Europarlamentarii PD-L au deschis un cont pentru ajutorarea sinistratilor in urma inundatiilor
Europarlamentarii PD-L au deschis un cont pentru ajutorarea sinistratilor in urma inundatiilor
Europarlamentarii Partidului Democrat Liberal au deschis astăzi două conturi în lei şi în euro pentru ajutorarea directă a sinistraţilor în urma inundaţiilor din această lună.
Primii euro-parlamentari care au deschis donaţia sunt Theodor Stolojan, Marian Zlotea, Rareş Niculescu, Roberta Anastase, Dragoş David, Maria Petre şi Constantin Dumitriu.
Grupul de europarlamentari PD-L vor face cunoscută iniţiativa lor şi colegilor din Grupul PPE, cel mai numeros din Parlamentul European, cu 288 membri, pentru a solidariza cât mai mulţi europarlamentari cu sinistraţii inundaţiilor din România.
Conturile sunt însă accesibile oricărui europarlamentar, indiferent de formaţiunea din care fac parte. Banii colectaţi vor fi donaţi direct familiilor celor mai grav afectate de inundaţii, cu precădere familiile cu copii.
Cele două conturi au fost deschise la Banca Comercială Română
pentru euro: RO75RNCB0721044258170004
pentru lei: RO48RNCB0721044258170005
Europarlamentarii PD-L mulţumesc anticipat tuturor celor ce răspund apelului lor în vederea sprijinirii sinistraţilor din Maramureş şi Moldova.
Biroul de presă al
Partidului Democrat Liberal
Europarlamentarii PD-L fac apel la toţi europarlamentarii români să susţină acordarea de sprijin european pentru refacerea infrastructurii distruse de inundaţii
Inundaţiile fără precedent din Euroregiunea Prutul de Sus, cuprinzând judeţele din Nord Estul României precum şi zone din Ucraina şi Republica Moldova au compromis total sau parţial culturi agricole, au provocat pierderi mari în gospodăriile private şi distrugeri importante ale infrastructurii – drumuri, poduri, căi ferate, reţele de energie, apă potabilă, canalizări – precum şi compromiterea totală sau parţială a culturilor agricole.
În numele solidarităţii europene, europarlamentarii români din grupul politic al Partidului Popular European vor susţine demersurile pe care autorităţile române, cele ale Euroregiunii Prutul de Sus şi ale Regiunii Nord Est le vor face la Comisia Europeană pentru acordarea de sprijin financiar din fondurile europene în scopul refacerii infrastructurilor distruse şi efectuării lucrărilor necesare pentru reducerea riscurilor.
Facem apel la europarlamentarii români din celelalte grupuri politice din Parlamentul European să susţină demersurile amintite.
Theodor STOLOJAN
Prim Vicepreşedinte al PD-L
Lider al delegaţiei europarlamentarilor români din grupul PPE
CRITICI CONTRA GUVERNĂRII TĂRICEANU
• Voi vorbi astăzi despre o serie de probleme din domeniul culturii, aşa cum este el gestionat de guvernul Tăriceanu şi de ministrul Adrian Iorgulescu. Şi voi începe cu un fapt interesant: Guvernul Tăriceanu şi ministrul Adrian Iorgulescu au reînviat “Eterna şi fascinanta Românie”.
• Conform unui raport al Curţii de Conturi redactat în martie 2008, o serie de achiziţii ale MCC din 2005 au încălcat flagrant legea achiziţiilor publice. Este vorba de cumpărarea a 10.000 de volume intitulate “Album România”, a 6.625 de CD cu aceeaşi temă, precum şi a unui număr mai mic de CD-uri despre mânăstirile din Bucovina şi despre muzeul Cotroceni. Există mari suspiciuni asupra expedierii acestor produse către ambasadele şi consulatele României din străinătate.
• În plus, tot pentru acţiuni de aşa-zisă “diplomaţie culturală”, s-au achiziţionat (tot la finalul lui 2005) seturi de câte 10.000 de CD-uri cu George Enescu şi de 9.725 de cărţi despre George Enescu, tot pentru a fi expediate la reprezentanţelor României în lume. Ele s-au cumpărat direct, fără licitaţie, de la SC Star Media Music cu circa 1.730.000 lei noi (17,3 mld. lei vechi). Trebuie spus ca dl. Iorgulescu a fost acţionar la această firmă înainte de a fi ministru şi a păstrat relaţii amicale cu conducerea firmei.
• E grav faptul că guvernul Tăriceanu practică aceeaşi “politică culturală” (între ghilimele) ca şi guvernul Văcăroiu, făcând afaceri din bani publici. E grav că domnul Iorgulescu este un nou Hrebenciuc, girând afaceri pentru prieteni din poziţia de ministru al culturii.
• Cerem domnului Iorgulescu să lămurească public această situaţie, despre care eu consider că are miros de corupţie.
• Pe lângă acest fapt, aş dori să punctez câteva dintre problemele nevralgice ale mandatului Iorgulescu în domeniul culturii.
Aşa-zisul “Program naţional de reabilitare, modernizare şi dotare a aşezămintelor culturale din mediul rural şi urban” s-a dovedit un eşec.
o În preajma aderării României la U.E., ministrul Adrian Iorgulescu ne anunţa că respectivul program va fi operaţional din 2007 şi că Ministerul Culturii şi Cultelor va dispune, în acest scop, de un buget total de 100 de milioane de euro.
o În iulie 2008 suntem nevoiţi să constatăm, cu tristeţe, că din acest program – atât de necesar, de altfel – nu s-a făcut aproape nimic. Astfel:
o din bugetul MCC pe anul 2007 s-a dat bani pentru finalizarea construcţiilor unor aşezăminte culturale în 29 de localităţi, în sumă totală de 13 milioane lei. Alte obiective finalizate până în luna martie 2008 – doar 14! – au primit 4,5 milioane lei
o la 1 iunie 2008, 43 de aşezăminte culturale ar fi trebuit să primească circa 23 milioane lei, bani care nu se găsesc însă în bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor pe acest an.
o Demn de menţionat – şi revoltător totodată – este şi faptul că programul pentru construirea de noi sedii de aşezămintele culturale (prin Ministerul Dezoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor) n-a primit niciun leu până acum, nici în 2007 şi nici în acest an.
Descentralizarea în domeniul culturii a fost abandonată, iar MCC se complace în această situaţie.
o În afara elaborării unui program-pilot, conducerea MCC nu a întreprins nimic pentru apropierea creaţiei culturale de comunităţile locale, prin descentralizarea instituţiilor şi activităţilor culturale.
o Se află încă în directa subordine a MCC un număr de peste 70 instituţii de cultură, dintre care 10 sunt instituţii de spectacole şi concerte şi 7 sunt muzee aflate în diverse capitale de judeţ. Dacă ar exista voinţă politică, multe dintre acestea pot fi trecute rapid în coordonarea administraţiilor publice locale sau judeţene, împreună cu resursele financiare corespunzătoare.
o Nu s-a făcut, de asemenea, nimic pentru regândirea instituţională a direcţiilor judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional – organisme deconcentrate ale MCC. Aceste direcţii nu trebuie să aibă rol de operator cultural, ci trebuie să devină inspecţii ale statului, având ca principal obiectiv să urmărească respectarea cadrului legal în domeniul culturii.
Încercarea de reformare a domeniului cinematografiei a fost ratată.
o Deşi în iulie 2005, sub ministrul Mona Muscă, a fost adoptată o nouă lege a cinematografiei, nici până în prezent nu a fost elaborată vreo strategie (şi nici politici sectoriale) în acest domeniu, multe dintre prevederile legii rămânând literă moartă.
o Nu a fost realizată o strategie privind privatizarea sălilor şi grădinilor de spactacol cinematografic, sistemul public de distribuire de film aflându-se în colaps. Există indicii că tergiversarea ascunde interesele imobiliare ale clientelei politice apropiate actualului guvern.
o Degeaba cinematografia românească înregistrează frumoase succese externe – acestea au loc în ciuda politicii cinematografice actuale şi nu mulţumită ei.
PROPUNERILE PDL ÎN DOMENIUL CULTURII – TERMEN SCURT
o Partidul Democrat Liberal consideră ca urgente şi necesare măsuri concrete privind descentralizarea instituţiilor şi a actului de cultură, integrarea acestora în procesul de dezvoltare durabilă a comunităţilor locale. Se va facilita astfel accesul publicului şi participarea acestuia la creaţia culturală şi artistică.
o În egală măsură, Partidul Democrat Liberal cere revizuirea legislaţiei din domeniul sponsorizării, pentru a permite instituţiilor şi operatorilor culturali să stabilească relaţii eficiente de parteneriat cu lumea afacerilor.
o Partidul Democrat Liberal cere guvernului să elaboreze şi să pună în aplicare o strategie coerentă şi viabilă de privatizare a sălilor şi grădinilor de cinema, asfel încât producţia cinematografică românească să poată ajunge şi la publicul din ţara noastră.
TEME POLITICE
Votul uninominal
• PDL constată cu îngrijorare că intrăm în luna august şi nu avem încă o lege 100% funcţională a votului uninominal pentru Parlament.
• Din punctul nostru de vedere, este clar un lucru: Comisia de Cod Electoral şi-a ratat misiunea. Nu ne-a dat un document complet, care să poată deveni rapid lege sau ordonanţă de urgenţă, astfel încât votul uninominal la Parlament să se poată avea loc în noiembrie.
• Mai mult, această comisie a vulnerabilizat în mod nepermis votul uninominal, tocmai prin faptul că nu şi-a făcut treaba. Acele partide care s-au opus votului uninominal se pot prevala de nerespectarea termenelor şi a obiectivelor asumate de către Comisie şi pot ataca votul uninominal la Curtea Constituţională.
• De asemenea, PDL acuză faptul că activitatea Comisiei – atâta câtă a existat – a fost o penibilă afacere de partid. Efortul de decupare a colegiilor uninominale a avut drept scop siguranţa locurilor de parlamentari pentru barosanii din PSD şi PNL, cu preocupări minime pentru considerente demografice şi geografice.
• Au fost scoase din burtă diverse colegii şerpuitoare, cu forme care de care mai ciudate, fără căi de acces între localităţile componente, ale căror singură logică este existenţa cât mai multor primari de o anumită culoare.
• Cu toate acestea, considerăm că votul uninominal – aşa imperfect cum e – trebuie să devină cât mai repede realitate, astfel încât proximele alegeri parlamentare să se desfăşoare pe acest sistem.
• De asemenea, Partidul Democrat Liberal cere din nou guvernului Tăriceanu să stabilească rapid data alegerilor parlamentare. Noi ne pronunţăm ca aceste alegeri să aibă loc în noiembrie. 23 sau 30 noiembrie sunt date foarte bune.
PDL sprijină lupta anti-corupţie
• Partidul Democrat Liberal consideră că raportul pe justiţie prezentat săptămâna trecută de Comisia Europeană e un semnal de alarmă pe care nu ne putem permite să-l ignorăm.
• PDL observă – împreună cu Comisia Europeană – că progresele în zona justiţiei au fost inegale. Remarcăm faptul că cea mai mare restanţă aparţine acum Parlamentului, instituţie care a fost expres nominalizată în raport pentru blocarea anchetării unor foşti miniştri.
• Raportul arată clar că Parlamentul României reprezintă – din păcate – o parte a problemelor justiţiei din România şi nu o parte a soluţiilor pentru reforma justiţiei.
• Cerem de aceea majorităţii care conduce puterea legislativă să nu joace rolul puterii care dă în cap altor puteri. Legislativul nu trebuie să fie un baros în capul justiţiei, nu trebuie s-o împiedice să funcţioneze.
• În ceea ce priveşte schimbarea procurorului-şef al DNA, Daniel Morar, PDL consideră că cererile formulate recent de unii politicieni reprezintă zgomote de intimidare născute din dispreţ pentru justiţie sau din teamă de justiţie.
• Asemenea politicieni sunt agenţi ai stagnării, oameni care îşi doresc o justiţie împiedicată şi greoaie, lipsită de curaj şi lipsită de verticalitate.
• PDL consideră că schimbările în sistemul justiţiei trebuie să fie instrumente de eficientizare, de îmbunătăţire a activităţii. Dar ce mesaj primesc judecătorii şi procurorii din România atunci când şefi ai unor instituţii considerate eficiente la Bruxelles primesc voturi de blam la Bucureşti? Mesajul ar fi unul singur: cine are curajul să facă treabă va fi schimbat.
• Schimbarea lui Daniel Morar ar fi unul dintre acele gesturi care adâncesc neîncrederea publicului în sistemul justiţiei. Nu poţi mări încrederea publicului în justiţie prin măsuri de eliminare sau marginalizare a unor oameni care au avut consecvenţă şi au mers înainte cu dosare de mare corupţie.
• Cerem de aceea acelor politicieni guralivi din PSD sau PNL să lase justiţia să funcţioneze şi să se abţină de la orice fel de intimidări la adresa ei.
Biroul de presa al PD-L
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu