vineri, august 07, 2009

Tatiana Stepa la timpul "mai puţin ca viitorul"








6 comentarii:

pescarusul argintiu spunea...

Oare de ce???
Birul e prea greu si prea apasator...
"Fie-i calea rai de flori,
drum de stele tremurande,
cantecu-i rascolitor,
rasunand in necuvinte…"

Dumnezeu s-o odihneasca!

Bibliotecaru spunea...

Dumnezeu să o ierte!

pescarusul argintiu spunea...

Te asteapta un premiu pe blogul meu, sa-l ridici :)

teatrul masca spunea...

Dumnezeu sa o odihneasca in pace!

Maximmouse spunea...

Daaa...in situatii din astea obisnuiesc sa zic, nu fiti tristi, ea este acum acolo unde nu exista intristare, si in acelasi timp aici, si peste tot...noi suntem inca aici, sa suferim, Ea a scapat...


Dumnezeu sa o odihneasca!

Bibliotecaru spunea...

Evident părerea de rău se naşte din egoismul de a mai avea încă pe cel plecat dintre noi şi nu din simpatie pentru cel dus. Se duc mulţi dintre cei pe care i-am simţit ca om, şi cu fiecare pierdere mă simt mai sărac.