel Băban
7. Noi în seara de Crăciun – Ioan Brie
8. Lerui, ler – Gabriel Popescu – solist Gabriel Gorgan
9. Stille nacht – colind german aranjament pentru cor bărbătesc Nicu Moldoveanu
10. The first Noel – tradiţional
11. Clopote de seară - repertoriul clasic rus – solişti: Profesor Vasile Cupşe; Preot Darius Coltan
12. Pluguşorul – Maxim Vasiliu
13. Mulţi ani trăiască – Dumitru Chiriac; Gheorghe Cucu ; Nicolae Lungu



(sursa: http://www.icr.ro)

CENTENAR SIGISMUND TODUŢĂ


22.11.2008 - 01.12.2008, Sábado, 22 de Novembro de 2008, às 21h30, na Escola Superior de Música e das Artes do Espectáculo do Porto, Salão Nobre Maria Teresa Macedo e Segunda-feira, 1 de Dezembro de 2008, às 18h30, no Palácio Foz, em Lisboa
The image “http://www.icr.ro/images/evenimente_a/poze/1179_1_1.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

Sigismund Toduţă (1908-1991) a fost unul din cei mai de seamă compozitori români, creator al unei opere vaste care include practic toate genurile muzicale importante. Doctor în muzicologie, titlu obţinut la Istituto Pontificio di Musica Sacra (Roma, 1938), a desfăşurat o valoroasă activitate de profesor şi de academician în România. Limbajul său muzical, cu profunde rădăcini în folclorul românesc şi în cânturile bizantin şi gregorian, a căpătat o personalitate proprie, fiind deţinătorul unui stil bine definit, inconfundabil şi cu o tehnică perfectă de compoziţie. Lumea muzicală celebrează 100 de ani de la naşterea sa, sărbătoare la care se alătură Institutul Cultural Român din Lisabona în colaborare cu trei artişti români rezidenţi în Portugalia, în scopul promovării operei sale pe teritoriu lusitan.

Constantin Sandu

PROGRAM
PASSACAGLIA pentru pian

SONATA pentru flaut şi pian
Allegro
Tenero
Allegro con brio

TREI SCHIŢE pentru pian
Teimosa. Con una certa aria bisbetica
Tristonha. Un po’ stanco
Sorridente. Leggierissimo possibile

SONATINA pentru vioară şi pian


CONSTANTIN SANDU – pian
CRISTINA IOAN – flaut
RADU UNGUREANU – vioară
(sursa: http://www.icr.ro)

Arhivele Unirii-1 Decembrie 1918


Arhivele Unirii-1 Decembrie 1918
03.12.2008, Rectoratul Universitatii Istanbul (Beyazid)/Istanbul Universitesi Rektörlük Binası (Beyazid)

Expozitia a fost transmisă în format electronic de către Directia Arhivelor Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe al României, iar pentru realizarea ei logistică la Istanbul ICR Dimitrie Cantemir a primit un generos sprijin din partea Arhivelor Otomane de pe lângă Presedintia Consiliului de Ministri al Republicii Turcia.

Expozitia cuprinde 50 de documente si va fi prezentată publicului de către istoricul turcolog, prof.univ. dr. Mihai Maxim, directorul ICR Istanbul.
(sursa: http://www.icr.ro)

Seara României la Universitatea Istanbul


Seara României la Universitatea Istanbul: Damian Draghici & The Balkan Session Band
03.12.2008, Rectoratul Universitatii Istanbul (Beyazid)-Salonul Albastru, ora 18.00/Istanbul Universitesi Rektörlük Binası (Beyazid)-Mavi Salonu, saat 18.00

The image “http://www.icr.ro/images/evenimente_a/poze/1196_1_1.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.
In această formulă, Damian Draghici reuseste o interpretare inegalabilă, cantand simultan la nai, pian si percutie, dar si cu vocea, alături de ceilalti talentati artisti, care îl vor completa cu tobe, vioară, chitară, acordeon si bass. Rezultatul este un sound în care se simt temele profund romanesti, dar care, impreuna cu improvizatiile de jazz, capata un suflu nou, mai viu, mai captivant.
(sursa: http://www.icr.ro)

Mofturi 1900


"Mofturi 1900” la clubul de film românesc
03.12.2008, Sediul ICR - Budapesta

ICR Budapesta continuă seria de prezentare a filmelor româneşti sub genericul Film Klub.

The image “http://www.icr.ro/images/evenimente_a/poze/1198_1_1.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

În 3 decembrie 2008, de la ora 19:00, la sediul institutului publicul din Budapesta va putea viziona filmul „Mofturi 1900, regizat în 1964 de primul regizor român vizionar, Jean Georgescu. Scenariul filmului are la bază şapte schiţe ale lui Ioan Luca Caragiale: "Diplomaţie", "Bubico", "Amici", "O lacună", "CFR", "Situaţiunea", "Conferinţa" şi un pretext comun: berăria. Despre importanţa acesteia în societatea românească de la 1900, însuşi Caragiale spunea că "un eveniment nu este eveniment dacă n-a trecut pe la berărie".

Mofturi 1900, se bucură de o distribuţie de excepţie: Grigore Vasiliu Birlic, Alexandru Giugaru, Mircea Crişan, Vasile Tomazian, Cella Dima şi...(pe atunci, tinerii) Horia Şerbanescu, Radu Zaharescu, Sanda Ţăranu, Iurie Darie şi Ion Dichiseanu.
(sursa: http://www.icr.ro)

Sculptură Val Trifan şi Vasile Soponariu


Expoziţie de sculptură de Val Trifan şi Vasile Soponariu, Wednesday 3 December 2008 at 18.30


Institutul Cultural Român şi Romanian The Information Centre in Brussels

În colaborare cu European Artists Management au plăcerea să vă invite la expoziţia de sculptură şi un cocktail

Val TRIFAN & Vasile SOPONARIU




Galerie BRENART Av.Louise Nr 221, 1050 Brussels

Exhibition 4 -20 December 2008 – Monday to Saturday –11.00– 18.00
Tel. 32(0)2.344.41.45 e-mail. office@roinfocentre.be



(sursa: http://crib.mae.ro)

Proiecţie de film şi masă rotundă: Podul de flori


Die Blumenbrücke Die Blumenbrücke

Luni, 1 decembrie 2008, ora 19.30:

Locaţie: Cinematograful Arsenal, Potsdamer Strasse 2, 10785 Berlin

Film

ProiecŢie de film Şi masă rotundă: Podul de flori

Regia: Thomas Ciulei, România 2008

Moderator: Tina Mendelsohn (moderatoare a emisiunii Kulturzeit/3sat, ZDF)

Participanţi: Thomas Ciulei (regizor, producător şi docent la FFH München/Academia de film şi televiziune), Elena Ştirbu (specialist în ştiinţele migraţiei-Germania), Gari Pavkovic (Responsabil pentru problemele migraţiei, Stuttgart, Germania).

PODUL DE FLORI în regia lui Thomas Ciulei a fost distins cu Premiul pentru “Cel mai bun documentar” al Festivalului filmului central şi est-european goEast 2008 de la Wiesbaden. Filmul descrie viaţa cotidiană a unei familii din Republica Moldova, care în ciuda lipsei mamei, plecată să lucreze în Italia, este plină de iubire şi optimism.

Prezenţa la Berlin a regizorului Thomas Ciulei este susţinută de către ICR “Titu Maiorescu”

(sursa: http://www.rki-berlin.de)

Podul de flori, 2008, scenariul, imaginea şi regia Thomas Ciulei, este o coproducţie

româno-germană între Europolis Film, Studioul de Creaţie Cinematografică al Ministerului Culturii şi Ciulei Films Germania şi a câştigat concursul Centrului Naţional al Cinematografiei în 2005.

De trei ani de zile, Costică Arhir îşi creşte singur cei trei copii, de când nevasta a plecat la muncă, în Italia. Situaţia familiei Arhir este departe de a fi singulară - în Republica Moldova în jur de 50% din forţa de muncă este plecată în străinătate.
Turnat între ianuarie şi aprilie 2007, documentarul foloseşte elemente ficţionale în naraţiune, punând în scenă personaje reale care îşi interpretează propria lor poveste. (sursa: http://agenda.liternet.ro)

The image “http://mwave.irq.hu/kepek/filmek/1393/t_1393podulcuflori.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

http://mwave.irq.hu/index.php?nyelv=eng&modul=filmek&kod=1393

Works on Paper - ADRIAN GHENIE


31 Octombrie-20 Decembrie

Locaţie: Galeria Plan B, Heidestrasse 50, 10557 Berlin, www.plan-b.ro

Expoziţie personală

Works on Paper- ADRIAN GHENIE

Colaje şi lucrări alb-negru în acrilic

Expoziţia de la Berlin a lui Adrian Ghenie este cea de a doua expoziţie deschisă în spaţiile proprii ale noii galerii româneşti Plan B din Berlin.

Vor fi expuse câteva studii pregătitoare pentru lucrări deja cunoscute pe plan internaţional, precum “Pie Fight” şi “Laurel and Oliver”, tablouri cu care Ghenie a participat recent la Bienala din Liverpool. De asemenea, “Ceauşescu” este un alt studiu pregătitor pentru un proiect artistic semnat de Adrian Ghenie şi Ciprian Mureşan, proiect care poate fi văzut în prezent la Sala Dalles în cadrul Bienalei Tinerilor Artişti.

Curatorul expoziţiei este artistul Matthew Price, care trăieşte şi lucrează la Birmingham şi Londra.

Cu susţinerea Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu” Berlin.

(sursa: http://www.rki-berlin.de)



The image “http://www.plan-b.ro/files/gimgs/34_siteplanb703.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.


The image “http://www.plan-b.ro/files/gimgs/34_siteplanb701.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.


The image “http://www.plan-b.ro/files/gimgs/34_siteplanb706.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.


The image “http://www.plan-b.ro/files/gimgs/34_sitedsc2814.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.


The image “http://www.plan-b.ro/files/gimgs/34_sitedsc2791.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.


The image “http://www.plan-b.ro/files/gimgs/34_sitedsc2785.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.


The image “http://www.plan-b.ro/files/gimgs/34_dsc2774.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.


The image “http://www.plan-b.ro/files/gimgs/34_dsc2781.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.


The image “http://www.plan-b.ro/files/gimgs/34_adi-ghenie-web.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

The image “http://www.plan-b.ro/files/gimgs/34_sitedsc2804.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.
(sursa: http://www.plan-b.ro)

vineri, noiembrie 28, 2008

Viitoarea deputată Elena Udrea are onoarea "reperată"


Campania electorală s-a terminat aproape, acţiunea "binevoitoare" şi-a produs efectul, CNA-ul dă dreptate, tardiv, doamnei Elena Udrea.
The image “http://www.jurnalul.ro/librarie_fisiere/imagini/2008-11-27/thumb500_e2d401d14fa574e926d413d570ef5a58.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.
ONOAREA LUI UDREA – 5.000 LEI / Elena Udrea, spălată de CNA
de Gabriela Antoniu
Elena Udrea s-a plâns CNA că i-au fost lezate drepturile şi interesele legitime de către posturile Antena 1 şi Antena 3. Ca atare, membrii CNA au şi trecut la sancţiuni în şedinţa de ieri: 5.000 de lei amendă pentru Antena 3.

Candidată a PD-L pentru Camera Deputaţilor, Elena Udrea a solicitat CNA sancţionarea posturilor Antena 1 şi Antena 3, pentru “lezarea drepturilor şi intereselor” acesteia în Jurnalele de ştiri şi în emisiunile “Sinteza zilei” şi “în gura presei”, difuzate în 25 noiembrie, pe Antena 3. Plângerea Elenei Udrea a vizat şi ediţia din 25 noiembrie a emisiunii “în gura presei”, reluată pe 26 noiembrie, pe postul Antena 1. Potrivit ştirii difuzate de Antena 3, care a citat site-ul publicaţiei Academia Caţavencu, Elena Udrea este acuzată că a abandonat în parc dosarul medical al unui copil bolnav de autism pentru care i se ceruse ajutorul. În ştire a apărut bunica acelui copil, care a susţinut că Elena Udrea i-a promis ajutorul, însă, după câteva zile, a fost sunată de un bărbat care i-ar fi spus că i-a găsit în parc dosarul cu informaţiile despre boala copilului. Potrivit CNA, ştirea a fost comentată în emisiunile “Sinteza zilei” şi “în gura presei”, difuzate în 25 noiembrie.

Elena Udrea consideră că prin respectiva ştire cele două televiziuni ale trustului Intact au încălcat în mod “repetat” prevederile art. 42 şi 71 din Codul audiovizualului (Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, n.r.). “în fapt, posturile de televiziune Antena 1 şi Antena 3 mi-au lezat drepturile şi interesele legitime, prin prezentarea, într-o serie de emisiuni, a unor fapte neadevărate, relatate de doamna Nicolescu Floarea, bunica unui copil care are grave probleme medicale. Aceasta susţine, în mod fals, că mi-ar fi înmânat un dosar al nepotului şi că eu aş fi aruncat respectivul dosar, încercând să dovedească faptul că nu sunt interesată de problemele oamenilor pe care îi întâlnesc. Menţionez că nu am primit niciun dosar de la d-na Nicolescu şi că altfel am încercat realmente să îl ajut pe copil, afirmaţii pe care le pot dealtfel şi proba”, se arată în plângerea Elenei Udrea. Aceasta susţine că, “pentru asigurarea imparţialităţii şi echilibrului respectivelor emisiuni, posturile de televiziune erau obligate, în conformitate cu prevederile art. 71 din Codul audiovizualului, să prezinte şi punctul de vedere al subsemnatei în respectivele emisiuni sau, în situaţii excepţionale, în emisiunile următoare, ori Antena 1 şi Antena 3 nu i-au solicitat niciun punct de vedere referitor la respectivul subiect”. Udrea precizează că succesiunea materialelor difuzate de Antena 1 şi Antena 3 pentru a o “denigra” face parte dintr-o “campanie a postului de televiziune şi a trustului de presă Intact”. “Conform principiului «audiatur et altera pars», Antena 1 şi Antena 3 trebuiau să se asigure, atunci când m-au acuzat de un comportament imoral, pe de-o parte că acuzaţiile sunt susţinute cu probe, pe de altă parte că pot uza de dreptul de a interveni pentru a-mi exprima punctul de vedere”, susţine Elena Udrea. Totodată, Udrea a trimis şi o adresă CNA, prin care, “în calitate de candidată PD-L pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 25 Bucureşti”, a solicitat CNA “drept la replică” la Antena 1 şi Antena 3, “în cadrul aceloraşi intervale orare, al aceloraşi emisiuni, în limitele aceloraşi durate”. în plus, Udrea menţionează că a formulat o solicitare de drept la replică şi către trustul de presă Intact, respectiv către posturile de televiziune Antena 1 şi Antena 3.

DISCUŢII PRO ŞI CONTRA
Ştirea despre Elena Udrea a stârnit discuţii între membrii Consiliului, părerile lor fiind, în general, asemănătoare.”Este o ştire electorală, marcată. Dar de ce cu ea nu vorbeşte nimeni?”, a întrebat-o Răsvan Popescu, preşedintele CNA, pe Cristian Bachmeier, reprezentanta trustului Intact la şedinţa CNA. Popescu a fost susţinut de Christian Mititelu, membru al CNA. “Nu numai că nu vorbeşte nimeni, dar modul în care începe ştirea «Elena Udrea îşi dă arama pe faţă» (...) E infantil să construieşti ştiri de felul acesta. Când spui «este acuzată» trebuie să spui imediat cine a acuzat-o (...) Hai să zicem că nu-i pasă de acest dosar Elenei Udrea (...). Dar este un infantilism jurnalistic care se practică în campanie, cu scopul de a discredita un candidat (...) Este o ştire fabricată pe temeiuri subţiri. Sigur că ea trebuie să aibă dreptul la replică”, a spus Mititelu. De cealaltă parte, Cristina Bachmeier a spus că postul Antena 3 a contactat-o pe Elena Udrea, însă aceasta a refuzat să comenteze informaţiile. “Pe data de 26 noiembrie a fost contactată doamna Udrea şi nu a dorit să comenteze. Antena a contactat-o personal”, a spus reprezentanta trustului Intact. Bachmeier a precizat că ştirea prezentată în Jurnalele de ştiri ale postului Antena 1 a citat o informaţie care a apărut pe site-ul Academia Caţavencu. “Pe 25 noiembrie au fost date ştiri (pe Antena 3, n.r.) fără să o contacteze”, a spus Gelu Trandafir, membru al Consiliului. “După ce te ridiculizez în şapte emisiuni, îţi acord drept la replică (...) Academia Caţavencu e un ziar satiric”, a spus şi Christian Mititelu. “Pentru orice prejudiciu se poate adresa instanţei”, a spus reprezentanta trustului Intact. “Chiar dacă citaţi ceva, trebuie luată şi părerea celui acuzat. Nu spun nicăieri că posturile Antena 1 sau Antena 3 au cerut punct de vedere (...) Imparţialitate şi echilibru, nici vorbă de aşa ceva”, a afirmat Narcisa Iorga. şi Răsvan Popescu a precizat că, în cazul în care Elenei Udrea i s-a solicitat punctul de vedere şi ea a refuzat să se exprime, “acest lucru trebuia spus pe post”.

PUNCT ŞI DE LA CAPĂT
Constatând că pe ecran, în timpul ştirii, a fost postat textul “Contactată, Elena Udrea a negat acuzele bunicii şi a promis că îl va ajuta pe băiat”, membrii CNA au pornit noi discuţii. “Contactată de cine? De post, de ziar?”, a întrebat Răsvan Popescu. “De post a fost contactată imediat ce ştirea a apărut pe site-ul Academia Caţavencu”, a explicat Cristina Bachmeier, reprezentanta trustului Intact. “A fost contactată după ce a depus plângerea la CNA”, a afirmat, de cealaltă parte, Gelu Trandafir. Totuşi, Răsvan Popescu a concluzionat că “problema este că în materialul acesta lipseşte punctul de vedere al Elenei Udrea”. “Cred că de la ştiri pleacă totul. Nu cred că la «Sinteza zilei» este problema, nici la revista presei (emisiunea “în gura presei”, n.r.)”, a subliniat şeful CNA.

SANCŢIUNI
Decizia de amendare a postului Antena 3 cu 5.000 de lei a fost luată, după ce, înainte să analizeze ştirea despre Ioan Neculaie, un alt candidat PD-L care s-a plâns CNA că nu i-a fost difuzat şi punctul său de vedere, Consiliul votase o amendă de 2.500 de lei (alte două propuneri, de 5.000 de lei şi, respectiv, somaţie publică, au fost respinse la vot) pentru televiziunea trustului Intact. întrucât a constatat că ştirea despre Ioan Neculaie încalcă aceleaşi articole din Cod - art. 71, alin 3, şi art. 42, alin 2 - CNA a decis să voteze o singură amendă, de 5.000 de lei, pentru postul Antena 3. Amenda a fost propusă de Attila Szasz şi aprobată cu 7 voturi pentru şi 2 împotrivă (Cristina Trepcea şi Grigore Zanc). în plus, CNA a decis să acorde drept la replică Elenei Udrea la postul Antena 3. “Dreptul la replică trebuie acordat repede. încercaţi ca astă-seară să-i acordaţi dreptul la replică”, i-a spus Răsvan Popescu reprezentantei trustului Intact. “Aici este vorba de corecta informare, trebuie să se audă şi ce are doamna Udrea de spus pe tema aceasta”, a explicat şeful CNA. Dreptul la replică va trebui difuzat “în acelaşi condiţii” în care s-a difuzat şi informaţia iniţială. în cadrul şedinţei, Narcisa Iorga şi-a exprimat neîncrederea că Mircea Badea, moderatorul emisiunii “în gura presei” va citi un eventual drept la replică al Elenei Udrea. “Deocamdată să-i dăm noi dreptul la replică”, a spus însă Răsvan Popescu.

Cine de unde vine

Consiliul Naţional al Audiovizualului este o instituţie publică autonomă aflată sub control parlamentar, condusă de un consiliu format din 11 membri. Aceştia sunt numiţi, pentru un mandat de şase ani, de Parlamentul României, la propunerea partidelor reprezentate în Camera Deputaţilor şi în Senat, a Preşedinţiei şi a Guvernului. Dintre membrii CNA care au luat cuvântul în şedinţa de ieri, Răsvan Popescu este propus de PNL, Gelu Trandafir , de Preşedinţie, la fel ca şi Narcisa Iorga, iar Chiristian Mititelu a fost propus de Guvern


(sursa: http://www.infoportal.ro)

luni, noiembrie 03, 2008

În urma atacurilor din toate părţile

Acest site se suspendă până după alegeri.

duminică, noiembrie 02, 2008

După şedinţa BPN a PSD


L-am văzut Domnul Geoană fluturând un document stufos... Programul anti-criză. Mi-am dorit să citesc acest program, dar nu am găsit decât un mic document de aproximativ 50 de pagini bogate din punct de vedere al graficii, mai puţin bogate în conţinut...

Bună ziua. Aş vrea să transmit în numele meu şi al conducerii partidului nostru şi al simpatizanţilor Partidului Social Democrat cele mai sincere condoleanţe pentru pierderile omeneşti din acest accident cumplit de muncă din mina Petrila. Trei dintre cei care au murit au fost şi membri ai partidului nostru. Transmitem pe această cale, în afara politicului şi electoralului, gândurile noastre de compasiune şi de solidaritate pentru cei greu încercaţi, pentru familiile acestora.

Am avut astăzi o întâlnire a conducerii partidului, dedicată exclusiv răspunsului integrat pe care Partidul Social Democrat şi Alianţa PSD-PC îl aduc în faţa României şi a românilor în acest moment în care criza economică începe să îşi facă simţită efectele sociale şi economice de o manieră dură în România. În evaluarea noastră şi din contactele interne şi externe pe care le-am avut în această perioadă, suntem abia la începutul unei crize economice de proporţii, care îşi are rădăcinile în vulnerabilităţile interne ale României a fost amplificată de criza financiară, iar recesiunea economică din Occident şi din ţările cu care România îşi derulează majoritatea activităţilor economice vor conduce în mod aproape matematic către o perioadă dificilă pentru noi.

De aceea, în opinia noastră, un simplu plan anti-criză nu este suficient pentru a răspunde acestei provocări. Astăzi am aprobat şi am reuşit să venim cu un document care reprezintă cel mai îndrăzneţ program de guvernare, care cuprinde răspunsurile de natură bugetară şi financiară la planul anti-criză pe termen scurt; este un program care îşi propune nu doar să depăşim cu bine criza, ci să o transformăm într-o oportunitate pentru România. Acest îndrăzneţ program de guvernare va conduce în următorii patru ani de zile la o schimbare din temelii a modului în care România funcţionează, atât economic, cât şi instituţional. Avem nevoie de o schimbare mai mare decât o simplă schimbare de guvern şi daţi-mi voie să vă prezint câteva elemente din acest program.

În primul rând, este un program care cuprinde şi proiectul de buget în această nouă logică multi-anuală. Avem, din punct de vedere al resurselor bugetului de stat, surse bugetare pe următorii patru ani de zile pentru toate domeniile esenţiale ale programului nostru de guvernare, inclusiv din punct de vedere al finanţării programului pe termen scurt anti-criză. Avem identificate resursele pentru programul masiv de investiţii în infrastructură. Vă dau doar un exemplu: pentru următorii patru ani de zile, în ipoteza unei creşteri economice de doar 4,5% - am lucrat şi pe o variantă puţin mai pesimistă – banii pentru infrastructuri, inclusiv surse atrase, bani de la BERD, BIRD, BEI, partenriat public privat, concesiuni, se ridică, în evaluarea noastră la aproximativ 50 de miliarde de euro. Avem bugetat tot ce înseamnă finanţarea serviciilor publice esenţiale – sănătate, educaţie, sprijin pentru IMM-uri, protecţia mediului – tot ceea ce este prezentat în programul nostru de guvernare are în acest moment o sursă bugetară identificată, o resursă predictibilă de finanţare din partea statului român. Alianţa noastră este prima formaţiune care vine nu doar cu angajamente pentru campania electorală, ci şi cu răspunsuri concrete, bugetate, financiare, pe fiecare dintre propunerile şi angajamentele pe care le luăm în faţa României.

Din punctul nostru de vedere, planurile anti-criză prezentate de Guvern, de PNL, dar şi de cei de la PD-L, reprezintă soluţii mediocre şi o parte dintre ele greşite. Guvernul vine cu o propunere de reducere cu 10% a contribuţiilor pentru asigurările sociale – este clar că asta ar conduce la prăbuşirea veniturilor bugetului de stat şi la nesustenabilitatea bugetului de asigurări sociale! Pentru stimularea construcţiilor, primul-ministru sugerează aplicarea Legii din anul 2000 cu privire la construcţiile de la ANL şi subvenţionarea dobânzii pentru familia tânără şi acordarea cu titlu gratuit, de către comunităţile locale, a terenurilor şi facilităţilor pentru construcţiile de locuinţe care se află deja în Legea aprobată în 2000, lege blocată în 2005 de guvernarea PNL-PD.

Sunt trei lucruri importante pe care vrem să le facem pe termen scurt, acest plan anti-criză are trei obiective importante – prima noastră obligaţie este împiedicarea îngheţării creditării economiei româneşti. Este principalul risc la care suntem supuşi în acest moment. România se află într-o situaţie extrem de vulnerabilă din punct de vedere macro-economic. Deficitul bugetar al României de astăzi, din noiembrie, înainte cu câteva săptămâni de încheierea anului bugetar fiscal este de 3,5%. Avem un deficit care a depăşit cota de avarie a UE! Dacă vom avea o nevoie acută de lichiditate în următoarele luni de zile – ipoteză care nu este de exclus – va trebui să apelăm şi noi la Fondul Monetar, ca Ungaria, ipoteză care nu este dorită de nimeni. Fac un apel extrem de serios la adresa Guvernului să înceteze orice fel de cheltuială nejustificată la final de mandat, să încercăm să ne încadrăm la un deficit de sub 3% la finalul anului 2008. Şi aşa este foarte riscant, dar în acest moment principala noastră preocupare este continuarea creditării economiei reale, în special a activităţii IMM-urilor. Propunerile pe care le facem reprezintă un amestec, pe de o parte, de subvenţionare a creditului pentru activităţi economice, pentru industrie şi IMM-uri pentru perioada următoare. Considerăm că nu doar simpla recapitalizare a CEC-ului, ci o capitalizare masivă ca bancă de investiţii şi dezvoltare a economiei reale reprezintă o obligaţie a noastră. Acest lucru trebuie discutat energic şi cu băncile comerciale din România şi cu BNR pentru a crea condiţii pentru creditarea în continuare a sectorului economiei reale din România.

Proiectul nostru se referă şi la protejarea familiilor cu venituri mici printr-o modalitate de stimulare a consumului public şi privat din România. Este clar că o creştere a salariilor mici, a pensiilor mici, reducerile fiscale pentru familiile cu venituri mici, cum este şi propunerea noastră de reducere a impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru cei care câştigă sub salariul mediu pe economie, reprezintă nu doar o formă de protecţie socială. Este o stimulare a consumului privat în România, un motor de creştere economică, creează locuri de muncă, este foarte important să protejăm familiile cu venituri mici prin reducerea agresivă a costului facturii de întreţinere şi de electricitate. Această factură poate fi redusă prin măsuri administrative imediate cu până la 30% pentru familiile cu venituri modeste. Asta înseamnă şi protecţie socială, înseamnă şi stimularea consumului prin eliberarea de resurse ale familiilor din România către consum şi către alte activităţi.

În al treilea rând, programul nostru vine cu cea mai ambiţioasă propunere de investiţii publice în infrastructura acestei ţări şi în infrastructurile serviciilor publice din România care a existat în această ţară, în istoria sa modernă. Nici în anii 70, când a existat creditare din partea Occidentului pentru industrializarea economiei româneşti, nici în vremurile de dinainte de război, când s-a procedat la marea dezvoltare a României din anii ’30, după criza economică mondială de atunci, nu a venit un partid şi o forţă politică cu un program atât de complex şi de ambiţios de dezvoltare a infrastructurilor publice în România. Este şansa noastră, nu numai de a nu ne scufunda în criză, dar şi de a ieşi întăriţi din această criză. De aceea, pentru noi este un gest de patriotism economic şi o oportunitate de a crea, după câţiva ani de zile, inclusiv campioni naţionali economici care, din păcate, în această perioadă de tranziţie, au cam dispărut. Pentru noi, investiţiile sunt o obligaţie a statului şi nu statul minimal pe care cei de dreapta îl propovăduiesc, ci un stat puternic şi responsabil, reprezintă răspunsul la această problemă. Credem că acesta este, de fapt, miezul soluţiei pentru România, investiţii publice extrem de ambiţioase şi de bine coordonate pentru următorii ani de zile. Bineînţeles, accesarea fondurilor europene şi în acest moment avem în analiză şi un program de asigurare a cofinanţării sau a asigurării de creditare privilegiată subvenţionată a cofinanţării pentru întreprinderile şi comunităţile locale din România. Există un risc, datorită problemelor de creditare în economia reală, comunităţile locale şi firmele româneşti să nu aibă bani de cofinanţare. Cei 20% sau mai mult, care este obligatoriu să-i depui pentru a putea să accesezi fondurile europene. De aceea, ne gândim la o soluţie, la un fond pe care să-l putem folosi în această direcţie.

În al patrulea rând, este obligatorie o reducere dramatică a cheltuielilor publice neesenţiale şi eliminarea risipei în cheltuirea banului public din România. În evaluarea noastră, cel puţin 2% din PIB pot fi economisiţi în primii doi ani de zile printr-o reducere dramatică a numărului de agenţii. Nu avem nevoie de sute de agenţii, nu avem nevoie de o mie de angajaţi, doar în aparatul primului ministru şi trebuie să dăm un exemplu de cumpătare, transparenţă şi cheltuire eficientă a banului public. De asemenea, aş vrea să precizez, pentru că au apărut comentarii şi în presă şi în opinia publică cu privire la o idee şi o sugestie pe care mediul de afaceri din România şi din străinătate ni le-au făcut cu privire la amnistia fiscală. Nu există niciun fel de intenţie din partea noastră să amnistiem în vreun fel pe cei care au făcut venituri ilicite sau din acte de corupţie. Ne gândim, în schimb, la metode de atragere la lumină a economiei gri, inclusiv prin posibilitatea de eşalonare a plăţii obligaţiilor către bugete pentru firmele care au dificultăţi din punct de vedere economic, fie că nu sunt plătiţi de către furnizori. De aceea, o anumită flexibilitate a încasării acestor taxe şi venituri pentru buget reprezintă soluţia noastră. Nu ne gândim nicio secundă şi sub nicio formă la iertarea în vreun fel a celor care au furat bani publici în România. Nu este vorba de niciun fel de amnezie penală faţă de cei care au furat ban public în România. Acolo legea se aplică şi nu se discută. Dar ne gândim la modalităţi de a crea un grad de flexibilitate pentru aceia care au dificultăţi de plată către buget şi de cei care nu au încălcat legea şi care doresc şi pot să-şi aducă activitatea economică din zona gri în zona economiei taxate, impozitate şi, deci, vizibile.

În al cincilea rând, avem în acest moment o regândire şi o formă foarte avansată a structurii guvernului nostru din punct de vedere al ministerelor pe care dorim să le avem în viitorul guvern şi, de asemenea, o schimbare radicală a modului în care se gestionează şi se organizează gestionarea activelor publice din România, a activelor care încă sunt în posesia statului român şi, în general, a patrimoniului public din România. Suntem în acest moment într-un proces de regândire a modului în care vor funcţiona şi vor opera regiile, societăţile naţionale şi companiile naţionale din România. Suntem absolut convinşi că de-aici se poate găsi, prin management eficient şi transparent, enorm de multe resurse suplimentare pentru economie. De asemenea, suntem interesaţi în modificarea legislaţiei cu privire la parteneriatul public-privat pe care îl facem mai rapid şi mai prietenos pentru atragerea de parteneri privaţi în acest vast program de investiţii pe care Guvernul României îl va face şi suntem, de asemenea, interesaţi în găsirea resurselor pentru a putea să avem venituri suplimentare la buget, inclusiv criterii de performanţă extrem de explicite pentru regiile, societăţile şi companiile naţionale din România. Prea multă clientelă politică, prea multe resurse risipite.

În al şaselea rând vreau să anunţ intenţia noastră de a crea, imediat după formarea Guvernului, a unei comisii naţionale transpartinice pentru economie, pentru planificare şi dezvoltare durabilă. O parte dintre proiectele pe care le anunţăm în acest ambiţios program de guvernare adaptat noilor realităţi şi provocări pe care le avem de înfruntat cu toţii nu se vor termina doar în patru ani de zile. Este nevoie să lăsăm patima politică după 30 noiembrie, este campanie, fiecare încearcă să-şi promoveze imaginea şi interesele politice dar suntem absolut convinşi că după aceea trebuie să adunăm cei mai buni specialişti ai României. Cei mai buni prieteni ai României din străinătate care au expertiză în domeniile care ne dor şi care ne frământă într-o comisie naţională pentru macroeconomie, planificare şi dezvoltare durabilă, repet, de natură transpartinică, indiferent de simpatiile politice sau chiar şi apartenenţa politică a acestor specialişti. Credem că există suficient de multă expertiză, înţelepciune şi talent în România pentru a putea să avem un cap limpede, un grup de oameni care să se uite cu luciditate şi cu viziune pe termen mediu asupra problemelor societăţi româneşti.

În al şaptelea rând, un comentariu de natură politică, trebuie să facem tot ce depinde de noi. Şi vreau să vă asigur că din partea noastră există extrem de mare înţelepciune şi interes faţă de perioada grea pe care o avem de traversat, să evităm blocajul politic prelungit după 30 noiembrie. Este un act criminal la adresa interesului naţional românesc să se intre într-o fază de confruntare. România a fost guvernată prost timp de patru ani de zile, dar nu vreau să mă gândesc ce-ar însemna o Românie neguvernată pentru câteva luni de zile. De aceea, trebuie să recunoaştem un lucru care funcţionează în orice democraţie. Partidele fac guvernele şi majorităţile conduc România. Acest lucru trebuie să fie recunoscut de toată lumea şi aplicat ca principiu democratic universal, ca regulă de aur în primele câteva săptămâni de după 30 noiembrie. Nu avem luxul să pierdem timpul şi energia în lupte de putere inutile. Regula de aur a democraţiei este că majoritatea face guvernele şi partidele fac guvernele. Deci din punctul nostru de vedere, o Românie neguvernabilă la începutul anului 2009 reprezintă reţeta sigură pentru dezastru. Înseamnă un risc ca România să fie, practic, fără apărare în faţa unei crize care deja este aici şi o Românie care să nu fie capabilă nici în plan extern să-şi apere interesele în condiţiile în care dezbaterile internaţionale despre răspunsul la criza mondială se dezvoltă şi în care este nevoie de un guvern capabil să apere interesele generale ale României. Acest proiect care are şi finanţarea planului anticriză, care are şi finanţarea proiectelor noastre de guvernare, care cuprind şi resursele pentru cele zece angajamente din campanie pe care le păstrăm neschimbate, când am vorbit despre nevoia de a creşte pensiile mici în România, când am vorbit despre nevoia de a creşte alocaţiile pentru familia tânără, de programul de locuinţe pentru tineri, de sprijinirea agriculturii, când am vorbit de ceea ce vrem să facem pentru această ţară, dacă cineva mai avea vreun dubiu, aici se află cent cu cent, leu cu leu, proiect cu proiect finanţarea şi planificarea pe patru ani de zile a modului în care guvernarea noastră va asigura depăşirea în condiţii bune a crizei în care ne aflăm şi, de ce nu, transformarea României într-un câştigător al acestei crize. Orice criză aduce învingători şi învinşi şi cred că nu avem decât un singur interes, acela ca România să nu iasă învinsă din această confruntare de natură globală şi, bineînţeles, în interiorul societăţii româneşti să nu avem încă o categorie de îmbogăţiţi ai crizei. Avem deja prea mulţi îmbogăţiţi ai tranziţiei, cred că este nevoie să asigurăm şi un răspuns coerent şi solidar al societăţii la această perioadă foarte complexă pentru noi.

Vă mulţumesc. (sursa: http://www.psd.ro)


Broşura Angajamente

Actori de actori, teatru de teatru, piesă de piesă


Actorul Mihai Mălaimare mă uimeşte pe zi ce trece, parcă retrăieşte în fiecare zi tinereţea fără bătrâneţe a copilăriei. Construcţia conceptuală a Teatrului Mască este o apă învolburată cu piloni vizibil de departe: premierele.
O astfel de premieră pilon cultural este "Acul cumetrei Gurton". Iată fundaţie acestui act cultural povestită de însuşi Actorul:

pb0902072

pb0901911pb0900481

In urma cu multi ani, intrau pe poarta Teatrului National doi tineri absolventi ai Institutului de teatru I.L. Caragiale, Bucuresti, sefi de promotie, fiecare cu gandurile si sperantele sale, fiecare hotarat sa nu cedeze o palma de loc, sa nu rateze nicio sansa, sa ajunga cat mai departe intr-o ierarhie pe care, oricum nu noi, actorii, o stabilim. Drumurile lor nu s-au impletit in teatru decat o singura data, in Fata din Andros, dar fara o semnificatie anume, pur si simplu au fost in aceeasi distributie, un fel de mica oaza, de scurt ragaz in alergarea fiecaruia catre implinirea unui anume destin. Au trecut anii si, intr-o zi, aflandu-se la un pahar de vorba, despre teatru, evident, ea ii spune lui :

- Auzi, as vrea tare mult sa joc un rol de comedie. Unul, dar sa fie strasnic. Ai tu vreun gand, asa, ca sa ma simt extraordinar?

- Am, i-a raspuns el.

Dupa trei luni de munca nebuna, premiera a sosit si amandoi se gandesc, in noptile de insomnie actoriceasca, la toate clipele drumului lor, la toate eforturile si reusitele lor, care se regasesc aici in fiecare cuvant, in fiecare gest, in fiecare privire. Dupa trei decenii si ceva de cand se cunosc joaca in sfarsit impreuna si totul chiar asta este, o joaca. Orgolii, incrancenari, vise desarte, nimic nu mai are prioritate, bucuria jocului este singura care conteaza, care are cu adevarat valoare.

Dupa ani de zile, doi actori care au gasit in teatru cam tot ce se putea isi ofera sansa de a se intalni pe scena doar pentru minunea bucuriei de a se putea juca.

Ea este Olga Delia Mateescu.

El sunt eu. (http://malaimare.wordpress.com/)


(Imagini din repetiţii)

Spectacol in repetitie

Data premierei: 21 noiembrie, ora 20.00

Muzical realizat dupa un text de W. Stevenson din Teatrul Renasterii Engleze

Traducerea: Leon Levitchi

Linistea uneia dintre multele strazi cu case ingramadite ale Angliei renascentiste este tulburata intr-o buna zi de o catastrofa inimaginabila: Cumatra Gurton isi pierde acul. Diccon, haimanaua satului, o acuza pe Doamna Chat de furtul acestuia. Incidentul starneste spiritele in intregul sat, fiind implicati in scandal atat preotul, primarul si politistul, cat si o mare parte a satenilor. Cauza initiala a certei este uitata, lasand loc vechilor intrigi si invidii ascunse.

REALIZATORI:

Regia: Mihai Malaimare

Scenografia: Puiu Antemir

Costume: Unda Popp

Coregrafia: Ioana Macarie

Muzica originala: Razvan Alexandru Diaconu

Asistent scenografie: Sergiu Chihaia

Canto: Haricleea Daniela Badescu

Lupte scenice: Ion Albu

Asistenti regie: Ana Maria Paslaru, Valentin Mihalache

DISTRIBUTIA:

Cumatra Gurton - Olga Delia Mateescu

Hodge - Mihai Malaimare

Doamna Chat - Ana Maria Paslaru

Domnul Baylye - Sorin Dinculescu

Diccon - Aurel Sorin Sandu

Doctorul Rat - Viorel Paunescu

Tib - Ana Daponte

Cock - Valentin Mihalache

Motanul Gib - Razvan Teodorescu

Scapethrift - Andrei Dragulescu

Doll - Ana Turos / Teodora Ionescu

Chirstian - Haricleea Daniela Badescu

In alte roluri:

Alina Craita, Ionut Ghenu, Bogdan Angelescu, Romina Boldasu, Magda Francu,

Gratiela Badescu/Maria Francesca Dogaru, Alexandru Rizescu, Roxana Condurache,

Andi Gonczi, Adriana Bordeanu, Maria Alexe, Alexandra Blejan

Video repetitii

Imagini repetitii

img_1789.jpgimg_1779.jpg

img_1802.jpgimg_1821.jpgimg_2015.jpg


img_2144.jpg




(http://masca.ro)









Acul cumetrei Gurton - de - Wiliam Stevenson (71,16min.) - cu Mircea Albulescu . Adriana Trandafir . Virgil Ogasanu . Dorina Lazar ....

ICR în balanţa intelectuală a primelor concluzii


Părerea mea este că Institutul Cultural Român este instituţia românească cu cea mai spectaculoasă evoluţie din ultima perioadă. Iată că domnul Patapievici a condus prima raportare majoră a activităţii institutului. În cifre lipsite de spirit, această activitate sună cam aşa:

• peste 2 700 evenimente
• 2 600 de prezenţe româneşti peste hotare
• 130 de cărţi traduse şi publicate sau în curs de apariţie în străinătate
• 390 de conferinţe
• 900 de proiecţii de film
• 460 de expoziţii
• 700 de concerte
• 51 de proiecte finanţate prin Programul CANTEMIR
• peste 6 000 menţionări în mass-media

Desigur veţi dori să citiţi mai în amănunt acest raport. Iată-l în format PDF. Atenţie, primele pagini sunt albe.
Raportul de activitate ICR 2005-2008



ICR - discursul preşedintelui Traian Băsescu - Joi, 13 Noiembrie 2008 11:21

Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult. Vă mulţumesc şi pentru invitaţia de a participa la acest bilanţ de mandat. Sigur, nu în calitate de simplu vizitator, ci în calitate de preşedinte de onoare al acestei instituţii. Îmi aduc aminte momentul desemnării dumneavoastră, domnule Patapievici, când în birou la mine v-am întrebat dacă aţi accepta să-l înlocuiţi pe domnul ... Aţi spus că da. Eu înlocuirea aş fi făcut-o oricum pentru că Institutul Cultural Român arăta la acea vreme ca o structură pentru campanie, prezidenţială eventual, pentru editarea discursurilor preşedintelui, pentru afişe, pentru evenimente atunci când preşedintele se deplasa undeva. Practic era o jucărie la dispoziţia preşedintelui. Au trecut aproape 4 ani şi pot spune în faţa tuturor acum că nu a existat nici o solicitare din partea mea pentru organizarea vreunui eveniment. Şi spun acest lucru dintr-un motiv simplu, pentru a sublinia neutralitatea institutului din punct de vedere politic. Am dorit mult ca acest institut să-şi ducă menirea pentru care a fost creat teoretic şi să nu fie doar sub identitate teoretic corectă, să fie un instrument promovare a unei clientele politice, fie ea şi culturale, sau de promovare a intereselor preşedintelui. De altfel la acel moment am discutat lucrurile acestea cu domnul Patapievici şi am mai subliniat că mi-aş dori mult ca la sfârşitul mandatului domniei sale şi a echipei, atunci am discutat şi cu domnul Mihăieş, care se prefigura a fi vicepreşedinte. Am spus că mi-aş dori mult ca instituţia să fie la sfârşitul mandatului dumneavoastră o instituţie respectabilă, credibilă şi eficientă. Eu cred că obiectivul ca după 4 ani ICR-ul să fie o instituţie respectabilă, credibilă şi eficientă a fost atins. România avea atunci în 2005 o extraordinară nevoie de a-şi putea afirma elemente de cultură pe plan internaţional. Îmi aduc aminte că în abordarea celor 2, preşedinte şi vicepreşedinte, neîncrederea faţă de implicarea politicului exista, deşi nu au mărturisit-o, dar aveau o oarecare neîncredere. Acum pot spune că cel puţin din punctul meu de vedere, dar şi prin acţiunea lor, această neîncredere a fost doar o supoziţie de început şi iată că astăzi suntem cu un institut consolidat. Consolidat şi pus în slujba culturii româneşti. Sigur, faptul că deţinem vicepreşedinţia organizaţiei din care face parte şi că în 2010 vom avea preşedinţia acestei organizaţii este o confirmare a unui prestigiu de care institutul a început să se bucure. Am apreciat foarte mult şi din rapoartele anilor trecuţi faptul că institutul lucrează pe proiecte şi programe, iar aici cred că este cheia succesului. Proiecte, programe, competiţie şi neimplicarea conducerii executive a institutului în politica culturală a institutului. Mă bucur mult că proiectele şi programele promovate de ICR nu poartă amprenta personalităţilor din fruntea institutului, pentru că altfel am convingerea că domnul Pataviecii, domnul Mihăieş au idei foarte multe despre ce ar trebui promovat, dar au lăsat oamenii de cultură să decidă ce trebuie promovat, ceea ce este extrem de important şi a dus la atribuirea unui sentiment de încredere în Institutul Cultural Român, un sentiment de încredere din partea oamenilor de cultură din România, dar şi din partea partenerilor externi. Această transparenţă în stabilirea proiectelor care să fie finanţate a dat şanse oricărui om de cultură din România să fie parte în opera sa, să fie parte a promovării pe care România o face culturii româneşti prin ICR. În ceea ce priveşte eficienţa, în mod categoric raportul nespecific instituţiilor bugetare, de 70% din buget alocat proiectelor şi 30% cheltuielilor administrative, este o probă a eficienţei utilizării banului public. Nu veţi găsi la prea multe instituţii publice acest raport între cheltuieli administrative şi cheltuieli pe proiecte. S-ar putea ca foarte mulţi care se revendică a fi specializaţi în administraţie publică să vină să înveţe câte ceva despre managementul banului public de la ICR. 70% din buget a fost alocat proiectelor şi doar 30% cheltuielilor de funcţionare ale unui institut care are 17 unităţi exterioare. Este o performanţă notabilă şi care merită încurajată. Sigur, faptul că s-au deschis din 2005 şi până astăzi alte 10 institute culturale în zone extrem de importante, în capitale culturale, dacă îmi este permis să o spun, fie că vorbim de Viena, de Londra, de Stockholm, de Varşovia, de Kiev, de Tel Aviv, arată o preocupare pentru ca institutul să-şi atingă menirea. Mi-aş permite să sugerez conducerii institutului să privească cu atenţie şi către Asia, unde în Coreea de Sud la Seoul am găsit un interes extraordinar pentru cultura românească, la Universitatea din Seoul, precum şi la Damasc, unde lumea arabă în modul cel mai serios aşteaptă un semnal de apropiere din partea culturii româneşti. Şi asta pentru că sunt foarte mulţi români în ţările arabe.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 10:37, transcript preluat http://www.monitoring.ro)

Harry Tavitian în mijlocul evenimentelor spirituale


Am primit de la domnul Harry Tavitian următorul email (pe care îl transmit şi eu mai departe, spre ştiinţa dumneavoastră):

2008, la Clubul de la Muzeul Taranului armenii va invita la taifas. Seara va incepe la ora 18.30.

Varujan Pambuccian http://varujan.rol.ro/ si Sevag Hairabedian autorul cartii "Mahala, cuib de vise" - o imagine pitoreasca a mahalalei armenesti din Bucuresti, vor povesti despre istoria comunitatii armenilor.

O ora de muzica de jazz cu Harry Tavitian (recitalul va incepe in jurul orei 21). Melodii armenesti talmacite in limbajul jazzului, prelucrari dupa vechi colinde romanesti, armenesti si Negro-Spirituals.

Stand de carte; expozitie de fotografie; rodii, caise si alte bunatati armenesti.

Lucru foarte rar la armeni: Intrarea libera!

S-ar putea sa fie aglomerat, dar speram sa ne descuram. Se pare ca nu se va fuma.

Va asteptam!

Info si foto pe blog Harry Tavitian:

http://blog.360.yahoo.com/blog-gzGG0oIzdLQD79EA6qmCHeKGyEA-?cq=1

Comunicatul de presa al MTR: http://www.muzeultaranuluiroman.ro/index.php?page=acasa&link=108

Contact:

Muzeul Taranului Roman - 021 317 96 60
info@muzeultaranuluiroman.ro

Harry Tavitian - 0722 269499

www.harrytavitian.ro


Pe site-ul Muzeului Ţăranului Român am mai găsit câteva amănunte care fac întâlnirea şi mai interesantă.

La taifas cu armenii

Bucureştiul cuprinde diversitatea Europei la ea acasă. Români, germani, armeni, evrei, maghiari, turci, francezi, greci, rromi, italieni, aromâni şi mulţi alţii au dat formă Bucureştiului de ieri şi de azi. Din martie le-am rezervat câte o seară în care vor veni cu tot ce au ei mai bun şi mai frumos de arătat.

Muzeul Ţăranului Român şi Uniunea Armenilor din România vă invită să staţi LA TAIFAS CU armenii. Miercuri, 26 noiembrie, ora 18:30, la Clubul Ţăranului, va avea loc ultima seară culturală din seria Povestea vecinilor. Armenii vor veni cu istorii scrise, vorbite, cântate sau surprinse în fotografii de-a lungul vremii.
Invitatul special al serii va fi cunoscutul jazzman Harry Tavitian.
„Harry Tavitian se numără printre pianiştii extraordinari care au iniţiat şi au desăvârşit Noul Jazz Est-European. Începând cu anii '70, el a creat un puternic stil personal şi sincretic dând naştere unui orizont foarte vast”. (Richard Schuberth)
Muzica sa a avut încă de la începuturi un puternic caracter etnic. Considerându-se armean prin naştere şi român prin adopţie, Tavitian se simte acasă în ambele spaţii spirituale. Muzica lui Tavitian este mult apreciată de public pentru energia debordantă, spontaneitatea, dar şi pentru pasajele de o mare tensiune dramatică.
Pentru seara de la Muzeul Ţăranului, Tavitian ne promite melodii armeneşti tălmăcite în limbajul jazzului, prelucrări după vechi colinde româneşti, armeneşti şi Negro-Spirituals.

PROGRAM

LA CLUBUL ŢĂRANULUI, DE LA 18:30
la taifas cu armenii : Varujan Pambuccian, deputat, şi Sevag Hairabedian, scriitor, vor vorbi pe scurt despre istoria comunităţii armenilor;
stand de carte;
expoziţie de fotografie;
muzică de jazz cu Harry Tavitian;
mâncăruri tradiţionale: cu rodii, caise şi alte bunătăţi.
Intrarea liberă
Activităţile prezentate fac parte din proiectul PUZZLE, iniţiativă ce beneficiază de sprijinul financiar al Comisiei Europene (Directoratul General Educaţie şi Cultură – Anul European al Dialogului Intercultural 2008) şi al Ministerului Culturii şi Cultelor din România.
Proiectul PUZZLE este coordonat de Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene.
Informaţia conţinută în acest comunicat din cadrul evenimentului promovat nu reflectă în mod necesar poziţia sau opinia Comisiei Europene cu privire la tema activităţilor. (http://www.muzeultaranuluiroman.ro/index.php?page=acasa&link=108)
The image “http://www.muzeultaranuluiroman.ro/img/upload/acasa_b.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.