marți, noiembrie 30, 2010

La mulţi ani!


http://www.comune.ro/files/sfintul_andrei(1).jpg
(sursa: http://www.comune.ro/?/tema_consultanta/icon26/)


Traditii romanesti / 30 Noiembrie - "Noaptea Sfântului Andrei"

Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca "isi vede lupul coada". Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.

Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. Daca stapanii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totusi, cand soarta scrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotarate de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece.
În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Noaptea strigoilor

In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de "dincolo" dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca "acolo" dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice.

Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi.

Prin unele parti, se crede ca acesti strigoi iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc pe afara, prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grija ca asemenea obiecte sa nu fie lasate afara. Se mai spune ca ei danseaza pe la raspantiile drumurilor, pana la cantatul cocosilor. Ei se bat cu strigoii vii, adica cu strigoii-oameni. A doua zi, acestia se cunosc dupa zgarieturile ce le au pe fata.

Babele sau oamenii-strigoi, inainte de a iesi din casa pe horn, se ung pe talpi cu untura. Adeseori ei trag si clopotele pe la biserica. Cand nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat masuri de aparare: au mancat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate si la incheieturile trupului. Au uns ferestrele, usile, hornurile, scarile, clantele usilor, boii si vacile la coarne, clestele, lada si toporul. Pe alocuri, usturoiul este tavalit mai intai prin funingine. Unii astupa si hornul sobei. Daca strigoii nu gasesc nici un loc pe unde sa intre in casa, atunci cauta sa-i cheme afara pe cei dinauntru. Strigoiul vine si striga la fereastra: "Ai mancat usturoi?". Daca omul raspunde, il muteste; iar daca tace, se duce in treaba sa si incearca pe la cei care n-au mancat usturoi.

Noaptea vrajilor si a farmecelor

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.

Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.

Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa, colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si spune ca va fi lipsita de noroc. Unele fete merg in aceasta noapte la fantana, aprind acolo o lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul galetii. Cand fata apei este luminata bine, fata zice:
"Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul in fata apei,
Ca in Vis sa-l visez,
C-aievea sa-l vaz!"
Atunci, apa din fantana se tulbura si fata isi vede, se spune, chipul ursitului. Unele isi fac de ursita cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cutite si o coasa, toate infierbantate in foc. Dupa ce s-au inrosit, se scot afara, se sting in apa si apoi se descanta.
In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos.

Usturoi miraculos

Tot in seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi flacai si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad in toata voia buna, pana cand apar zorii zilei. Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul.

Acest usturoi se pune pe policioara la icoane, fiind bun de facut de dragoste.
In alte zone din tara noastra, pazitul usturoiului se face in felul urmator: intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete, avand fiecare fata cate o paine, trei capatani de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masa, intr-un colt al casei, si se acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic c-o lumanare aprinsa, care arde de cu seara si pana in ziua. Langa masa, una in dreapta si una in stanga, stau de straja doua babe, care baga bine de seama ca sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La aceasta petrecere, vin si baieti cu lautari. Se canta si se petrece pana in zori.

Cand s-a facut ziua, hora este jucata afara. Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor, pazite de batrane. Dupa joc, fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor. Painea se mananca, rachiul se bea, usturoiul se pastreaza de leac. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdei in bors ori vin si le trece. Daca se fura din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul pazit este semanat primavara. Daca pleci la drum lung, sa iei putin usturoi cu tine.

De la pazitul acestui usturoi s-a nascut zicala: "Parca a pazit usturoiul", care se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte fara somn.
Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi cu moina. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele.

De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.
Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza "Andrei-de-iarna".

(sursa: http://www.desprecopii.com/info.asp?id=544)

Cunosc mulţi, foarte mulţi oameni care poartă numele sfântului Andrei. Cei mai mulţi dintre ei sunt copii... Tuturor le urez La mulţi ani!, Viaţă lungă! şi Fericire!

Şi pentru că sunt prea sărac ca să le fac cadouri, le dedic o melodie... Isaac Albeniz, Suite Espanola, OP.47, No.5 "Asturias"

luni, noiembrie 29, 2010

Muzică şi poezie


http://www.araratonline.com/wp-content/uploads/2010/11/afis-denisa-si-harry-mic1.jpg

Denisa Comănescu & Harry Tavitian

Vineri 3 decembrie 2010 ora 18 Rotonda Muzeului Literaturii (B-dul Dacia 12) http://www.mnlr.ro/ro-contact.html

Prezintă poetul Traian T. Coşovei. Întâlnirea noastră e prilejuită de “Serile de literatură şi muzică ale Muzeului Naţional al Literaturii”

Intrarea liberă, în limita locurilor disponibile (care nu sunt multe…)

Mă leagă de Denisa o veche prietenie. Este o poetă de mare sensibilitate şi un adevărat profesionist al cărţii. Iubeşte jazzul şi cred că afinitatea noastră sufletească nu e întâmplătoare. Aşa cum pe mine poezia mă ajută să îmi esenţializez muzica, jazzul îi dă Denisei un plus de spontaneitate.

Am încercat ca în spectacolele de jazz şi poezie pe care le-am făcut, cele două arte surori să trăiască împreună, dialogul să fie viu, autentic şi m-am ferit ca vreuna dintre ele să fie doar o ilustrare a celeilalte.

Denisa Comănescu: „Eu sunt o fană Harry Tavitian. Face un jazz plin de poezie. Harry şi-a găsit acea formulă muzicală prin care este tot timpul pe val. De câte ori am ocazia, merg să-l ascult şi să mă bucur.“

„Pasionat de sincretismul artelor încă din anii ’80, Harry Tavitian este un veteran al concertelor in care jazzul şi poezia se întâlnesc sub semnul spontaneităţii. A realizat primele concerte de jazz şi poezie în 1983, la Clubul de jazz pe care îl conducea la Biblioteca Judeţeană Constanţa, avându-i ca invitaţi pe poetul Radu Satcău, pe Johnny Răducanu şi pe regretatul contrabasist Ovidiu Bădilă. Jazzul lui Tavitian şi poezia lui Mircea Dinescu, Adam Puslojic, Mircea Ciobanu, Dinu Adam, Virgil Mihaiu au fost împreună la Atelierele de Improvizaţie pe care Tavitian le-a organizat la Constanţa începând din 1987. A participat la spectacole de jazz şi poezie atât în ţară cât şi în stăinătate (Anglia, Ungaria, Serbia).“ (Artemie Căluş)

O scurtă biografie a Denisei, aici: http://www.humanitas.ro/denisa-comanescu


(sursa: http://www.araratonline.com/?p=2774)

duminică, noiembrie 28, 2010

Sufletul este o certitudine?


Discutam cu un prieten despre faptul că sufletul ar putea fi totuşi o reacţie chimică şi nimic mai mult.

I-am spus că acelaşi lucru poate fi înţeles şi interpretat în trei feluri diferite... nici o reacţie chimică din lume nu poate face asta.

Impulsionat de o postare a domnului Dan Voiculescu, mi-am spus să demonstrez asta prin diferenţa de interpretare a unei melodii: Vittorio Monti - Czardas.

Mai întâi versiunea standard, cea în spiritul şi litera notelor de pe partitură:


Apoi, aceleaşi note, aceiaşi partitură... dar cu totul alt rezultat:



În sfârşit, aceleaşi note, aceiaşi partitură... şi totuşi foarte mult dincolo de note şi partitură:


Aşa ceva nu se poate fără spirit. Nu poţi să amesteci diferite elemente chimice şi să obţii aşa ceva.

duminică, noiembrie 21, 2010

Un pictor hiperrealist: Istvan Sandorfi




L'intrigue de Néa


Peinture siamoise


Le dos d'Anne


Le silence d'Adèle


Madeleine


Les yeux de Safi


Charade


Pascalange


Alexa

(sursa: http://www.clarynovels.com/forum/index.php?showtopic=151)

Mai multe pe... fosaw.com.

sâmbătă, noiembrie 20, 2010

Unde sunt hiturile de altădată?


Genesis - I Can`t Dance

vineri, noiembrie 19, 2010

Un scurt metraj care mi-a uns sufletul




Validation (2007)
Regia: Kurt Kuenne
Scenariul: Kurt Kuenne
Cu: T.J. Thyne, Vicki Davis şi Dave Kuhr

joi, noiembrie 18, 2010

Studenţi din facultăţile bucureştene, astăzi aveţi program!


Unde? La teatru Masca.

http://teatrulmasca.wordpress.com/2010/11/18/anunt-important-pentru-studenti-grabiti-va/

Adică...
Suntem onorati de interesul de care s-a bucurat initiativa noastra de a oferi acces gratuit studentilor in acest week-end la spectacolele VENEXIA, GIGI AMOROSO si ACUL CUMETREI GURTON. Va multumim.

Vrem sa va informam insa ca sala noastra de spectacole are o capacitate foarte mica, iar rezervarile la spectacole se apropie de numarul maxim. Va rugam sa va rezervati cat mai rapid locul la Masca (email/telefon) pentru a nu fiti pusi in situatia de a nu intra la teatru in week-end.

GRABITI-VA! NOI VA ASTEPTAM!

Planul salii cu locurile deja rezervate.

Si nu uitati sa veniti cu legitimatia de student pentru a ridica invitatia gratuita.


Contact
harta masca.jpg
Bulevardul Uverturii 70-72, sector 6, Bucuresti
Tel.: 021.430.50.69
Fax: 021.430.51.56
E-mail: OFFICEAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
Web: www.masca.ro

Director General:
Mihai Malaimare - interior 11

Director Adjunct:
Stefan Livadaru
0733.048.514
stefan AT masca.ro
Contabilitate: interior 22

Casa de bilete: 021.430.50.55
Rezervari bilete: click aici Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

Departament P.R.: interior 20
Tramvai 41 - statia Lujerului
Autobuz 178 - statia Teatrul Masca
Metrou - statia Armata Poporului

Studenţii
de la
Masca


ANDI GONCZI

BOGDAN UNTILA

DIANA CROITORU

ANA TUROS

RAZVAN TEODORESCU

DELIA RICIU

MASSIMILIANO NUGNES

ANDREI DRAGULESCU

GRAZIELA BADESCU

ALEX RIZESCU

EMILIA MANEA

ALEX MIHALACHE

GEORGIANA VRATIU


miercuri, noiembrie 17, 2010

Incredibil, dar adevărat


luni, noiembrie 15, 2010

Mironesca la Festivalul Chira Chiralina




Bösendorfer "Imperial" grand piano


În sfârşit România începe să renunţe la investiţia în limuzine ministeriale pentru a achiziţiona... un pian. Ţin minte cât s-a zbătut Iosif Sava pentru pianul Yamaha alb din TVR... Iată că acum avem şi un Bösendorfer "Imperial" grand piano la sala radio.

Din aceasta toamna, Radio Romania detine cel mai nou si mai valoros pian din Romania – Bosendorfer Imperial – care va fi inaugurat vineri, 12 noiembrie 2010, de catre Horia Mihail.
Concertul, care va avea loc la Sala Radio incepand cu ora 19.00, face parte din Turneul National MusicON sustinut de Romanian Piano Trio.
O conferinta de presa pe aceasta tema va avea loc joi, 11 noiembrie 2010, ora 14.00, la sediul Radio Romania.
Horia Mihail va interpreta in deschiderea concertului Fantezia pe teme poloneze in la major pentru pian si orchestra, op. 13 de Fr. Chopin. Programul serii mai cuprinde Rondo in sol minor pentru violoncel si orchestra, op. 94 de A. Dvořák – solist Razvan Suma, Tzigane, pentru vioara si orchestra de M. Ravel – solist Alexandru Tomescu.

In partea a doua a concertului, publicul va putea audia Simfonia fantastica, op.14 de H. Berlioz.

Achizitia pianului Bosendorfer Imperial a venit ca o necesitate in urma constatarii gradului ridicat de uzura al celorlalte piane detinute de radioul public. In urma procurarii acestuia, Radio Romania beneficiaza, in acest moment, de doua „extreme” instrumentale – cea mai veche si mai valoroasa vioara din tara - Stradivarius Elder Voicu -, care poate fi ascultata la Sala Radio prin intermediul lui Alexandru Tomescu, solist concertist al radioului, si cel mai nou si mai valoros pian din tara - Bosendorfer Imperial - disponibil pentru concertele stagiunii incepand cu 12 noiembrie.

Membrii formatiei Romanian Piano Trio – Alexandru Tomescu, Horia Mihail si Razvan Suma – sunt reprezentantii unei noi orientari in randul tinerilor cu studii in strainatate – alegerea de a fructifica in Romania cunostintele si experienta dobandite peste hotare.

Dupa ce au fost rasplatiti cu aplauze pe scene celebre din intreaga lume precum Concertgebouw Amsterdam, Thèatre des Champs Elysées sau Thèatre Chatelet, Paris, cei trei artisti fac sa rasune compozitii celebre si in sali de spectacol din licee de arta din tara in cadrul celei de-a cincea editii a turneului MusicON 2010. Aceasta dovedeste inca o data pasiunea si dedicarea acestor tineri artisti de a demonstra ca „Muzica clasica este pentru toti”.

Programul pe care Romanian Piano Trio l-a pregatit pentru concertele din acest an include lucrari de Maurice Ravel, Antonin Dvorak și Frederik Chopin. Turneul MusicON 2010 este organizat de Asociatia Culturala Accendo in parteneriat cu Orchestrele si Corurile Radio si agentia de comunicare Brandung.

(sursa: http://www.eventim.ro/ro/stiri/stiri/recente/633299/inaugurarea_celui_mai_nou_pian_din_romania_la_sala_radio_in_cadrul_turneului_musicon.html)

Ce este un Bösendorfer "Imperial" grand piano?
Vă puteţi face o idee AICI şi AICI.

http://www.dcnews.ro/wp-content/uploads/2010/11/pian.jpg
(sursa: http://www.dcnews.ro/2010/11/bosendorfer-imperial-cel-mai-scump-pian-din-romania-afla-cine-l-a-cumparat/)












sâmbătă, noiembrie 13, 2010

Ion Iliescu a jucat în primul film artistic


Părerea mea este că a făcut-o excelent. Aş vrea să repete această experienţă cu roluri de mai lungă durată.

http://static.cinemagia.ro/img/db/movie/02/08/03/medalia-de-onoare-124886l.jpg

Regia: Peter Călin Netzer

Scenariul: Tudor Voican

Distributia: Camelia Zorlescu, Victor Rebengiuc, Ion Iliescu, Constantin Drăgănescu, Mircea Andreescu, Mimi Brănescu, Gabriel Spahiu

http://static.cinemagia.ro/img/resize/db/movie/02/08/03/medalia-de-onoare-593154l-imagine.jpg

(http://www.cinemagia.ro/trailer/medalia-de-onoare-4909/)



Vacanţă de fiinţă

Dincolo de filme
Despre România fărâme,
Nu-i pâine,
Nu-i ziua de mâine,
Nu-i loc de viaţă,
Ne este masca pe faţă,
Ne este din greu mai greu,
Ne este prieten doar bunul Dumnezeu,
Ne este soarta în ceaţă
Ne este inima-n gheaţă
Şi noi, popor blagoslovit
Ne aşternem un giulgiu, bun de murit,
Obişnuiţi să ne-nghesuim mereu
Tot neamul în acelaşi copârşeu.
(Gheorghe Florescu, 13 noiembrie 2010)

joi, noiembrie 11, 2010

luni, noiembrie 08, 2010

Domnule Marinar, vă aşteaptă mările...


Bine măi, să nu-mi spuneţi că s-a întors Dana Nălbaru la Hi-Q


Asta este de o dimensiune cu adevărat cosmică... Poate cea mai importantă ştire muzicală din acest an şi eu nu ştiam de ea.



În sfârşit am şi eu ce asculta în muzica dance românească. :D

vineri, noiembrie 05, 2010

Pe curând sau rămas bun?




Se află litere şi farduri
Şi nişte munţi sunt între noi
Dosare-nchise, triste garduri
Şi nici n-o să mai vină apoi.
În pragul iernii absolute
Sărută-mi tâmpla albă, hai
Şi-apoi scufundă-te şi du-te
În orizontul altui grai.

Nici nu pot nimic să-ţi spun
Pe curând sau rămas bun
Apăru, numai nu, la adio tu.

De ce să-ţi spun la revedere
N-aş mai avea nici un motiv
"Adio" drepturile-şi cere
Că te-am pierdut definitiv.
Şi de la mine până la tine
Cuvântul însuşi va-ngheţa
Nici să te strig nu ştiu prea bine
Iubita mea, pierduta mea.

Când te-am văzut ultima oară
Ştiai şi tu, plângeai şi tu
Şi-ai plecat cu tot cu gară
Nici tren nu mai există, nu.
Eu m-am întors încă o dată
Voiam să vin pe urma ta
Dar unde-i linia ferată
Parcă a luat-o cineva.

Eu ţi-aş mai spune amănunte
Destinul de-aş putea să-l schimb
Iubita mea de peste munte
Iubita mea de peste timp.
Pe cea de-atunci n-o voi găsi-o
Şi eu acela am murit
Sub cinic nuclear adio
Noi bietul cuplu pârjolit.

(Adrian Păunescu - La adio)

joi, noiembrie 04, 2010

Interviu cu doamna Medeea Marinescu


http://static.cinemarx.ro/poze/cache/t26/persoane-poze/2009/01/Medeea_Marinescu_1232410866_1.jpg
(sursa: http://www.cinemarx.ro/persoane/poze/Medeea-Marinescu-104525,42315.html)

Prin rolul Mirabela, Medeea Marinescu a început să mă reprezinte, sau, mai bine zis, să reprezinte generaţia mea.

Iat-o într-un interviu acordat emisiunii "Timpul Liber". Timp de o oră, alături de Maria Capelos, doamna Medeea Marinescu a vorbit despre filmele realizate în Franţa, planurile pentru scena românească şi cum îi arată viaţa după ce a devenit mamă.


(http://www.romanialibera.ro/actualitate/media/medeea-marinescu-la-timpul-liber-video-live-204561.html)


2010 Donnant, donnant
Silvia
2009 Weekend cu mama
Luiza
2008 Doctori de mame (TV series)
Manea Mara
2001 Une femme piégée (TV movie)
Arlette
2001 Patul lui Procust
Mouthy
1999 Le record (TV movie)
1997 Une mère comme on n'en fait plus (TV movie)
La nouvelle assistante de Laurent
1995 Mykosch
Sandin
1985 Promisiuni
Oana Petrus
1981 Maria, Mirabella
Mirabela
1981 Saltimbancii
Child at the circus
1980 Proba de microfon


Dineu cu proşti
de Francis Veber
Data reprezentaţiilor: 14 noiembrie

Regia: Ion Caramitru
Traducere: Tudor Ţepeneag
Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu
Dată premieră: 30-10-2010
Durata spectacolului: 1 ora şi 40 minute
Pauză: nu
Preţ bilete: 40 lei; 30 lei; 16 lei; 6 lei
Distribuţia:
Francois: Horaţiu Mălăele
Pierre: Şerban Ionescu
Marlene: Medeea Marinescu
Cheval: Alexandru Bindea
Christine: Costina Ciuciulică
Leblanc: Dorin Andone

Tomi Cristin
Archambaud: Alexandru Georgescu

Şerban Ionescu, Horaţiu Mălăele 1
Medeea Marinescu, Horaţiu Mălăele 1
Horaţiu Mălăele, Costina Ciuciulică

Dorin Andone, Horaţiu Mălăele, Şerban Ionescu
Dorin Andone, Medeea Marinescu, Horaţiu Mălăele
Şerban Ionescu, Horaţiu Mălăele 2

Costina Ciuciulică 1
Horaţiu Mălăele 2
Medeea Marinescu 1

Alexandru Georgescu
Alexandru Bindea
Costina Ciuciulică 2

Tomi Cristin
Alexandru Bindea 1
Medeea Marinescu 2


(sursa: http://tnb.ro/?page=spectacol&idspec=413)

Lansare de Carte


Vineri la ora 16,00 lansez la Carturesti volumul MASCA SI TEATRUL DE STRADA.

A fost o experienta interesanta scrierea acestei carti pentru ca am avut ocazia sa ma reintalnesc cu emotiile noastre, ale celor de la Masca, provocate de fiecare iesire in strada sau la Metrou si, in plus, sa descopar ca aceste randuri nu sunt decat un preambul la o carte care chiar trebuie scrisa dupa foarte multa documentare caci “artele strazii” in interiorul carora evolueaza si “teatrul de strada” constituie un fenomen al timpului nostru si sunt toate sansele sa se transforme intr-un adevarat curent cu regulile si legile sale. In orice caz, acest Secol a adus in prim plan nevoia socializarii, a coeziunii comunitare si, prin urmare, propune si formule de spectacol cu totul inedite.

“Teatrul de strada” poate fi o arta aparte chiar daca in acest moment este doar clipa de revolta a teatrului insusi impotriva a tot ce este inchistat, formal, mort in formele sale de exprimare.

(sursa: http://malaimare.wordpress.com/2010/11/02/lansare/)