marți, iulie 29, 2008

VIP-uri la Parlamentul European


În sensul acelor de ceasornic din colţul din stânga sus: Marele Muftiu al Siriei, Ahmad Badr al-din Hassoun, primul ministru muntenegrean, Milo Djukanovic, Prinţul Charles, Iulia Timoşenko şi Asma Jahangir

VIP-uri la Parlamentul European - partea întâi

Parlamentul European este în strânsă legătură cu societatea civilă. Politicieni, experţi, lideri spirituali şi reprezentanţi ai cetăţenilor au făcut numeroase vizite la Parlament pentru a vorbi deputaţilor europeni despre cauzele lor. În dosarul de faţă vă prezentăm câţiva dintre aceştia: Prinţul Charles, Iulia Timoşenko, Marele Muftiu al Siriei, Ahmad Badr al-din Hassoun, raportorul special ONU pentru libertatea religioasă, Asma Jahangir şi primul ministru muntenegrean, Milo Djukanovic.

Într-un discurs pe care l-a ţinut în faţa deputaţilor europeni, Prinţul Charles a cerut crearea „celui mai mare parteneriat public, privat şi al organizaţiilor neguvernamentale“ în vederea combaterii schimbării climatice şi a opririi distrugerii pădurilor tropicale. Prinţul a spus că măsurile împotriva schimbării climei nu pot avea succes decât „cu un exemplu puternic dat de Europa şi de cetăţenii săi“.

În cadrul primei sale vizite în Uniunea Europeană în calitate de premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko s-a adresat delegaţiei PE pentru relaţiile cu Ucraina şi Comisiei parlamentare pentru afaceri externe. Timoşenko a vorbit despre politicile guvernului ucrainean, în timp ce deputaţii europeni s-au concentrat pe reformele necesare apropierii Ucrainei de UE, respectiv pe viitoarea cooperare în domeniul energiei.

Marele Muftiu al Siriei, cel mai înalt cleric musulman Sunni din ţara sa, a ţinut un discurs în faţa deputaţilor europeni reuniţi la Strasbourg marţi, 15 ianuarie. Dumnealui a fost invitat la Parlament de către preşedintele Hans-Gert Pöttering, iar această vizită a marcat începerea Anului european al dialogului intercultural. După discurs, am pus Marelui Muftiu câteva întrebări.

Scopul statului Muntenegru este să îndeplinească până în 2012 criteriile de aderare la UE, a spus primul ministru muntenegrean Milo Djukanovic pe 23 iulie 2008, în cadrul Comisiei pentru Afaceri externe a Parlamentului European. Fost jucător de baschet, domnul Djukanovic a devenit prim ministru în 1991, la 29 de ani. După reuniunea comisiei parlamentare, premierul muntenegrean ne-a vorbit despre aspiraţiile ţării sale către aderarea la UE şi ne-a explicat de ce în Muntenegru se foloseşte moneda euro.

Asma Jahangir, raportor special ONU pentru libertatea religioasă, a vorbit deputaţilor europeni la sfârşitul lui iunie anul acesta, în cadrul Anului european al dialogului intercultural. Doamna Jahangir ne-a explicat în ce fel „suntem, în acelaşi timp, similari şi diferiţi“ şi de ce este vital dialogul intercultural.

Prinţul Charles la Parlamentul European: Schimbarea climatică a preluat controlul asupra lumii

Prinţul Charles

Prinţul Charles a cerut salvarea pădurilor tropicale printr-un efort global

Într-un discurs pe care l-a ţinut în faţa deputaţilor europeni, Prinţul Charles a cerut crearea „celui mai mare parteneriat public, privat şi al organizaţiilor neguvernamentale“ în vederea combaterii schimbării climatice şi a opririi distrugerii pădurilor tropicale. Prinţul a spus că măsurile împotriva schimbării climei nu pot avea succes decât „cu un exemplu puternic dat de Europa şi de cetăţenii săi“.

„Rolul fiecăruia dintre voi va fi crucial“ a spus Prinţul Charles, salutând în acelaşi timp propunerile recente ale Comisiei Europene legate de schimbarea climatică.

Primindu-l pe Prinţ, preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, şi-a manifestat dorinţa ca „deputaţii europeni să convingă statele membre să respecte angajamentele pe care şi le-au luat şi să legifereze noul pachet de măsuri (ca promovarea energiei regenerabile şi a capturii de bioxid de carbon) înainte de alegerile europene din iunie 2009“.

Domnul Pöttering a remarcat faptul că Prinţul Charles „a fost unul din primii conducători de opinie internaţionali care a atras lumii atenţia asupra ameninţărilor pe care le reprezintă încălzirea globală“.

Ceasul judecăţii de apoi în schimbarea climatică se apropie

Schimbarea climatică a luat controlul asupra lumii, a fost mesajul Prinţului Charles pentru deputaţii europeni. „Calota glaciară de la Polul Nord se topeşte atât de repede încât, conform unor oameni de ştiinţă, în şapte ani aceasta va dispărea complet în timpul verii“, a spus dumnealui.

„Ceasul judecăţii de apoi în schimbarea climatică se apropie. Trebuie să fim curajoşi şi revoluţionari în abordarea schimbării climatice“, a mai spus Prinţul deputaţilor europeni. Dumnealui a amintit de concluziile grupului de discuţii ONU de anul trecut: două miliarde de oameni suferă în lume din cauza lipsei de apă, iar 30% din speciile de animale şi plante vor dispărea dacă temperatura globală va creşte cu 1,5-2,5 grade.

Pădurile sunt „termostatul“ lumii

Prinţul Charles a deplâns distrugerea pădurilor tropicale, spunând că „acestea acţionează ca un termostat natural, ajutând la reglarea climei“. „Aceste păduri susţin şi traiul unora din cei mai săraci oameni din lume“, a mai spus moştenitorul tronului Marii Britanii.

„În fiecare an, 20 de milioane de hectare de pădure tropicală - o zonă de mărimea Angliei, Scoţiei şi Ţării Galilor luate împreună - sunt distruse sau degradate“, a adăugat Prinţul, spunând că, „chiar dacă este incredibil, ne distrugem sistemul de aer-condiţionat al planetei“.

Pierderea bio-diversităţii este de asemenea terifiantă. „Este ca şi cum am arde o bibliotecă fără să citim întâi cărţile din ea“, a spus Prinţul Charles.

Cel mai mare parteneriat public, privat şi al organizaţiilor neguvernamentale

Prinţul Charles a subliniat nevoia ca sectoarele public şi privat să aibă un rol important în abordarea schimbării climatice. „Schimbarea climatică reprezintă o ameninţare atât de mare încât, pentru prima dată în istorie, va fi nevoie de efortul fiecărei naţiuni şi al fiecărei persoane pentru găsirea unei soluţii înainte să fie prea târziu?“ a întrebat prinţul. „Trebuie să creăm cel mai mare parteneriat public, privat şi al organizaţiilor neguvernamentale“, a spus dumnealui.

Prinţul a amintit şi de grupul companiilor mari europene care s-au reunit pentru a sprijini politicile UE pentru o economie cu emisii reduse de CO2. 170 de companii au cerut un cadru legal obligatoriu asupra emisiilor care să meargă chiar mai departe decât s-a stabilit la conferinţa de la Bali. Prinţul Charles şi-a încheiat discursul spunând: „Nici unul dintre noi nu va fi iertat de copii sau nepoţi în cazul în care eşuăm“.

Entuziasm la Parlamentul European

Discursul Prinţului a stârnit ovaţii din partea deputaţilor europeni şi a celorlalţi participanţi. Am cerut câtorva deputaţi europeni să ne vorbească despre vizita Prinţului Charles la Parlamentul European.

Deputatul danez socialist Dan Jørgensen, vicepreşedinte al Comisiei parlamentare pentru Mediu, ne-a spus că discursul Prinţului de Wales este „similar cu ce s-a decis la nivel de Uniune şi în Parlamentul European în legătură cu schimbarea climatică“. „Trebuie să ne fixăm obiective ridicate, atât în sectorul publc cât şi în cel privat“, a adăugat domnul Jørgensen.

Vicepreşedintele Parlamentului European Edward McMillan-Scott, deputat britanic conservator, a spus că „vizita viitorului rege al Angliei a fost remarcabilă; dumnealui a vorbit despre un subiect pe care îl studiază în detaliu de mulţi ani“. „Iniţiativa unor oameni ca Prinţul Charles este semnificativă şi cred că a ales locul potrivit în care să ţină acest discurs“, a mai spus domnul McMillan-Scott.

Iulia Timoşenko: „Sunteţi cei mai buni parteneri pe care-i avem”

Premierul Ucrainei, doamna Iulia Timoşenko

Doamna Iulia Timoşenko la Parlamentul European

În cadrul primei sale vizite în Uniunea Europeană în calitate de premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko s-a adresat delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Ucraina şi Comisiei parlamentare pentru Afaceri externe. Doamna Timoşenko a vorbit despre politicile guvernului ucrainean, în timp ce deputaţii europeni s-au concentrat pe reformele necesare apropierii Ucrainei de UE şi pe cooperarea în domeniul energiei.

Reprezentantul Comisiei parlamentare pentru afaceri externe, deputatul polonez Jacek Saryusz-Wolski (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni) a vorbit despre Ucraina ca fiind un partener strategic extrem de important pentru UE, făcând în acelaşi timp referire la raportul Parlamentului European care „sprijină integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană".

Pe de altă parte, reprezentantul Delegaţiei parlamentare pentru relaţiile cu Ucraina, deputatul român Adrian Severin (Grupul Socialist din Parlamentul European) a făcut referire la rezultatele ultimelor alegeri şi la deschiderea cetăţenilor ucraineni faţă de democraţie şi la apropierea de structurile instituţiile europene.

Cu toate acestea, cei doi deputaţi au accentuat necesitatea reformelor în domeniul economic, social, constituţional şi juridic din Ucraina.

Legat de scopul vizitei sale la Parlamentul European, Iulia Timoşenko a declarat:
  • „Îmi aduc aminte de deputaţii europeni prezenţi în Kiev, purtau cravate portocalii pentru a sprijini revoluţia portocalie"
  • „Sunteţi cei mai buni parteneri pe care-i avem [...] Doar noi şi Parlamentul European am avut încredere în succesul acestor alegeri"
  • „Aş dori să vă mulţumesc pentru misiunea de observare întreprinsă".
În continuare, Iulia Timoşenko a spus că va lupta „pentru cetăţeni, nu pentru politicieni", afirmându-se pentru combaterea corupţiei, simplificarea sistemului de taxe şi micşorarea diferenţelor dintre persoane, prin „înfiinţarea de întreprinderi cu capital mic şi mijlociu".

Întrebată despre stabilitatea politică în urma ultimelor alegeri, Iulia Timoşenko este de părere că alegerile anticipate reprezintă un semn al democraţiei şi nu al unei funcţionări defectuoase. Dumneaei a mai spus că următoarele alegeri prezidenţiale vor avea loc în 2010.

Care este părerea sa legată de relaţia din UE şi Ucraina?
  • „Suntem o ţară europeană”
  • „Integrarea în UE reprezintă una din priorităţile noastre"
  • „Zona de schimb liber reprezintă un aspect extrem de important”
  • „Deşi nu întotdeauna am făcut tot ceea ce trebuia, vom face tot posibilul să recuperăm timpul pierdut". „Îmi voi dedica o mare parte din timp politicilor Uniunii Europene”
  • „Avem nevoie de sprijinul vostru în încercarea de a asigura transparenţa", spre exemplu în cazul sistemelor vamale electronice de control pentru a înlătura astfel contrabanda
În ceea ce priveşte domeniul energiei, doamna Timoşenko a afirmat:
  • „Vrem să avem o singură piaţă a energiei, pe care să o împărţim cu Uniunea Europeană"
  • „Dorim să atragem investiţii cu capital european"
  • „Vom face tot posibilul pentru a fi în relaţii bune cu Rusia, dar vom pune în faţă interesele naţionale ale Ucrainei, iar asigurarea independenţei în domeniul energiei este esenţială".

Marele Muftiu al Siriei: „Degetul unui copil este mai sacru decât întreg pământul“

Marele Muftiu al Siriei, Ahmad Badr al-din Hassoun

Marele Muftiu al Siriei a vizitat Parlamentul European

Marele Muftiu al Siriei, cel mai înalt cleric musulman Sunni din ţara sa, a ţinut un discurs în faţa deputaţilor europeni reuniţi la Strasbourg marţi, 15 ianuarie. Dumnealui a fost invitat la Parlament de către preşedintele Hans-Gert Pöttering, iar această vizită a marcat începerea Anului european al dialogului intercultural. După discurs, am pus Marelui Muftiu câteva întrebări.

Şeicul Ahmad Badr al-din Hassoun, cunoscut pentru accentul pe care îl pune pe dialogul intercultural, a fost însoţit la Parlamentul European de o delegaţie formată din reprezentanţi ai mai multor religii din ţara sa, printre care şi episcopul creştin Antoine Odo, preşedintele episcopilor caldeeni din Siria.

Ieri aţi spus deputaţilor europeni că omenirea cunoaşte o singură civilizaţie. Ce înseamnă acest lucru pentru liderii politici care încearcă să abordeze conflictele lumii?

Ieri am spus că există o singură civilizaţie şi diferite culturi. Civilizaţia este ca un vas mare în care plutesc culturile. Culturile pot fi franceză sau germană, dar toate culturile plutesc într-un singur recipient, care formează civilizaţia umană. Cultura spirituală - cea creştină sau cea musulmană, de exemplu - dau umanităţii dimensiunea ei morală. Civilizaţia umană se bazează pe moralitate şi raţiune. Raţiunea construieşte partea materială a vieţii, iar moralitatea construieşte iubirea dintre noi şi îi leagă pe oameni între ei ca fraţi, cultural şi spiritual. De aceea astăzi, într-o lume care a devenit un sat mic, putem beneficia de toate culturile şi le putem aduna pe toate într-o singură civilizaţie pentru binele tuturor.

Odinioară, o persoană auzea doar o predică în locul său de cult. Astăzi poţi să asculţi mii de canale de televiziune, fiecare prezentând o cultură diferită. Copiii noştri pot auzi lumea întreagă. Nu le putem interzice să fie universali în cultura lor, dar în acelaşi timp trebuie să ne protejăm identitatea pentru a proteja frumuseţea lumii. Aici dialogul între culturi devine o rută a fericirii pentru om, un drum care ne îndepărtează de la conflict. De aceea nu putem să ne războim pentru o civilizaţie sau o cultură, ci trebuie să ne ajutăm reciproc şi să construim împreună civilizaţia lumii.

Ţara Sfântă este sfântă pentru trei religii majore, fiecare dintre acestea afirmându-şi dragostea pentru pace. Cu toate acestea, pacea în Ţara Sfântă pare imposibil de obţinut. Cum explicaţi acest lucru?

Problema nu este creată de oameni sau religii, ci de politicienii care au interpretat greşit textele religioase: Biblia, Tora sau Coranul. Omul este sacru, nu o bucată de pământ, o biserică, Zidul Plângerii sau o moschee. În Tora, Coran şi Biblie citim că „degetul unui copil este mai sacru decât întreg pământul“. Copilul este opera lui Dumnezeu. Cel care distruge un copil îl atacă pe Dumnezeu. Dacă distrugeţi toate lăcaşurile religioase putem să le construim din nou. Dar dacă distrugeţi o creatură a lui Dumnezeu, cine îi va putea reda viaţa? Profeţii au venit pentru oameni, misiunile îngerilor sunt pentru oameni. Ceea ce este ciudat este că am transformat mesajul sfânt pentru a justifica uciderea oamenilor. Se vorbeşte despre poporul sfânt, despre oameni care nu sunt sfinţi, despre un loc sfânt şi despre un loc care nu e sfânt. Dar numai Dumnezeu este sfânt.

Dacă cineva distruge o operă a lui Michelangelo, ce credem despre el? Că este ignorant, violent, un animal, că nu are respect pentru valorile umane. Dar când cineva distruge creatura lui Dumnezeu? Cei care produc mine antipersonale sau arme de distrugere în masă sunt duşmanii civilizaţiei umane, pentru că aceste arme ucid oamenii. Cred că Nobel, prin premiul pe care l-a înfiinţat, a încercat să răscumpere o parte din răul pe care l-a făcut cu invenţia sa. Ieri am spus pentru regiunea noastră, leagăn a trei religii, mesaj al raiului trimis prin Iisus Hristos, islam şi iudaism: nu ne trimiteţi focul! Ţările noastre aparţin luminii, regiunea Orientului Mijlociu aparţine luminii. Nu începeţi focul!

În calitate de fost Muftiu al Alepului şi actual Mare Muftiu al Siriei, sunteţi cunoscut pentru rolul pe care îl aveţi în co-existenţa paşnică a diferitelor comunităţi religioase. Ce aţi învăţat la Alep şi ce putem învăţa noi de acolo?

Când am fost numit Mare Muftiu al Republicii Arabe Siriene, oamenii credeau că eram doar muftiu al musulmanilor. Dar după primul meu discurs, transmis la radio şi la televiziune, am devenit Muftiu al musulmanilor, creştinilor şi al tuturor cetăţenilor din ţara mea. Nu mă limitez la o singură comunitate; de aceea am cerut tuturor liderilor spirituali să fie părinţi ai tuturor cetăţenilor sirieni, fără să se limiteze la comunitatea fiecăruia. Încerc să fac cunoscută această abordare în lumea arabă şi musulmană, apoi în întreaga lume. Liderii spirituali trebuie să fie universali, nu limitaţi la comunitatea sau confesiunea lor: Papa nu este responsabil doar pentru catolici, ci pentru întreaga omenire, un muftiu nu este responsabil doar pentru musulmani, ci pentru întreaga lume.

Milo Djukanovic: „Împărtăşim valorile Uniunii Europene“

Milo Djukanovic, primul ministru din Muntenegru, la Parlamentul European

Milo Djukanovic ne-a vorbit despre aspiraţiile ţării sale către aderarea la UE

Scopul statului Muntenegru este să îndeplinească până în 2012 criteriile de aderare la UE, a spus primul ministru muntenegrean Milo Djukanovic pe 23 iulie 2008, în cadrul Comisiei pentru Afaceri externe a Parlamentului European. Fost jucător de baschet, domnul Djukanovic a devenit prim ministru în 1991, la 29 de ani. După reuniunea comisiei parlamentare, premierul muntenegrean ne-a vorbit despre aspiraţiile ţării sale către aderarea la UE şi ne-a explicat de ce în Muntenegru se foloseşte moneda euro.

Muntenegru a devenit independent acum doi ani. De ce doriţi să aderaţi la Uniunea Europeană? Cum poate ajuta UE la rezolvarea problemelor din ţara dumneavoastră? Ce ar însemna aderarea Muntenegrului la UE pentru regiunea Balcanilor de Vest?

Când luptam pentru independenţă spuneam foarte clar că vrem să fim responsabili pentru propriul viitor, şi am ştiut dintotdeauna că viitorul nostru este în Europa. De ce vrem să facem parte din UE? E simplu: pentru că avem aceleaşi valori. Nu pentru că vrem, în calitate de stat mic, să obţinem fonduri de pre-aderare. Credem în puterea noastră proprie. Dar vrem ca Muntenegru şi toată regiunea Balcanilor de Vest să facă parte din sistemul politic, economic şi de securitate al UE. În Balcani trecem prin crize în mod regulat. De aceea aderarea Balcanilor de Vest la UE ar fi benefică nu numai pentru statele din regiune ci şi pentru Uniunea Europeană.

Ce va aduce Muntenegru Uniunii Europene?

Chiar şi un stat atât de mic ca Muntenegru poate îmbogăţi o Uniune atât de bogată deja - Uniunea Europeană. O valoare specială de care suntem mândri - în contextul regional - este multiculturalismul. Nu a fost întotdeauna o valoare în regiunea noastră, în anii '90 multiculturalismul a fost perceput ca handicap. De acea am avut războaie religioase fanatice mult timp.

Deşi Muntenegru este un stat mic în regiune, am reuşit să păstrăm pacea, să consolidăm armonia interetnică, să câştigăm încrederea comunităţii internaţionale şi a investitorilor străini şi să ne dezvoltăm dinamic. Frumuseţea naturală a Muntenegrului, de care suntem atât de mândri - coasta adriatică, munţii înalţi, canioanele adânci, lacurile mari - pot fi valori aduse Uniunii Europene.

A fost Muntenegru un model/precedent pentru Kosovo? Cum vedeţi viitorul Kosovo? Este posibilă o relaţie normală între Kosovo şi Serbia?

Este inevitabil. Mai devreme sau mai târziu Serbia trebuie să recunoască greşelile politice pe care le-a făcut de-a lungul deceniilor. Din păcate nu a existat bunăvoinţă de nicio parte în găsirea unui acord, aşa că ceea ce a urmat a fost declaraţia de independenţă a Kosovo. Multe state membre UE importante şi comunitatea internaţională au recunoscut deja Kosovo ca stat şi cred că nicio persoană serioasă nu vrea ca istoria să meargă înapoi. Acţionăm prevăzători din două motive. În primul rând pentru că ne învecinăm atât cu Kosovo cât şi cu Serbia, şi trebuie să fim de ajutor mai degrabă decât să alimentăm conflictul prin acţiuni pripite. În al doilea rând deoarece suntem independenţi de doar doi ani şi am obţinut independenţa părăsind Uniunea cu Serbia. Independenţa noastră a lăsat traume asupra relaţiei dintre Serbia şi Kosovo.

Dar nu suntem în dilemă în ceea ce priveşte Kosovo. Vrem să facem parte din UE deci împărtăşim politica externă a UE, inclusiv în relaţia cu Kosovo.

De ce foloseşte Muntenegru moneda euro?

Regimul Miloşevici a încercat să abordeze problemele economice tipărind bani fără valoare fără ca noi să ştim. La un moment dat am încercat să ne protejăm şi am introdus pe teritoriul nostru marca germană. Când marca germană a fost înlocuită în Germania am început să folosim la rândul nostru moneda euro. Asta nu înseamnă că facem parte din uniunea monetară europeană. Am beneficiat în mai multe feluri prin faptul că folosim moneda euro. În primul rând este bine că am abandonat iluzia că putem trăi cu inflaţia caracteristică fostei Iugoslavii. În al doilea rând, investitorii europeni sunt mai atraşi de ţara noastră pentru că operează cu moneda proprie.

Asma Jahangir: Dialogul intercultural înseamnă să permiţi vocilor diferite să se facă auzite

Asma Jahangir la Parlamentul European

Asma Jahangir ne-a vorbit despre dialogul intercultural

Asma Jahangir, raportor special ONU pentru libertatea religioasă, a vorbit deputaţilor europeni la sfârşitul lui iunie anul acesta, în cadrul Anului european al dialogului intercultural. Doamna Jahangir ne-a explicat în ce fel „suntem, în acelaşi timp, similari şi diferiţi“ şi de ce este vital dialogul intercultural.

Doamna Jahangir, termenul „dialog intercultural“ sună cam academic. Ce înseamnă acesta în practică şi de ce trebuie să îi vizeze şi pe oamenii de rând?

Cred că nu trebuie să abordăm dialogul intercultural doar din punct de vedere academic, ci şi din punct de vedere activist. Dialogul intercultural înseamnă să deschizi spaţii pentru ca vocile diferite să se facă auzite, pentru stiluri de viaţă diferite. Nu înseamnă doar să vorbeşti, ci şi să interacţionezi, să creezi un mediu în care interacţionezi natural cu celălalt - şi nu să îi trimiţi în gheto-uri pe cei de rase şi religii diferite.

Ce pot face instituţiile precum UE şi ONU pentru a lărgi dialogul intercultural (inclusiv intra- şi inter-religios) şi pentru a consolida toleranţa religioasă în lume?

Când oamenii simt că nu sunt auziţi sau înţeleşi, recurg la violenţă. De aceea interacţiunea este importantă, pentru a împiedica violenţa. Europa şi comunitatea globală trebuie să transmită un mesaj clar, în special guvernelor care nu pedepsesc violenţa comisă „în numele religiei“: violenţa nu trebuie iertată. Europa trebuie să aibă un rol de lider în acest sens, pentru că este o regiune democratică şi poate să ne arate cum se consolidează democraţia prin pluralism.

Care este factorul cel mai important în promovarea dialogului intercultural: educaţia, familia, organizaţiile internaţionale, mass-media… ?

Toate sunt la fel de importante. Mass-media a jucat un rol important şi doar rareori a avut un rol negativ. Cultura este un alt mod de promovare a dialogului intercultural. De exemplu, în India, filmele au contribuit foarte mult la educaţia publică şi armonia comună. Educaţia este foarte importantă la rândul ei, pentru că prin educaţie îşi dezvoltă oamenii personalitatea. La fel şi familia: aceasta nu înseamnă doar să creşti copii, ci şi să eviţi restricţiile care împiedică schimburile. De exemplu căsătoriile aranjate încă există şi de multe ori sunt tabu, chiar şi în societăţile civilizate. Este foarte important şi ca politicienii să fie deschişi şi să discute deschis despre aceste lucruri. Demnitatea oamenilor trebuie să se regăsească în centrul tuturor libertăţilor: libertatea religioasă, libertatea de expresie şi dreptul la a nu fi exploatat.

În discursul către deputaţii europeni l-aţi citat pe fostul Secretar General ONU Boutros Boutros-Ghali: „Suntem, în acelaşi timp, similari şi diferiţi“. În ce fel suntem similari? Ce poate face europeanul de rând pentru a promova dialogul intercultural?

În trecut am lucrat cu una din cele mai neprivilegiate pături ale societăţii şi pentru ei demnitatea umană înseamnă acelaşi lucru ca pentru cei mai privilegiaţi. Când eşti umilit - indiferent de culoare sau religie - sentimentul pe care îl ai este universal. În acest fel suntem similari. Cu toate acestea, putem fi diferiţi prin credinţa noastră, ideile spirituale, felul de a vedea viaţa. Deci suntem similari în multe feluri, dar şi diferiţi.

Europa este o regiune foarte privilegiată iar cetăţenii ei au multe deprinderi. Cetăţenii europeni trebuie să fie liderii conducerii lor politice, şi nu invers. Cetăţenii de rând ar trebui să fie cei care arată direcţia, promovând modelele bune, chiar dacă în acest fel iau poziţii neobişnuite. Cetăţenii europeni pot să facă acest lucru mai bine decât cei din alte părţi.

Uneori se spune că armonia este plictisitoare iar conflictul interesant. Cum poate fi convinsă mass-media să acorde atenţie dialogului intercultural - aşa cum acordă violenţei inter-religioase?

Mass-media aduce oamenilor ceea ce îşi doresc aceştia. Dacă apare un conflict în dialog, mass-media îl va prelua. Dacă dialogul este plictisitor, mass-media îl ignoră. Când oamenii au lucrat creativ, mass-media le-a acordat atenţie, în general.

Deci sunteţi optimistă în ceea ce priveşte viitorul?

Sunt optimistă deoarece peste tot unde am fost am văzut că majoritatea oamenilor vor să trăiască în diversitate. Adeseori o minoritate ia ca ostatic majoritatea. De aceea cred că atunci când guvernele şi opinia publică iau decizii şi creează strategii, ele trebuie să dea voce acestei majorităţi care este împotriva violenţei, a discriminării şi a persecuţiei religioase.

4 comentarii:

Gigi spunea...

Toate bune si frumoase cu inclinatia multiculturala a EU. Dar nu ma pot opri sa-mi amintesc de cruciade, cel putin !

Darius spunea...

Banuiesc ca asta ar trebui sa fie un exemplu despre cum si cam ce ar trebui sa contina site-ul acela romanesc creat pentru a informa populatia despre ce se intampla in parlamentul european. Sau?

Bibliotecaru spunea...

Este vorba despre o retrospectivă a celor care editează site-ul Parlamentului European care mi se pare foarte interesantă. De astăzi am început monitorizarea PE. Dar, din păcate, site-ul este sărac în amănunte. Practic nici dacă ştii despre ce e vorba nu prea poţi să găseşti.

Darius spunea...

E bine. Inseamna ca au si ei falitii lor.:)