vineri, decembrie 31, 2010
luni, decembrie 27, 2010
Dacă aş aştepta iubire...
If, I expected love, when first we kissed, blame it on my youth
If only just for you, I did exist, blame it on my youth
I believed in everything
Like a child of three
You meant more than anything
You meant all the world to me
If, you were on my mind, all night and day, blame it on my youth
If, I forgot to eat, and sleep and pray, blame it on my youth
If I cried a little bit, when first I learned the truth
Don't blame it on my heart, blame it on my youth
(Blame it on my youth)
If only just for you, I did exist, blame it on my youth
I believed in everything
Like a child of three
You meant more than anything
You meant all the world to me
If, you were on my mind, all night and day, blame it on my youth
If, I forgot to eat, and sleep and pray, blame it on my youth
If I cried a little bit, when first I learned the truth
Don't blame it on my heart, blame it on my youth
(Blame it on my youth)
sâmbătă, decembrie 25, 2010
Problema fundamentală de Gheorghe E Florescu
Am o problemă
Nesfârşită-n viaţă,
Cum polenizează
Florile de gheaţă?
(sursa: http://www.efelicitari.org/img-imagini-hi5-572-flori-583-flori-de-gheata-20692.htm?l=english)
Nesfârşită-n viaţă,
Cum polenizează
Florile de gheaţă?
(sursa: http://www.efelicitari.org/img-imagini-hi5-572-flori-583-flori-de-gheata-20692.htm?l=english)
Poezie cu flori de Gheorghe E Florescu
Două flori
Vorbeau amândouă
Într-o limbă necunoscută.
Una surdă,
Alta mută.
(sursa: http://www.art.com/products/p10063306-sa-i787890/pablo-picasso-evening-flowers.htm)
joi, decembrie 23, 2010
marți, decembrie 14, 2010
O căutare, generalul Gheorghe Băgulescu
Am plecat de la anunţul domnului Adrian Năstase:
Gheorghe Băgulescu un mare român cu…suflet japonez
Am descoperit însă o natură legionară care astăzi ar fi controversată ca fenomen, deşi, în nici un fel de sursă, ea nu este cu nimic blamată şi o natură de om de cultură şi diplomat, în amestec cu condiţia militară... Un personaj interesant despre care s-ar putea scrie, cu siguranţă, un roman. Domnul Mihai Epure a scris de altfel două cărţi care îl vizează, desigur unei documentări cât se poate de exhaustive.Mi s-a părut interesant...
(sursa: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1924/BCUCLUJ_FP_PII664_1924_002_017.pdf)
(sursa: http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/1124/1/BCUCLUJ_FP_PII664_1924_002_026.pdf)
Generalul Gheorghe Băgulescu, ataşat militar în Japonia între 1935-1938, care îşi însuşeşte repede şi bine limba japoneză, desfăşoară o largă activitate de propagandă românească pe teritoriul nipon, dar, în acelaşi timp, studiază temeinic istoria şi obiceiurile japonezilor procurând numeroase obiecte de artă pe care le-a donat ulterior Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti.
În cele din urmă, scrie şi publică un roman în trei volume, cu titlul "Suflet japonez" în care prezintă în mod magistral Japonia feudală şi primeşte premiul Academiei de Ştiinţe nipone pentru „cel mai bun roman despre japonezi scris de un străin”. După ce revine în ţară, în anul 1941, Băgulescu este retrimis în Japonia ca ministru extraordinar şi plenipotenţiar, până în 1943, în plin război, când îşi manifestă dezacordul faţă de război şi de regimurilor totalitare şi intră în conflict cu autorităţile japoneze. Este constrâns să părăsească postul şi să emigreze în S.U.A. şi apoi în Franţa, unde şi-a găsit sfârşitul.
Marcel Olinescu: "Meritul d-lui col. G. Băculescu nu i-l putem noi cântări şi preţui. Împreună cu A. Simu, vor fi sigur marii Mecenaţi ai artei plastice. Fapta d-sale e însă adânc grăitoare: Iată ce poate face un om care vrea să dea un rost vieţii."
(sursa: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/societateademaine/pdf/BCUCLUJ_FP_279802_1940_017_001.pdf)
Generalul Gheorghe Băgulescu, comandantul Comandamentului naţional al luptătorilor şi ctitor legionar, ataşat militar în Japonia, la un moment dat, face apel pentru împăcarea legiuni cu armata, ambele victime inocente, în viziunea sa, ale provocării puse la cale de elemente comuniste care, servind interese străine, au semănat discordia, făcând să curgă sânge românesc, ceva în genul revoluţiei de la 1989
(sursa: http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_5_6_2010/litere122123.pdf)
Reuniunea nationala a luptatorilor de pe front la "Mormântul Soldatului Necunoscut", programata pentru 8 decembrie, la care va vorbi si Conducatorul Statului, generalul Antonescu, are sensul mai profund de însufletire a "Organizatiei luptatorilor de pe front" si de formare a unui necesar element în constiinta armatei române. Discursurile prevazute pentru aceasta reuniune trebuie, la dorinta lui Antonescu, sa evite orice atac la adresa Garzii de Fier, pentru a nu se genera noi conflicte. Ca sef al "Organizatiei luptatorilor de pe front" este prevazut un general Bagulescu, despre numirea caruia se raporteaza acum si oficial. Crearea cestei organizatii a fost întâmpinata cu neîncredere de catre Garda de Fier, pentru ca în aceasta organizatie se întrevede, nu fara motiv, o contrapondere a Garzii de Fier.
(sursa: http://www.fundatiagusa.ro/assets/files/Media%20presa%20PDF/RELATII-MILITARE-ROMANO-GERMANE.1939-1944-DOCUMENTE.pdf)
joi, decembrie 09, 2010
Cărtărescu aşa cum era iubit de mine...
Te rog
până la urmă ai să mă omori
şi cel mai pur gânditor o să-l omori tot ca pe-un câine.
şi omul sfânt o să-l omori, şi pe el, da,
tot ca pe-o jigodie pripăşită într-o scară de bloc.
de câte ori nu mi-am zis: “aş vrea
să mor în clipa asta
aş fi de acord să fiu omorât
dacă s-ar întâmpla brusc, în clipa asta, fără durere…”
am văzut odată un capac de bere
pe asfalt – mă întorceam la două noaptea de la -
şi mi-am zis că-i butonul care-ar arunca în aer
totul – lumea, noaptea, absolut tot:
am strâns ochii şi-am apăsat pe capacu-ăla cu toată talpa.
am trăit viaţa.
am înţeles din ea ce-a înţeles oricine.
acum mă poţi omorî, totul mi-e indiferent, totul.
dar nu mă strivi între lift şi planşeu,
nu mă lăsa să cad de la 15 metri,
nu-mi rupe bazinul pe-o şină de tren,
nu mă lăsa cu capu-ntr-un sac negru
pe scaunul de tortură.
nu-mi arde pielea într-un depozit de chimicale.
şi fără ocluzii intestinale, fără peritonită
fără cancer laringian, fără sida
fără dinţi vii găuriţi cu bormaşina,
fără sânge ţâşnit pe nări şi urechi.
nu-ţi bate joc de mine, nu mă răstigni, nu mă scopi,
nu-mi smulge unghiile, nu trece cu şenilele peste mine
nu-mi frânge gâtul, fără fracturi vertebrale, Doamne,
dacă vrei, dacă-ţi este-n putinţă…
mi-e frică de suferinţă
mă tem de atrocitate
e slăbiciunea mea, sunt un biet om
un biet iepure-nspăimântat.
dă-mi o moarte rapidă, uşoară,
şi acum, dacă vrei, şi în clipa asta,
să nu simt nimic, atât doar te rog,
să n-am timp să simt chiar nimic.
luni, decembrie 06, 2010
sâmbătă, decembrie 04, 2010
Andrew Bird
(sursa: http://www.ted.com/talks/lang/rum/andrew_bird_s_one_man_orchestra_of_the_imagination.html)
miercuri, decembrie 01, 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
