luni, iulie 26, 2010

sâmbătă, iulie 24, 2010

Politicianul cu bibliotecă în spate


Un interviu acordat de Vasile Dâncu



vineri, iulie 23, 2010

De ce sunt loviţi actorii?


Pentru că nu pot fi agresivi...

Actorul
de Adrian Păunescu

O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viaţa e un teatru trist.

Actorul a ieşit în stradă,
Să-şi cumpere ceva salam,
Era în haine de paradă,
Ca Voievod peste un neam.

Printre maşini, printre tramvaie
Actorul se grăbea firesc
Urma să vină-un nor de ploaie
Perucile se dezlipesc.

Şi când s-a aşezat la coadă
Cu paloş, mantie şi scut
Deodată oamenii din stradă
Ca Voievod l-au cunoscut.

S-au dat deoparte cu sfială
Mulţimea toată murmura
Văzându-i hainele de gală
Să ne trăieşti Măria-Ta!

Republicani, mă rog, cu toţii
Descoperiseră alt mod
De-a da cuvânt la noi emoţii
Şi se-nchinau la Voievod.

Dar ploaia a venit deodată
Şi ei văzând cu ochii lor
Întreaga-i faţă demachiată
I-au aruncat un fel de plată:
Lăsaţi-l dracu', e-un actor.

O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viaţa e un teatru trist.

miercuri, iulie 21, 2010

Concert Harry Tavitian


Harry Tavitian:
Jazz cu pianistul Harry Tavitian la Vama Veche

Vineri, 23 iulie 2010 ora 22.30 iubitorii jazzului sunt asteptati la un recital al cunoscutului pianist Harry Tavitian in Vama Veche, la Bibi Bistro. Evenimentul este sprijinit de Fundatia Phoenix.

Harry Tavitian: „Ma bucur ca sunt reluate concertele la Bibi Bistro. La sfarsitul anilor ’90 aici au fost primele concerte live din Vama Veche. Bibi (arhitectul ploiestean Sorin Radulescu) - patronul de atunci al terasei, a reusit sa organizeze apoi patru editii ale BB Jazz&Blues Festival. Erau foarte putine astfel de festivaluri, in Romania. Am participat la prima editie - in anul 2000 - si la urmatoarele si pot sa va spun ca atmosfera era extraordinara. Publicul – alcatuit atat din vamaiotii de atunci cat si fani veniti special din Constanta – era de foarte buna calitate.
Dupa 10 ani si eu si publicul si Vama suntem altfel, dar sper ca si acum sa fie un concert deosebit. Pregatesc atat piese proprii, din care nu vor lipsi influentele folclorului romanesc si armenesc, dar si prelucrari dupa teme din jazzul clasic, gospel si blues. Asadar, o calatorie de la radacinile jazzului pana la jazzul actual, un prilej si pentru cei mai putin familiarizati cu aceasta muzica sa intre in tainele ei.
Ma asteapta un program destul de incarcat si pentru luna august: Voi canta in duo cu percutionistul Cserey Csaba pe 8 august la Zilele Municipiului Miercurea Ciuc si pe 26 august la Festivalul „Peninsula” de la Targu Mures. Pe 18 august voi avea un concert la Valenii de Munte, la Universitatea de Vara Nicolae Iorga, unde il voi avea ca invitat pe poetul Mircea Dinescu“.

Harry Tavitian se numără, potrivit criticului austriac Richard Schuberth, „printre pianiştii extraordinari care au iniţiat şi au desăvârşit Noul Jazz Est-European“. Jazzul de avangardă şi blues-ul arhaic alternează în creaţia sa, traversată de la începutul carierei sale de un puternic filon etnic.

Pretul biletului este de 15 RON. Amanunte pe www.bibibistro.ro

Stelian Tănase spunea in prezentarea concertului Harry Tavitian de la Bibi din 2003:
„Astăzi o să vedem un concert pe care nici eu nu l-am văzut, ceea ce este bine, pentru că va fi ceva nou. Pe de altă parte Harry este destul de imprevizibil ca să-ţi poată oferi surprize după ce ai văzut de cinci ori acelaşi concert. Cu siguranţă o să ne simţim bine”.
Presa, dupa acel concert:
Regal de jazz la Vamă
Harry Tavitian şi-a respectat promisiunea de a transforma seara de jazz de la Bibi într-un regal muzical, unul dintre evenimentele de gen ale sezonului. Terasa lui Bibi a fost arhiplină. S-au cerut nenumărate bisuri, s-a bătut din picioare şi s-a lovit în mese. Harry nu a putut părăsi terasa pînă cînd nu şi-a anunţat programul, care mai include cîteva întîlniri cu iubitorii de jazz din Vama Veche. (Diana Evantia Barca – Evenimentul Zilei, 11 august 2003)

Alte info:
0722 269499 (Harry Tavitian)
www.harrytavitian.wordpress.com

http://harrytavitian.files.wordpress.com/2010/07/harry_rgb.jpg?w=493&h=717
(sursa: http://harrytavitian.wordpress.com/2010/07/10/recital-de-jazz-harry-tavitian-la-vama-veche/)

joi, iulie 15, 2010

Festivalul de la Locarno


http://www.stiridebine.ro/romania-prezenta-la-festivalul-de-film-de-la-locarno

de Madalina Manea

Romania prezenta la Festivalul de Film de la Locarno

La editia din acest an a Festivalului de Film de la Locarno, va fi prezenta si Romania cu lungmetrajul “Morgen”, regizat de Marian Crisan. Festivalul este unul important pentru lumea cinematografica internationala in conditiile in care este considerat a fi al patrulea din Europa.

Marian Crisan este invatat cu participarea la festivalurile internationale de film, in conditiile in care el a castigat in anul 2008 premiul Palme d’Or, la Festivalul de Film de la Cannes. Atunci a obtinut premiul datorita scurtmetrajului “Megatron”. Performanata regizorului roman, din acest an, este si mai de apreciat in conditiile in care acesta este lungmetrajul sau de debut.

Filmul spune povestea unui pescar amator din Transilvania, Nelu, care descopera la granita romano-magiara un imigrant ilegal de origine kurda, iar el impreuna cu sotia sa trebuie sa decida ce vor face cu acesta. In rolurile principale o sa-i puteti vedea pe Andras Hathazi si pe Elvira Rimbu, actori la teatrele din Transilvania.

“Morgen” este primul film din Romania care participa la festival dupa ce in anul 2007 “Restul e tacere”, in regia lui Nae Caramfil, intra in competitie. Tara noastra a mai fost reprezentata la festivalul din Elvetia si in anul 2006, cu lungmetrajul “Hartia e albastra”, de Radu Muntean, dar cel mai mare succes a fost inregistrat in anul 2003 cand filmul “Maria”, debutul lui Peter Calin Netzer, a obtinut mai multe premii, printre care si cel special al juriului.

http://www.stiridebine.ro/inca-un-film-romanesc-la-festivalul-de-la-locarno

de Madalina Manea

Inca un film romanesc la Festivalul de la Locarno

Se pare ca lungmetrajul “Morgen“, regizat de Marian Crisan, nu este singurul film romanesc prezent la cea de-a 63-a editie a Festivalului de Film de la Locarno. In competitia oficiala a mai fost selectat si “Periferic”, in regia lui Bogdan George Apetri.

Pelicula are la baza o poveste scrisa de Cristian Mungiu si Ioana Uricaru, iar scenariul a fost realizat chiar de regizor in colaborare cu Tudor Voican.Pentru Bogdan Apetri, acest film reprezinta debutul sau cu un lungmetraj.

“Periferic” spune povestea unei tinere, pe numele ei Matilda, care este eliberata din inchisoare dupa 24 de ore si care planuieste sa fuga din tara si sa inceapa o viata noua. Insa, in decursul unei singure zi, tanara, interpretata de Ana Ularu, va trebui sa se confrunte cu un trecut in care gasim o familie care a respins-o, un fost iubit, dar si un copil lasat in urma. Este un film romanesc unde o singura decizie iti poate schimba viata.

In aceasta co-productie romano-austriaca ii puteti vedea pe actorii Mimi Branescu, Andi Vasluianu, Ioana Flora sau Timotei Duma, iar coproducatorul filmului este Josef Aichholzer, cel care a castigat in anul 2007 premiul Oscar pentru “Cel mai bun film strain”, cu pelicula “Falsificatorii”.

Festivalul de Film de la Locarno, care va avea loc intre 4-14 august, a fost fondat in anul 1946 si este unul dintre cele mai vechi si importante festivaluri europene, alaturi de cel de la Cannes si de la Venetia, iar de-a lungul timpului a fost o rampa de lansare pentru multe nume internationale si este un lucru important faptul ca nu e prezent doar un film romanesc, ci doua.

(sursa: http://www.stiridebine.ro)

marți, iulie 13, 2010

Colivia


http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1706/4303226/1/adrian-sitaru.jpg?width=400
(sursa: http://www.mediafax.ro/cultura-media/adrian-sitaru-in-juriul-sectiunii-leopards-of-tomorrow-la-locarno-4303226)
Scurtmetrajul "Colivia", in regia lui Adrian Sitaru, a obtinut marele premiu al Festivalului Curtas Vila do Conde din Portugalia
(sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-film-7565567-video-scurtmetrajul-colivia-regia-lui-adrian-sitaru-obtinut-marele-premiu-festivalului-curtas-vila-conde-din-portugalia.htm)


luni, iulie 12, 2010

Hamlet, Pierot...


De-a lungul timpului, craniul a ajuns un simbol hamletian...

http://www.dramatour.unito.it/Dramatour-hyperslides/ImmaginiDramatourHS/HamletSkullHCSealous.jpg
(sursa: http://www.dramatour.unito.it/Dramatour-hyperslides/dramatic-media.htm)

http://www.wadacom.be/webontwerp/hoofdstuk3/images/h/hamlet.jpg
(sursa: http://www.wadacom.be/webontwerp/hoofdstuk3/oefening2Bhst3.html)

http://jackasscritics.com/images/movies/hamlet_1990_01.jpg
(sursa: http://jackasscritics.com/movie.php?movie_key=263)

http://idology.files.wordpress.com/2009/04/hamlet.jpg?w=233&h=258
(sursa: http://idology.wordpress.com/2009/04/08/alas-poor-saturn-we-knew-him-horatio/)

http://animanachronism.files.wordpress.com/2008/02/reverse-trap-hamlet.jpg
(sursa: http://animanachronism.wordpress.com/2008/05/17/manga-most-strange/)

Un Pierot alături de un craniu hamletian este însă... mult mai rar.

http://teatrulmasca.files.wordpress.com/2010/06/anmp-pierot.jpg?w=500&h=333
(sursa: http://teatrulmasca.wordpress.com/2010/06/30/o-nota-pe-facebook/)

O nota…pe Facebook

joi, iulie 08, 2010

Dincolo de prapad - Adrian Paunescu


Tot mai cumplit si mai urit imi este,
Printr-un tunel inzapezit trecind
Sa ma inec, plingind, in propriul gind,
Nemaiaflind de tine nici o veste.

Aud ca vei ajunge-ntre neveste,
Intre suferitoarele de rind,
Definitiv am sa te pierd curind,
Sint inutile lacrimi si proteste.

Eu simt ca mor uitindu-ma-ndarat,
Si cum coboara lacrimi sa ma spele,
Te caut intr-un cuib de rindunele,
Mi-e dor, macar in poze, sa te vad.

Si, totusi, dincolo de-acest prapad,
Tu ce mai faci, motiv al vietii mele?
(sursa: http://www.revistatango.ro/adrian_paunescu_dincolo_de_prapad-1303.html)

marți, iulie 06, 2010

Munţii noştri aur poartă... doar că nu mai avem drepturi asupra lui... nici măcar asupra memoriei lui


Ce este un Muzeu al Aurului? Păi să căutăm pe net. De exemplu cel de la Brad...

http://www.e-brad.ro/muzee.php

Un punct de atractie deosebit pentru cei care cãlãtoresc prin Muntii Apuseni este Colectia mineralogicã din Brad, cunoscutã sub numele de "Muzeul Aurului". Ea apartine Filialei Bradmin a Companiei nationale "MINVEST" SA din Deva si a fost fondatã în urmã cu mai mult de 100 de ani, timp în care s-au adunat peste 2000 de exponate din foarte multe tãri de pe toate continentele. Între acestea se remarcã în mod deosebit cele cu aur nativ, provenite din minele din Muntii Metaliferi, constituind din acest punct de vedere una din cele mai importante colectii din lume.

Desi a avut întotdeauna un caracter particular, cu un orar de vizitare limitat la programul de lucru al unitãtii care îl gestioneazã, colectia a fost vizitatã de un mare numãr de persoane. Elevi, studenti sau iubitori ai frumusetilor naturii, specialisti în domeniul geologiei si mineritului, personalitãti ale vietii culturale, politice si stiintifice din tarã si de peste hotare, care au rãmas impresionati de frumusetea deosebitã a exponatelor si de valoarea stiintificã a multora dintre ele. Mãrturie stau numeroasele impresii înscrise de acestia în registrele de vizitatori, cel mai vechi pãstrat fiind din anul 1912.

Colectia începe prin prezentarea unor obiecte arheologice descoperite în zona Brad-Criscior care dovedesc existenta omului în urmã cu 5000 de ani si a unei activitãti de extragere a aurului de 2000 de ani. Sunt expuse unelte si obiecte vechi folosite la extragerea si prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor douã secole, precum si imagini fotografice sugestive privind aceste activitãti.

În sãlile muzeului vizitatorul are prilejul de a cunoaste aurul într-o ipostazã ineditã, aceea de minereu, în care el apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sua concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule si rarele combinatii chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanitul si nagyagytul s-au identificat pentru prima datã în lume în zãcãminte din Muntii Apuseni.

majoritatea zãcãmintelor de aur din România se regãsesc în muzeu cu exponate reprezentative pentru toate tipurile de mineralizatii. Zãcãmintele din zona Bradului sunt cel mai bine reprezentate, de aici provenind si cele mai spectaculoase foorme. Între acestea se remarcã unele care sugereazã vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, sarpe, cãtel, aripi de pasãre, tun, harta României.

Muzeul prezintã în continuare o colectie mineralogicã generalã, cu peste 800 exponate provenind din foarte multe tãri. Organizatã pe criterii stiintifice, ea începe cu notiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietãti fizice dupã care pot fi determinate, fiind expuse în continuare dupã criteriul compozitiei chimice.

se începe cu elemente native si continuã cu sulfuri metalifere, sãruri halogenate, oxizi, sãruri oxigenate (carbonati, sulfati, silicati, etc) si se încheie cu o interesantã vitrinã în care sunt prezentate câteva dintre mineralele care au fost identificate pentru prima oarã în lume în zãcãminte din România.

Prin varietatea formelor si a culorilor, aceste minerale încântã privirea si creeazã o stare de multumire pentru cei care doresc sã-si lãrgeascã orizontul cunostintelor despre naturã în general si lumea mineralã în special.

Colectia poate fi vizitatã în zilele lucrãtoare între orele 8,00 si 14,00, iar în celelalte zile, de grupuri organizate anuntate anticipat.



http://www.welcometoromania.ro/DN76/DN76_Brad_r.htm

Muzeul aurului

Localitatea Brad, renumită pentru exploatarea de cărbune brun şi minereu aurifer a fost menţionat documentar, pentru prima oară în anul 1445. A fost una dintre principalele centre ale Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania. După o dominaţie austro-ungară de 100 de ani, în 1949 a fost eliberată de armata revoluţionară condusă de Avram Iancu. A devenit oraş în 1941 şi municipiu în 1995. Obiectivul cel mai atractiv pentru turişti este Colectia mineralogică din Brad, cunoscută sub numele de "Muzeul Aurului". Fondat de mai bine de 100 de ani, a adunat peste 2000 de exponate din ţările lumii.

Colecţia de aur nativ, provine din minele din Munţii Metaliferi, şi este una dintre cele mai importante colecţii din lume. Muzeul prezintă şi unele obiecte arheologice descoperite în zona Brad-Criscior care dovedesc existenta omului pe aceste meleaguri în urmă cu 5000 de ani si a unei activităţi de extragere a aurului de 2000 de ani. Sunt expuse unelte şi obiecte vechi folosite la extragerea si prelucrarea minereului aurifer. Aurul în minereu, apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, si rare combinaţii chimice naturale ale aurului cu telurul. Exponate au forme spectaculoase, sugerează imaginea unei plante, animale, tun, sau chiar harta României. Colectie mineralogică, are peste 800 exponate provenind din toată lumea, iar o vitrină prezintă câteva dintre mineralele care au fost identificate pentru prima oară în lume în zăcăminte din România.

Brad,  Statuia lui Avram Iancu DN76:  Brad - Muzeul aurului DN76:  Brad - Muzeul aurului DN76:  Brad - Muzeul aurului DN76:  Brad - Muzeul aurului DN76:  Brad - Muzeul aurului DN76:  Brad - Muzeul aurului DN76:  Brad - Muzeul aurului DN76:  Brad - Muzeul aurului DN76:  Brad - Muzeul aurului

În 2010 muzeul este închis pentru renovare!



Ei bine, muzeul s-a renovat. Un lucru bun aţi spune, sunt convins. De ce credeţi însă că s-a renovat, de ce credeţi că într-o lume a banilor "pe sponci" s-au găsit bani pentru renovarea unui muzeu?

http://www.financiarul.com/articol_39336/muzeul-aurului-a-fost-vandut-in-rate-la-pret-de-garsoniera.html

Muzeul Aurului a fost vandut in rate, la pret de garsoniera


Dupa ce statul a investit in reabilitarea acestuia cinci milioane de lei,

Dupa ce statul roman a investit in reconsolidarea Muzeului Aurului din loca­litatea hunedoreana Brad peste 50 de miliarde de lei vechi, cladirea a fost vanduta Centrului Ortodox Filocalia (COFB) cu doar 100.000 de lei. Mai mult, exponatele din aur nativ, adapostite aici de peste 2000 de ani, sunt noua tinta a COFB. Tranzactia a fost incheiata prin incalcarea Legii 422/18.07.2001, prin care Primaria Brad avea drept de preemptiune, si se afla in prezent pe masa procurorilor si a instantelor de judecata.

Afacerea a inceput imediat dupa inchiderea prin HG 1008/2006 a ultimei exploatari de aur din zona hunedoreana Brad, mina Gura Barza, ce se afla in ju­ris­dictia Companiei Nationale CAF Minvest Deva, filiala Bradmin. Chel­tuie­li­le aprobate de Guvernul de la acea vre­me, atat pentru inchiderea obiectivului mi­nier, cat si pentru ecologizarea zonei, insumau peste 14,6 milioane de lei. Din aceasta suma, Ministerul Economiei a repartizat, prin HG, suma de trei milioa­ne de lei catre Minvest Deva, pentru con­solidarea si reabilitarea cladirii Mu­ze­ului Aurului. Costul final al repa­ra­tiilor prin programul guvernamental de ecologizare s-a ridicat, potrivit con­du­cerii Minvest, la aproximativ 50 de mi­li­ar­de de lei vechi, lucrarile fiind fi­na­­lizate la inceputul anului 2009.


http://www.financiarul.com/uploads/modules/news/39336/bunaaa-6.jpg

http://www.financiarul.com/uploads/modules/news/39336/Exponate_5.jpg

http://www.financiarul.com/uploads/modules/news/39336/Exponate_6.jpg

http://www.financiarul.com/uploads/modules/news/39336/Exponate_4.jpg

http://www.financiarul.com/uploads/modules/news/39336/Exponate_7.jpg

http://www.jurnalul.ro/stire-miscarea-de-rezistenta/salvati-muzeul-aurului-din-brad-526509.html

Povestea presupusei vânzări a Muzeului Aurului din Brad este halucinantă. Auzind-o, ai impresia că trăieşti într-o ţară care nu mai are nimic sfânt. Muzeul a fost întotdeauna proprietatea minei, iar din 2001 această exploatare minieră a devenit filiala BradMin a companiei Minvest Deva, dar avea conducere şi răspundere juridică proprii.

http://www.jurnalul.ro/usr/thumbs/thumb_398_x_298_5362-106250-bradeniiparticipandlaact.jpghttp://www.jurnalul.ro/usr/thumbs/thumb_267_x_298_5362-106253-cristal.jpghttp://www.jurnalul.ro/usr/thumbs/thumb_446_x_245_5362-106254-floare.jpghttp://www.jurnalul.ro/usr/thumbs/thumb_398_x_298_5362-106255-hartaromaniei.jpg

Artă în limita imposibilului




"Figs"
3


"8 Second Ride" "Bus Stop"

"Streets of Venice"



"Java"
"The Met" "China Town"

"Zapatos"



"Beale Street Blues"
"Sunshine Sisters" "Whitby"
"Early Morning"

(sursa: http://www.blindartist.com/samples2.htm)

Aparent aceste picturi sunt asemeni altora... Doar că ele aparţin doamnei...

http://www.blindartist.com/images/LisaLogo.jpg

... care, incredibil, deşi şi-a pierdut vederea, continuă să picteze astfel.

Vă recomand să vizitaţi acest site, http://www.blindartist.com/ , şi să reflectaţi la limitele umanului din fiecare dintre noi.