joi, noiembrie 22, 2007

tonitrus et auctoritas



(tunet şi validitate)
Ce treabă are un ministru al sănătăţii? Habar nu am ce învârte el prin birouri, dar treaba lui ar fi să aibă o populaţie sănătoasă. Atunci când nu este sănătoasă, are treabă să o vindece. Să nu inventăm liste cu fişa postului, pentru că tot aici ajungem până la urmă. Ce face domnul ministru Eugen Nicolăescu? Probabil altceva. Bolnavii sunt din ce în ce mai nemulţumiţi de serviciu medical, sănătoşii sunt şi ei nemulţumiţi pentru că sunt puşi pe drumuri fără a fi în interesul lor cu “analizele gratuite” (de fapt analizele sunt gratuite pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau altei forme de asigurări, instituţii care vor umbla iarăşi la tarife şi la scăderea sumelor menite să vindece pacienţi). Nemulţumite sunt şi cadrele medicale, nemulţumiţi sunt şi cei care lucrează “pe lângă” sănătatea românească. Ce face Eugen Nicolăescu? Eugen Nicolăescu se simte şi el nemulţumit de felul în care este tratat de televiziuni. Oare un ministru nu-şi asumă faptul că va fi înjurat, chiar atunci când nu greşeşte, atunci când acceptă funcţia pe care i-o propune premierul? Probabil că nu. Se întâmplă că un copil suferă. Ce face Eugen Nicolăescu? “Înjură” un pic pe… şi pe… şi anunţă că ministerul (adică el, care va sa zică) va plăti deplasarea copilului la… M-am săturat să dau nume, e lista prea mare, de aceea pun puncte de suspensie. Eu mă întreb cum a ajuns ministerul să plătească aceşti bani (şi când spun ministerul mă refer de fapt la poporul român). Dacă nu au fost vinovat doctorii, aşa a fost să fie, putea să dea Nicolăescu bani din buzunar, putea plăti Casa Naţională de Asigurări de Sănătate tratamentul copilului în străinătate, dacă au fost vinovaţi doctorii, aceştia sunt asiguraţi pentru “malpractis” (sau malpractice, nu ştiu care este varianta uzitată în România). Absolut stupid şi practic o recunoaştere clară a impotenţei sistemului medical din România. Are Ministerul Sănătăţii îndeajuns de mulţi bani ca să plătească pe toată lumea nenorocită cu complicaţii “dobândite” în spital, de la copii infectaţi cu HIV până la bebeluşii care “fură” câte o bacterie de prin creşa spitalului?
Dar să ne “delectăm” pe larg cu scamatoriile oratorice ale ministrului Nicolăescu. Şi ca să fim mai la obiect, să ne oprim exact la Ordinul 1044/2006, care prevede asimilarea unor specialităţi medicale importate, printre care se află şi ortopedia pediatrică. Este evident că iarna nu e ca vara, pentru cei din Ministerul Sănătăţi nu este însă evident că un copil nu este adult. Eu unul mi-aş fi pus problemă de ce s-a dezvoltat de la bun început această latură a medicinii specializată pe copii, cei care dau ordine nu şi-au pus această întrebare. Cine ştie cine are interesul să ajungă de colo-colo şi are nevoie de un ordin venit de sus. Un simplu Ordin semnat de domnul Nicolăescu şi toţi rezidenţii “ortopedie pediatrică” au fost mutaţi la ortopedie. Copiii vor fi trataţi de medici ortopezi care nu vor avea nici o legătură cu ortopedia pediatrică. Consecinţele pot fi chiar şi schilodirea pe viaţă a unui copil a cărui singură vină a fost aceea de a-şi fi rupt un picior sub "domnia" lui Nicolăescu pentru că este evident că este mult mai greu de pus în gips pe timp îndelungat (luni de zile, de exemplu) un os care creşte. Personal am câţiva prieteni cu un picior ceva mai scurt, victime ale unui tratament dominat nu de auspiciile ortopediei pediatrice ci doar ale ortopediei şi atât.
Acest semnal de alarmă nu este al meu ci al Societăţii de Ortopedie şi Traumatologie Pediatrică în colaborare cu ziarul "Curentul".

Nu vorbeam mai sus de asigurările de sănătate? Să urmărim ştirile: Fondul Naţional Unic al Asigurărilor de Sănătate a fost suplimentat, luni, prin a treia rectificare bugetară, cu 473,3 milioane de lei, din care ar putea fi lichidate datoriile către spitale şi farmacii, unele, cum ar fi cele pentru unităţile sanitare, fiind de aproape patru ani.
Datorii de patru ani către anumite unităţi medicale. Patru ani!!! Iată că după patru ani Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a obţinut aprobarea în Guvernul României pentru a treia rectificare bugetară din acest an, Sănătatea primind 474,3 milioane de lei la Fondul Naţional Unic al Asigurărilor de Sănătate. Să nu-l aplauzi pe domnul Nicolăescu? Dar ştirea spune şi ce anume face domnul Nicolăescu cu banii:
Banii vor fi alocaţi pentru continuarea programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei care a început la 1 iulie, pentru programul de oncologie, fiind astfel lichidată lista de aşteptare până la 31 decembrie 2007, acoperirea salariilor majorate cu 14 la sută de la 1 octombrie, cât şi pentru plata integrală a datoriilor acumulate de spitale în intervalul 2003-2005 şi a farmaciilor.
Extrem de nimerită formularea “lichidarea listei de aşteptare”. La oncologie se moare pe capete, o întârziere de o lună la alocarea banilor poate însemnă prelungirea vieţii pentru sute de oameni sau condamnarea lor la moarte. “Datoriile acumulate în 2003-2005”… când vor fi plătite datoriile 2005-2007, probabil după alegerile din 2009 sau, poate, chair înaintea lor.
Nu sunt destul de vizibile afacerile din sănătate. Nu prea se văd 474,3 milioane de lei (bănuiesc că e vorba de RON şi nu ROL). Prin zona asta se schimbă destinaţia a unui milion de euro şi nu prea se observă pentru că sunt puţini care ştiu în ce buzunar se duc banii în mod concret. Între timp sunt spitale care nu au lift iar bolnavii sunt plimbaţi cu targa între etaje pentru că nu se găsesc 15 mii de euro, dar ce mai contează. Poate aici este ceva mai vizibilă mica ciupeală, sumele sunt mai mici, mai pământene…
De exemplu că cei care primesc prin poştă acele sume “de handicap” sunt somaţi să-şi facă card ING (adică nu orice card). Mă şi gândesc la cei care nu au picioare, care sunt orbi, care au diferite handicapuri grele ce nu le permite deplasarea, unii dintre ei şi foarte în vârstă, cum se duc ei, să-şi facă card, cum se duc apoi, mai ales iarna, până dau de un bancomat ING să-şi scoată banii, cum învaţă ei la 70, 80 de ani să lucreze cu un bancomat, cum se chinuiesc să citească acolo unde scrie “Vă rugăm introduceţi cardul”, cum vor fi disperaţi că nu primesc banii şi nu ştiu de ce, cum vor lăsa cardul înăuntrul bancomatului pentru că nu ştiu să-l scoată afară… Dar cineva din ministerul Sănătăţi este mulţumit că a oferit şansa ING să deservească populaţia.
Nu, nu e bine nici exemplu acesta, încă e destul de ascuns, sumele sunt încă mari… Să spunem… Legea privind vânzarea cabinetelor medicale. Ea fost declarată un pic neconstituţională, de aceea, “la cerere doctorilor”, ministrul Sănătăţii a solicitat premierului să aprobe o ordonanţă de urgenţă care să permită demararea acestei acţiuni, în cel mult două săptămâni. Dacă îţi ţipă cineva în faţă că legea este neconstituţională, nu ai decât să dai o Ordonanţă de Urgenţă şi pe urmă, când cabinetele “care trebuiesc cumpărate” vor fi fost cumpărate de cei “care au nevoie de ele”, poate să fie şi neconstituţională. Ce spune Domnul ministru Eugen Nicolăescu? Domnia sa este optimist:
"Din păcate, Legea privind vânzarea cabinetelor către medici a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională. Medicii fac presiuni pentru a găsi o soluţie ca să rezolvăm şi această problemă. De aceea, am hotărât să propun premierului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind vânzarea cabinetelor. Sper ca un astfel de act să fie adoptat în două săptămâni''.
Dar în medicamente nu e nimic de făcut? Nici un comision?
"Sistemul actual este greoi, agresează copilul, pentru aceeaşi afecţiune făcându-se mai multe injecţii. Chiar dacă noul program de vaccinare necesită mai mulţi bani, trebuie să schimbăm planul de imunizare, schimbarea făcându-se treptat''. Nici nu am putut citi altceva decât “mai mulţi bani”. Unde sunt “mai mulţi bani” trebuie să fie şi nişte “paraîndărăt” vorba lui Mircea Badea.
Domnul Ministru a avut o mică scăpare relativă la programul naţional de evaluare. Într-o conferinţă de presă care nu anunţa o declaraţie profundă, demnitarul a făcut precizări legate de programul naţional de evaluare a stării de sănătate. Precizarea domniei sale a fost că mai ales bucureştenii, persoanele active din Capitală, nu sunt interesate de starea lor de sănătate (asta în condiţiile în care analiza este asupra riscului de îmbolnăvire şi nu asupra sănătăţii în sine), de aceea a făcut apel către toţi cetăţenii să meargă la medic în programul naţional de evaluare a sănătăţii. Într-un fel ciudat acest apel s-a legat de o altă precizare făcută în legătură cu pachetul de servicii medicale. Domnul ministru Nicolăescu a ţinut să precizeze că actul relativ la asigurările private este încă în dezbatere publică, dar trebuie urgent finalizat pentru a putea fi realizat pachetul de asigurări private. Ce ar fi ca asigurările private să se facă taman după ce se termină programul naţional de evaluare a stării de sănătate? Nu o fi nici o legătură între una şi alta?
“Vor fi două pachete de servicii, unul de urgenţă (pentru asiguraţi şi neasiguraţi) şi altul minimal de bază. Nicăieri în lume nu pot fi asigurate gratuit toate serviciile medicale”.
Salarizare? Se pare că şi aici se va face o mică deplasare a fondurilor spre cei care trebuiesc că primească, cei “predispuşi la performanţă”:
"Sunt temeri legate de acest sistem. Dacă nu vor fi criterii obiective, ar putea fi abuzuri din partea şefilor de secţii, de aceea proiectul privind un nou tip de salarizare va fi discutat pe grupuri. Pentru mulţi medici salarizarea în funcţie de performanţă înseamnă o nouă revoluţie în sistem''.

Am ajuns în sfârşit la reflectarea activităţii ministerului în erorile (ororile) din realitatea vieţii medicale.
Să începem cu cel mai recent caz mediatizat.
O naştere nu foarte supravegheată duce la drame. Sunt probabil multe cazuri de acest tip, eu mai ştiu unul care a ajuns pe la Surprize, Surprize propulsat de nişte oameni inimoşi. De data aceasta micuţul Sebastian a devenit un caz mediatic.
Medicul Sorin Oprescu, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti spune că ancheta în cazul Sebastian este în derulare.
"Vreau să o asigur pe Alina Lungu, mama micuţului Sebastian, că nu vom ierta pe nimeni. Dacă medicii implicaţi în cazul Sebastian vor fi găsiţi vinovaţi, atunci ei vor plăti cu vârf şi îndesat''.
Sorin Oprescu sesizează drept cauză "un defect de organizare şi de comunicare. Regret că li se întâmplă colegilor mei din Universitar. Dar cred că acolo este un defect de organizare. Frica mea, cât am condus spitalul 12 ani, a fost neonatologia şi secţia de naşteri''. Preşedintele CMB mai adaugă că sunt "solidari în răspundere, pe lână cei implicaţi direct în cazul micuţului Sebastian, profesorul, şeful clincii, medicii care trebuia să-şi facă treaba, dar şi structura organizatorică şi cea de la vârful spitalului".
Rezultatul acelui moment nefericit? Sebastian, acum în vârstă de trei luni, nu vede, nu aude şi nu poate fi alimentat decât printr-un furtun, pentru că, în momentul naşterii s-a asfixiat cu cordonul ombilical, înfăşurat în jurul gâtului, lipsa aerului afectând creierul micuţului. Cuplul spune că această tragedie s-a produs pentru că tânăra a rămas nesupravegheată de către medicii şi asistentele care erau de gardă.
Din partea spitalului există o reacţie a managerului spitalului, domnul Gheorghe Iana. Acesta a declarat la rândul lui că ancheta internă este în derulare. Până la sfârşitul anchetei nu se poate lua decât măsură de a suspenda medicilor implicaţi în acest caz, respectiv şeful gărzii, medicul de gardă şi cel neonatolog. Mai există o reacţie din partea domnului Cătălin Cârstoiu, director medical. Acesta a declarat că la trei zile de la prima sesizare a cazului, pe 24 septembrie, a anunţat echipele responsabile de declanşarea unei anchete şi a cerut tuturor note informative cu privire la incident. “Numai” după o lună, adică 23 octombrie, a fost sesizată şi instituţia Colegiului Medicilor Bucureşti, iar organizaţia a răspuns “prompt”, în 6 noiembrie, confirmând că a primit respectiva sesizare.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat ieri că a luat decizia de a aloca 50.000 euro pentru tratamentul în străinătate al micuţului.
Într-un comentariu postat pe MEDIAFAX mai sunt sesizate alte câteva cazuri recente de malpractis:
Un caz dramatic este cel al gravidei Szabo Amalia, care a decedat după o operaţie de cezariană. Ea fost corect dispensarizată pe toată durata sarcinii, indicaţia operaţiei cezariene la un făt estimat peste 3.500 de grame a fost corect recomandată. Evoluţia chirurgicală postoperatorie şi datele consemnate de examenul medico-legal arată că intervenţia chirurgicală a fost corect efectuată. În schimb, obezitatea (peste 120 de kilograme) nu a fost interpretată corect ca un factor de risc adiţional pentru tromboembolism. "Majoritatea ghidurilor de conduită în obstetrică-ginecologie consideră obezitatea şi operaţia cezariană drept factori cu risc tromboembolic moderat. Fiecare unitate medicală trebuie să redacteze protocoale proprii pentru profilaxia şi terapia bolii tromboembolice", declara atunci ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, precizând că stocurile de anticoagulate din spital erau suficiente pentru a-i fi aplicată profilaxia şi terapia bolii tromboembolitice. De ce a murit femeia, care ar fi putut să se bucure de viaţă?
În 9 martie, o altă gravidă este internată în Maternitatea Spitalului de Urgenţă Constanţa, având dureri mari. Femeia a reclamat că a cerut ca naşterea copilului să se facă prin operaţie cezariană, dar a fost refuzată şi lăsată să nască abia în 15 martie, când a dat naştere unui făt mort, de sex feminin. Copilul a murit în pântecul mamei, bătăile inimii sale încetând cu puţin timp înainte de a fi născut pe cale normală.
În timp ce conducerea Secţiei de Obstretică-Ginecologie a spitalului a catalogat moartea fetiţei drept un incident rar şi neprevăzut, cauzat de desprinderea placentei în timpul naşterii, conducerea Autorităţii de Sănătate Publică din Constanţa a precizat că va avea în vedere, în anchetarea cazului, atât aspectele medicale, cât şi etice ale monitorizării gravidei, precum şi asistenţa ei la naştere.
În vară, la Maternitea Polizu din Capitală, o tânără a fost diagnosticată cu sarcină extrauterină. Un diagnostic cumplit pentru un cuplu care abia aşteapă să devină părinţi. Medicii se consultă şi decid ziua operaţiei. Viitoarea mamă refuză să fie operată, enervându-i pe medici, care înceracă pentru ultima dată s-o convingă pe tânără să renunţe la sarcină, pentru că altfel va muri. Dar sufletul din interior voia să trăiască şi îi transmitea mamei dorinţa lui. Numai aşa se poate explica hotărârea mameni de a nega un diagnostic atât de răspicat şi categoric rostit de un profesor universitar, medic, şef de clinică, cu o carieră în spate.
Diagnosticul ilustrului profesor este imediat infirimat de un medic fără prea multe galoane, care a avut curajul să spună că nici vorbă de extrauterină. Este un copil mai mic, dar normal, care se dezvoltă în uter şi nu în afara lui. "De ce să curmi o viaţă dacă nu este cazul?", a spus medicul.
La începutul lunii august, o mămică cu un bebeluş de numai patru luni ajunge disperată la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Coplilului din Capitală, întrucât micuţul vomita continuu. Este internată, sunt recoltate probe pentru analize. Diagnosticul, cade ca un trăznet pe părinţi: pneumonie. Imediat copilului îi sunt administrate antibiotice. Tratmentul durează cinci zile. Când mama cere să fie externată, întrucât nu crede în acel diagnostic şi în acel tratament, este refuzată. Mai mult, însuşi profesorului Ioan Gherghina, şef de clinică, pediatru cu state vechi în medicina din Capitală, susţine că bebeluşul are pneumonie şi trebuie să rămână internat, întrucât este în stare gravă. Mama ameninţă că va pleca din spital. Atunci, un medic de gardă, trimis de şeful de secţie, completează externarea. O atenţionează pe mamă, însă, că nu va scrie diagnosticul de pneumonie, întrucât nici analizele şi nici radiografia nu confirmă acest diagnostic. Pentru ce atunci să îndopi un bebeuş cu antibiotice?
Exemplele de mai sus nu au legătură cu un anumit ministru al Sănătăţii, sau cu un director de autoritate sanitară. De multe ori, aceste cazuri nu au legătură nici măcar cu managerul spitalului, sau cu şeful de secţie. Pentru că relaţia se rezumă strict la medic şi pacient şi poate la asistenţi medicali. Un medic acceptă să urmărească o gravidă timp de nouă luni şi când aceasta să nască, pleacă în concediu. Un altul vede că are de-a face cu o pacientă obeză, dar ignoră acest lucru şi o operează. Un altul nu vrea să facă cezariană. Apoi, un profesionist îşi permite să diagnosticheze extrauterină într-o sarcină normală, iar un pediatru celebru pune diagnostic de pneumonie, fără să fie vorba de această boală.
Ce se întâmplă cu anumiţi medici ? Este vorba şi despre o criză majoră de conştiinţă. O criză majoră de omenie. Dezumanizarea unor cadre medico-sanitare, ce nu poate fi îndreptată de legi, ordine şi sancţiuni. Omenia şi conştiinţa nu sunt trecute în lege. Ele ţin de fiecare om în parte.

Un text emoţionant! Nu aş completa decât prin a contrazice puţin acest comentariu şi anume eu spun că există o legătură cu Ministerul Sănătăţii. Toţi aceşti doctori care sunt slabi pregătiţi sau total dezinteresaţi primesc un drept de liberă practică garantat de Ministerul Sănătăţii. Ministerul se tot plânge de lipsa cadrelor medicale justificând cumva astfel angajarea celor mai slab pregătiţi. Cine ar trebui să rezolve problema migrării specialiştilor în străinătate? Domnul Nicolăescu are soluţii, le-a făcut şi publice. Vrea să lege în lanţuri cadrele medicale în spitalele româneşti pentru o anumită perioadă de timp. Nu ştiu ce e cu guvernul ăsta. Unii vor să cumpere pământ în deşert pentru puşcării, alţii vor să încalce drepturile omului… Îmi nasc buzele o parafrază uşor fluierândă, care odată era un altfel de zâmbet trist: “este tristă ţara mea, mă uit la ea şi simt cu mi se strânge inima.”
Aş putea să continui dar mi s-au îngreţoşat degetele scriind aceste rânduri. Aşa că am să închei cu un copy/paste la articolul 6 din Ordinul 1044/2006. O zi bună români, oriunde v-aţi afla. Celor din spitale le urez multă baftă de cadre medicale omenoase.

ORDIN nr. 1.044 din 25 august 2006 privind aprobarea nomenclatorului de specialitati medicale, medico-dentare si farmaceutice
pentru reteaua de asistenta medicala

EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICE PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 743 din 31 august 2006
Avand in vedere prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile ulterioare, vazand Referatul de aprobare al Directiei generale organizare, resurse umane, dezvoltare profesionala si salarizare nr. EN 3.454/2006, in temeiul dispozitiilor Hotararii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice, ministrul sanatatii publice emite urmatorul ordin: […]
ART. 6
Specialitatile Medicina interna, Neurologie, Ortopedie si traumatologie, Pediatrie, Recuperare, medicina fizica si balneologie si specialitatea Sanatate publica si management asimileaza specialitati medicale atestate prin certificate de medic specialist nerecunoscute
mutual pe teritoriul Uniunii Europene, dupa cum urmeaza:
a) specialitatea Medicina interna asimileaza specialitatea Expertiza medicala a capacitatii de munca, specialitatea Genetica medicala si specialitatea Oncologie medicala;
b) specialitatea Neurologie asimileaza specialitatea Neurologie pediatrica;
c) specialitatea Ortopedie si traumatologie asimileaza specialitatea Ortopedie pediatrica;
d) specialitatea Pediatrie asimileaza specialitatea Neonatologie;
e) specialitatea Recuperare, medicina fizica si balneologie asimileaza specialitatea Medicina sportiva;
f) specialitatea Sanatate publica si management asimileaza specialitatea Epidemiologie si specialitatea Igiena.[…]

7 comentarii:

Argusdre spunea...

Si activitatea medicala se incadreaza foarte bine in acel “tot” care formeaza viata capitalista romaneasca, caracterizata prin smecherii. ilegalitati.si abuzuri ale factorilor de decizie si in primul rand ale celor inregimentati politic.Si aici primeaza favoritismele iar avantajele materiale sint ale potentatilor, ncidecum ale poporului, adica a celor ce platesc asigurarile.Problema cu analizele pentru intreaga natie, ca vezi Doamne ne pasa de sanatatea si vigurositatea populatiei , nu-i decat praf in ochii lumii si se dovedeste o chestiune populista.
Initial, acest ministru al sanatatii s-a batut cu caramida-n piept clamand sus si tare ca lupta impotriva abuzurilor si coruptiei din spitale, a dat fel de fel de ordonante, s-a judecat cu directorii de spitale, iar a dat ordonante, etc. etc,.creand impresia falsa ca vrea intr-adevar binele cetatenilor.Pe parcurs insa ne –am convins ca nu-i chiar asa si ca d-l Nicolaescu este la fel ca celalti ministri, adica urmareste interesele personale ale sale si ale partidului sau.
Vreau sa amintesc aici un lucru pe care domnia sa l-a ocolit mereu , iar atunci cand a fost nevoit sa vorbeasca a fost foarte lapidar si anume pretul medicamentele in aceasta tara cu oameni majoritar saraci..In Romania preturile medicamentelor sunt cele mai ridicate din Europa datorita faptului ca adaosurile comerciale variaza intre 0 si 200% lucru nemaiantalnit pe aceasta fata a lumii.Cui se datoreaza asta? Mafiei medicamentelor, adica acelor grupuri care aduc si lanseaza pe piata romaneasca aceste produse.Va intreb : ati auzit de vreo masura propusa de Nicolaescu in aceasta directie , masura care sa vizeze direct mafia medicamentelor? Dar pe presedinte l-ati auzit ?

Anonim spunea...

Şi mai ales că lista medicamentelor compensate se cam schimbă după interes. Îmi mai amintesc ce scandal a fost cu fenobarbitalul (parcă) că nu mai vroiau fabricile de medicamente să-l fabrice... ar fi trebuit să îl înlocuiască pe lista medicamentelor gratuite cu unul scump şi... Doamne fereste!

Anonim spunea...

Gurile rele spun cat de scumpa a fost campania electorala din 2004, aia cu Bombo si Congo.

Si cat de amical au sarit cu piramidonul marile firme de medicamente si tehnica medicala in speranta unui ban gramada.

Si cat de suparate au fost companiile cam dupa un an, ca nu primeau malaiu'.

Si cum au platit publicitate in unele jurnale pret de o pagina, de avertisment si afurisenie.

Si cum s-au precipitat portocalii cu banii.

Si...mai vreti?

Argusdre spunea...

Pot sa mai dau un exeplu al josniciei pana la care s-a ajuns(cazul mi l-a dat un medic): cand un pacient avea vezica biliara lenesa, un tratament rapid si eficient 100% era tubajul.In prezent acest procedeu(cam neplacut ce-i drept, dar se putea opta) a fost scos din uz.Intrebandu-l pe medic de ce , respectivul mi-a marturisit : "pentru ca este ieftin iar pentru mafie e util sa se vanda medicamentele rowachol, bilichol, cholebil."
Deci nu e important sa-l tratezi repede si eficient pe pacient(chiar daca metoda e cam neplacuta)
ci important este sa se vanda medicamentele.
Multa lume nu stie si nici a acordat atentia cuvenita, dar va pot spune ca distribuitorii de medicamente castiga in mod asemanator distribuitorilor de droguri.Pare curios, dar cam asa stau lucrurile.Se vand substante chimice in doze mici ori foarte mici, de valori mari si la foarte multa lume.Deci imaginati-va ca nici asa nu s-au multumit, lacomia ducandu-i pina la adaosuri comeriale de 200%.

Anonim spunea...

Nu un mod asemănător ci chiar aşa. :)
DROG, droguri, s.n. 1. Substanţă de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuinţează la prepararea unor medicamente şi ca stupefiant. 2. (Fam.) Medicament. – Din fr. drogue.

Rezultă că ministerul Sănătăţii se ocupă cu... traficul de droguri. :)

Anonim spunea...

Nici medicii nu sunt multumiti de preturile medicamentelor, sa stiti! Vrei sa ii recomanzi cel mai bun tratament unui pacient, dar de obicei acela e foarte scump, si atunci il intrebi ce isi permite sa cumpere...Plus treaba cu listele de compensate, cu fondurile farmaciilor care se termina inainte de sfarsitul lunii...Nu poti face medicina de calitate intr-o tara saraca, asta ar trebui sa inteleaga toti cei care critica medicii ca persoane. Despre sistem...e alta poveste! De fapt, e ca si in politica: omul "de rand" nu prea ajunge sa isi dea cu parerea, si chiar daca ajunge...cine il asculta?

Anonim spunea...

Cât timp este cineva obligat să facă o asigurare de stat şi nu una lowcost sau bussines class, la alegere... nu văd de ce ar trebui să existe lucruri "prea scumpe" pentru medicină. Este o anomalie uriaşă, un om plăteşte asigurări de sănătate. Asta înseamnă că omul plăteşte şi ei îl asigură ca va fi sănătos. Dacă te asiguri numai pentru o aspirină compensată şi restul plăteşti, care este ideea? Probabil că se va trece la asigurări private şi atunci vei opta pentru pachete de servicii. Plăteşti puţin, ai puţin, plăteşti mult, ai mult.