luni, noiembrie 26, 2007

sumo democratia! 2



(alege democraţie! 2)
Referendumul, invalidat din cauza prezenţei scăzute. PD câştigător la europarlamentare, cu 31, 7 % - EXIT POLL TNS CSOP
Exit Poll-ul realizat de TNS CSOP, duminică la ora 21.00, a indicat o prezenţă la vot de 34,3% pentru referendum, ceea ce înseamnă că este invalidat, deşi 89,1% dintre votanţi s-au exprimat pentru votul uninominal propus de preşedintele Băsescu. Astfel, pentru referendum s-au exprimat cu voturi DA 89,1% dintre participanţii la scrutin şi cu voturi NU 10,9%. Pentru validarea referendumului din 25 noiembrie, era necesară prezenţa la urne a 50 % plus unu din cetăţenii cu drept de vot.
În ceea ce priveşte estimările la alegerile pentru Parlamentul European, TNS CSOP a transmis următoarele: PD a câştigat alegerile cu 31,7%, urmat de PSD care a obţinut 20,8%, PNL cu 15,2%, PLD cu 6,9% şi UDMR cu 6,2%.
PD 31, 7 %
PSD 20, 8 %
PNL 15, 2 %
PLD 6,9 %
UDMR 6, 2 %
PNG 4, 6 %
Laszlo Tokes 3, 7 %
PRM 3,4 %
PC 2, 4 %
PIN 1,6 %
PNCTD 1, 3 %
Partida Romilor 0,9 %
Partidul Verde 0,3 %
Cetăţenii din mediul rural au reprezentat 56,7% dintre cei care şi-au exprimat opţiunile pentru europarlamentare, iar cei din mediul urban au reprezentat 43,3%.
Prezenţa la vot în Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Bucureşti a fost, la ora 21.00, de 39,9% din alegătorii care şi-au exprimat duminică opţiunile, pe locul doi aflându-se Transilvania cu 36,1%, în timp ce în Moldova s-au prezentat la vot 24%.
Distribuţia pe sexe arată o preponderenţă de 55,9% a voturilor provenite de la bărbaţi, în timp ce femeile au votat în proporţie de 44,1.
Repartizarea pe grupe de vârstă, pentru ora 21.00, semnalează că 29,7% au fost votanţii între 50 şi 64 de ani, 26,8% au fost cei între 35-49 de ani, 24,4% au fost cei între 18 -34 de ani şi 19% peste 65 de ani.
În ceea ce priveşte gradul de instruire al participanţilor la vot, 52,8% au fost votanţi cu instruire primară, 31,5% medie, 15,6% superioară, în timp ce 0,1% au refuzat să furnizeze date cu privire la gradul de şcolarizare.
Potrivit Exit Poll-ului TNS CSOP, prezenţa la urne la euroalegeri pe toată ţara la ora 21.00 a fost de 32,7%.
Mandatele care ar putea fi obţinute de partide (fără redistribuire):
PD - 11 mandate
PSD - 7 mandate
PNL - 5 mandate
PLD – 2 mandate
UDMR -2 mandate
Lista posibililor europarlamentari:
PD
1.Sorin Frunzaverde
2. Roberta Alma Anastase
3. Petru Filip
4. Monica Maria Iacob-Ridzi
5. Marian Jean Marinescu
6. Maria Petre
7. Rares Lucian Niculescu
8. Marian Zlotea
9. Dragos Florin David
10. Mihaela Popa
11. Constantin Dumitriu
PSD
1. Titus Corlăţeanu
2. Adrian Severin
3. Rovana Plumb
4. Daciana Octavia Sârbu
5. Cătălin Ioan Nechifor
7. Ioan Mircea Paşcu
PNL
1. Renate Weber
2. Daniel Dăianu
3. Adina Ioana Văleanu
4. Cristian Buşoi
5. Ramona Mănescu
PLD
1. Theodor Stolojan
2. Dumitru Oprea
UDMR
1. Gyorgy Frunda
2. Csaba Sogor
Candidat Independent
1. Laszlo Tokes

O observaţie importantă la referendum:
Numărul de alegători înscrişi = 18.267.634 de alegători
Numărul de participanţi = 29.12% dintre alegătorii înscrişi = 5.319.535 alegători participanţi
Numărul de votanţi referendum = 26,04% din numărul de participanţi = 4.756.892 votanţi la referendum.
Dacă referendumul ar fi fost validat, adică dacă ar fi participat 50%+1 alegători şi din aceştia ar votat 50%+1 alegători pentru DA, am fi obţinut numărul minim de alegător necesari pentru trecerea referendumului.
Numărul minim = 50% din [(50% din 18.267.634)+1]+1 = 4.566.910 alegători
Numărul (estimat) de votanţi DA la referendum este 89,1% dintre cei care au votat la referendum = 89,1% din 4.756.892 = 4.238.391 alegători
Vorbim de o diferenţă de 328.519 alegători… nu-i aşa că Băsescu nu prea mai pare să fi pierdut acest referendum?

Preşedintele Traian Băsescu a trecut, duminică noaptea, pe la sediul de campanie al PD din Aleea Modrogan 22, unde a stat câteva minute. Băsescu a sosit la sediul de campanie, a urcat la biroul lui Vasile Blaga, unde a stat două minute. Preşedintele a coborât imediat, s-a urcat în maşină şi a plecat.

Deputatul Cozmin Guşă a demisionat din funcţia de preşedinte al PIN, urmare a rezultatului înregistrat de acest partid la alegerile europarlamentare, care conform datelor parţiale anunţate de BEC a obţinut 2,64% din voturi. Guşă a explicat, pentru MEDIAFAX, că, potrivit articolului 64 din Statutul PIN, la fiecare ciclu electoral, în ziua anunţării rezultatului definitiv al alegerilor, se convoacă Adunarea Generală Naţională pentru alegerea noii structuri de conducere naţională, care va avea loc în maxim 45 de zile. “Asta presupune o demisie şi am decis ca această demisie să mi-o asum doar eu, delegând atribuţiile funcţiei de preşedinte vicepreşedintelui Lavinia Şandru şi secreterului general Valeriu Bordei”, a declarat deputatul PIN, menţionând că a convocat Adunarea Generală în data de 15 decembrie. În acelaşi timp, el a susţinut că, din punct de vedere public, PIN-ul a înregistrat un succes, fiind filiale judeţene care au obţinut peste 5%, însă a recunoscut că PIN are nevoie de mai multe “resurse şi organizaţii”. “În ceea ce priveşte candidatura mea pentru un nou mandat la conducerea PIN, este un lucru la care trebuie să reflectez. Pot să fac multe lucruri în partid, pot fi şi secretar general sau vicepreşedinte. În nici un caz nu voi părăsi partidul. Eu am fondat PIN-ul să-l bag în Parlament şi voi fi ultimul care pleacă din acest partid”, a conchis Cozmin Guşă.

BEC, rezultate parţiale ora 7:
Numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale: 14.482.319
Numărul total al alegătorilor prezenţi la urne: 4.110.198 adică 28,38%
Total voturi exprimate: 3.926.262 adică 95,52%
Total voturi nule: 182.180 adică 4,43%
PD 1.147.820 adică 29,23%
PSD 850.294 adică 21,65%
PNL 516.565 adică 13,15%
PLD 326.018 adică 8,30%
UDMR 229.572 adică 5,84%
PNG 193280 adică 4,92%
PRM 161.781 adică 4,12%
Tokes Ladislau 147.881 adică 3,76%
PC 112.611 adică 2,86%
PIN 104.003 adică 2,64%
PNŢCD 56.878 adică 1,44%
PRPE 42.986 adică 1,09%
PV 15.774 adică 0,40%

BEC, rezultate parţiale ora 9:
Numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale: 15.951.259
Numărul total al alegătorilor prezenţi la urne: 4.598.425 adică 28,82%
Total voturi exprimate: 4.390.232 adică 95,47%
Total voturi nule: 206639 adică 4,49%
PD 1.277.670 adică 29,10%
PSD 972.811 adică 22,15%
PNL 586.749 adică 13,36%
PLD 353.212 adică 8,04%
UDMR 255.627 adică 5,82%
PNG 213.899 adică 4,87%
PRM 182240 adică 4,15%
Tokes Ladislau 159.705 adică 3,63%
PC 124.050 adică 2,82%
PIN 112.297 adică 2,55%
PNŢCD 62.244 adică 1,41%
PRPE 48.819 adică 1,11%
PAS 23870 adică 0.24%
PV 17.039 adică 0,38%


Timpul Adevărului în PRM. Deputatul PRM Daniela Buruiană a declarat, luni, pentru MEDIAFAX că demisionează din funcţia de secretar executiv al partidului, dar nu renunţă la mandatul parlamentar, aşa cum a propus liderul formaţiunii, Corneliu Vadim Tudor. Secretarul executiv al PRM, Daniela Buruiană, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că îşi dă demisia din această funcţie. "Ţinând cont de faptul că PRM trece printr-o gravă criză de imagine şi organizatorică şi pentru că cineva trebuie să-şi asume eşecul zdrobitor avut la alegerile pentru Parlamentul European, îmi anunţ public demisia din funcţia de secretar executiv al PRM", afirmat Daniela Buruiană-Aprodu. În ceea ce priveşte demisia din Parlament, Daniela Buruiană a respins categoric această idee, spunând că a muncit pentru a ajunge în această funcţie şi că nu vrea să piardă legătura cu cetăţenii. "Nu îmi dau demisia din Parlament. Nu îmi dau demisia sub nicio formă, pentru că eu am muncit ca să ajung în această funcţie şi nu doresc să îmi tai complet legătura cu cetăţenii", a precizat Daniela Buruiană pentru MEDIAFAX.

Prezenţa la urne pentru alegerile europarlamentare înregistrată la Biroul Electoral Municipal până la ora 11:00, după centralizarea a 87,75% din procesele-verbale, de la 1.244 de secţii din cele 1.434, a fost de 21,46%, adică 378.589 de alegători. Potrivit datelor transmise de BEM pentru Parlamentul European, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale existente la secţiile de votare, a fost de 21,46 la sută, adică 378.589. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 96,89%, adică 366.806, iar cel al voturilor nule de 3,10%, adică 11.737.

Băsescu cheamă partidele la consultări la sfârşitul acestei săptămâni sau săptămâna viitoare. "Euroalegerile ne arată schimbări consistente în ierarhia partidelor în România. Voi ţine cont de ele pentru că nu mai sunt reflectări ale unor sondaje, ci reprezintă votul românilor".

Iliescu: Scorul la euroalegeri, cel mai slab din istoria PSD, ar fi necesar un Congres extraordinar. „Fără îndoială că se impune o analiză după rezultatele obţinute de PSD după acest scrutin şi cred că o analiză se impune în perioada următoare la nivelul tuturor structurilor de partid. Poate şi un Congres extraordinar, trebuie judecat”. „O analiză este necesară, pentru că este cel mai slab rezultat pe care l-a avut PSD, şi asta la trei ani de zile după trecerea în opoziţie. În 1999, la trei ani de opoziţie, PDSR se lansa ca principala forţă politică a ţării. Acum, iată, se zbate în jurul a 20%, a trecut în plan secund şi asta trebuie să de dea de gândit tuturor militanţilor patidului”. „Se impune o analiză serioasă pentru toată perioada care urmează. PSD este singurul partid al stângii româneşti care a fost în toată această perioadă principalul partid politic al ţării.. Să vedem ce anume trebuie să relanseze partidul”. „Cine e vinovat? Asta trebuie să fie obiectul analizei. Trebuie o analiză de fond asupra partidului ca atare şi care sunt factorii determinanţi ai forţei PSD în raport cu electoratul...Împreună cu toţii să găsim soluţiile şi căile şi formele şi oamenii capabili să dea forţă... asta este obiectul analizei”. „Este posibil. Un Congres extraordinar să fie forumul în care să se apeleze la activul de bază al partidului, să fie şi măsuri care să dea vigoare şi dinamism partidului, la această analiză”.

PD va depune, marţi, la Senat, proiectul de lege privind votul uninominal, care prevede reducerea cu 15% a numărului de parlamentari şi alegerea acestora în circumscripţii uninominale, în două tururi de scrutin. Liderul democrat Emil Boc a anunţat că PD a finalizat, luni dimineaţa, proiectul de lege privind votul uninominal în două tururi de scrutin. Legea prevede reducerea cu 15% a numărului actual de parlamentari. Astfel, potrivit proiectului PD, Senatul va avea 127 de membri (cu 10 mai puţin decât în prezent), iar Camera – 254 de membri (cu 60 mai puţin). Actul normativ mai arată că un senator poate fi ales de 180.000 de cetăţeni, iar un deputat - de 90.000 de votanţi. De asemenea, prevede că trasarea circumscripţiilor electorale trebuie să revină Autorităţii Electorale Permanente. Boc a mai spus că PD ar dori ca pe viitor să introducă în lege şi o prevedere prin care parlamentarii să poată fi revocaţi de cetăţeni. Pentru a se ajunge la revocare, 25% din numărul cetăţenilor unei circumscripţii trebuie să semneze o petiţie prin care să solicite revocarea. Următorul pas ar trebui să fie organizarea noilor alegeri pentru revocarea parlamentarului din circumscripţia respectivă. Parlamentarul în cauză poate participa la alegerile organizate pentru revocarea lui, iar dacă va cîştiga din nou scrutinul, cetăţenii care au iniţiat petiţia vor plăti costul alegerilor. Liderul democrat a precizat că, în formula actuală, Constituţia nu permite revocarea unui parlamentar pe parcursul mandatului. El a susţinut că PD va discuta cu toate formaţiunile parlamentare pentru ca varianta de vot uninominal propusă la referendum să se poată concretiza. Referendumul privind votul majoritar în două tururi, propus de şeful statului, nu va fi validat, rezultatele parţiale indicând o prezenţă de sub 30%, în condiţiile în care aceasta ar fi trebuit să fie de 50% plus unu.

Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu (PSD) a declarat, luni, că rezultatul obţinut de social-democraţi la alegerile europarlamentare nu îl satisface, fiind cel mai slab rezultat obţinut de PSD de la înfiinţare, neexcluzând posibilitatea convocării unui Congres extraodinar al formaţiunii. Întrebat în legătură cu rezultatul PSD la alegerile pentru Parlamentul European, Văcăroiu a spus că acesta nu îl satisface. „De fapt, este cel mai slab rezultat obţinut de PSD de la înfiinţarea sa. Aşteptam mai mult. Vom face o analiză la rece a rezulatatelor obţinute pe fiecare organizaţie judeţeană în parte, să vedem unde sunt punctele slabe”, a declarat preşedintele Senatului. În ceea ce priveşte oportunitatea convocării unui Congres extraordinar al formaţiunii, el nu a exclus această posibilitate. „Vom vedea dacă e nevoie de un Congres. Probabil un Consiliu Naţional şi este posibil şi un Congres extraordinar”, a completat vicepreşedintele PSD. Una dintre cauze rezultatului nesatisfăcător pentru PSD, în opinia sa, este reprezentată de disputele din interiorul partidului. „Mai ales colegul Dâncu ieşea cu tot felul de declaraţii prin care spunea ca toţi cei care au construit acest partid să se dea la o parte. Toate astea ne-au costat”, a conchis Nicolae Văcăroiu.

PRM-ul devine comic şi penibil. Secretarul executiv demisionar al PRM, Daniela Buruiană, apreciază că vicepreşedintele executiv al PRM, Lucian Bolcaş, ar trebui să demisioneze din această funcţie, ea considerând că Bolcaş este responsabil sută la sută pentru eşecul partidului la alegerile europarlamentare. "Aştept ca domnul vicepreşedinte executiv Lucian Bolcaş să aibă demnitatea să îşi prezinte demisia, pentru că eşecul îi aparţine suă la sută", a spus deputatul Daniela Buruiană. Ea îi reproşează lui Bolcaş că "nu s-a implicat în organizatoricul partidului, a întreţinut o atmosferă de învrăjbire între membrii Biroului Permanent şi l-a dezinformat pe preşedintele partidului în nenumărate rânduri". Pe de altă parte, Buruiană consideră că, probabil, va fi găsit un ţap ispăşitor în persoana sa. "Mă aştept la represalii în perioada următoare", a adăugat fostul secretar executiv al PRM.

Oare al câtelea joc de-a demisia din 2004 încoace? Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu va mai demisiona din Parlament, el urmând să facă acest anunţ luni seară sau, cel mai probabil, marţi dimineaţă, după ce mai multe filiale i-au solicitat să revină asupra deciziei de demisie, au declarat surse din partid. Conform surselor citate, Corneliu Vadim Tudor a primit, în cursul zilei de luni, mai multe scrisori de la liderii partidului din teritoriu, care l-au rugat să renunţe la un astfel de demers de a demisiona din Parlament, care afectează electoratul.

Preşedintele PLD, Theodor Stolojan, a declarat, luni, că formaţiunea sa nu a renunţat la proiectul politic de depunere a unei moţiuni de cenzură la adresa actualului Guvern, în perioada următoare urmând a fi strânse semnăturile de la alţi parlamentari decât cei PLD şi PD. Stolojan a anunţat că în prezent liberal-democraţii au strâns toate semnăturile de la parlamentarii partidului şi aproape toate semnăturile de la Partidul Democrat. "Nu am renunţat la proiectul politic de a depune o moţiune de cenzură la adresa acestui Guvern care, pe zi ce trece, se dovedeşte incompetent, abuziv şi corupt. Suntem pe cale de a definitiva strângerea de semnături de la colegii din PD şi vom continua demersul de a strânge semnături de la alţi parlamentari de la alte partide", a spus el.

Circul din PRM acum la o sticlă şi mai mare. Partidul România Mare a decis excluderea deputatei Daniela Buruiană-Aprodu din cadrul formaţiunii, motivând decizia prin "încăpăţânarea diabolică de a se certa cu toată lumea din jurul ei" şi prin "neruşinarea de a fi «calul troian» al SRI în PRM", deşi Buruiană anunţase anterior că demisionează. Conducerea PRM "a luat act, cu scârbă, de declaraţiile mizerabile" ale Danielei Buruiană-Aprodu, precizează Biroul de presă al formaţiunii într-un comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX, precizând că "această femeie imposibilă este informatoare a SRI, încă de pe timpul lui Virgil Măgureanu". PRM apreciază că declaraţiile Danielei Buruiană-Aprodu "se adaugă întregului ei comportament aberant din ultima perioadă". Partidul România Mare subliniază de asemenea "dispreţul" acesteia faţă de alegătorii săi din Brăila - "care au trimis-o în Parlament, dar care n-au văzut-o la faţă, de trei ani, în circumscripţie" - şi menţionează că "în ultimele zece zile această individă nici nu a mai dat pe la sediul central al PRM, deşi alegerile se apropiau". PRM susţine că a fost informat de "numeroase cadre specializate în munca de informaţii", că Daniela Buruiană-Aprodu, "această femeie, imposibilă, este informatoare a SRI , încă de pe timpul lui Virgil Măgureanu, ea profitând din plin de statutul ei de «cal troian» în interiorul PRM şi angajându-şi ginerele ca ofiţer chiar în SRI". "Este limpede că stăpânii ei din SRI (care o şantajează cu trecutul său scandalos), au retras-o din campanie, cu 10 zile înainte de alegeri iar acum au asmuţit-o împotriva conducerii PRM, fără ca ea să sufle o vorbă despre fraudarea alegerilor, mai ales în favoarea şovinilor unguri", conchide PRM. Deputatul PRM Daniela Buruiană a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că demisionează din funcţia de secretar executiv al partidului, dar nu renunţă la mandatul parlamentar, aşa cum a propus liderul formaţiunii, Corneliu Vadim Tudor. Preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor a anunţat, duminică seara, după ce exit-poll-urile au indicat un scor sub pragul electoral pentru partidul său la europarlamentare, că demisionează din Parlament, pentru că formaţiunea sa a fost "furată". El a anunţat că vineri va fi organizat un Congres extraordinar al formaţiunii, pentru a cere retragerea din Legislativ a tuturor senatorilor şi deputaţilor PRM. CV Tudor a precizat că aceia care doresc să-şi păstreze mandatul o vor putea face doar ca independenţi, pentru că vor fi excluşi din PRM.
Chiar aşteptam să văd ce anume e anormal la doamna Buruiană. Bineînţeles că nimeni nu părăseşte PRM dacă nu e ceva anormal cu el. Poate domnul Vadim ne explică de ce a avut partidiul PRM plin de "astfel de oameni", şi încă la vârful partidului. Oare ce va spune preşedintele Vadim dacă membrul Vadim atunci când va pleca din partid, cine "va deveni" Corneliul Vadim Tudor după ce va dimensiona, îşi va face singur un seppuku politic?

BEC, rezultate parţiale ora 17:
Numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale: 18.224.597
Numărul total al alegătorilor prezenţi la urne: 5.360.043 adică 29,41%
Total voturi exprimate: 5.112.248 adică 95,47%3
Total voturi nule: 246.405 adică 4,59%
PD 1.471.756 adică 28,78%
PSD 1.183.065 adică 23,13%
PNL 687.775 adică 13,45%
PLD 397.825 adică 7,78%
UDMR 282.666 adică 5,52%
PNG 248.553 adică 4,86%
PRM 212,257 adică 4,15%
Tokes Ladislau 175.769 adică 3,43%
PC 150.270 adică 2,93%
PIN 124.598 adică 2,43%
PNŢCD 70.724 adică 1,38%
PRPE 58.838 adică 1,15%
PAS 28462 adică 0.55%
PV 19.690 adică 0,38%

Biroul Electoral Central (BEC) pentru europarlamentare a centralizat voturile din 99,41% din secţiile de votare, respectiv 17.424 de secţii din totalul celor 17.529. Rezultatele parţiale ale euroalegerilor, după centralizarea voturilor din 99,41 % din secţiile de votare, relevă faptul că PD a obţinut - 28,78 % din voturi (adică 1.471.756 de voturi), PSD - 23,14% (1,183.065), PNL - 13,45% (687.775), PLD - 7,78% (397.825). De asemenea, UDMR a obţinut 5,52% din voturi (282.666), PNG-CD - 4,86% (248.553), PRM - 4,15% (212.257), Laszlo Tokes - 3,43 (175.769)%, PC - 2,93% (150.270), PIN - 2,43% (124.598), PNŢCD - 1,38% (70.724). Partida Romilor "Pro Europa" a fost votată de 1,15% (58.838) din alegători, Partidul Alianţa Socialistă de 0,55% (28.462) dintre aceştia, iar Partidul Verde de 0,38% (19.690). Prezenţa la urne, potrivit rezultatelor parţiale centralizate până luni la ora 17.00, a fost la alegerile pentru PE de 29,41% (5.360.043 de alegători), din care 95,37% (5.112.248 voturi) au fost voturi valabil exprimate şi s-au înregistrat 4,59% (246.405) voturi nule. Până la ora 17.00, BEC pentru PE a centralizat 99,41 % din procesele-verbale de la secţiile de votare, reprezentând 17.424 din totalul de 17.529 secţii de votare. Numărul total al alegătorilor care au votat pe listele electorale suplimentare a fost de 594.578, potrivit rezultatelor parţiale centralizate până luni la ora 17.00. Numărul total al alegătorilor care au votat, fiind înscrişi în listele electorale existente la secţiile de votare a fost de 4.765.460. Numărul buletinelor de vot centralizate de BEC pentru alegerile europarlamentare, până la ora 17.00, a fost de 18.224.597, în timp ce numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate a fost de 246.405 (4,59%).

Preşedintele Traian Băsescu a invitat la consultări partidele parlamentare, precum şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru joi, începând cu ora 11.00, pentru prima dată fiind invitat şi PLD. Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, invitaţia şefului statului a fost adresată preşedintelui Partidului Democrat, Emil Boc, preşedintelui Partidului Social Democrat, Mircea Geoană, preşedintelui Partidului Naţional Liberal, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintelui Partidului Liberal Democrat, Theodor Stolojan, preşedintelui Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Marko Bela, preşedintelui Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, preşedintelui Partidului Conservator, Dan Voiculescu şi liderului grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian. "Stimate domnule preşedinte, îmi face plăcere să vă adresez invitaţia de a participa, împreună cu o delegaţie a partidului dumneavoastră, joi, 29 noiembrie 2007, la o rundă de consultări organizate la Palatul Cotroceni. Am decis să organizez aceste consultări mai întâi de toate pentru a identifica, împreună cu partidele politice, modalitatea optimă de instituţionalizare a unui nou mod de scrutin pentru alegerea Parlamentului României. Doresc, de asemenea, să discutăm, aşa cum v-am semnalat deja în scrisoarea trimisă pe 12 noiembrie a.c., despre încheierea unui Pact pentru Educaţie. Cu încredere în capacitatea noastră de a găsi soluţiile pe care cetăţenii României le aşteaptă de la liderii formaţiunilor politice parlamentare, vă rog să primiţi, domnule preşedinte, asigurarea întregii mele preţuiri", se arată în textul invitaţiei trimisă de către preşedintele Băsescu liderilor partidelor parlamentare. Preşedintele Traian Băsescu declara, joi seară, la Realitatea TV, că, dacă la referendum se vor prezenta "şapte milioane de români dintre care şase milioane vor vota «DA»", atunci va trebui să cheme partidele la consultări pentru a lua o decizie. Duminică, exit-pollurile au indicat că românii au votat în proporţie de 89,2 % în favoarea scrutinului uninominal majoritar în două tururi, având o prezenţă la vot de sub 27% şi înregistrându-se 10,8% voturi împotriva uninominalului. Preşedintele Traian Băsescu a remarcat, duminică seara, că, din cei aproape 5 milioane de români care s-au prezentat la vot, 4 milioane au votat în favoarea uninominalului, apreciind că a trebui analizată cu atenţie Legea referendumului, pentru că votul de duminică este proba inechităţii acesteia.

Liberalii au decis, luni seara, prin vot, să nu participe la consultările anunţate de şeful statului pe tema votului uninominal şi a pactului pentru educaţie. "Am decis prin vot că nu participăm la consultările de la Cotroceni. Le considerăm absolut inutile", a declarat vicepreşedintele Mihai Voicu după şedinţa conducerii liberale.

Într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX Poettering afirmă că ziua euroalegerilor a fost o zi importantă pentru România. "Cei 35 de membri români vor fi vocea cetăţenilor români şi vor reprezenta interesele acestora în Parlamentul European. În calitate de preşedinte al Parlamentului European, îi salut călduros pe noii colegj şi le doresc succes în următorul an şi jumătate de mandat", afirmă Poettering. De asemenea, el le mulţumeşte şi parlamentarilor români care, din septembrie 2005, au avut statut de observatori în PE, iar de la 1 ianuarie 2007 au devenit membri cu drepturi depline.


Sursa acestor ştiri este fluxul MEDIAFAX şi site-ul oficial al BEC.

5 comentarii:

Tudorina spunea...

Din lista posibililor europarlamentari l-ai uitat pe independentul Laszlo Tokes.

Anonim spunea...

Asa este, multumesc. :)

Anonim spunea...

Daca vrei adevarul despre modul in care isi trateaza CVT colaboratorii citeste si asta :

http://ro.altermedia.info/politica/declaratie-de-presa_1041.html?more=1&c=1

http://ro.altermedia.info/politica/deputatul-valentin-vasilescu-contraataca_1102.html

http://ro.altermedia.info/politica/deputatul-valentin-vasilescu-ii-raspunde-lui-cv-tudor_1046.html

http://ro.altermedia.info/politica/un-deputat-prm-denunta-gheseftul-dintre-vadim-si-eyal-arad_1044.html

http://ro.altermedia.info/politica/declaratie-politica_1378.html

Radu2000 spunea...

Atât votul uninominal propus de Băsescu, cât şi cel promovat de Tăriceanu au avantaje şi dezavantaje. Primul aduce majorităţi stabile şi eficiente, dar nu asigură o reprezentare corectă a opţiunilor electoratului ( cu 30% se pot câştiga alegerile ), al doilea conduce la o reprezentare mai justă, dar înseamnă şi parlamentari aleşi pe o listă, precum şi majorităţi mai fragile.Ambele sisteme au avantaje şi dezavantaje clare: varianta Băsescu “generează majorităţi parlamentare şi guvernamentale solide şi stabile”, dar “iroseşte voturile cetăţenilor, neasigurând o corectă reprezentare pentru opţiunile cetăţenilor” şi permiţând accesul în Parlament doar a două-trei partide, în timp ce varianta Tăriceanu “asigură o reprezentare mai justă pentru opţiunile cetăţenilor”, dar “se formează majorităţi parlamentare şi guvernamentale negociate”.
O comparaţie între varianta Băsescu şi cea a lui Tăriceanu a fost realizată şi de un grup de cercetători de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca, în colaborare cu HotNews.ro. Studiul elaborat de aceştia relevă că propunerea şefului statului este una “dură”, similară cu alegerea primarilor, în timp ce proiectul lui Tăriceanu este “o variantă mai diluată”, care păstrează reţeta listei existentă în sistemul actual. “Varianta propusă de preşedintele Băsescu se vrea o variantă dură. Dacă va fi aplicată, va permite intrarea în Parlament a cel mult trei partide”, se arată în studiu, precizându-se că aceasta nu pune accentul pe reprezentarea populaţiei. În cazul acestui sistem, pentru a fi declarat câştigător, un candidat trebuie să obţină o majoritate absolută în primul tur de scrutin, iar dacă nu o obţine, se va organiza un al doilea tur între primii doi clasaţi. Câştigător va fi cel care adună cele mai multe voturi în urma celui de-al doilea tur, ceea ce înseamnă că vom avea circumscripţii electorale uninominale, adică cu un singur mandat de deputat sau senator. În ceea ce priveşte varianta Tăriceanu, autorii studiului susţin că aceasta se vrea un sistem uninominal cu compensare pe liste şi care are ca pion principal un singur tur de scrutin. “Ceea ce propune acest sistem este ca jumătate din mandate să se distribuie în mod direct la nivelul circumscripţiilor uninominale, iar celelalte mandate să fie repartizate la nivelul circumscripţiei electorale. Ceea ce se urmăreşte, de fapt, este asigurarea unei relaţii proporţionale între suportul electoral de care beneficiază un partid la nivel de circumscripţie şi numărul de mandate care îi revin din circumscripţia respectivă”.
Conform studiului, sistemul promovat de Băsescu este practicat în momentul de faţă în 19 ţări pentru alegeri legislative, fiind asemănător cu cel din Franţa (pentru alegerea Adunării Naţionale, camera inferioară a Parlamentului francez). Diferenţa este că, dacă Băsescu susţine că în turul al doilea ar urma să intre primii doi clasaţi, la francezi, în acest tur secund, pot participa toţi candidaţii care au obţinut cel puţin 12,5% din voturile alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Ţări unde se mai aplică sistemul susţinut de Băsescu sunt Bahrein, Belarus, Republica Centrafricană, Congo Brazzaville, Coreea de Nord, Cuba, Egipt, Gabon, Haiti, Iran, Kirgizstan, Mali, Mauritania, Mongolia, Togo, Turkmenistan, Uzbekistan şi Vietnam, multe dintre acestea fiind REGIMURI DICRATORIALE ! Cât priveşte sistemul promovat de Tăriceanu, acesta este foarte asemănător cu cel din Germania, dar nu identic.

Propunerea preşedintelui
Avantaje

Sistemul majoritar generează majorităţi parlamentare şi guvernamentale stabile, solide şi se bazează pe principiul eficienţei în guvernare şi al controlului exercitat de cetăţeni.
Aleşii sunt mai responsabili, partidele au mai puţin control în teritoriu, răspunderea aparţine unei persoane şi nu unui partid, Partidele se diluează îşi pierd caracreristica ideologică deveniind un fel de adunări de lideri, de persoane cu notorietate publică ( ex. Hagi, Nadia Comăneci, Becali, Guţă, Copilu Minune, etc )
Partidele sunt determinate să atragă printre membrii lor persoane care au o bună imagine în rândul populaţiei.

Dezavantaje

Nu asigură o corectă reprezentare a opţiunilor electoratului, fiind excluse pe termen lung de la reprezentare clase sociale şi etnice sau preferinţe politice noi.
Cetăţenii care susţin partide mai mici se simt descurajaţi în a crede că votul lor contează.
Două, maxim, trei partide relevante ar putea intra în Parlament. ( SIGUR PD ŞI PSD DECI FSN )
Acest sistem produce majorităţi manufacturate, adică va exista o diferenţă între rezultatul votului şi distribuirea mandatelor. Astfel, un partid care are 42% susţinere populară va avea cam peste 50% din mandatele de parlamentar. De aceea, sistemul favorizează partidele mari.

Proiectul premierului
Avantaje

Asigură o reprezentare mai bună şi justă a opţiunilor electoratului.
Susţine partidele mai mici ori partidele cu o dispersie mare a voturilor, deşi procedura de distribuire a voturilor pe liste (în cele 3 etape) este extrem de complicată.
Partidele îşi păstrează caracteristica ideologică ( partide social democrate, socialiste, conservatoare, liberale, naţionale, etc.)
Se pot înlocui mai uşor partidele incompetente aflate la guvernare.
Dezavantaje

Se formează majorităţi parlamentare şi guvernamentale mai fragile.
Metoda de redistribuire a voturilor este complicată, şi întreg sistemul este mai greu de asimilat de către alegători.

Anonim spunea...

Oricâte simulări ar face cineva, nu se poate spune cu certitudine care va fi reacţia societăţii la "injecţia" cu uninominal. Cercetarea este făcută pe seama votului uninominal din diferite alte societăţi. Diferenţa este că acolo unde este studiat, votul uninominal are deja o istorie, nu este la începuturi. Adevărul este că nimeni nu poate spune nimic, nici despre un tip de vot, nici despre celălalt.
Argumentul pe care îl am, şi cred că este valabil, pentru cei care nu sunt de acord cu uninominalul "ca la primari", este:
"Dacă este atât de rău, desfiinţaţi acest vot pentru primari şi stabiliţi pentru primării alegeri pe liste "ca pentru parlamentari". Nu am să pot înţelege niciodată cum un vot funcţionează pentru primari dar nu poate funcţiona pentru parlamentari. Aş dori să facă cineva o statistică între apartenenţa la partid a primarilor şi procentele obţinute, pe listă, în consiliile populare. Dacă este o diferenţă de la cer la pământ, putem vorbi de o reprezentare greşită. Dacă diferenţele nu sunt mai mari de 2%, nu mai avem despre ce vorbi, înseamnă că reprezentarea este corectă.