Blogul ratiunii, un site de (dez)informare politica si culturala: Guvernul României...

Acţiunile MIRA trec în faza de înlăturare a efectelor inundaţiilor

După faza de intervenţie pentru salvarea vieţii oamenilor şi limitarea pagubelor materiale, acţiunea forţelor de intervenţie ale MIRA, alături de autorităţile locale, trec, începând de astăzi, în faza de ajutare a populaţiei pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.

În acest sens, ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David, a avut o videoconferinţă în această dimineaţă cu prefecţii şi membrii comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă din cele 6 judeţe afectate de inundaţii – Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Maramureş şi Vaslui.

Şedinţa de lucru a vizat câteva subiecte importante, cum sunt: revenirea populaţiei în locuinţe; luarea unor măsuri sanitare - de vaccinare a populaţiei, verificare a surselor de apă şi veterinare – de ridicare a animalelor moarte; refacerea infrastructurii critice – căi de transport, energie electrică şi telecomunicaţii; demararea anchetelor sociale – pentru identificarea oamenilor care trebuiesc ajutaţi fie prin despăgubiri fie prin luarea unor măsuri provizorii de cazare în tabere de containere care se vor organiza la solicitarea autorităţilor locale; organizarea şi distribuirea ajutoarelor – prin înfiinţarea unor centre judeţene la nivelul judeţelor neafectate care vor colecta în mod organizat ajutoarele pentru populaţia din zona afectată de inundaţii.
Centrele judeţene vor începe să funcţioneze în cel mai scurt timp. Totodată, a fost anunţată şi iniţiativa Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene de a strânge ajutoare pentru cele 6 judeţe afectate.

De astăzi, cei 6 secretari de stat desemnaţi de către Guvern, responsabili de coordonarea activităţii de evaluare a pagubelor produse, se vor deplasa în judeţele unde au fost nominalizaţi. Pentru judeţul Bacău este desemnat secretarul de stat al MIRA, Marian Petrache.

„Prioritatea momentului o reprezintă evacuarea apei şi a mâlului din localităţile inundate” a declarat ministrul Cristian David, completând că MIRA va suplimenta numărul forţelor disponibile care să participe la aceste acţiuni inclusiv în locuinţele celor nevoiaşi, alături de comitetele de voluntari.
„E important ca la aceste acţiuni de înlăturare a apei şi revenirii la normalitate să participe şi cetăţenii neafectaţi, vecini, voluntari, ca o expresie a solidarităţii” a susţinut ministrul internelor şi reformei administrative.

Referindu-se la acest moment în care oamenii evacuaţi se întorc acasă, ministrul internelor şi reformei administrative a atras atenţia autorităţilor locale să facă o minimă evaluare a caselor în pericol de prăbuşire pentru a evita ca acestea să se prăbuşească peste oameni.

Ministrul Cristian David a menţionat că aceste acţiuni sunt imediate, ele urmând a face parte dintr-un plan elaborat de intervenţie pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.

Numărul persoanelor evacuate este în scădere. Oamenii au început să se întoarcă acasă.

Au fost primite primele notificări de sprijin.

Conform raportărilor primite la ora 08.30 de la Instituţiile Prefectului, numărul persoanelor evacuate a scăzut la 6.413 (ieri, la ora 15.00 erau 7.664 persoane evacuate).

Ceilalţi indicatori (numărul judeţelor şi localităţilor afectate, numărul gospodăriilor inundate etc) au rămas neschimbaţi, faţă de situaţia prezentată în cursul după-amiezii de miercuri, 30 iulie a.c., ca urmare a faptului că nu au mai fost înregistrate probleme deosebite.

În prezent se acţionează în zonele afectate de inundaţii cu aproximativ 2.000 forţe de intervenţie.

Secretarul de Stat MIRA Victor Paul Dobre a făcut un apel la înţelegere şi răbdare către cetăţenii din judeţul Iaşi. Atât timp cât nu există certitudini cu privire la lipsa oricărui pericol nu se va înceta dispoziţia de evacuare, chiar dacă, până în prezent, în anumite zone, apa nu a inundat locuinţele.

De asemenea, secretarul de stat MIRA a precizat faptul că, în cadrul Mecanismului de Colaborare pentru Situaţii de Urgenţă, au fost primite notificări de sprijin din partea mai multor ţări europene (ex. Cehia a oferit 6 generatoare).
Pentru toate aceste ajutoare se va stabili un centru de colectare la nivelul judeţului Iaşi, urmând a fi ulterior distribuite în toate zonele afectate de inundaţii.

Guvernul a analizat, în şedinţa de astăzi, situaţia din zonele afectate de inundaţii şi a aprobat un pachet de măsuri destinate sprijinirii persoanelor sinistrate şi înlăturării efectelor calamităţilor produse în nordul ţării.

Măsurile discutate au vizat asigurarea revenirii populaţiei în locuinţe, realizarea inspecţiilor necesare din punct de vedere sanitar şi veterinar, refacerea infrastructurii de transport, organizarea distribuţiei ajutoarelor, demararea anchetelor sociale şi a evaluărilor, a afirmat premierul Călin Popescu-Tăriceanu, în briefing-ul de la finalul şedinţei Guvernului. "În acest moment, intrăm în etapa de înlăturare a efectelor imediate ale inundaţiilor", a declarat premierul Tăriceanu.

Şeful Executivului a anunţat că mâine, la ora 9,00, la sediul prefecturilor judeţelor Maramureş, Suceava, Neamţ, Iaşi, Botoşani, Bacău, vor avea loc şedinţe ale comisiilor de evaluare a pagubelor produse de inundaţii, care vor fi conduse de secretarii de stat desemnaţi. Formularele de evaluare a pagubelor au fost deja distribuite la nivelul prefecturilor, conform ordinului comun al ministrului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice şi ministrului de Interne şi Reformei Administrative, a afirmat primul-ministru.

Numărul inspectorilor care vor efectua anchetele sociale va fi suplimentat, ca urmare a aprobării unui ordin comun al ministrului Muncii şi al ministrului Internelor. Cele două ministere au demarat acte de identificare a nevoilor sociale ale persoanelor sinistrate. De asemenea, au fost puse la dispoziţia sinistraţilor spaţii de cazare care vor putea fi folosite până la reîntoarcerea la locuinţe, a arătat premierul. Acesta a subliniat că autorităţile au obligaţia să pună la dispoziţie astfel de spaţii, chiar dacă unii dintre sinistraţi refuză să le folosească.

„Acţiunea tehnică de evaluare a pagubelor şi anchetele sociale se vor desfăşura simultan, în aşa fel încât să fie finalizate cât mai rapid şi din punct de vedere al distribuirii ajutoarelor să avem o acţiune eficientă", a declarat şeful Executivului.

Primul-ministru a anunţat că Guvernul a aprobat un Program de reparare şi reconstruire a locuinţelor afectate de inundaţii, constând în alocarea de materiale de construcţie.

Achiziţionarea materialelor se va face de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, prin Bursa Română de Mărfuri, iar distribuirea lor va fi gestionată de primării. Acestea vor putea să încheie contracte cu antreprenori specializaţi, pentru lucrările de reabilitare, mai ales pentru acele persoane care, din cauza vârstei sau incapacităţii fizice, a lipsei de resurse, nu îşi pot reconstrui singuri locuinţa, a afirmat premierul Tăriceanu. „Aceste angajamente ale Guvernului sunt condiţionate de două obligaţii pentru proprietari: nu au voie să înstrăineze imobilele pe o perioadă de minimum 5 ani, pentru locuinţele complet construite şi au obligaţia asigurărilor pe aceeaşi perioadă, de minimum cinci ani"; a declarat primul-ministru Tăriceanu.

Şeful Executivului a apreciat că în domeniul agriculturii situaţia nu este gravă, întrucât sunt afectate doar 40.000 ha din cele 6.000.000 ha de teren agricol. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Patronatele şi sindicatele din domeniul agroalimentar s-a mobilizat în vederea colectării de produse agricole şi agroalimentare. MADR a pus la dispoziţie 11 pompe pentru degajarea unor amenajări hidrotehnice.

Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a mai anunţat că Guvernul a aprobat alcoarea a 5,5 milioane lei din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Maramureş. Primele cinci judeţe vor primi câte 5 milioane lei, iar judeţul Maramureş, unde amploarea pagubelor este mai redusă, suma de 500.000 lei.

„Aceste fonduri vor fi alocate consiliilor judeţene, care în acest fel le vor avea la dispoziţie, pentru intervenţie rapidă”, a spus premierul Tăriceanu.

Şeful Executivului a afirmat că fondurile de la bugetul central trebuie să se alăture fondurilor alocate de autorităţile locale, care au bugete proprii şi trebuie să acţioneze din iniţiativă proprie. „Mă aşteptam ca autorităţile locale să fie primele care se pun în mişcare şi din fondurile proprii alocă un minim de sume, alături de ceea ce Guvernul întotdeauna a asigurat pentru intervenţia locală”, a declarat primul-ministru.

De asemenea, tot în şedinţa de astăzi, Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă în valoare totală de 1,092 milioane lei pentru populaţia din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi şi Neamţ. Astfel, pentru judeţul Bacău a fost aprobată suma de 595.500 lei, pentru judeţul Botoşani – 39.500 lei, pentru judeţul Iaşi – 192.000 lei, iar pentru judeţul Neamţ – 265.000 lei.

„Sunt sume care acoperă nevoi pentru sinistraţi, produse de strictă necesitate, apă, alimente şi alte produse”, a afirmat premierul Tăriceanu.

La acesta ajutoare umanitare de urgenţă se adaugă 100 de module pentru locuire, destinate cazării sinistraţilor până în momentul în care aceştia se vor putea întoarce la propriile locuinţe.

Primul-ministru a afirmat că în cadrul şedinţei de astăzi s-a dispus crearea, la nivel judeţean, a centrelor de colectare şi distrubuire a ajutoarelor, atât de la stat, cât şi de la persoanele fizice. Aceste centre vor fi coordonate de subprefecţi.

„Ar fi foarte util ca ajutoare să fie duse la centrele de colectare a ajutoarelor, altfel riscăm ca anumite localităţi care au beneficiat de o mediatizare foarte bună să primească foarte multe ajutoare şi alte localităţi şi alţi cetăţeni să nu primească pe măsura nevoilor”, a declarat premierul Tăriceanu. „Vreau să existe o distribuţie rezonabilă a ajutoarelor”, a mai afirmat acesta.

Şeful Executivului a făcut un apel la angajaţii din instituţiile guvernamentale să participe la efortul de solidaritate cu persoanele afectate de inundaţii. Astfel, premierul Tăriceanu a afirmat că a fost deschis un cont la Secretariatul General al Guvernului în care cei interesaţi pot face donaţii.

Primul-ministru a declarat că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a pus la dispoziţia copiilor din familiile sinistrate 130 de locuri în tabere. „Celelalte instituţii care au posibilităţi de cazare le vor transmite la Ministerul Educaţiei pentru a creşte numărul copiilor pe care putem să-i cazăm pe perioada vacanţei”, a mai afirmat premierul Tăriceanu.

În ceea ce priveşte domeniul sanitar, inspectorii din cadrul inspectoratelor de sănătate publică au dispus măsuri de vaccinare a populaţiei pentru prevenirea apariţiei de boli, iar inspectorii din cadrul autorităţilor sanitar veterinare vor desfăşura acţiuni de ecarisare a zonelor inundate.

„Am cerut Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului verificarea din punct de vedere sanitar a surselor de apă şi să intensifice acţiunile de igienizare a fântânilor. Atrag încă o dată atenţia asupra pericolelor la care se supune populaţia dacă utilizează apă din fântâni sau alte surse necontrolate”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu.

Premierul Tăriceanu a atras atenţia autorităţilor că autorizaţiile de construire date în zone inundabile sunt nelegale şi a cerut primăriilor să găsească locuri în aceste locuinţe să fie strămutate.

Guvernul a decis în şedinţa de astăzi acordarea de materiale de construcţii pentru refacerea caselor prăbuşite sau a celor care au probleme de structură în urma inundaţiilor sau alunecărilor de teren care au afectat nordul ţării, a anunţat Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

Valoarea materialelor de construcţie care vor fi acordate pentru refacerea unei locuinţe se cifrează la aproximativ 40.000 lei, a spus ministrul Borbely.
Ministrul Laszlo Borbely a subliniat că prioritatea în desfăşurarea Programul de reparare, reabilitare şi reconstruire a locuinţelor afectate de inundaţii sau alunecări de teren o reprezintă operativitatea comisiilor de lucru care vor face evaluarea pe teren. Conform estimărilor din acest moment, există 375 de locuinţe distruse şi 130 pe cale să se prăbuşească. Astfel, Guvernul a alocat bani pentru a pune la dispoziţie materiale de construcţii pentru 500 de case, cu o valoare totală de 21 milioane lei noi.
După finalizarea evaluărilor, Guvernul va aloca sumele necesare pentru achiziţionarea materialelor de construcţie necesare reconstrucţiei caselor distruse şi refacerii celor avariate.
Laszlo Borbely a precizat că în urma calamităţilor din anii anteriori, Guvernul a alocat materiale pentru reconstrucţia a 1.617 case şi a distribuit materiale de construcţii pentru reabilitarea a 15.500 de case avariate, în valoare totală de aproximativ 75 de milioane euro.

Subsecretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Publice, dr. Raed Arafat, se va deplasa, din dispoziţia primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, în zonele afectate de inundaţiile din ultima perioadă, pentru a vizita punctele în care este cazată populaţia evacuată din calea apelor şi pentru a evalua sprijinul de care mai este nevoie din partea autorităţilor de sănătate publică.

Doctorul Raed Arafat va fi însoţit de medicul-şef al Inspecţiei Sanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii, de medicul-şef al Autorităţii Sanitare de Sănătate Publică de la Ministerul Sănătăţii şi de un expert pe problemele de boli transmisibile.
La nivelul Ministerului Sănătăţii Publice au fost emise două ordine prin care au fost repartizate sub titlu gratuit, din rezerva strategică a statului, materiale sanitare, medicamente şi dezinfectanţi pentru autorităţile de sănătate publică ale judeţelor afectate de inundaţii, a anunţat subsecretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Publice. S-a făcut, de asemenea, o redistribuire a vaccinurilor existente în stocurile judeţelor care nu au nevoie imediată de aceste vaccinuri, în favoarea judeţelor care au nevoie de ele în acest moment.
În zonele afectate au început operaţiunile de dezinfectare şi curăţare a fântânilor, precum şi vaccinarea populaţiei. Până joi dimineaţă, au fost deja curăţate şi dezinfectate 741 de fântâni şi au fost vaccinate 6.988 de persoane cu vaccinuri împotriva hepatitei A, antitenanos şi antitifoidice, în funcţie de necesităţile din zonele respective.

Briefing de presă susţinut după şedinţa de Guvern de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu alături de membrii cabinetului responsabili cu măsurile de combatere a efectelor inundaţiilor din nordul ţării 31 iulie 2008

Călin Popescu-Tăriceanu:
Bună ziua. Astăzi am acordat cea mai mare parte din timpul şedinţei de Guvern, peste 90%, subiectelor legate de intervenţia în zonele afectate de inundaţii şi măsurile care se impun.
Am analizat pe larg situaţia, pe baza rapoartelor făcute de ministerele implicate, în special a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Am luat măsurile care se impun şi care completează măsurile luate în urmă cu 2 zile în Guvern în şedinţa extraordinară.
Aş vrea să structurez de la bun început elementele care au constituit baza discuţiilor şi informărilor de astăzi.
Primul element se referă la măsurile necesare pentru asigurarea revenirii populaţiei în locuinţe; apoi, inspecţiile necesare din punct de vedere sanitar şi veterinar care sunt în derulare şi care vor trebui în continuare duse la bun sfârşit; al treilea element - refacerea infrastructurii de transport, utilităţii şi energie electrică, telecomunicaţii; apoi, organizarea distribuţiei ajutoarelor, anchetele sociale care demarează şi comitetele de evaluare a pagubelor în cele 6 judeţe afectate.
Pe scurt, evaluările preliminare din prezent indică 156 de localităţi afectate de inundaţii, cu peste 2.700 de locuinţe care sunt afectate. Din acestea, aproximativ 375 de case sunt distruse, circa 9.500 de gospodării inundate şi aproximativ 40.000 de ha de teren agricol după primele raportări. În prezent, mai sunt 6.400 de persoane evacuate.
În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică - în momentul de faţă, mai avem 27 de localităţi care sunt afectate. Există un plan de acţiune din partea operatorilor regionali pentru refacerea alimentării cu energie electrică, dar acest lucru a fost influenţat şi îngreunat de persistenţa apelor.
În acest moment intrăm în etapa de eliminare a efectelor imediate ale inundaţiilor. Mâine, la ora 9.00, la sediul prefecturilor din cele 6 judeţe - Maramureş, Suceava, Iaşi, Neamţ, Botoşani şi Bacău - va avea loc şedinţa comisiilor de evaluare a pagubelor produse de inundaţii, şedinţă care va condusă la faţa locului de secretarul de stat desemnat să coordoneze activitatea în judeţul respectiv.
Deja au fost distribuite formularele de evaluare a pagubelor, conform ordinului comun al ministrului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice şi ministrului de Interne şi Reformei Administrative, cu referire la procedura de evaluare.
În plan social, am dispus trimiterea astăzi al unui ordin comun al ministrului Muncii şi ministrului de Interne pentru suplimentarea inspectorilor sociali care fac anchetele sociale pe teren, astfel încât, măsurile pentru adăpostirea familiilor afectate să fie mai rapide şi pentru ca ajutorarea acestor familii să fie cât mai eficientă.
Ministerul de Interne şi Ministerul Muncii au demarat în comun acţiunea de identificare a nevoilor sociale a persoanelor sinistrate. Au fost puse la dispoziţie spaţii de cazare, în general în obiectivele social-culturale: şcoli, grădiniţe. Aceste spaţii de cazare vor putea fi folosite până la asigurarea revenirii în locuinţele pe care le au. Trebuie să subliniez că am fost şi în teren. Există o atitudine pe care nu vreau să o apreciez în niciun fel - persoane care nu doresc să folosească aceste spaţii consideră că au bunuri materiale de preţ pe care nu vor să le părăsească - aşadar, este obligaţia autorităţilor de a pune la dispoziţie spaţii, şi sigur, este la alegerea fiecărui cetăţean, dacă foloseşte aceste spaţii de adăpostire sau nu. Cele două operaţiuni - acţiunea tehnică de evaluare a pagubelor şi anchetele sociale - se vor desfăşura simultan, în aşa fel încât să încheiem cât mai rapid această posibilitate, şi să avem acţiune eficientă din punct de vedere al distribuirii ajutoarelor.
În ceea ce priveşte înlăturarea efectelor calamităţilor - am aprobat astăzi suma de 55 de miliarde de lei noi din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, sumă care a fost repartizată pentru cele 6 judeţe. Cinci judeţe au primit câte 10 miliarde, iar un judeţ, respectiv Maramureşul, unde amploarea pagubelor este mai redusă, a primit 5 miliarde. Aceste fonduri vor fi alocate consiliilor judeţene, care, în acest fel, le vor avea la dispoziţie pentru intervenţia rapidă.
Revin asupra a ceea ce am spus ieri: mă aşteptam ca autorităţile locale să fie primele care se pun în mişcare şi, din fondurile proprii, să aloce un minim de sume alături de ceea ce Guvernul a asigurat întotdeauna pentru intervenţia locală. Mi s-a părut că de prea multe ori am auzit acelaşi motiv: aşteptăm de la Guvern să ni se dea, să ni se facă. De aceea sunt autorităţi locale, de aceea este acest principiu al descentralizării. Au bugete proprii, trebuiau să acţioneze din iniţiativă proprie. Întotdeauna am asigurat de la Guvern aceste nevoi şi, probabil, şi peste.
Ajutoarele umanitare de urgenţă. Astăzi am aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă în valoare totală de 1.092.000 de lei noi pentru populaţia din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi şi Neamţ. La Bacău – 595.500 lei, la Botoşani – 39.500 lei, la Iaşi – 192.000 lei şi la Neamţ – 265.000 lei. Este vorba de lei noi. Sunt sume care acoperă nevoi pentru sinistraţi, produse de strictă necesitate: apă minerală, alimente, precum şi alte produse.
În ceea ce priveşte ajutoarele umanitare de urgenţă, tot astăzi am decis să adăugăm măsurilor luate deja trimiterea de 100 de module care sunt folosite pentru locuire, destinate cazării sinistraţilor şi care vor putea fi folosite până în momentul în care aceştia se pot reîntoarce la propriile case.
În ceea ce înseamnă programul de reparare şi reabilitare locuinţe, astăzi am aprobat un program consistent. Aşa cum s-a procedat şi în trecut, vom aloca materiale de construcţie pentru persoanele şi familiile care au locuinţele distruse sau avariate. Achiziţionarea materialelor se face de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, prin Bursa Română de Mărfuri, iar distribuirea lor va fi gestionată de primării. Primăriile vor putea să încheie contracte cu antreprenori specializaţi, pentru lucrările de reabilitare, mai ales pentru acele persoane care, din cauza vârstei, a incapacităţii fizice sau lipsei de resurse, nu îşi pot reconstrui singuri locuinţa. Aceste angajamente ale Guvernului sunt condiţionate de 2 obligaţii pentru proprietari: nu au voie să înstrăineze imobilele pe o perioadă de minimum 5 ani, asta pentru locuinţele complet construite, şi au obligaţia asigurărilor pe aceeaşi perioadă, de minimum cinci ani.
În ceea ce priveşte acţiunea ministerelor şi instituţiilor implicate. Vreau să apreciez de la bun început modul extrem de serios şi responsabil în care Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a gestionat situaţia. Foarte bună şi implicarea celor de la Ministerul Mediului. Acest lucru este o dovadă a modului, obligaţiei şi responsabilităţii pe care administraţia centrală şi locală o are în aceste situaţii.
În cursul acestei dimineţi, ministrul de Interne a avut o videoconferinţă cu prefecţii şi cei şase secretari de stat împuterniciţi să coordoneze comitele judeţene de evaluare a pagubelor. Nu vorbim doar de pagube produse numai locuinţelor, ci şi la infrastructura de transport, pe partea de protecţie şi apărare împotriva inundaţiilor. Acesta a dispus o serie de măsuri pentru înlăturarea efectelor imediate.
Tot astăzi, ministrul de Interne a dispus, într-un mod foarte corect şi judicios, crearea la nivel judeţean a centrelor de colectate şi distribuire a ajutoarelor, atât a ajutoarelor primite de stat, cât şi a celor primite de la alte instituţii sau persoane fizice. Aceste centre vor fi coordonate de subprefect. Vreau să fac un apel - pentru că am văzut foarte multe iniţiative pe care le consider foarte binevenite şi mă bucură că ele reprezintă acea atitudine de solidaritate la care fac mereu apel. Am văzut o serie de televiziuni publice, dar am văzut şi instituţii, organizaţii neguvernamentale care s-au mobilizat pentru colectarea şi trimiterea de ajutoare.
Ar fi foarte util ca aceste ajutoare să fie duse la centrele de colectare, pentru că altfel riscăm ca anumite localităţi, care au beneficiat de o mediatizare foarte bună, să primească foarte multe ajutoare care depăşesc practic nevoile stringente, iar alte localităţi, alţi cetăţeni, care sunt în afara ariei de vizibilitate, să nu primească ajutor pe măsura nevoilor. Vreau să existe o distribuţie cât de cât rezonabilă a acestor ajutoare, peste tot.
Tot astăzi, în cadrul şedinţei de Guvern, am luat decizia ca toate instituţiile guvernamentale să participe la aceste forme de solidaritate prin contribuţii financiare, în special din partea angajaţilor. Se constituie un fond de solidaritate. Am hotărât crearea unui cont la Secretariatul General al Guvernului, în care vor fi vărsate sume de către toţi angajaţii publici - este o opţiune, nu poate să fie o obligaţie - vor dona bani, din care, ulterior, va trebui să asigurăm pentru sinistraţi achiziţia unui minim de bunuri: mobilă, aragaz, frigider, poate şi alte lucruri de uz casnic.
Ministerul Educaţiei a pus la dispoziţia copiilor din familiile sinistrate un număr de 130 de locuri de cazare în tabere. În acest moment, celelalte instituţii care au spaţii de cazare vor transmite disponibilităţile de cazare pe care le au la Ministerul Educaţiei, pentru a putea creşte numărul copiilor pe care putem să îi cazăm în această perioadă de vacanţă şi să le luăm de pe cap părinţilor o grijă suplimentară.
Vreau să vă mai informez despre domeniul sanitar. În cadrul Ministerului Sănătăţii, inspectorii din cadrul direcţiilor de sănătate publică au dispus acţiuni de vaccinare a populaţiei pentru prevenirea apariţiei de boli.
În ceea ce priveşte domeniul sanitar-veterinar, avem acţiuni consistente de ecarisare a zonelor inundate. Am cerut Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului să acorde cea mai mare atenţie verificării stării sanitare a surselor de apă potabilă şi să intensifice acţiunile de igienizare a fântânilor. Atrag încă o dată atenţia publicului, celor care sunt afectaţi de inundaţii, să nu utilizeze în această perioadă apa din fântâni, care nu este potabilă, precum şi alte surse necontrolate.
În final, vreau să mai fac o observaţie. Pentru că astăzi am discutat - am observat şi pe teren - în fiecare an când avem inundaţii se observă acelaşi lucru. Sunt foarte multe case care sunt construite, cu autorizaţie sau fără, în zone inundabile. Autorizaţiile date pentru casele construite în zonele inundabile nu sunt legale, cu toate că cetăţeanul se poate prevala de faptul că are autorizaţie. Dar, în zonele inundabile, autorităţile locale nu ar fi trebuit să dea autorizaţii de construire. Vreau să fiu foarte clar: în acest moment, pentru cei care au locuinţele în zonele inundabile şi sunt construite fără autorizaţie, le cerem clar, şi primăriile au obligaţia să le găsească terenuri unde să îi strămute. Nu vreau ca în fiecare an, de inundaţii, să avem acest gen de probleme. Eu cred că trebuie să facem un efort, este firesc, dar să nu facem un efort în zadar. Cu alte cuvinte, să ştim de la început că aruncăm banii pe apa sâmbetei pentru că sunt zone inundabile.
Ca o apreciere generală în finalul intervenţiei mele. Orice eveniment de acest gen provoacă o stare de emoţie profundă şi este obligatoriu o intervenţie consistentă a autorităţilor. Şi spuneam, apreciez intervenţia din acest an, foarte promptă, a autorităţilor, în comparaţie cu ceea ce s-a întâmplat în 2005 şi mai ales în 2006. Amploarea inundaţiilor, a zonelor afectate, este mai mică - cu toate că înregistrăm debite istorice, debite care nu au fost înregistrate niciodată pe cursurile Prutului şi Siretului. Situaţia este sub control.
Mă bucură că există acest sentiment de solidaritate care se manifestă la nivelul comunităţilor, municipalităţilor sau a altor administraţii locale faţă de cei care sunt în zonele afectate.
Discutam cu dl. ministru Korodi despre faptul că apreciez şi solidaritatea cetăţenilor chiar din zonele afectate care au participat, de exemplu, în aval de Paşcani, la lucrările pentru înălţarea digurilor. Mi-aş dori foarte mult ca această atitudine să o vedem şi în alte zone ale ţării. Învăţăm din experienţele prin care trecem.
În perioada următoare miniştrii vor merge în teren pentru a evalua la faţa locului şi pentru a dispune măsurile care se impun, împreună cu autorităţile locale. Şi eu personal voi avea această preocupare. Restul subiectelor devin secundare.
Sunt prezenţi alături de mine patru miniştri şi doi secretari de stat pe care am să îi rog să intervină. Dacă aveţi întrebări.
Reporter: Permiteţi o întrebare care nu are legătură cu subiectele domnilor miniştri ?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu vreau să te refuz, dar aş fi preferat să ne concentrăm pe acest subiect.
Reporter: S-a discutat astăzi despre compania energetică naţională ?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Am lăsat toate celelalte subiecte în planul doi. Am luat 2- 3 măsuri de pe ordinea de zi, care erau într-adevăr presante, dar atenţia principală a fost concentrată pe combaterea efectelor inundaţiilor şi măsurile pe care trebuie să le luăm în această fază.

Reporter: Pentru refacerea infrastructurii s-a decis ceva pe o anumită sumă şi de unde se iau banii?
Călin Popescu Tăriceanu: Nu. Nu vreau să decidem sumele înainte de a avea evaluările. Am pus accent foarte mare pe funcţionarea acestor comitete tehnice de evaluare a pagubelor, care mâine se vor reuni la ora 9.00 la prefecturile judeţelor pe care le-am menţionat. Am alocat o primă transă, 55 de miliarde de lei vechi, dar acestea sunt pentru intervenţii de urgenţă. Numai după ce avem evaluările vom putea ştii exact care este amploarea pagubelor. La nivelul infrastructurii de transport feroviar sunt lucrări care sunt în curs şi care se fac din fondurile proprii. Faţă de banul public trebuie să existe o anumită rigoare în ceea ce înseamnă cheltuirea. Nu dăm banii şi după aceea aşteptăm să vină cu justificările, pentru că ştiu ce se întâmplă la nivelul multor administraţii locale. Să nu generalizez. Vor să profite şi să îşi mai facă câţiva km de drum sau alte lucrări. În principiu, nu este condamnabil. Dar în ceea ce priveşte destinaţia banilor trebuie să fim foarte riguroşi.
Reporter: Printre problemele secundare aţi discutat şi despre colegiile electorale ?
Călin Popescu Tăriceanu: O să vă spună dl. Ministru de Interne. Da. Le-am aprobat pentru că m-am angajat să facem alegerile la timp, cu toate că am auzit tot felul de voci care vorbesc fără să ştie despre data organizării alegerilor. Acest lucru este important. Nu vreau să se creeze speculaţii pe acest subiect. Nu avem foarte mult să negociem. Ministerul de Interne a făcut o propunere pe care am aprobat-o astăzi şi dl. Ministru David vă poate da mai multe detalii. Vă mulţumesc foarte mult. Dl. Ministru David, vă rog.

Laszlo Borbely, Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor:
Din păcate avem deja experienţa reconstruirii caselor după inundaţiile din 2005. Vreau totuşi să vă dau nişte date, ca să exemplific că au fost ani în care ţara a suferit din cauza inundaţiilor. În această perioadă am revăzut cifrele. Am reconstruit după 2005 1617 case şi am dat materiale de construcţii pentru circa 15500 case, ceea ce înseamnă, ca şi sumă, aproape 75 de milioane euro.
În acest an, cuvântul cheie este operativitate. Aceste comisii de mâine trebuie sa evalueze cât mai repede. Conform acestui ordin comun aprobat cu Ministerul de Interne şi a Hotărârii de guvern privind programul de refacere a caselor distruse, sunt două cazuri în care acordăm materiale de construcţii: în cazul caselor prăbuşite şi în cazul în care sunt probleme de ordin structural.
Prima decizie a fost luată. Astăzi Guvernul a alocat 21 de milioane de lei noi pentru a începe deja acele proceduri pentru ca oamenii să primească cât mai repede materiale de construcţii. După cum aţi auzit sunt 375 de locuinţe distruse şi în jur de 130 care sunt pe cale de a se prăbuşi. S-au alocat bani pentru circa 500 de case. Evident, după evaluarea locuinţelor celorlalte vom reveni cu o altă hotărâre de guvern, pentru a da materiale de construcţii şi pentru acestea. O vom face prin Bursa română de mărfuri care a fost soluţia cea mai eficientă şi până acum. Întrebări dacă sunt.
Reporter: ...
Laszlo Borbely: Deci vom da materiale de construcţii, nu vom reconstrui. Vom da materiale de construcţii, pe baza unui necesar care este apreciat conform unei case de 3 camere.
Reporter: Dacă o casă sau mai multe case se află într-o zonă de risc, veţi da materiale de construcţii să şi-o construiască tot acolo, ca la umătoarea să fie expusă aceluiaşi risc?
Laszlo Borbely: Nu. Aceste comisii care se deplaseaza trebuie să analizeze şi aceste probleme. În trecut am luat şi unele decizii de strămutare a unor sate. Aceasta este o altă decizie; deocamdată facem evaluarea, şi după evaluare putem să revenim. O locuinţă distrusă poate să primească in jur de 40 000 lei.

Attila Korodi, Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile:
La ora actuală, pe zone unde este deja permisă, se va analiza starea fizică a construcţiei hidrotehnice şi se vor întocmi toate procesele verbale de calamităţi la construcţiile hidrotehnice.
Ceea ce am subliniat aici - cer imperativ colegilor noştri- vreau şi cauzele calamităţilor, pentru a lua măsurile de reconstrucţie adecvate.
Vom evalua costul acţiunilor şi materialelor care au fost disponibilizate, foarte multe şi cu ajutorul comunităţilor locale sau a persoanelor fizice şi companiilor care au venit alături de noi.
Pe de altă parte, demarăm şi închiderea breşelor care au fost create pe diguri până la lucrările definitive. Totodată, demarăm acţiuni de refacere a stocurilor de materiale şi a stocurilor de siguranţă. Pentru că vorbim de două viituri cu debite record, vom reconstitui unda de viitură, tocmai ca să reactualizăm planurile bazinale de apărare împotriva inundaţiilor, datele să fie utilizate pentru că sunt realmente de folos.
Aş dori să mai fac o precizare cu privire la accidentul produs la Baia Borşa. Acum două zile a fost o echipă de experţi de la Ministerul Mediului şi Apelor din Ungaria. Ieri am primit o scrisoare din partea ministerului semnată de secretarul de stat pe ape, în care apreciază deschiderea noastră în legătură cu această temă, promptitudinea cu care am informat prin reţeaua internaţională accidentul, pentru a preveni o eventuală poluare pe Tisa. Partea maghiară subliniază că acţiunea noastră transparentă a întărit şi mai mult cooperarea tehnică dintre cele două ministere.
Avem 18 măsurători de laborator, despre calitatea apei din Tisa care nu a înregistrat depăşirea standardelor de poluare transfrontalieră.
Am decis să se facă o analiză foarte strictă săptămânile următoare cu privire la cauză, pentru că cauza ne va arăta cum se putea evita, nu numai la Baia Borşa, ci şi în alte zone cu potenţial de risc, aceste tipuri de accidente. În cazul acesta nu s-a soldat cu o poluare. Au fost debite foarte mari ale râurilor din aval, dar aceste tipuri de accidente, dacă nu sunt evitate, pot avea şi consecinţe de care nu cred că avem nevoie nici unul din noi în România.

Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii:
Din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii Publice, informaţiile pe care le avem până astăzi dimineaţă indică faptul că au început deja operaţiunile de dezinfectare şi de curăţare a fântânilor. Până azi dimineaţă au fost curăţate şi dezinfectate 741 de fântâni. Au început şi acţiunile de vaccinare, în cadrul cărora au fost deja vaccinate 6.988 de persoane cu vaccinul împotriva hepatitei A, antitetanos şi antitifoidic, în funcţie de necesitatăţile din zona respectivă.
La nivelul Ministerului Sănătăţii au fost emise două ordine prin care au fost repartizate sub titlu gratuit, din rezerva strategică a statului, materiale sanitare, medicamente şi dezinfectanţi pentru autorităţile de sănătate publică ale judeţelor afectate de inundaţii. S-a făcut, de asemenea, o redistribuire a vaccinurilor existente în stocurile judeţelor care nu au nevoie imediată de aceste vaccinuri, în favoarea judeţelor care au nevoie imediată de vaccinurile respective.
Astăzi, din dispoziţia Primului-ministru, voi pleca împreună cu o comisie formată din medicul-şef al Inspecţiei Sanitare de Stat din Ministerul Sănătăţii, medicul-şef al Autorităţii Sanitare de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii şi un expert pe problemele de boli transmisibile, pentru a vizita de importanţă majoră din zonele afectate de inundaţii, mai ales punctele în care este cazată populaţia evacuată din calea apelor şi a vedea dacă mai este nevoie de alt sprijin din partea autorităţilor de sănătate publică.

Victor Paul Dobre, Secretar de stat in Ministerul internelor şi reformei administrative:
În Bucureşti sunt 28 de colegii de deputaţi şi 12 de senatori.

Paul Păcuraru, Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse:
Vă voi prezenta activităţile ministerului Muncii, legate de ajutoarele de urgenţă şi clarificarea unor aspecte. Ministerul Muncii nu acordă aceste ajutoare pentru construcţie, reparaţii sau reconstrucţia locuinţei. Sunt ajutoare sociale pentru nevoi familiale urgente. Deci tot ce s-a interpretat – cum să faci o casă cu trei milioane de lei, cum să faci o casă cu 500 sau cu 800 RON ş.a.m.d. este o interpretare eronată. Ajutoarele pe care le acordă Ministerul Muncii sunt ajutoare sociale, pe care le acordă în conformitate cu legea 416/2001 privind venitul minim garantat, articolul 28, şi ele sunt destinate, doar şi doar, nevoilor familiale urgente care constau în nevoi de alimente, nevoi de medicamente, nevoi de intervenţii, nevoi de îmbrăcaminte pentru situaţia de nefuncţionalitate a casei, a domiciliului ş.a.m.d..
Schema de ajutor de urgenţă care v-a fost prezentată şi care constă în 300 RON pentru persoană singură sau familie care a fost afectată de inundaţii, 800 de lei pentru familiile şi persoanele singure ale căror locuinţe au fost distruse în totalitate, 500 lei pentru persoanele şi familiile ale căror locuinţe au fost distruse în proporţie de 50 la sută sau 300 lei pentru sub 50 la sută gradul de distrugere, - gradul de distrugere nu înseamnă că banii se duc pentru repararea casei, ci a fost unul din criteriile avute în vedere în schemele de ajutor social, ca să poţi faci o diferenţiere funcţie de care aloci aceste ajutoare. Şi sunt şi cei 5000 RON pentru familiile care au o persoană decedată în familie. Aceste scheme de ajutor sunt pentru nevoi sociale, v-a spus şi domnul ministru Borbely, sunt cu totul alte programe pentru refacere, modernizare, materiale de construcţii şi tot ceea ce se face pentru construcţia casei.
Spun acest lucru pentru că am văzut cel puţin trei sau patru interpretări în presă - „cum să faci o casă cu 300 de RON”, – evident nu se poate face o casă şi nu asta este problema.
În momentul de faţă, pe judeţe: în judeţul Iaşi - la Lespezi, Stolniceni, Răchiteni şi Paşcani - sunt în curs de desfăşurare, sunt pe teren, anchete sociale; la Bacău - la Săuceşti şi la Letea Veche sunt deja pe teren pentru anchete sociale; la Neamţ - la Poiana Teiului, la Doljeşti şi la Bălcescu – Direcţia Muncii şi asistenţii sociali sunt pe teren. În fine, la Botoşani - la Culeşti şi la Mihăileni, iar în Maramureş, la Borşa, sunt aproape încheiate anchetele sociale.
Conform legii, aceşti bani se acordă în baza unui raport de anchetă socială pe care o fac asistenţii sociali. Problema pe care o avem în momentul de faţă este să încercăm să fim cât se poate de operativi , adică asistenţii sociali din direcţiile de muncă să facă faţă la volumul foarte mare de anchete pe care trebuie să le facă, şi din acest motiv am dispus: în primul rând, ca judeţele care nu sunt afectate să dea ajutor de persoane, de resurse umane, de asistenţi sociali, în judeţele afectate, îndeosebi în judeţele cu volum mare - în Iaşi , în Suceava, în Neamţ, în Bacău, - în aşa fel ca să reuşim, în cel mai scurt timp să terminam anchetele sociale.
Anchetele sociale sunt legate însă şi de evaluarea pe care trebuie să o facă Inspectoratul de Construcţii privind gradul de deteriorare a locuinţei, pentru că avem acea grilă de ajutor funcţie de gradul de deteriorare. Vom parcurge o primă etapă în care asistenţii sociali împreună cu autoritatea locală, cu primarul, cu consilierii locali, vor face un punctaj pe gradul de evaluare. Vom fixa sumele care se cuvin pe familie sau pe persoană. Vom avansa aceşti bani către Direcţiile de Muncă şi vom face punctajul final cu Inspectoratul de Construcţii pentru a verifica gradul de avariere.
În fine, am dispus ca în fiecare judeţ, toţi asistenţii sociali de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, de la primării, de la serviciile sociale, sub coordonarea direcţiilor de muncă, să să se implice imediat în acţiunea de efectuare a anchetelor sociale. De asemenea, mijloacele auto pe care ministerul le are la dispoziţie în teritoriu, Inspecţia Muncii, Casa de Pensii, cu mijlocul auto şi cu şofer cu tot, să fie puse la dispoziţia Direcţiei Muncii pentru a se putea deplasa asistenţii mai uşor în teritoriu pentru a efectua aceste anchete.
Facem un apel către toţi salariaţii din structurile descentralizate ale ministerului, din aparatul central al ministerului, pentru a contribui cu fonduri şi pentru a da dovadă de solidaritate, pentru a alimenta acest cont constituit la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Am transmis deja în minister şi a început operaţiunea de colectare de fonduri, din partea aparatului administrativ.
Aş vrea să vă mai informez cum arată în timp, pe ani, între 2004 -2008, estimativ, numărul de beneficiari. În România, din păcate, datorită situaţiilor cu care se confruntă în fiecare an, am avut un număr din ce în ce mai mare de beneficiari de ajutor de urgenţă. Vă pot da cifre: anul 2004 – 1789; 2005 – 8160; 2006 – 15327; 2007 – 18195 beneficiari de ajutoare de urgenţă; 2008 – estimativ, 21.000 - 22.000. Aşteptăm anchetele din teren, să vedem ce ne vor spune.
Iată că în interval de patru ani, de 11 ori a crescut numărul beneficiarilor de ajutoare de urgenţă în România. Asta înseamnă că populaţia, aflată în această situaţie de a benefia de ajutoare de urgenţă, a crescut datorită faptului că evenimentele de acest tip, din ce în ce mai rare sau neobişnuite cum erau, devin din ce în ce mai frecvente şi creează această problemă, care va trebui să fie luată în calcul ca anualitate.
Şi ca sume, sumele au crescut. Până în momentul de faţă, în 2004-2008, România a plătit 35.688.000 lei ajutoare de urgenţă, prin Ministerul Muncii. În acest an avem prognozată o sumă dublă faţă de anul anterior.
Ceea ce face ministerul acum, încearcă să rezolve totul operativ şi cu exigenţa de a fi riguroşi în ceea ce priveşte banul public. Trebuie să facem anchetele cât mai repede, astfel încât persoanele sau familiile să intre cât mai repede în posesia sumelor.
Noi ministerul am alocat 12.000.000 lei pentru această destinaţie, pentru ajutoare de urgenţă, pentru inundaţiile din luna iulie.

Măsurile discutate au vizat asigurarea revenirii populaţiei în locuinţe, realizarea inspecţiilor necesare din punct de vedere sanitar şi veterinar, refacerea infrastructurii de transport, organizarea distribuţiei ajutoarelor, demararea anchetelor sociale şi a evaluărilor, a afirmat premierul Călin Popescu-Tăriceanu, în briefing-ul de la finalul şedinţei Guvernului. "În acest moment, intrăm în etapa de înlăturare a efectelor imediate ale inundaţiilor", a declarat premierul Tăriceanu.
Şeful Executivului a anunţat că mâine, la ora 9,00, la sediul prefecturilor judeţelor Maramureş, Suceava, Neamţ, Iaşi, Botoşani, Bacău, vor avea loc şedinţe ale comisiilor de evaluare a pagubelor produse de inundaţii, care vor fi conduse de secretarii de stat desemnaţi. Formularele de evaluare a pagubelor au fost deja distribuite la nivelul prefecturilor, conform ordinului comun al ministrului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice şi ministrului de Interne şi Reformei Administrative, a afirmat primul-ministru.
Numărul inspectorilor care vor efectua anchetele sociale va fi suplimentat, ca urmare a aprobării unui ordin comun al ministrului Muncii şi al ministrului Internelor. Cele două ministere au demarat acte de identificare a nevoilor sociale ale persoanelor sinistrate. De asemenea, au fost puse la dispoziţia sinistraţilor spaţii de cazare care vor putea fi folosite până la reîntoarcerea la locuinţe, a arătat premierul. Acesta a subliniat că autorităţile au obligaţia să pună la dispoziţie astfel de spaţii, chiar dacă unii dintre sinistraţi refuză să le folosească.
„Acţiunea tehnică de evaluare a pagubelor şi anchetele sociale se vor desfăşura simultan, în aşa fel încât să fie finalizate cât mai rapid şi din punct de vedere al distribuirii ajutoarelor să avem o acţiune eficientă", a declarat şeful Executivului.
Primul-ministru a anunţat că Guvernul a aprobat un Program de reparare şi reconstruire a locuinţelor afectate de inundaţii, constând în alocarea de materiale de construcţie.
Achiziţionarea materialelor se va face de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, prin Bursa Română de Mărfuri, iar distribuirea lor va fi gestionată de primării. Acestea vor putea să încheie contracte cu antreprenori specializaţi, pentru lucrările de reabilitare, mai ales pentru acele persoane care, din cauza vârstei sau incapacităţii fizice, a lipsei de resurse, nu îşi pot reconstrui singuri locuinţa, a afirmat premierul Tăriceanu. „Aceste angajamente ale Guvernului sunt condiţionate de două obligaţii pentru proprietari: nu au voie să înstrăineze imobilele pe o perioadă de minimum 5 ani, pentru locuinţele complet construite şi au obligaţia asigurărilor pe aceeaşi perioadă, de minimum cinci ani"; a declarat primul-ministru Tăriceanu.

Şeful Executivului a apreciat că în domeniul agriculturii situaţia nu este gravă, întrucât sunt afectate doar 40.000 ha din cele 6.000.000 ha de teren agricol. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Patronatele şi sindicatele din domeniul agroalimentar s-a mobilizat în vederea colectării de produse agricole şi agroalimentare. MADR a pus la dispoziţie 11 pompe pentru degajarea unor amenajări hidrotehnice.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a mai anunţat că Guvernul a aprobat alcoarea a 5,5 milioane lei din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Maramureş. Primele cinci judeţe vor primi câte 5 milioane lei, iar judeţul Maramureş, unde amploarea pagubelor este mai redusă, suma de 500.000 lei.
„Aceste fonduri vor fi alocate consiliilor judeţene, care în acest fel le vor avea la dispoziţie, pentru intervenţie rapidă”, a spus premierul Tăriceanu.
Şeful Executivului a afirmat că fondurile de la bugetul central trebuie să se alăture fondurilor alocate de autorităţile locale, care au bugete proprii şi trebuie să acţioneze din iniţiativă proprie. „Mă aşteptam ca autorităţile locale să fie primele care se pun în mişcare şi din fondurile proprii alocă un minim de sume, alături de ceea ce Guvernul întotdeauna a asigurat pentru intervenţia locală”, a declarat primul-ministru.
De asemenea, tot în şedinţa de astăzi, Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă în valoare totală de 1,092 milioane lei pentru populaţia din judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi şi Neamţ. Astfel, pentru judeţul Bacău a fost aprobată suma de 595.500 lei, pentru judeţul Botoşani – 39.500 lei, pentru judeţul Iaşi – 192.000 lei, iar pentru judeţul Neamţ – 265.000 lei.
„Sunt sume care acoperă nevoi pentru sinistraţi, produse de strictă necesitate, apă, alimente şi alte produse”, a afirmat premierul Tăriceanu.
La acesta ajutoare umanitare de urgenţă se adaugă 100 de module pentru locuire, destinate cazării sinistraţilor până în momentul în care aceştia se vor putea întoarce la propriile locuinţe.
Primul-ministru a afirmat că în cadrul şedinţei de astăzi s-a dispus crearea, la nivel judeţean, a centrelor de colectare şi distrubuire a ajutoarelor, atât de la stat, cât şi de la persoanele fizice. Aceste centre vor fi coordonate de subprefecţi.
„Ar fi foarte util ca ajutoare să fie duse la centrele de colectare a ajutoarelor, altfel riscăm ca anumite localităţi care au beneficiat de o mediatizare foarte bună să primească foarte multe ajutoare şi alte localităţi şi alţi cetăţeni să nu primească pe măsura nevoilor”, a declarat premierul Tăriceanu. „Vreau să existe o distribuţie rezonabilă a ajutoarelor”, a mai afirmat acesta.
Şeful Executivului a făcut un apel la angajaţii din instituţiile guvernamentale să participe la efortul de solidaritate cu persoanele afectate de inundaţii. Astfel, premierul Tăriceanu a afirmat că a fost deschis un cont la Secretariatul General al Guvernului în care cei interesaţi pot face donaţii.
Primul-ministru a declarat că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a pus la dispoziţia copiilor din familiile sinistrate 130 de locuri în tabere. „Celelalte instituţii care au posibilităţi de cazare le vor transmite la Ministerul Educaţiei pentru a creşte numărul copiilor pe care putem să-i cazăm pe perioada vacanţei”, a mai afirmat premierul Tăriceanu.
În ceea ce priveşte domeniul sanitar, inspectorii din cadrul inspectoratelor de sănătate publică au dispus măsuri de vaccinare a populaţiei pentru prevenirea apariţiei de boli, iar inspectorii din cadrul autorităţilor sanitar veterinare vor desfăşura acţiuni de ecarisare a zonelor inundate.
„Am cerut Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului verificarea din punct de vedere sanitar a surselor de apă şi să intensifice acţiunile de igienizare a fântânilor. Atrag încă o dată atenţia asupra pericolelor la care se supune populaţia dacă utilizează apă din fântâni sau alte surse necontrolate”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu.
Premierul Tăriceanu a atras atenţia autorităţilor că autorizaţiile de construire date în zone inundabile sunt nelegale şi a cerut primăriilor să găsească locuri în aceste locuinţe să fie strămutate.