joi, iulie 31, 2008

Dreptul copiilor la protecţie


IP/08/1217
Bruxelles, 31 iulie 2008
„Dreptul copiilor la protecţie”:
Comisia lansează un concurs destinat tuturor tinerilor din Uniunea Europeană
„Dreptul copiilor la protecţie”, acesta este numele concursului lansat astăzi, 31 iulie 2008, de dl Jacques Barrot, vicepreţedintele Comisiei Europene responsabil cu justiţia, libertatea ţi securitatea. Copiii ţi adolescenţii europeni cu vârsta cuprinsă între 10 ţi 18 ani sunt invitaţi să creeze un poster pe tema dreptului copiilor la protecţie în Uniunea Europeană. Obiectivul concursului este ca tinerii cetăţeni europeni să cunoască mai bine acest drept care le aparţine ţi să fie mai bine înarmaţi pentru a ţi-l apăra.
„Garantarea drepturilor copilului ţi sensibilizarea publicului privind aceste drepturi, în special dreptul la protecţie, de care beneficiază toţi copiii ţi adolescenţii cetăţeni sau rezidenţi ai Uniunii Europene, sunt obiective comune ale Uniunii Europene ţi ale statelor sale membre”, a afirmat vicepreţedintele Barrot. Acesta a adăugat : „Pentru un tânăr, dreptul de a spune «AM DREPTUL LA PROTECȚIE!» ţi de a fi înţeles cum se cuvine înseamnă afirmarea unei valori fundamentale ale Europei. De aceea astăzi, în cadrul acestui concurs, le propun tinerilor să lucreze în echipă pe tema dreptului lor la protecţie, ca să-ţi cunoască mai bine acest drept ţi să fie mai bine înarmaţi pentru a-l invoca.”
Astfel, tinerii care doresc să participe la concurs vor avea ca sarcină crearea unui poster care să ilustreze ideea dreptului lor la protecţie în Uniunea Europeană. Participanţii vor fi împărţiţi în două categorii în funcţie de vârstă (10-14 ani ţi 15-18 ani) ţi trebuie să lucreze în echipe formate din cel puţin patru tineri.
La nivel naţional, lucrările vor face obiectul unei prime selecţii, iar cele trei echipe laureate din fiecare categorie de vârstă vor fi invitate, la data de 20 noiembrie,
„Ziua internaţională a drepturilor copilului”, la o ceremonie de decernare a premiilor, organizată în fiecare ţară.
La nivel european, lucrările recompensate cu premiul întâi pe plan naţional vor face obiectul unei a doua selecţii, iar cele trei echipe laureate din fiecare categorie de vârstă vor fi invitate la Bruxelles, între 7 ţi 9 decembrie, pentru a descoperi oraţul ţi instituţiile europene ţi pentru a participa la o ceremonie europeană de decernare a premiilor care va fi prezidată de către vicepreţedintele Barrot.
Cele mai reuţite postere vor fi prezentate pe site-urile reprezentanţelor Comisiei în statele membre UE ţi pe serverul Europa. De asemenea, ar putea fi utilizate în viitoarele campanii europene de apărare a drepturilor copilului, printre care dreptul la protecţie.
Această iniţiativă este cu atât mai binevenită, cu cât se înscrie în cadrul politicii Comisiei de apărare a tuturor drepturilor, reflectând hotărârea de a integra acest principiu în toate politicile sale interne ţi externe.
Mai multe informaţii sunt disponibile la adresa www.eurojeune.eu, care permite accesarea site-ului concursului.
Acest nou concurs vine în continuarea a două ediţii anterioare, prima organizată în 2006, pe tema afirmării drepturilor copilului în general, ţi a doua în 2007, pe tema luptei împotriva discriminărilor. Cu aceste ocazii, peste 2 000 de echipe în 2006 ţi peste 6 000 în 2007 din întreaga Uniune Europeană au acceptat provocarea de a prezenta postere pe tema drepturilor copilului ţi a nediscriminării, sub devizele „SUSȚINEȚI-VĂ DREPTURILE!” ţi „ÎMPREUNĂ ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII!”. Cele mai bune lucrări, disponibile la adresa http://ec.europa.eu/commission_barroso/barrot/children/default_fr.htm, vor putea fi, de asemenea, utilizate în cadrul viitoarelor campanii europene.

Primăria Capitalei


COMUNICAT DE PRESĂ

Ziua Imnului Naţional - 29 iulie
DISCURSUL PRIMARULUI GENERAL SORIN OPRESCU

Doamnelor şi Domnilor,

Au trecut aproape douăzeci de ani de la revoluţia din 1989, unul dintre cele mai recente momente care au pus România pe harta Europei şi au readus-o pe drumul unui progres pe care oamenii şi-l doreau, dar în care credeau din ce în ce mai puţin în acele momente.
Comunismul nu numai că a deviat o Ţară şi milioane de destine de la un drum plin de speranţe în perioada interbelică, ci a încercat să confişte istoria, re-scriind-o în moduri stranii, convenabile conducătorilor acelor timpuri.

Momentul 1989 nu a fost doar unul al schimbării unui regim strâmb, nu a fost numai unul al ieşirii din cenuşiu şi izolare al unui popor, a fost de fapt momentul în care destinul nostru comun a fost din nou legat de trecutul nostru comun, de valorile noastre comune. Această revitalizare a spiritului şi destinului românesc nu a fost concentrată în lozinci sau discursuri ale anilor 1989-90, ea fusese scrisă cu un secol şi jumătate în urmă, la 1848, şi şi-a găsit, din nou la momentul unei revoluţii, ecoul în stradă, în mintea şi sufletele celor care au cântat împreună "Deşteaptă-te române".

Istoria recentă a omenirii a schimbat radical modul în care cetăţenii unui stat se raportează la simbolurile acestuia - teritoriu, limbă, credinţă, cultură, istorie, imn naţional, drapel.
Libertatea, unul dintre principalele deziderate ale finţei umane, îl luăm în zilele noastre ca un dat, nici nu ne mai punem problema că ceva ar mai putea interveni în destinul naţiei noastre şi în destinele noastre personale.
Revoluţia, schimbarea, "acum ori niciodată", par a-şi fi comercializat sensurile şi a se fi îndepărtat de semnificaţiile profunde pe care aceste cuvinte le dădeau deunăzi unui popor, unei naţii, unei istorii.

Superficialitatea, însă, este una dintre cele mai mari greşeli în care liderii unui popor pot cădea, pentru că, după ei îi vor trage pe toţi cei pentru care ei sunt modele. România, de facto şi de jure, este astăzi parte a lumii civilizate, parte a lumii care a îmbrăţişat valorile liberalismului democratic şi care ne ţine departe de conflicte şi confruntări de tipul acelora care au măcinat în secolele trecute continentul nostru. România are în prezentul şi în istoria ei toate componentele esenţiale unui stat membru al Uniunii Europene. După cum ştim, această instituţie a Europei contemporane şi-a creat, şi-a căutat elemente de identitate pentru o construcţie europeană completă. Uniunea Europeană şi-a inventat simbolurile ei - drapelul, imnul, moneda, crezul…România le are şi trebuie să le respecte, pentru că ele fac parte din identitatea noastră europeană.

Imnul nostru naţional vorbeşte despre originea noastră latină şi mândria descendenţei din daci şi romani. Imnul nostru parcurge istoria principatelor române, prin câteva din numele definitorii - Mihai, Ştefan, Corvin... Imnul nostru naţional vorbeşte despre fraternitate, unitate, despre limba română şi credinţa creştină.

Aceste lucruri sunt sfinte pentru noi românii şi nu trebuie să cadă niciodată în superficial şi formal. Esenţele poporului nostru sunt strânse în strofele imnului naţional. Să le respectăm, pentru că nu este vorba doar de trecutul nostru, nu este vorba despre o colecţie de muzeu, este vorba despre viitorul nostru, despre identitatea noastră într-o lume cu valori din ce în ce mai difuze.

Vă mulţumesc!

PRIMAR GENERAL SORIN OPRESCU

Preşedintele României


Vizita de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Republica Serbia
Preşedintele României, Traian Băsescu, va efectua vineri, 1 august a.c., o vizită de lucru în Republica Serbia, la invitaţia preşedintelui Boris TadiTadić.

Cu această ocazie, preşedintele României va participa la evenimentele organizate în cadrul scolii de vară „Serbia Noastră” dedicate „Zilei României – ţară prietenă”.

De asemenea, în cadrul vizitei vor avea loc convorbiri oficiale cu preşedintele Republicii Serbia.


Vizita de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Republica ItalianăPreşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat joi, 31 iulie a.c., o vizită de lucru în Italia, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri, Silvio Berlusconi.

Cu ocazia vizitei, şeful statului s-a întâlnit cu şeful guvernului italian, precum şi cu reprezentanţii comunităţii române din această ţară. Pe agenda preşedintelui Traian Băsescu s-a aflat şi o vizită la tabăra de nomazi din Via Candoni, situată în apropierea Romei.

La finalul întrevederii şefului statului român cu preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, cei doi oficiali au susţinut o conferinţă comună de presă.

Vă prezentăm, în continuare, textul integral al conferinţei de presă:

Primul ministru Silvio Berlusconi: Înainte de toate, un bun-venit călduros preşedintelui român, colaboratorilor săi şi ministrului de externe. Şi un salut cordial şi vouă, tuturor celor care vă aflaţi aici ca reprezentanţi ai presei române.

Am avut o întâlnire foarte călduroasă şi interesantă şi am aprofundat temele unei colaborări care există deja între cele două ţări. Eu mi-am permis să amintesc că eu personal şi noi, italienii, am fost avocaţii cei mai importanţi şi decisivi în grăbirea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. Şi i-am spus domnului Preşedinte că suntem bucuroşi că avem aici o comunitate românească numeroasă. Este vorba despre aproape 1 milion de persoane, care sunt pe cale de a se integra pe deplin în societatea noastră şi care au deja o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei noastre. Am calculat, sunt numeroase şi întreprinderile italiene care operează în ţara dumneavoastră. Firmele italiene înregistrate în România sunt aproape 25.000, iar ele oferă de muncă la mai mult de 800.000 de cetăţeni români. Astfel încât sunt cât se poate de departe de realitate opiniile acelea care fac să se creadă că există o atitudine negativă din partea Guvernului italian în raporturile cu comunitatea românească.

A fost, într-adevăr, o acţiune de opoziţie din partea noastră faţă de cetăţenii străini care au ajuns la un procentaj de 40 la sută din ocupanţii închisorilor italiene pentru criminalitate, pentru delicte, ceea ce ne-a determinat să avem o anumită rigoare în ceea ce-i priveşte pe cetăţenii străini neidentificaţi şi clandestini. Iar în acestă acţiune normală de apărare a cetăţenilor noştri, a trebuit să depunem, să avem activităţi de identificare a cetăţenilor care se află în taberele de nomazi. De aici a apărut şi ştirea că noi îi supunem pe copiii aparţinând comunităţii roma unei acţiuni de identificare prin amprentare digitală, ca şi cum acest lucru ar fi o acţiune restrictivă. I-am precizat şi l-am asigurat pe domnul Preşedinte că este vorba despre măsuri prin care să se garanteze şi acestor copii posibilitatea şi dreptul de a merge la şcoală. Este o precizare pe care mi-aş dori ca şi presa să o poată răspândi. Aşadar, nici un fel de discriminare, o activitate continuă de colaborare între cele două ţări, o activitate de colaborare şi între forţele de ordine din Italia şi din România. În urma unei invitaţii, ministrul nostru de interne se va deplasa în România săptămâna viitoare pentru a avea o întrevedere cu ministrul David, pentru a discuta un proiect comun de beneficiere de fonduri europene pentru integrarea cetăţenilor romi. Şi cred, de asemenea, că vom putea colabora în ceea ce priveşte educaţia copiilor, deoarece consider că este în interesul nostru comun să avem nişte cetăţeni care pe viitor să poată beneficia pe deplin de drepturile lor de cetăţeni europeni.

Închei spunând că în octombrie acest an cele două guverne vor avea o întâlnire comună la nivel înalt şi că prietenia dintre Silvio Berlusconi şi Preşedinte, care îşi spun pe nume, Silvio şi Traian, pur şi simplu, este o prietenie care durează de ani buni, în pofida faptului că aparţinem Partidului Popular European, această mare familie a democraţiei şi a libertăţii din Europa... Sigur, este o ocazie să ne vedem şi să colaborăm şi să fim ironici unul cu altul... Bine aţi venit domnule Preşedinte, bine aţi venit domnule ministru de externe.

Preşedintele Traian Băsescu: Încep prin a mulţumi domnului prim-ministru Silvio Berlusconi pentru invitaţia pe care mi-a făcut-o, să avem o întâlnire de lucru astăzi. Doresc să mulţumesc ministrului de interne, ministrului de externe, ministrului mediului din Italia pentru amabilitatea de a participa la discuţiile pe care le-am avut astăzi. Consider că a fost o discuţie între autorităţile din două state prietene, cu naţiuni prietene. Simpatia românilor pentru italieni este o realitate şi avem convingerea că şi simpatia italienilor pentru poporul român este tot o realitate.

Venind la lucrurile extrem de concrete discutate astăzi, dincolo de cooperarea economică, în discuţiile pe care le-am avut am exprimat o îngrijorare pe care nu o considerăm reală, dar este generată de o anumită atmosferă, şi anume impresia pe care românii ar putea să o aibă, că în Italia există cetăţeni români discriminaţi. Ne-am convins în discuţii că Guvernul italian a luat măsuri de securitate pentru protejarea propriilor cetăţeni, dar aceste măsuri nu au fost îndreptate împotriva cetăţenilor români, ci atunci când a fost cazul împotriva acelora care nu aveau o identitate, nu aveau acte de identitate sau a celor care într-un fel sau altul au încălcat legea. Sigur, domnului ministru Maronni i-am dat şi un non-paper cu comentariile noastre legate de legislaţia italiană din ultima perioadă legată de siguranţa cetăţenilor.

În discuţiile cu domnul prim-ministru şi cu membrii cabinetului Berlusconi, am stabilit că trebuie să luăm măsuri comune atât în interesul cetăţenilor italieni, cât şi în interesul cetăţenilor români.

De asemenea, în discuţiile noastre a fost extrem de clar exprimat punctul de vedere că cetăţenii români, indiferent de etnie, sunt cetăţeni ai Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, aş vrea să fiu foarte clar şi pentru presa italiană, pe care o salut, şi pentru presa română, pe care de asemenea o salut, că noi recunoaştem eşecul nostru parţial în procesul de integrare a minorităţii roma în societatea românească.

Pentru informarea presei italiene, România derulează împreună cu Comisia Europeană un program de integrare pe termen de 10 ani. Din păcate, acest program se află abia la jumătate, iar parte din minoritatea roma din România, dar cetăţeni români, repet, cetăţeni ai statului român, se află deja în Italia. Or, propunerea noastră către Guvernul italian, acceptată de Guvernul italian, este ca împreună să ne implicăm într-un proces de integrare a acestei minorităţi în societăţile noastre, fie că vorbim de integrare în societatea italiană sau în societatea română. Noi nu suntem în situaţia să spunem Italiei şi Guvernului italian: "Foarte bine, sunt pe teritoriul vostru, descurcaţi-vă cu ei, integraţi-i voi". Ei sunt cetăţenii noştri, sunt cetăţeni români, şi dorim ca împreună cu Guvernul italian să găsim soluţii pentru ca aceşti oameni să fie scoşi şi din sărăcie, şi din dificultate.

Aş vrea să mai fac o ultimă precizare înaintea întrebărilor dumneavoastră, şi anume aceea că statul român doreşte să-şi protejeze cetăţenii şi şi-i va proteja oriunde s-ar afla în lume, dar niciodată nu vom cere autorităţilor altui stat să protejeze infractori români. Cei care încalcă legea trebuie să răspundă în faţa legii, oriunde s-ar afla. În concluzie, dorim colaborare în derularea unui program comun - italiano-român, româno-italian - pentru a găsi soluţii pentru cetăţenii români de etnie roma care nu sunt integraţi.

Îmi permit să fac un apel către italieni, către poporul italian, dar şi către presa italiană, şi anume acela ca împreună să dăm o şansă acestei minorităţi să profite de calitatea de cetăţean al Uniunii Europene prin integrarea lor în societăţile noastre. Vă mulţumesc.

Primul ministru Silvio Berlusconi: Două întrebări domnului Preşedinte şi două întrebări mie.

Intrebare: Am urmărit cu foarte mare atenţie intervenţia domnului Preşedinte. Dacă acesta este apelul, de a-i face pe cetăţenii români să se simtă pe deplin cetăţeni ai Europei, ce va face Guvernul italian?

Primul ministru Silvio Berlusconi: Nu există nicio diferenţă în comportamentul Guvernului italian faţă de cetăţenii europeni, din orice ţară ar proveni ei, iar acest lucru se întâmplă în Italia la modul cel mai firesc, ca în orice altă ţară.

Intrebare: Va continua procesul de amprentare a minorilor?

Primul ministru Silvio Berlusconi: Este vorba de o dezinformare completă pe acest subiect, întrucât intenţia este de a-i proteja pe copii de părinţi care nu-i trimit la şcoală pentru a-i trimite să cerşească sau, şi mai rău, să fure. Intenţia este, aşadar, aceea de a le oferi copiilor o educaţie în interiorul şcolilor. De altfel, acest tip de identificare, prin amprentare digitală, este o practică curentă şi probabil că o vom extinde inclusiv pentru obţinerea documentelor de identitate pentru cetăţenii italieni sau pentru cetăţenii străini care vor dori să obţină documente în Italia. Identificarea este un fapt primar pentru a oferi cetăţenilor drepturi şi pentru a le cere datorii. Şi, de altfel, adaug că anul trecut Uniunea Europeană a introdus cerinţa ca pe toate paşapoartele să figureze amprentele digitale.

Preşedintele Traian Băsescu: Dacă domnul prim-ministru îmi permite, aş face o completare. În Italia, un minor nu poate fi amprentat decât cu acordul părinţilor, cu acordul tutorelui sau al tutorelui sau, dacă nu există nici unul, nici altul, în prezenţa unui judecător. Şi acest lucru, numai în condiţia în care respectivul minor nu are un act de identitate.

Primul ministru Silvio Berlusconi: Mai sunt întrebări?

Intrebare: Domnule Preşedinte, deci de ce credeţi că Europa este atât încăpăţânată în a recunoaşte aceste măsuri de identificare a copiilor, de ce este atât de reticentă?

Primul ministru Silvio Berlusconi: După cum ştiţi, Comisia Europeană nu a intervenit împotriva acestei măsuri, a răspuns cu o comunicare pe care o cunoaşteţi foarte bine. Cel care a avut reacţii defavorabile a fost Parlamentul European, care a intervenit pe raţiuni politice, pe care le cunoaşteţi, şi cu o dezinformare totală. În schimb, Comisia Europeană a oferit o masă rotundă de comunicare, la care participă ministrul nostru de interne, Maronni.

Intrebare: În pachetul legislativ, apare faptul că, la biroul de evidenţă a populaţiei, cetăţenii trebuie înscrişi în termen de 3 luni şi 10 zile, lucru care s-a dovedit că nu este posibil în anumite comune italiene. Ce veţi face, veţi mări numărul structurilor puse la dispoziţie pentru înregistrare?

Primul ministru Silvio Berlusconi: Nu ştiu. Ceea ce vă pot spune este că birourile Ministerului de Interne au lansat un program de dezvoltare a birourilor de evidenţă a populaţiei. Nu ştiu la ce nivel a ajuns această dezvoltare. Imediat ce voi şti, vă voi spune.

Ultima întrebare, domnului Preşedinte...

Intrebare: Având în vedere că Guvernul român împărtăşeşte, aprobă măsurile luate de Guvernul italian, dacă este dispus să trimită un număr mai mare de poliţişti români care să participe la procesul de identificare a cetăţenilor români?

Preşedintele Traian Băsescu: Aş începe făcându-vă o surpriză, Guvernul român nu aprobă toate măsurile Guvernului italian. Cred că nu aţi înţeles ori mai nimic, ori nimic din ce-am spus. Noi spunem foarte clar un singur lucru: cetăţenii români sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi trebuie trataţi după standardele Uniunii Europene. Recunoaştem însă că avem o problemă nerezolvată de noi acasă, problema minorităţii roma, şi propunem Guvernului italian să colaborăm pentru soluţionarea acestei probleme, pe care noi nu am fost capabili să o rezolvăm la noi acasă. Vă mulţumesc mult.

Primul ministru Silvio Berlusconi: Probabil că întrebarea provine din faptul că a avut loc o colaborare strânsă, care continuă, între departamentele de forţe de ordine din cele două ţări. Anul trecut, un număr de 40 de membri ai forţelor Poliţiei Române au participat la Bucureşti la un curs de învăţare a limbii italiene, ceea ce este un fapt pozitiv şi constructiv în viitoarea colaborare.

Preşedintele Traian Băsescu: O parte dintre poliţiştii români trimişi în Italia sunt romi.

Primul ministru Silvio Berlusconi: Mulţumesc, domnule Preşedinte, mulţumesc tuturor.”


Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, la întoarcerea din ItaliaPreşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat joi, 31 iulie a.c., o vizită de lucru în Republica Italiană, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri, Silvio Berlusconi. La revenirea în ţară, şeful statului a susţinut o declaraţie de presă, pe Aeroportul internaţional Henri Coandă.

Vă prezentăm, în continuare, textul integral al declaraţiei de presă:

„Bună seara!

Am făcut o vizită de câteva ore la Roma, vizită care a avut ca principal şi unic obiectiv deschiderea unui dialog extrem de serios şi în spiritul Uniunii Europene, legat de noua legislaţie de siguranţă pe care autorităţile italiene au emis-o. Vizita a avut trei puncte. Primul a fost vizitarea unei tabere din apropierea Romei, al doilea a fost o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii române din Italia şi cel de-al treilea obiectiv a fost întâlnirea cu reprezentanţi şi cu membri ai guvernului Berlusconi.

Întâlnirea din tabăra din apropierea Romei a fost o întâlnire pe care eu o consider bună. Mesajul pe care l-am primit de la cetăţenii români de etnie roma care se află în această tabără a fost unul legat de dorinţa lor de a intra în legalitate, de a respecta legile statului italian, de a-şi găsi locuri de muncă şi de a-şi educa copiii. Este un mesaj căruia eu i-am răspuns prin ceea ce dăm şi ceea ce aşteptăm de la romii aflaţi în Italia - repet, cetăţeni români de etnie roma aflaţi în Italia - şi anume garanţia că statul român îşi va face datoria faţă de ei în a-i proteja dacă este cazul - şi vizita mea s-a înscris exact în acest context - şi, doi, exprimarea clară a punctului de vedere că statul român nu protejează cetăţeni români care comit infracţiuni pe teritoriul altor state. Sigur, nu era cazul în tabăra pe care am vizitat-o astăzi. Speranţa mea este că toţi cei cu care m-am întâlnit sunt oameni cinstiţi, care vor să muncească în Italia, unii din ei având chiar locuri de muncă. Le-am cerut în acelaşi timp să fie atenţi cu obligaţia de a respecta legile statului italian.

Unul din mesajele foarte importante pe care le-am primit din această tabără a fost dorinţa cetăţenilor români de etnie roma de a-şi educa toţi copiii şi nevoia de a mări numărul de profesori români care să predea în şcolile în care copiii din această tabără se duc. Este un lucru care stă în puterea Guvernului român şi sper ca pentru anul şcolar următor acest lucru să se întâmple. Există, în momentul de faţă, 31 de profesori români în Italia, care predau la şcolile din Italia, unde sunt copii ai cetăţenilor români, fie că sunt romi, fie că sunt români sau de alte naţionalităţi, dar cetăţeni români.

Discuţia cu reprezentanţii diasporei a fost, de asemenea, o discuţie pozitivă şi a vizat în mod deosebit - aceasta a fost abordarea majoritară a celor cu care am discutat - deci a vizat în mod deosebit posiblitatea lor de a participa la alegeri, ei susţinând că prin actuala legislaţie le este îngrădit dreptul de a participa la alegeri. Nu am avut un răspuns. Legea este adoptată, este promulgată, este în Parlament, probabil, pentru alegerile următoare va trebui să găsim şi formule mai bune, pentru a uşura participarea la alegerea românilor aflaţi în afara graniţelor.

În sfârşit, ultimul punct al acestei vizite a fost legat de întâlnirea cu primul ministru Berlusconi, la care a participat şi ministrul de externe, domnul Frattini, ministrul de interne, domnul Maronni, primarul Romei, domnul Gianni Alemanno şi alţi membri ai cabinetului Berlusconi. S-a făcut o analiză a relaţiilor economice şi a relaţiei politice bilaterale, despre care putem spune că este una excelentă, dar accentul discuţiilor a fost pe noua legislaţie de siguranţă a cetăţenilor italieni, care a fost deja emisă, dar şi cea care se află în pregătire. În discuţii, punctul nostru de vedere a fost extrem de limpede şi ferm - şi anume, solicitarea noastră ca din legislaţie să fie eliminată orice posibilitate ca membrii comunităţii române din Italia să fie discriminaţi sau să aibă impresia că pot fi discriminaţi.

De asemenea, în interiorul discuţiilor, i-am înaintat ministrului de interne, domnului Maronni, un document de analiză pe care noi am făcut-o cu privire la ambiguităţile din legislaţia deja promovată de guvenul italian, ambiguităţi în raport cu Directiva 38/2004, care vizează libera circulaţie, dar şi cu respectarea drepturilor cetăţenilor europeni, deci cu toată legislaţia care vizează drepturile cetăţenilor europeni pe teritoriul Uniunii Europene. Este un document de lucru.

Tot cu această ocazie, am avut rugămintea şi i-am făcut invitaţia domnului ministru Maronni să participe, să facă o vizită în România, atât de repede cât se poate. Sper ca acest lucru să se întâmple săptămâna viitoare, pentru a discuta cu ministrul David toate problemele şi, eventual, să analizeze documentul pe care astăzi i l-am predat, împreună, pentru a găsi soluţii.

Nu în ultimul rând, am concluzionat că România se simte responsabilă faţă de cetăţenii ei, în mod deosebit faţă de problema minoritarilor romi. De ce în mod deosebit? Pentru că România în momentul de faţă derulează un program de incluziune socială a minorităţii rome, un program care are şi finanţare de la Comisia Europeană, program care vizează incluziunea romilor într-o perioadă de 10 ani. Programul se află, în momentul de faţă, la jumătatea parcursului său, parte din cei vizaţi se află în Italia, iar noi am afirmat responsabilitatea pe care o avem faţă de cetăţenii români de etnie romă în procesul de incluziune socială, drept pentru care am propus şi premierul Berlusconi a fost de acord ca până în luna octombrie, Guvernul României şi Guvernul Italiei să pregătească un proiect de incluziune socială a romilor, cetăţeni români aflaţi în Italia. Proiectul ar trebui să fie adoptat cu ocazia şedinţei comune a Guvernului român şi a Guvernului italian din luna octombrie, urmând ca finanţarea proiectului să fie asigurată de Uniunea Europeană. Deci, după adoptarea proiectului în luna octombrie, acesta să fie promovat către Comisia Europeană pentru finanţare. Sigur, proiectul este social; vizează locuri de muncă, educaţie şi multe altele, aşa cum ele vor fi definite de cele două guverne.

Un alt lucru important pe care l-am concluzionat în aceste discuţii a fost ca în viitor, cele două guverne să colaboreze atunci când este vorba de măsuri care pot afecta cetăţenii români. A fost, în opinia noastră şi exprimată extrem de clar, sau este, în opinia noastră, singura soluţie să nu ajungem la un dialog prin intermediul presei între Bucureşti şi Roma. Premierul Berlusconi a fost de acord cu acest lucru, ca dovadă, ministrul Maronni va veni foarte repede la Bucureşti, pentru a se pune de acord cu ministrul David asupra problemelor.

Dincolo însă de aceste lucruri, rămâne o altă realitate, realitatea exacerbării lucrurilor, urmare a unor campanii şi aşa cum am făcut-o la Roma, o fac şi aici. La Roma am făcut un apel către presa italiana, aici fac un apel către presa română, la responsabilitate, pentru că politicienii pot şti exact care este măsura erorilor sau a lucrurilor bune sau a acţiunilor pe care le fac. Dar, de multe ori, exacerbarea şi campaniile, uneori, fără un fundament bazat pe realităţi, pot genera pentru cetăţenii români, ca şi pentru cetăţenii italieni, pot genera crearea unei atmosfere de ostilitate, lucru pe care noi nu-l dorim, pentru că principalul obiectiv, din acest punct de vedere, este ca cetăţenii români care se află în Italia să se simtă în siguranţă şi să aibă sentimentul că sunt respectaţi.

Cred că ceea ce am făcut astăzi este un pas important în deschiderea unui dialog cu Guvernul italian pe o temă sensibilă. O temă sensibilă şi pentru cetăţeni, ca de altfel şi pentru presa din ambele ţări. Este, de altfel, singura modalitate în care problemele pot fi rezolvate în interiorul Uniunii Europene: dialogul şi găsirea, prin negociere, prin soluţii specific Uniunii Europene, a unor măsuri care să nu dezavantaje pe nimeni şi să concretizeze ceea ce ne dorim toţi: libertatea de mişcare şi respectarea drepturilor omului.

Aceasta este declaraţia şi concluzia vizitei mele de astăzi, pe care o consider importantă, consider că şi-a atins obiectivul, şi anume, acela de a genera a o discuţie la nivelul celor două guverne cu privire la situaţia românilor din Italia, şi în mod deosebit a etnicilor romi, cetăţeni români care se află în Italia.

Vă mulţumesc mult. Vă doresc o seara plăcută.”

(Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa)

Guvernul României...


Acţiunile MIRA trec în faza de înlăturare a efectelor inundaţiilor


După faza de intervenţie pentru salvarea vieţii oamenilor şi limitarea pagubelor materiale, acţiunea forţelor de intervenţie ale MIRA, alături de autorităţile locale, trec, începând de astăzi, în faza de ajutare a populaţiei pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.

În acest sens, ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David, a avut o videoconferinţă în această dimineaţă cu prefecţii şi membrii comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă din cele 6 judeţe afectate de inundaţii – Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Maramureş şi Vaslui.

Şedinţa de lucru a vizat câteva subiecte importante, cum sunt: revenirea populaţiei în locuinţe; luarea unor măsuri sanitare - de vaccinare a populaţiei, verificare a surselor de apă şi veterinare – de ridicare a animalelor moarte; refacerea infrastructurii critice – căi de transport, energie electrică şi telecomunicaţii; demararea anchetelor sociale – pentru identificarea oamenilor care trebuiesc ajutaţi fie prin despăgubiri fie prin luarea unor măsuri provizorii de cazare în tabere de containere care se vor organiza la solicitarea autorităţilor locale; organizarea şi distribuirea ajutoarelor – prin înfiinţarea unor centre judeţene la nivelul judeţelor neafectate care vor colecta în mod organizat ajutoarele pentru populaţia din zona afectată de inundaţii.
Centrele judeţene vor începe să funcţioneze în cel mai scurt timp. Totodată, a fost anunţată şi iniţiativa Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene de a strânge ajutoare pentru cele 6 judeţe afectate.

De astăzi, cei 6 secretari de stat desemnaţi de către Guvern, responsabili de coordonarea activităţii de evaluare a pagubelor produse, se vor deplasa în judeţele unde au fost nominalizaţi. Pentru judeţul Bacău este desemnat secretarul de stat al MIRA, Marian Petrache.

„Prioritatea momentului o reprezintă evacuarea apei şi a mâlului din localităţile inundate” a declarat ministrul Cristian David, completând că MIRA va suplimenta numărul forţelor disponibile care să participe la aceste acţiuni inclusiv în locuinţele celor nevoiaşi, alături de comitetele de voluntari.
„E important ca la aceste acţiuni de înlăturare a apei şi revenirii la normalitate să participe şi cetăţenii neafectaţi, vecini, voluntari, ca o expresie a solidarităţii” a susţinut ministrul internelor şi reformei administrative.

Referindu-se la acest moment în care oamenii evacuaţi se întorc acasă, ministrul internelor şi reformei administrative a atras atenţia autorităţilor locale să facă o minimă evaluare a caselor în pericol de prăbuşire pentru a evita ca acestea să se prăbuşească peste oameni.

Ministrul Cristian David a menţionat că aceste acţiuni sunt imediate, ele urmând a face parte dintr-un plan elaborat de intervenţie pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.


Numărul persoanelor evacuate este în scădere. Oamenii au început să se întoarcă acasă.

Au fost primite primele notificări de sprijin.

Conform raportărilor primite la ora 08.30 de la Instituţiile Prefectului, numărul persoanelor evacuate a scăzut la 6.413 (ieri, la ora 15.00 erau 7.664 persoane evacuate).

Ceilalţi indicatori (numărul judeţelor şi localităţilor afectate, numărul gospodăriilor inundate etc) au rămas neschimbaţi, faţă de situaţia prezentată în cursul după-amiezii de miercuri, 30 iulie a.c., ca urmare a faptului că nu au mai fost înregistrate probleme deosebite.

În prezent se acţionează în zonele afectate de inundaţii cu aproximativ 2.000 forţe de intervenţie.

Secretarul de Stat MIRA Victor Paul Dobre a făcut un apel la înţelegere şi răbdare către cetăţenii din judeţul Iaşi. Atât timp cât nu există certitudini cu privire la lipsa oricărui pericol nu se va înceta dispoziţia de evacuare, chiar dacă, până în prezent, în anumite zone, apa nu a inundat locuinţele.

De asemenea, secretarul de stat MIRA a precizat faptul că, în cadrul Mecanismului de Colaborare pentru Situaţii de Urgenţă, au fost primite notificări de sprijin din partea mai multor ţări europene (ex. Cehia a oferit 6 generatoare).
Pentru toate aceste ajutoare se va stabili un centru de colectare la nivelul judeţului Iaşi, urmând a fi ulterior distribuite în toate zonele afectate de inundaţii.


Guvernul a analizat, în şedinţa de astăzi, situaţia din zonele afectate de inundaţii şi a aprobat un pachet de măsuri destinate sprijinirii persoanelor sinistrate şi înlăturării efectelor calamităţilor produse în nordul ţării.

Măsurile discutate au vizat asigurarea revenirii populaţiei în locuinţe, realizarea inspecţiilor necesare din punct de vedere sanitar şi veterinar, refacerea infrastructurii de transport, organizarea distribuţiei ajutoarelor, demararea anchetelor sociale şi a evaluărilor, a afirmat premierul Călin Popescu-Tăriceanu, în briefing-ul de la finalul şedinţei Guvernului. "În acest moment, intrăm în etapa de înlăturare a efectelor imediate ale inundaţiilor", a declarat premierul Tăriceanu.

Şeful Executivului a anunţat că mâine, la ora 9,00, la sediul prefecturilor judeţelor Maramureş, Suceava, Neamţ, Iaşi, Botoşani, Bacău, vor avea loc şedinţe ale comisiilor de evaluare a pagubelor produse de inundaţii, care vor fi conduse de secretarii de stat desemnaţi. Formularele de evaluare a pagubelor au fost deja distribuite la nivelul prefecturilor, conform ordinului comun al ministrului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice şi ministrului de Interne şi Reformei Administrative, a afirmat primul-ministru.

Numărul inspectorilor care vor efectua anchetele sociale va fi suplimentat, ca urmare a aprobării unui ordin comun al ministrului Muncii şi al ministrului Internelor. Cele două ministere au demarat acte de identificare a nevoilor sociale ale persoanelor sinistrate. De asemenea, au fost puse la dispoziţia sinistraţilor spaţii de cazare care vor putea fi folosite până la reîntoarcerea la locuinţe, a arătat premierul. Acesta a subliniat că autorităţile au obligaţia să pună la dispoziţie astfel de spaţii, chiar dacă unii dintre sinistraţi refuză să le folosească.

„Acţiunea tehnică de evaluare a pagubelor şi anchetele sociale se vor desfăşura simultan, în aşa fel încât să fie finalizate cât mai rapid şi din punct de vedere al distribuirii ajutoarelor să avem o acţiune eficientă", a declarat şeful Executivului.

Primul-ministru a anunţat că Guvernul a aprobat un Program de reparare şi reconstruire a locuinţelor afectate de inundaţii, constând în alocarea de materiale de construcţie.

Achiziţionarea materialelor se va face de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, prin Bursa Română de Mărfuri, iar distribuirea lor va fi gestionată de primării. Acestea vor putea să încheie contracte cu antreprenori specializaţi, pentru lucrările de reabilitare, mai ales pentru acele persoane care, din cauza vârstei sau incapacităţii fizice, a lipsei de resurse, nu îşi pot reconstrui singuri locuinţa, a afirmat premierul Tăriceanu. „Aceste angajamente ale Guvernului sunt condiţionate de două obligaţii pentru proprietari: nu au voie să înstrăineze imobilele pe o perioadă de minimum 5 ani, pentru locuinţele complet construite şi au obligaţia asigurărilor pe aceeaşi perioadă, de minimum cinci ani"; a declarat primul-ministru Tăriceanu.

Şeful Executivului a apreciat că în domeniul agriculturii situaţia nu este gravă, întrucât sunt afectate doar 40.000 ha din cele 6.000.000 ha de teren agricol. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Patronatele şi sindicatele din domeniul agroalimentar s-a mobilizat în vederea colectării de produse agricole şi agroalimentare. MADR a pus la dispoziţie 11 pompe pentru degajarea unor amenajări hidrotehnice.

Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a mai anunţat că Guvernul a aprobat alcoarea a 5,5 milioane lei din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Maramureş. Primele cinci judeţe vor primi câte 5 milioane lei, iar judeţul Maramureş, unde amploarea pagubelor este mai redusă, suma de 500.000 lei.

„Aceste fonduri vor fi alocate consiliilor judeţene, care în acest fel le vor avea la dispoziţie, pentru intervenţie rapidă”, a spus premierul Tăriceanu.

Şeful Executivului a afirmat că fondurile de la bugetul central trebuie să se alăture fondurilor alocate de autorităţile locale, care au bugete proprii şi trebuie să acţioneze din iniţiativă proprie. „Mă aşteptam ca autorităţile locale să fie primele care se pun în mişcare şi din fondurile proprii alocă un minim de sume, alături de ceea ce Guvernul întotdeauna a asigurat pentru intervenţia locală”, a declarat primul-ministru.

De asemenea, tot în şedinţa de astăzi, Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă în valoare totală de 1,092 milioane lei pentru populaţia din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi şi Neamţ. Astfel, pentru judeţul Bacău a fost aprobată suma de 595.500 lei, pentru judeţul Botoşani – 39.500 lei, pentru judeţul Iaşi – 192.000 lei, iar pentru judeţul Neamţ – 265.000 lei.

„Sunt sume care acoperă nevoi pentru sinistraţi, produse de strictă necesitate, apă, alimente şi alte produse”, a afirmat premierul Tăriceanu.

La acesta ajutoare umanitare de urgenţă se adaugă 100 de module pentru locuire, destinate cazării sinistraţilor până în momentul în care aceştia se vor putea întoarce la propriile locuinţe.

Primul-ministru a afirmat că în cadrul şedinţei de astăzi s-a dispus crearea, la nivel judeţean, a centrelor de colectare şi distrubuire a ajutoarelor, atât de la stat, cât şi de la persoanele fizice. Aceste centre vor fi coordonate de subprefecţi.

„Ar fi foarte util ca ajutoare să fie duse la centrele de colectare a ajutoarelor, altfel riscăm ca anumite localităţi care au beneficiat de o mediatizare foarte bună să primească foarte multe ajutoare şi alte localităţi şi alţi cetăţeni să nu primească pe măsura nevoilor”, a declarat premierul Tăriceanu. „Vreau să existe o distribuţie rezonabilă a ajutoarelor”, a mai afirmat acesta.

Şeful Executivului a făcut un apel la angajaţii din instituţiile guvernamentale să participe la efortul de solidaritate cu persoanele afectate de inundaţii. Astfel, premierul Tăriceanu a afirmat că a fost deschis un cont la Secretariatul General al Guvernului în care cei interesaţi pot face donaţii.

Primul-ministru a declarat că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a pus la dispoziţia copiilor din familiile sinistrate 130 de locuri în tabere. „Celelalte instituţii care au posibilităţi de cazare le vor transmite la Ministerul Educaţiei pentru a creşte numărul copiilor pe care putem să-i cazăm pe perioada vacanţei”, a mai afirmat premierul Tăriceanu.

În ceea ce priveşte domeniul sanitar, inspectorii din cadrul inspectoratelor de sănătate publică au dispus măsuri de vaccinare a populaţiei pentru prevenirea apariţiei de boli, iar inspectorii din cadrul autorităţilor sanitar veterinare vor desfăşura acţiuni de ecarisare a zonelor inundate.

„Am cerut Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului verificarea din punct de vedere sanitar a surselor de apă şi să intensifice acţiunile de igienizare a fântânilor. Atrag încă o dată atenţia asupra pericolelor la care se supune populaţia dacă utilizează apă din fântâni sau alte surse necontrolate”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu.

Premierul Tăriceanu a atras atenţia autorităţilor că autorizaţiile de construire date în zone inundabile sunt nelegale şi a cerut primăriilor să găsească locuri în aceste locuinţe să fie strămutate.


Guvernul a decis în şedinţa de astăzi acordarea de materiale de construcţii pentru refacerea caselor prăbuşite sau a celor care au probleme de structură în urma inundaţiilor sau alunecărilor de teren care au afectat nordul ţării, a anunţat Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

Valoarea materialelor de construcţie care vor fi acordate pentru refacerea unei locuinţe se cifrează la aproximativ 40.000 lei, a spus ministrul Borbely.
Ministrul Laszlo Borbely a subliniat că prioritatea în desfăşurarea Programul de reparare, reabilitare şi reconstruire a locuinţelor afectate de inundaţii sau alunecări de teren o reprezintă operativitatea comisiilor de lucru care vor face evaluarea pe teren. Conform estimărilor din acest moment, există 375 de locuinţe distruse şi 130 pe cale să se prăbuşească. Astfel, Guvernul a alocat bani pentru a pune la dispoziţie materiale de construcţii pentru 500 de case, cu o valoare totală de 21 milioane lei noi.
După finalizarea evaluărilor, Guvernul va aloca sumele necesare pentru achiziţionarea materialelor de construcţie necesare reconstrucţiei caselor distruse şi refacerii celor avariate.
Laszlo Borbely a precizat că în urma calamităţilor din anii anteriori, Guvernul a alocat materiale pentru reconstrucţia a 1.617 case şi a distribuit materiale de construcţii pentru reabilitarea a 15.500 de case avariate, în valoare totală de aproximativ 75 de milioane euro.


Subsecretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Publice, dr. Raed Arafat, se va deplasa, din dispoziţia primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, în zonele afectate de inundaţiile din ultima perioadă, pentru a vizita punctele în care este cazată populaţia evacuată din calea apelor şi pentru a evalua sprijinul de care mai este nevoie din partea autorităţilor de sănătate publică.

Doctorul Raed Arafat va fi însoţit de medicul-şef al Inspecţiei Sanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii, de medicul-şef al Autorităţii Sanitare de Sănătate Publică de la Ministerul Sănătăţii şi de un expert pe problemele de boli transmisibile.
La nivelul Ministerului Sănătăţii Publice au fost emise două ordine prin care au fost repartizate sub titlu gratuit, din rezerva strategică a statului, materiale sanitare, medicamente şi dezinfectanţi pentru autorităţile de sănătate publică ale judeţelor afectate de inundaţii, a anunţat subsecretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Publice. S-a făcut, de asemenea, o redistribuire a vaccinurilor existente în stocurile judeţelor care nu au nevoie imediată de aceste vaccinuri, în favoarea judeţelor care au nevoie de ele în acest moment.
În zonele afectate au început operaţiunile de dezinfectare şi curăţare a fântânilor, precum şi vaccinarea populaţiei. Până joi dimineaţă, au fost deja curăţate şi dezinfectate 741 de fântâni şi au fost vaccinate 6.988 de persoane cu vaccinuri împotriva hepatitei A, antitenanos şi antitifoidice, în funcţie de necesităţile din zonele respective.


Briefing de presă susţinut după şedinţa de Guvern de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu alături de membrii cabinetului responsabili cu măsurile de combatere a efectelor inundaţiilor din nordul ţării 31 iulie 2008


Călin Popescu-Tăriceanu:
Bună ziua. Astăzi am acordat cea mai mare parte din timpul şedinţei de Guvern, peste 90%, subiectelor legate de intervenţia în zonele afectate de inundaţii şi măsurile care se impun.
Am analizat pe larg situaţia, pe baza rapoartelor făcute de ministerele implicate, în special a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Am luat măsurile care se impun şi care completează măsurile luate în urmă cu 2 zile în Guvern în şedinţa extraordinară.
Aş vrea să structurez de la bun început elementele care au constituit baza discuţiilor şi informărilor de astăzi.
Primul element se referă la măsurile necesare pentru asigurarea revenirii populaţiei în locuinţe; apoi, inspecţiile necesare din punct de vedere sanitar şi veterinar care sunt în derulare şi care vor trebui în continuare duse la bun sfârşit; al treilea element - refacerea infrastructurii de transport, utilităţii şi energie electrică, telecomunicaţii; apoi, organizarea distribuţiei ajutoarelor, anchetele sociale care demarează şi comitetele de evaluare a pagubelor în cele 6 judeţe afectate.
Pe scurt, evaluările preliminare din prezent indică 156 de localităţi afectate de inundaţii, cu peste 2.700 de locuinţe care sunt afectate. Din acestea, aproximativ 375 de case sunt distruse, circa 9.500 de gospodării inundate şi aproximativ 40.000 de ha de teren agricol după primele raportări. În prezent, mai sunt 6.400 de persoane evacuate.
În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică - în momentul de faţă, mai avem 27 de localităţi care sunt afectate. Există un plan de acţiune din partea operatorilor regionali pentru refacerea alimentării cu energie electrică, dar acest lucru a fost influenţat şi îngreunat de persistenţa apelor.
În acest moment intrăm în etapa de eliminare a efectelor imediate ale inundaţiilor. Mâine, la ora 9.00, la sediul prefecturilor din cele 6 judeţe - Maramureş, Suceava, Iaşi, Neamţ, Botoşani şi Bacău - va avea loc şedinţa comisiilor de evaluare a pagubelor produse de inundaţii, şedinţă care va condusă la faţa locului de secretarul de stat desemnat să coordoneze activitatea în judeţul respectiv.
Deja au fost distribuite formularele de evaluare a pagubelor, conform ordinului comun al ministrului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice şi ministrului de Interne şi Reformei Administrative, cu referire la procedura de evaluare.
În plan social, am dispus trimiterea astăzi al unui ordin comun al ministrului Muncii şi ministrului de Interne pentru suplimentarea inspectorilor sociali care fac anchetele sociale pe teren, astfel încât, măsurile pentru adăpostirea familiilor afectate să fie mai rapide şi pentru ca ajutorarea acestor familii să fie cât mai eficientă.
Ministerul de Interne şi Ministerul Muncii au demarat în comun acţiunea de identificare a nevoilor sociale a persoanelor sinistrate. Au fost puse la dispoziţie spaţii de cazare, în general în obiectivele social-culturale: şcoli, grădiniţe. Aceste spaţii de cazare vor putea fi folosite până la asigurarea revenirii în locuinţele pe care le au. Trebuie să subliniez că am fost şi în teren. Există o atitudine pe care nu vreau să o apreciez în niciun fel - persoane care nu doresc să folosească aceste spaţii consideră că au bunuri materiale de preţ pe care nu vor să le părăsească - aşadar, este obligaţia autorităţilor de a pune la dispoziţie spaţii, şi sigur, este la alegerea fiecărui cetăţean, dacă foloseşte aceste spaţii de adăpostire sau nu. Cele două operaţiuni - acţiunea tehnică de evaluare a pagubelor şi anchetele sociale - se vor desfăşura simultan, în aşa fel încât să încheiem cât mai rapid această posibilitate, şi să avem acţiune eficientă din punct de vedere al distribuirii ajutoarelor.
În ceea ce priveşte înlăturarea efectelor calamităţilor - am aprobat astăzi suma de 55 de miliarde de lei noi din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, sumă care a fost repartizată pentru cele 6 judeţe. Cinci judeţe au primit câte 10 miliarde, iar un judeţ, respectiv Maramureşul, unde amploarea pagubelor este mai redusă, a primit 5 miliarde. Aceste fonduri vor fi alocate consiliilor judeţene, care, în acest fel, le vor avea la dispoziţie pentru intervenţia rapidă.
Revin asupra a ceea ce am spus ieri: mă aşteptam ca autorităţile locale să fie primele care se pun în mişcare şi, din fondurile proprii, să aloce un minim de sume alături de ceea ce Guvernul a asigurat întotdeauna pentru intervenţia locală. Mi s-a părut că de prea multe ori am auzit acelaşi motiv: aşteptăm de la Guvern să ni se dea, să ni se facă. De aceea sunt autorităţi locale, de aceea este acest principiu al descentralizării. Au bugete proprii, trebuiau să acţioneze din iniţiativă proprie. Întotdeauna am asigurat de la Guvern aceste nevoi şi, probabil, şi peste.
Ajutoarele umanitare de urgenţă. Astăzi am aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă în valoare totală de 1.092.000 de lei noi pentru populaţia din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi şi Neamţ. La Bacău – 595.500 lei, la Botoşani – 39.500 lei, la Iaşi – 192.000 lei şi la Neamţ – 265.000 lei. Este vorba de lei noi. Sunt sume care acoperă nevoi pentru sinistraţi, produse de strictă necesitate: apă minerală, alimente, precum şi alte produse.
În ceea ce priveşte ajutoarele umanitare de urgenţă, tot astăzi am decis să adăugăm măsurilor luate deja trimiterea de 100 de module care sunt folosite pentru locuire, destinate cazării sinistraţilor şi care vor putea fi folosite până în momentul în care aceştia se pot reîntoarce la propriile case.
În ceea ce înseamnă programul de reparare şi reabilitare locuinţe, astăzi am aprobat un program consistent. Aşa cum s-a procedat şi în trecut, vom aloca materiale de construcţie pentru persoanele şi familiile care au locuinţele distruse sau avariate. Achiziţionarea materialelor se face de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, prin Bursa Română de Mărfuri, iar distribuirea lor va fi gestionată de primării. Primăriile vor putea să încheie contracte cu antreprenori specializaţi, pentru lucrările de reabilitare, mai ales pentru acele persoane care, din cauza vârstei, a incapacităţii fizice sau lipsei de resurse, nu îşi pot reconstrui singuri locuinţa. Aceste angajamente ale Guvernului sunt condiţionate de 2 obligaţii pentru proprietari: nu au voie să înstrăineze imobilele pe o perioadă de minimum 5 ani, asta pentru locuinţele complet construite, şi au obligaţia asigurărilor pe aceeaşi perioadă, de minimum cinci ani.
În ceea ce priveşte acţiunea ministerelor şi instituţiilor implicate. Vreau să apreciez de la bun început modul extrem de serios şi responsabil în care Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a gestionat situaţia. Foarte bună şi implicarea celor de la Ministerul Mediului. Acest lucru este o dovadă a modului, obligaţiei şi responsabilităţii pe care administraţia centrală şi locală o are în aceste situaţii.
În cursul acestei dimineţi, ministrul de Interne a avut o videoconferinţă cu prefecţii şi cei şase secretari de stat împuterniciţi să coordoneze comitele judeţene de evaluare a pagubelor. Nu vorbim doar de pagube produse numai locuinţelor, ci şi la infrastructura de transport, pe partea de protecţie şi apărare împotriva inundaţiilor. Acesta a dispus o serie de măsuri pentru înlăturarea efectelor imediate.
Tot astăzi, ministrul de Interne a dispus, într-un mod foarte corect şi judicios, crearea la nivel judeţean a centrelor de colectate şi distribuire a ajutoarelor, atât a ajutoarelor primite de stat, cât şi a celor primite de la alte instituţii sau persoane fizice. Aceste centre vor fi coordonate de subprefect. Vreau să fac un apel - pentru că am văzut foarte multe iniţiative pe care le consider foarte binevenite şi mă bucură că ele reprezintă acea atitudine de solidaritate la care fac mereu apel. Am văzut o serie de televiziuni publice, dar am văzut şi instituţii, organizaţii neguvernamentale care s-au mobilizat pentru colectarea şi trimiterea de ajutoare.
Ar fi foarte util ca aceste ajutoare să fie duse la centrele de colectare, pentru că altfel riscăm ca anumite localităţi, care au beneficiat de o mediatizare foarte bună, să primească foarte multe ajutoare care depăşesc practic nevoile stringente, iar alte localităţi, alţi cetăţeni, care sunt în afara ariei de vizibilitate, să nu primească ajutor pe măsura nevoilor. Vreau să existe o distribuţie cât de cât rezonabilă a acestor ajutoare, peste tot.
Tot astăzi, în cadrul şedinţei de Guvern, am luat decizia ca toate instituţiile guvernamentale să participe la aceste forme de solidaritate prin contribuţii financiare, în special din partea angajaţilor. Se constituie un fond de solidaritate. Am hotărât crearea unui cont la Secretariatul General al Guvernului, în care vor fi vărsate sume de către toţi angajaţii publici - este o opţiune, nu poate să fie o obligaţie - vor dona bani, din care, ulterior, va trebui să asigurăm pentru sinistraţi achiziţia unui minim de bunuri: mobilă, aragaz, frigider, poate şi alte lucruri de uz casnic.
Ministerul Educaţiei a pus la dispoziţia copiilor din familiile sinistrate un număr de 130 de locuri de cazare în tabere. În acest moment, celelalte instituţii care au spaţii de cazare vor transmite disponibilităţile de cazare pe care le au la Ministerul Educaţiei, pentru a putea creşte numărul copiilor pe care putem să îi cazăm în această perioadă de vacanţă şi să le luăm de pe cap părinţilor o grijă suplimentară.
Vreau să vă mai informez despre domeniul sanitar. În cadrul Ministerului Sănătăţii, inspectorii din cadrul direcţiilor de sănătate publică au dispus acţiuni de vaccinare a populaţiei pentru prevenirea apariţiei de boli.
În ceea ce priveşte domeniul sanitar-veterinar, avem acţiuni consistente de ecarisare a zonelor inundate. Am cerut Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului să acorde cea mai mare atenţie verificării stării sanitare a surselor de apă potabilă şi să intensifice acţiunile de igienizare a fântânilor. Atrag încă o dată atenţia publicului, celor care sunt afectaţi de inundaţii, să nu utilizeze în această perioadă apa din fântâni, care nu este potabilă, precum şi alte surse necontrolate.
În final, vreau să mai fac o observaţie. Pentru că astăzi am discutat - am observat şi pe teren - în fiecare an când avem inundaţii se observă acelaşi lucru. Sunt foarte multe case care sunt construite, cu autorizaţie sau fără, în zone inundabile. Autorizaţiile date pentru casele construite în zonele inundabile nu sunt legale, cu toate că cetăţeanul se poate prevala de faptul că are autorizaţie. Dar, în zonele inundabile, autorităţile locale nu ar fi trebuit să dea autorizaţii de construire. Vreau să fiu foarte clar: în acest moment, pentru cei care au locuinţele în zonele inundabile şi sunt construite fără autorizaţie, le cerem clar, şi primăriile au obligaţia să le găsească terenuri unde să îi strămute. Nu vreau ca în fiecare an, de inundaţii, să avem acest gen de probleme. Eu cred că trebuie să facem un efort, este firesc, dar să nu facem un efort în zadar. Cu alte cuvinte, să ştim de la început că aruncăm banii pe apa sâmbetei pentru că sunt zone inundabile.
Ca o apreciere generală în finalul intervenţiei mele. Orice eveniment de acest gen provoacă o stare de emoţie profundă şi este obligatoriu o intervenţie consistentă a autorităţilor. Şi spuneam, apreciez intervenţia din acest an, foarte promptă, a autorităţilor, în comparaţie cu ceea ce s-a întâmplat în 2005 şi mai ales în 2006. Amploarea inundaţiilor, a zonelor afectate, este mai mică - cu toate că înregistrăm debite istorice, debite care nu au fost înregistrate niciodată pe cursurile Prutului şi Siretului. Situaţia este sub control.
Mă bucură că există acest sentiment de solidaritate care se manifestă la nivelul comunităţilor, municipalităţilor sau a altor administraţii locale faţă de cei care sunt în zonele afectate.
Discutam cu dl. ministru Korodi despre faptul că apreciez şi solidaritatea cetăţenilor chiar din zonele afectate care au participat, de exemplu, în aval de Paşcani, la lucrările pentru înălţarea digurilor. Mi-aş dori foarte mult ca această atitudine să o vedem şi în alte zone ale ţării. Învăţăm din experienţele prin care trecem.
În perioada următoare miniştrii vor merge în teren pentru a evalua la faţa locului şi pentru a dispune măsurile care se impun, împreună cu autorităţile locale. Şi eu personal voi avea această preocupare. Restul subiectelor devin secundare.
Sunt prezenţi alături de mine patru miniştri şi doi secretari de stat pe care am să îi rog să intervină. Dacă aveţi întrebări.
Reporter: Permiteţi o întrebare care nu are legătură cu subiectele domnilor miniştri ?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu vreau să te refuz, dar aş fi preferat să ne concentrăm pe acest subiect.
Reporter: S-a discutat astăzi despre compania energetică naţională ?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Am lăsat toate celelalte subiecte în planul doi. Am luat 2- 3 măsuri de pe ordinea de zi, care erau într-adevăr presante, dar atenţia principală a fost concentrată pe combaterea efectelor inundaţiilor şi măsurile pe care trebuie să le luăm în această fază.


Reporter: Pentru refacerea infrastructurii s-a decis ceva pe o anumită sumă şi de unde se iau banii?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Nu vreau să decidem sumele înainte de a avea evaluările. Am pus accent foarte mare pe funcţionarea acestor comitete tehnice de evaluare a pagubelor, care mâine se vor reuni la ora 9.00 la prefecturile judeţelor pe care le-am menţionat. Am alocat o primă transă, 55 de miliarde de lei vechi, dar acestea sunt pentru intervenţii de urgenţă. Numai după ce avem evaluările vom putea ştii exact care este amploarea pagubelor. La nivelul infrastructurii de transport feroviar sunt lucrări care sunt în curs şi care se fac din fondurile proprii. Faţă de banul public trebuie să existe o anumită rigoare în ceea ce înseamnă cheltuirea. Nu dăm banii şi după aceea aşteptăm să vină cu justificările, pentru că ştiu ce se întâmplă la nivelul multor administraţii locale. Să nu generalizez. Vor să profite şi să îşi mai facă câţiva km de drum sau alte lucrări. În principiu, nu este condamnabil. Dar în ceea ce priveşte destinaţia banilor trebuie să fim foarte riguroşi.
Reporter: Printre problemele secundare aţi discutat şi despre colegiile electorale ?
Călin Popescu Tăriceanu: O să vă spună dl. Ministru de Interne. Da. Le-am aprobat pentru că m-am angajat să facem alegerile la timp, cu toate că am auzit tot felul de voci care vorbesc fără să ştie despre data organizării alegerilor. Acest lucru este important. Nu vreau să se creeze speculaţii pe acest subiect. Nu avem foarte mult să negociem. Ministerul de Interne a făcut o propunere pe care am aprobat-o astăzi şi dl. Ministru David vă poate da mai multe detalii. Vă mulţumesc foarte mult. Dl. Ministru David, vă rog.



Laszlo Borbely, Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor:
Din păcate avem deja experienţa reconstruirii caselor după inundaţiile din 2005. Vreau totuşi să vă dau nişte date, ca să exemplific că au fost ani în care ţara a suferit din cauza inundaţiilor. În această perioadă am revăzut cifrele. Am reconstruit după 2005 1617 case şi am dat materiale de construcţii pentru circa 15500 case, ceea ce înseamnă, ca şi sumă, aproape 75 de milioane euro.
În acest an, cuvântul cheie este operativitate. Aceste comisii de mâine trebuie sa evalueze cât mai repede. Conform acestui ordin comun aprobat cu Ministerul de Interne şi a Hotărârii de guvern privind programul de refacere a caselor distruse, sunt două cazuri în care acordăm materiale de construcţii: în cazul caselor prăbuşite şi în cazul în care sunt probleme de ordin structural.
Prima decizie a fost luată. Astăzi Guvernul a alocat 21 de milioane de lei noi pentru a începe deja acele proceduri pentru ca oamenii să primească cât mai repede materiale de construcţii. După cum aţi auzit sunt 375 de locuinţe distruse şi în jur de 130 care sunt pe cale de a se prăbuşi. S-au alocat bani pentru circa 500 de case. Evident, după evaluarea locuinţelor celorlalte vom reveni cu o altă hotărâre de guvern, pentru a da materiale de construcţii şi pentru acestea. O vom face prin Bursa română de mărfuri care a fost soluţia cea mai eficientă şi până acum. Întrebări dacă sunt.
Reporter: ...
Laszlo Borbely: Deci vom da materiale de construcţii, nu vom reconstrui. Vom da materiale de construcţii, pe baza unui necesar care este apreciat conform unei case de 3 camere.
Reporter: Dacă o casă sau mai multe case se află într-o zonă de risc, veţi da materiale de construcţii să şi-o construiască tot acolo, ca la umătoarea să fie expusă aceluiaşi risc?
Laszlo Borbely: Nu. Aceste comisii care se deplaseaza trebuie să analizeze şi aceste probleme. În trecut am luat şi unele decizii de strămutare a unor sate. Aceasta este o altă decizie; deocamdată facem evaluarea, şi după evaluare putem să revenim. O locuinţă distrusă poate să primească in jur de 40 000 lei.

Attila Korodi, Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile:
La ora actuală, pe zone unde este deja permisă, se va analiza starea fizică a construcţiei hidrotehnice şi se vor întocmi toate procesele verbale de calamităţi la construcţiile hidrotehnice.
Ceea ce am subliniat aici - cer imperativ colegilor noştri- vreau şi cauzele calamităţilor, pentru a lua măsurile de reconstrucţie adecvate.
Vom evalua costul acţiunilor şi materialelor care au fost disponibilizate, foarte multe şi cu ajutorul comunităţilor locale sau a persoanelor fizice şi companiilor care au venit alături de noi.
Pe de altă parte, demarăm şi închiderea breşelor care au fost create pe diguri până la lucrările definitive. Totodată, demarăm acţiuni de refacere a stocurilor de materiale şi a stocurilor de siguranţă. Pentru că vorbim de două viituri cu debite record, vom reconstitui unda de viitură, tocmai ca să reactualizăm planurile bazinale de apărare împotriva inundaţiilor, datele să fie utilizate pentru că sunt realmente de folos.
Aş dori să mai fac o precizare cu privire la accidentul produs la Baia Borşa. Acum două zile a fost o echipă de experţi de la Ministerul Mediului şi Apelor din Ungaria. Ieri am primit o scrisoare din partea ministerului semnată de secretarul de stat pe ape, în care apreciază deschiderea noastră în legătură cu această temă, promptitudinea cu care am informat prin reţeaua internaţională accidentul, pentru a preveni o eventuală poluare pe Tisa. Partea maghiară subliniază că acţiunea noastră transparentă a întărit şi mai mult cooperarea tehnică dintre cele două ministere.
Avem 18 măsurători de laborator, despre calitatea apei din Tisa care nu a înregistrat depăşirea standardelor de poluare transfrontalieră.
Am decis să se facă o analiză foarte strictă săptămânile următoare cu privire la cauză, pentru că cauza ne va arăta cum se putea evita, nu numai la Baia Borşa, ci şi în alte zone cu potenţial de risc, aceste tipuri de accidente. În cazul acesta nu s-a soldat cu o poluare. Au fost debite foarte mari ale râurilor din aval, dar aceste tipuri de accidente, dacă nu sunt evitate, pot avea şi consecinţe de care nu cred că avem nevoie nici unul din noi în România.

Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii:
Din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii Publice, informaţiile pe care le avem până astăzi dimineaţă indică faptul că au început deja operaţiunile de dezinfectare şi de curăţare a fântânilor. Până azi dimineaţă au fost curăţate şi dezinfectate 741 de fântâni. Au început şi acţiunile de vaccinare, în cadrul cărora au fost deja vaccinate 6.988 de persoane cu vaccinul împotriva hepatitei A, antitetanos şi antitifoidic, în funcţie de necesitatăţile din zona respectivă.
La nivelul Ministerului Sănătăţii au fost emise două ordine prin care au fost repartizate sub titlu gratuit, din rezerva strategică a statului, materiale sanitare, medicamente şi dezinfectanţi pentru autorităţile de sănătate publică ale judeţelor afectate de inundaţii. S-a făcut, de asemenea, o redistribuire a vaccinurilor existente în stocurile judeţelor care nu au nevoie imediată de aceste vaccinuri, în favoarea judeţelor care au nevoie imediată de vaccinurile respective.
Astăzi, din dispoziţia Primului-ministru, voi pleca împreună cu o comisie formată din medicul-şef al Inspecţiei Sanitare de Stat din Ministerul Sănătăţii, medicul-şef al Autorităţii Sanitare de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii şi un expert pe problemele de boli transmisibile, pentru a vizita de importanţă majoră din zonele afectate de inundaţii, mai ales punctele în care este cazată populaţia evacuată din calea apelor şi a vedea dacă mai este nevoie de alt sprijin din partea autorităţilor de sănătate publică.

Victor Paul Dobre, Secretar de stat in Ministerul internelor şi reformei administrative:
În Bucureşti sunt 28 de colegii de deputaţi şi 12 de senatori.

Paul Păcuraru, Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse:
Vă voi prezenta activităţile ministerului Muncii, legate de ajutoarele de urgenţă şi clarificarea unor aspecte. Ministerul Muncii nu acordă aceste ajutoare pentru construcţie, reparaţii sau reconstrucţia locuinţei. Sunt ajutoare sociale pentru nevoi familiale urgente. Deci tot ce s-a interpretat – cum să faci o casă cu trei milioane de lei, cum să faci o casă cu 500 sau cu 800 RON ş.a.m.d. este o interpretare eronată. Ajutoarele pe care le acordă Ministerul Muncii sunt ajutoare sociale, pe care le acordă în conformitate cu legea 416/2001 privind venitul minim garantat, articolul 28, şi ele sunt destinate, doar şi doar, nevoilor familiale urgente care constau în nevoi de alimente, nevoi de medicamente, nevoi de intervenţii, nevoi de îmbrăcaminte pentru situaţia de nefuncţionalitate a casei, a domiciliului ş.a.m.d..
Schema de ajutor de urgenţă care v-a fost prezentată şi care constă în 300 RON pentru persoană singură sau familie care a fost afectată de inundaţii, 800 de lei pentru familiile şi persoanele singure ale căror locuinţe au fost distruse în totalitate, 500 lei pentru persoanele şi familiile ale căror locuinţe au fost distruse în proporţie de 50 la sută sau 300 lei pentru sub 50 la sută gradul de distrugere, - gradul de distrugere nu înseamnă că banii se duc pentru repararea casei, ci a fost unul din criteriile avute în vedere în schemele de ajutor social, ca să poţi faci o diferenţiere funcţie de care aloci aceste ajutoare. Şi sunt şi cei 5000 RON pentru familiile care au o persoană decedată în familie. Aceste scheme de ajutor sunt pentru nevoi sociale, v-a spus şi domnul ministru Borbely, sunt cu totul alte programe pentru refacere, modernizare, materiale de construcţii şi tot ceea ce se face pentru construcţia casei.
Spun acest lucru pentru că am văzut cel puţin trei sau patru interpretări în presă - „cum să faci o casă cu 300 de RON”, – evident nu se poate face o casă şi nu asta este problema.
În momentul de faţă, pe judeţe: în judeţul Iaşi - la Lespezi, Stolniceni, Răchiteni şi Paşcani - sunt în curs de desfăşurare, sunt pe teren, anchete sociale; la Bacău - la Săuceşti şi la Letea Veche sunt deja pe teren pentru anchete sociale; la Neamţ - la Poiana Teiului, la Doljeşti şi la Bălcescu – Direcţia Muncii şi asistenţii sociali sunt pe teren. În fine, la Botoşani - la Culeşti şi la Mihăileni, iar în Maramureş, la Borşa, sunt aproape încheiate anchetele sociale.
Conform legii, aceşti bani se acordă în baza unui raport de anchetă socială pe care o fac asistenţii sociali. Problema pe care o avem în momentul de faţă este să încercăm să fim cât se poate de operativi , adică asistenţii sociali din direcţiile de muncă să facă faţă la volumul foarte mare de anchete pe care trebuie să le facă, şi din acest motiv am dispus: în primul rând, ca judeţele care nu sunt afectate să dea ajutor de persoane, de resurse umane, de asistenţi sociali, în judeţele afectate, îndeosebi în judeţele cu volum mare - în Iaşi , în Suceava, în Neamţ, în Bacău, - în aşa fel ca să reuşim, în cel mai scurt timp să terminam anchetele sociale.
Anchetele sociale sunt legate însă şi de evaluarea pe care trebuie să o facă Inspectoratul de Construcţii privind gradul de deteriorare a locuinţei, pentru că avem acea grilă de ajutor funcţie de gradul de deteriorare. Vom parcurge o primă etapă în care asistenţii sociali împreună cu autoritatea locală, cu primarul, cu consilierii locali, vor face un punctaj pe gradul de evaluare. Vom fixa sumele care se cuvin pe familie sau pe persoană. Vom avansa aceşti bani către Direcţiile de Muncă şi vom face punctajul final cu Inspectoratul de Construcţii pentru a verifica gradul de avariere.
În fine, am dispus ca în fiecare judeţ, toţi asistenţii sociali de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, de la primării, de la serviciile sociale, sub coordonarea direcţiilor de muncă, să să se implice imediat în acţiunea de efectuare a anchetelor sociale. De asemenea, mijloacele auto pe care ministerul le are la dispoziţie în teritoriu, Inspecţia Muncii, Casa de Pensii, cu mijlocul auto şi cu şofer cu tot, să fie puse la dispoziţia Direcţiei Muncii pentru a se putea deplasa asistenţii mai uşor în teritoriu pentru a efectua aceste anchete.
Facem un apel către toţi salariaţii din structurile descentralizate ale ministerului, din aparatul central al ministerului, pentru a contribui cu fonduri şi pentru a da dovadă de solidaritate, pentru a alimenta acest cont constituit la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Am transmis deja în minister şi a început operaţiunea de colectare de fonduri, din partea aparatului administrativ.
Aş vrea să vă mai informez cum arată în timp, pe ani, între 2004 -2008, estimativ, numărul de beneficiari. În România, din păcate, datorită situaţiilor cu care se confruntă în fiecare an, am avut un număr din ce în ce mai mare de beneficiari de ajutor de urgenţă. Vă pot da cifre: anul 2004 – 1789; 2005 – 8160; 2006 – 15327; 2007 – 18195 beneficiari de ajutoare de urgenţă; 2008 – estimativ, 21.000 - 22.000. Aşteptăm anchetele din teren, să vedem ce ne vor spune.
Iată că în interval de patru ani, de 11 ori a crescut numărul beneficiarilor de ajutoare de urgenţă în România. Asta înseamnă că populaţia, aflată în această situaţie de a benefia de ajutoare de urgenţă, a crescut datorită faptului că evenimentele de acest tip, din ce în ce mai rare sau neobişnuite cum erau, devin din ce în ce mai frecvente şi creează această problemă, care va trebui să fie luată în calcul ca anualitate.
Şi ca sume, sumele au crescut. Până în momentul de faţă, în 2004-2008, România a plătit 35.688.000 lei ajutoare de urgenţă, prin Ministerul Muncii. În acest an avem prognozată o sumă dublă faţă de anul anterior.
Ceea ce face ministerul acum, încearcă să rezolve totul operativ şi cu exigenţa de a fi riguroşi în ceea ce priveşte banul public. Trebuie să facem anchetele cât mai repede, astfel încât persoanele sau familiile să intre cât mai repede în posesia sumelor.
Noi ministerul am alocat 12.000.000 lei pentru această destinaţie, pentru ajutoare de urgenţă, pentru inundaţiile din luna iulie.


Guvernul a analizat, în şedinţa de astăzi, situaţia din zonele afectate de inundaţii şi a aprobat un pachet de măsuri destinate sprijinirii persoanelor sinistrate şi înlăturării efectelor calamităţilor produse în nordul ţării


Măsurile discutate au vizat asigurarea revenirii populaţiei în locuinţe, realizarea inspecţiilor necesare din punct de vedere sanitar şi veterinar, refacerea infrastructurii de transport, organizarea distribuţiei ajutoarelor, demararea anchetelor sociale şi a evaluărilor, a afirmat premierul Călin Popescu-Tăriceanu, în briefing-ul de la finalul şedinţei Guvernului. "În acest moment, intrăm în etapa de înlăturare a efectelor imediate ale inundaţiilor", a declarat premierul Tăriceanu.
Şeful Executivului a anunţat că mâine, la ora 9,00, la sediul prefecturilor judeţelor Maramureş, Suceava, Neamţ, Iaşi, Botoşani, Bacău, vor avea loc şedinţe ale comisiilor de evaluare a pagubelor produse de inundaţii, care vor fi conduse de secretarii de stat desemnaţi. Formularele de evaluare a pagubelor au fost deja distribuite la nivelul prefecturilor, conform ordinului comun al ministrului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice şi ministrului de Interne şi Reformei Administrative, a afirmat primul-ministru.
Numărul inspectorilor care vor efectua anchetele sociale va fi suplimentat, ca urmare a aprobării unui ordin comun al ministrului Muncii şi al ministrului Internelor. Cele două ministere au demarat acte de identificare a nevoilor sociale ale persoanelor sinistrate. De asemenea, au fost puse la dispoziţia sinistraţilor spaţii de cazare care vor putea fi folosite până la reîntoarcerea la locuinţe, a arătat premierul. Acesta a subliniat că autorităţile au obligaţia să pună la dispoziţie astfel de spaţii, chiar dacă unii dintre sinistraţi refuză să le folosească.
„Acţiunea tehnică de evaluare a pagubelor şi anchetele sociale se vor desfăşura simultan, în aşa fel încât să fie finalizate cât mai rapid şi din punct de vedere al distribuirii ajutoarelor să avem o acţiune eficientă", a declarat şeful Executivului.
Primul-ministru a anunţat că Guvernul a aprobat un Program de reparare şi reconstruire a locuinţelor afectate de inundaţii, constând în alocarea de materiale de construcţie.
Achiziţionarea materialelor se va face de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, prin Bursa Română de Mărfuri, iar distribuirea lor va fi gestionată de primării. Acestea vor putea să încheie contracte cu antreprenori specializaţi, pentru lucrările de reabilitare, mai ales pentru acele persoane care, din cauza vârstei sau incapacităţii fizice, a lipsei de resurse, nu îşi pot reconstrui singuri locuinţa, a afirmat premierul Tăriceanu. „Aceste angajamente ale Guvernului sunt condiţionate de două obligaţii pentru proprietari: nu au voie să înstrăineze imobilele pe o perioadă de minimum 5 ani, pentru locuinţele complet construite şi au obligaţia asigurărilor pe aceeaşi perioadă, de minimum cinci ani"; a declarat primul-ministru Tăriceanu.

Şeful Executivului a apreciat că în domeniul agriculturii situaţia nu este gravă, întrucât sunt afectate doar 40.000 ha din cele 6.000.000 ha de teren agricol. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Patronatele şi sindicatele din domeniul agroalimentar s-a mobilizat în vederea colectării de produse agricole şi agroalimentare. MADR a pus la dispoziţie 11 pompe pentru degajarea unor amenajări hidrotehnice.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a mai anunţat că Guvernul a aprobat alcoarea a 5,5 milioane lei din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Maramureş. Primele cinci judeţe vor primi câte 5 milioane lei, iar judeţul Maramureş, unde amploarea pagubelor este mai redusă, suma de 500.000 lei.
„Aceste fonduri vor fi alocate consiliilor judeţene, care în acest fel le vor avea la dispoziţie, pentru intervenţie rapidă”, a spus premierul Tăriceanu.
Şeful Executivului a afirmat că fondurile de la bugetul central trebuie să se alăture fondurilor alocate de autorităţile locale, care au bugete proprii şi trebuie să acţioneze din iniţiativă proprie. „Mă aşteptam ca autorităţile locale să fie primele care se pun în mişcare şi din fondurile proprii alocă un minim de sume, alături de ceea ce Guvernul întotdeauna a asigurat pentru intervenţia locală”, a declarat primul-ministru.
De asemenea, tot în şedinţa de astăzi, Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă în valoare totală de 1,092 milioane lei pentru populaţia din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi şi Neamţ. Astfel, pentru judeţul Bacău a fost aprobată suma de 595.500 lei, pentru judeţul Botoşani – 39.500 lei, pentru judeţul Iaşi – 192.000 lei, iar pentru judeţul Neamţ – 265.000 lei.
„Sunt sume care acoperă nevoi pentru sinistraţi, produse de strictă necesitate, apă, alimente şi alte produse”, a afirmat premierul Tăriceanu.
La acesta ajutoare umanitare de urgenţă se adaugă 100 de module pentru locuire, destinate cazării sinistraţilor până în momentul în care aceştia se vor putea întoarce la propriile locuinţe.
Primul-ministru a afirmat că în cadrul şedinţei de astăzi s-a dispus crearea, la nivel judeţean, a centrelor de colectare şi distrubuire a ajutoarelor, atât de la stat, cât şi de la persoanele fizice. Aceste centre vor fi coordonate de subprefecţi.
„Ar fi foarte util ca ajutoare să fie duse la centrele de colectare a ajutoarelor, altfel riscăm ca anumite localităţi care au beneficiat de o mediatizare foarte bună să primească foarte multe ajutoare şi alte localităţi şi alţi cetăţeni să nu primească pe măsura nevoilor”, a declarat premierul Tăriceanu. „Vreau să existe o distribuţie rezonabilă a ajutoarelor”, a mai afirmat acesta.
Şeful Executivului a făcut un apel la angajaţii din instituţiile guvernamentale să participe la efortul de solidaritate cu persoanele afectate de inundaţii. Astfel, premierul Tăriceanu a afirmat că a fost deschis un cont la Secretariatul General al Guvernului în care cei interesaţi pot face donaţii.
Primul-ministru a declarat că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a pus la dispoziţia copiilor din familiile sinistrate 130 de locuri în tabere. „Celelalte instituţii care au posibilităţi de cazare le vor transmite la Ministerul Educaţiei pentru a creşte numărul copiilor pe care putem să-i cazăm pe perioada vacanţei”, a mai afirmat premierul Tăriceanu.
În ceea ce priveşte domeniul sanitar, inspectorii din cadrul inspectoratelor de sănătate publică au dispus măsuri de vaccinare a populaţiei pentru prevenirea apariţiei de boli, iar inspectorii din cadrul autorităţilor sanitar veterinare vor desfăşura acţiuni de ecarisare a zonelor inundate.
„Am cerut Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului verificarea din punct de vedere sanitar a surselor de apă şi să intensifice acţiunile de igienizare a fântânilor. Atrag încă o dată atenţia asupra pericolelor la care se supune populaţia dacă utilizează apă din fântâni sau alte surse necontrolate”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu.
Premierul Tăriceanu a atras atenţia autorităţilor că autorizaţiile de construire date în zone inundabile sunt nelegale şi a cerut primăriilor să găsească locuri în aceste locuinţe să fie strămutate.


Guvernul a decis în şedinţa de astăzi acordarea de materiale de construcţii pentru refacerea caselor prăbuşite sau a celor care au probleme de structură în urma inundaţiilor sau alunecărilor de teren care au afectat nordul ţării, a anunţat Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

Valoarea materialelor de construcţie care vor fi acordate pentru refacerea unei locuinţe se cifrează la aproximativ 40.000 lei, a spus ministrul Borbely.
Ministrul Laszlo Borbely a subliniat că prioritatea în desfăşurarea Programul de reparare, reabilitare şi reconstruire a locuinţelor afectate de inundaţii sau alunecări de teren o reprezintă operativitatea comisiilor de lucru care vor face evaluarea pe teren. Conform estimărilor din acest moment, există 375 de locuinţe distruse şi 130 pe cale să se prăbuşească. Astfel, Guvernul a alocat bani pentru a pune la dispoziţie materiale de construcţii pentru 500 de case, cu o valoare totală de 21 milioane lei noi.
După finalizarea evaluărilor, Guvernul va aloca sumele necesare pentru achiziţionarea materialelor de construcţie necesare reconstrucţiei caselor distruse şi refacerii celor avariate.
Laszlo Borbely a precizat că în urma calamităţilor din anii anteriori, Guvernul a alocat materiale pentru reconstrucţia a 1.617 case şi a distribuit materiale de construcţii pentru reabilitarea a 15.500 de case avariate, în valoare totală de aproximativ 75 de milioane euro.


Subsecretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Publice, dr. Raed Arafat, se va deplasa, din dispoziţia primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, în zonele afectate de inundaţiile din ultima perioadă, pentru a vizita punctele în care este cazată populaţia evacuată din calea apelor şi pentru a evalua sprijinul de care mai este nevoie din partea autorităţilor de sănătate publică

Doctorul Raed Arafat va fi însoţit de medicul-şef al Inspecţiei Sanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii, de medicul-şef al Autorităţii Sanitare de Sănătate Publică de la Ministerul Sănătăţii şi de un expert pe problemele de boli transmisibile.
La nivelul Ministerului Sănătăţii Publice au fost emise două ordine prin care au fost repartizate sub titlu gratuit, din rezerva strategică a statului, materiale sanitare, medicamente şi dezinfectanţi pentru autorităţile de sănătate publică ale judeţelor afectate de inundaţii, a anunţat subsecretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Publice. S-a făcut, de asemenea, o redistribuire a vaccinurilor existente în stocurile judeţelor care nu au nevoie imediată de aceste vaccinuri, în favoarea judeţelor care au nevoie de ele în acest moment.
În zonele afectate au început operaţiunile de dezinfectare şi curăţare a fântânilor, precum şi vaccinarea populaţiei. Până joi dimineaţă, au fost deja curăţate şi dezinfectate 741 de fântâni şi au fost vaccinate 6.988 de persoane cu vaccinuri împotriva hepatitei A, antitenanos şi antitifoidice, în funcţie de necesităţile din zonele respective.