marți, noiembrie 27, 2007

Venia, excuso



(Pardon, scuze)
Cineva a obţinut eroare în calcul. Mai ţineţi minte acele “Eroare fataşă în calcule”?
Lupta pentru tragerea la răspundere a miniştrilor a ajuns într-o nouă fază. Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale unele prevederi ale Legii răspunderii ministeriale şi la cele ale Ordonanţei referitoare la componenţa Comisiei speciale de la Cotroceni. Cine are de câştigat? Prea devreme pentru a stabili acest lucru.
COMUNICAT DE PRESĂ
În şedinţa din data de 27 noiembrie 2007, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.12 - 22 din Capitolul III "Procedura de urmărire şi judecare" din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale art.23 şi art.24 din aceeaşi lege, precum şi ale art.I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.95/2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială.
Curtea a decis, în unanimitate, că dispoziţiile art.16 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială sunt neconstituţionale.
Excepţia de neconstituţionalitate a art.23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999 a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât prevederile în cauză fuseseră declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale (Decizia nr.665 din 5 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007).
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Să răsfoim un pic.
Articolul 16 declarat neconstiţional arată că: "(1) Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă sesizarea este făcută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acesta îl va informa concomitent şi pe primul-ministru.
(2) Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru sau procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României.
(3) În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului Justiţiei sau, după caz, primului-ministru o cerere în acest scop.
(4) Comisia specială este formată din 5 judecători, numiţi pentru un mandat de 3 ani, care nu poate fi reînnoit. Propunerile privind componenţa comisiei vor fi aprobate de către Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi vor fi înaintate de către Consiliul Superior al Magistraturii Preşedintelui României. Componenţa comisiei se aprobă prin decret al Preşedintelui României.
(5) Membrii comisiei speciale aleg un preşedinte, care prezidează Şedinţele acesteia. Şedinţele comisiei speciale nu sunt publice.
(6) Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie, de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a depune înscrisuri.
(7) Comisia specială, după analiza sesizării, a probelor administrate, a declaraţiilor membrului Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală şi a înscrisurilor depuse de acesta, întocmeşte un raport prin care propune Preşedintelui României urmărirea penală sau clasarea sesizării.
(8) Raportul comisiei speciale va cuprinde opinia majoritară a membrilor comisiei; opiniile separate se vor menţiona distinct în cuprinsul acestuia.
(9) Preşedintele României hotărăşte asupra raportului prezentat de comisia specială. Dacă Preşedintele României nu îşi însuşeşte concluziile raportului, acesta este obligat să îşi argumenteze decizia în fapt şi în drept. Argumentele de fapt şi de drept se aduc, de îndată, la cunoştinţa publică.
(10) Concluziile raportului comisiei speciale se aduc la cunoştinţa publică. Acestea, precum şi cererea Preşedintelui României formulată potrivit alin. (3) se comunică imediat de către Administraţia Prezidenţială mijloacelor de informare în masă.
(11) Dacă membrul Guvernului pentru care Preşedintele României a cerut urmărirea penală este deputat sau senator, ministrul Justiţiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să declanşeze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispoziţiile art. 13-15 se aplică în mod corespunzător.
(12) În situaţia în care membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea este ministrul Justiţiei, cererea formulată potrivit alin. (3) se adresează primului-ministru."

Excepţia de neconstituţionalitate a art.23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999 a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât prevederile în cauză fuseseră declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale (Decizia nr.665 din 5 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007).
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În motivarea excepţiei, Avocatul Poporului (AP) susţine că prevederile art.12-22 din Capitolul III al Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, ale art. 23 şi 24 din aceeaşi lege, precum şi ale art. I şi art. II din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 95/2007 pentru modificarea Legii 115/1999 contravin dispoziţiilor art. 109 alin.2 şi 3, art. 115 alin.4 şi 6, art.124 alin.2, art.125 alin.3, art. 134 alin.4 din Constituţie.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea articolelor 12 - 22 din Capitolul III "Procedura de urmărire şi judecare" ale Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale articolului 23 şi articolului 24 din aceeaşi lege, precum şi ale articolului I şi II din OUG 95/2007 pentru modificarea Legii 115/1999.
Avocatul Poporului, Ioan Muraru, a contestat, astfel, la Curtea Constituţională legalitatea constituirii Comisiei speciale de la Cotroceni, respectiv prezenţa judecătorilor în comisie.
Potrivit recentelor modificări ale Legii privind răspunderea ministerială, făcute de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, Comisia prezidenţială căreia i se solicită de către Parchet aviz pentru declanşarea urmăririi penale faţă de un ministru este formată din cinci judecători (înainte de această modificare, comisia era constituită, potrivit OUG 3/2005, din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne şi ai Preşedinţiei).
Imediat după modificarea Legii 115 prin OUG 95/2007, Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor (UNJ) au contestat legalitatea Comisiei speciale a Preşedinţiei prevăzută de Legea răspunderii ministeriale, organizaţiile formulând acţiuni în instanţa de contencios administrativ care vizează regulamentul de numire a celor cinci judecători în comisie.
"Potrivit articolului 16-alineatul 4 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, în redactarea articolului I din OUG 95/2007, comisia specială instituită pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului este formată din cinci judecători, numiţi de Preşedintele României pentru un mandat de trei ani, care nu poate fi reînnoit. Atribuţia comisiei speciale este aceea de a întocmi un raport, prin care se propune preşedintelui României urmărirea penală sau clasarea sesizării, după analiza probelor administrate, a declaraţiilor membrului Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală şi a înscrisurilor depuse de acesta", spun magistraţii.
Potrivit acestora, Comisia constituită la nivelul Administraţie Prezidenţiale are astfel o natură administrativă, specifică puterii executive, tocmai întrucât este privată de atributul esenţial specific puterii judecătoreşti: acela de a decide asupra cauzei cu care este sesizată.
"În măsura în care comisia poate face doar propuneri, de care un reprezentant important al puterii executive, preşedintele României, este suveran în a ţine ori nu cont, este evident că judecătorii ce compun această comisie îşi pierd atributul specific independenţei lor jurisdicţionale, respectiv pe acela de a rosti dreptul. În acest fel, însăşi demnitatea funcţiei de judecător este decredibilizată şi compromisă faţă de societate", susţin semnatarii.
În fapt, judecătorii devin simple instrumente politice într-o luptă străină scopului şi interesului puterii judecătoreşti. Dacă legile pot fi impuse, iar judecătorii au obligaţia să le respecte, conştiinţa lor nu poate fi denaturată şi nici forţată să răspundă unor interese conjuncturale ale clasei politice, mai susţin magistraţii.
Justificat sau nu, iată că legea a dat dreptate lui Traian Băsescu. De fapt nici nu cred că planul era altul decât amânarea deciziilor. Probabil că de mâine circul se va relua.Ştirea este preluată MEDIAFAX

Camelia Spătaru, a declarat în calitatea sa de purtător de cuvânt al Guvernului României, că nu comentează decizia Curţii Constituţionale prin care prevederile privind comisia specială de la Cotroceni au fost declarate neconstituţionale, aşteptând motivaţia Curţii şi publicarea deciziei în Monitorul Oficial.
Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale unele prevederi ale Legii răspunderii ministeriale şi cele ale Ordonanţei referitoare la componenţa Comisiei speciale de la Cotroceni, astfel că această comisie este dizolvată, iar orice procuror din Direcţia Naţională Anticorupţie sau Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate cere urmărirea penală a unui ministru sau fost ministru.

"Nu este necesară o reglementare specială pentru exercitarea funcţiei prezidenţiale în legătură cu avizarea urmăririi penale a demnitarilor. Textul constituţional este suficient, pentru că nu face trimitere la o lege specială. Ori de câte ori pentru exercitarea atribuţiei unei autorităţi publice nu se face trimitere la o lege specială în Constituţie, acea atribuţie poate fi exercitată direct de către autoritatea publică", a declarat fostul ministru al Justiţiei, domnul Valeriu Stoica.
"Dacă Guvernul nu face gestul de onoare de a demisiona, nefiind la prima încălcare a Constituţiei, premierul are obligaţia să-l revoce pe Tudor Chiuariu, iniţiatorul acestei ordonanţe", a afirmat liderul liberal-democrat.

Liderul PD, Emil Boc, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că decizia Curţii Constituţionale desfiinţează comisia specială de la Cotroceni şi dă dreptul preşedintelui de a decide cu privire la solicitările Parchetului referitoare la miniştri. "Decizia Curţii Constituţionale practic desfiinţează comisia specială, dând dreptul preşedintelui de a decide, împreună cu propriul aparat de specialitate, cu privire la solicitarea Parchetului General". Domnia sa a mai adăugat că decizia Curţii mai confirmă că Guvernul a încălcat Constituţia, "a făcut un abuz" prin adoptarea ordonanţei şi a dorit, tot printr-un abuz, "să-şi acopere miniştrii suspecţi de corupţie".

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, marţi, că decizia Curţii Constituţionale de a declara neconstituţionale prevederile OUG 95/2007 arată că România este ţara improvizaţiilor, iar justiţia română este sfâşiată de lupta dintre cele două palate. Geoană a afirmat, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile OUG 95/2007 pentru modificarea Legii 115/1999 şi unele prevederi ale Legii 115, privind responsabilitatea ministerială, că România este ţara improvizaţiilor. "Soluţia improvizată pe care preşedintele a ales-o pentru a putea avea această perioadă de hiatus complet arată încă o dată că şi justiţia română este sfâşiată de lupta dintre cele două palate. Într-o ţară normală, democratică, nu am fi avut voie să apelăm la Curtea Constituţională pentru a crea un mecanism legislativ de control democratic", a spus liderul PSD.

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Peter Eckstein Kovacs, a precizat, marţi, pentru MEDIAFAX, că prevederile legale referitoare la Comisia de la Cotroceni care au fost declarate neconstituţionale vor fi suspendate 45 de zile, până când legea „va fi pusă de acord cu observaţiile Curţii". Potrivit senatorului UDMR, cele două Camere vor avea la dispoziţie 45 de zile, după publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Curţii Constituţionale, pentru a pune de acord prevederile din Legea privind responsabilitatea ministerială şi modificările ei ulterioare, cu hotărârea Curţii. "Vor fi 45 de zile libere pentru cei care sunt urmăriţi penal”, a opinat el referitor la perioada în care reglementările declarate neconstituţionale vor fi suspendate. Potrivit lui Eckstein, prima Cameră care va lua în discuţie prevederile declarate neconstituţionale va fi Camera Deputaţilor, respectiv Comisia juridică a acestui for legislativ, Cameră decizională fiind Senatul. Senatorul UDMR a spus că dacă Parlamentul nu va reuşi, în cele 45 de zile, să înlăture aspectele de neconstituţionalitate sesizate de Curtea Constituţională, prevederile declarate neconstituţionale îşi pierd efectele.

Se pare totuşi că textul constituţional îi este "suficient" preşedintelui Băsescu pentru a-şi exercita direct funcţia prezidenţială în legătură cu avizarea urmăririi penale a demnitarilor în urma deciziei Curţii Constituţionale referitoare la OUG 95/2007.

9 comentarii:

Argusdre spunea...

Nu sunt specialist in drept, dar bunul simt imi sugereaza de ceva vreme, ca aceasta Curte Constitutionala a dat presedintelui dreptate si atunci cand avea dar si in situatii cand nu avea.

Anonim spunea...

Din păcate Judecătorii Curţii Constituţionale nu sunt aleşi de cetăţeni (cum ar fi poate normal dată fiind independenţa lor). Să nu uităm totuşi că vorbim de un vot unanim, ceea ce înseamnă că, cel puţin de dată aceasta, votul a fost îndreptăţit.

Argusdre spunea...

Si sa nu uitam ca despre unii s-a vorbit si s-a banuit ca ar fi avut oarece tangente cu fosta securitate, situatie in care desigur ca dosarele lor sunt nepretuite pentru cel care ar dori , din intimplare, sa-i santajeze.

Anonim spunea...

De acord cu dosarele, iată de ce este important să se facă publice.

Anonim spunea...

De maine Basescu poate cere anchetarea lui Chiuariu sau trebuie sa mai stea 45 zile?

Anonim spunea...

parere autorizata aici: http://cristidanilet.wordpress.com/2007/11/28/comisia-cotroceni-neconstitutionala/

Anonim spunea...

Şi eu mă întreb ce va fi. La ştiri încă nu văd să se vorbească despre asta. Între timp cineva şi-a adus aminte de gripa aviară.

Argusdre spunea...

Comisia de la Cotroceni si asa exista numai de paravan, de ce sa nu recunoastem, pentru ca presedintele avea dreptul sa dispuna dupa bunul sau plac in cercetarea demnitarilor.Eu aceasta problema o consider nefireasca intr-un stat de drept.Ce sa caute amestecul politicului in treburile justitiei?

Anonim spunea...

Din câte am înţeles eu, rolul preşedintelui în acest caz este să ferească ministrul sau fostul ministrul de abuzuri politice. Un astfel de aviz prezidenţial este menit să dea un sentiment de linişte ministrului că are spatele acoperit şi nu inventează alţi motive de dat în judecată. Pe scurt, un fel de imunitate asigurată de preşedinte. Rolul comisiei era, şi probabil este, acela de a studia dosarele, de a se verifica veridicitatea probelor... pe scurt, să nu ocupe timpul preşedintelui cu probleme mărunte. Indiferent dacă comisia are un rol consultativ, atunci când este atacată, procedura se opreşte şi trebuie să aştepţi. Iată că în această seara se pare că ministrul Chiariu sau cineva de la Justiţie, va depune o iniţiativă care propune scoaterea problemei constituţionalităţii din procedurile avocăţeşti de tărăgănare a lucrurilor. Probabil că această iniţiativă foloseşte ceva (după cum ne-a obişnuit onor clasa politică) dar nu-mi dau încă seamă unde anume... va apărea însă cât de curând. Cât de curând...