Declaraţia de presă
a preşedintelui României, Traian Băsescu
(28 iulie 2008)
Vă prezentăm declaraţia de presă a şefului statului:
„Bună ziua,
Declaraţia pe care doresc să o fac este legată de problema zero pe care o avem în momentul de faţă, inundaţiile din Moldova. Am fost în ultimele zile într-un număr destul de mare de localităţi, în judeţele din nordul ţării, şi, după cum bine ştiţi, lucrurile sunt în desfăşurare în zona centrală a Moldovei, prin nivelurile foarte ridicate pe care le au râurile Siret şi Prut. O primă imagine legată de judeţele pe care le-am văzut, Suceava, Maramureş, dar şi cele din zona centrală a Moldovei, survolate, deci o primă imagine este aceea a unei afectări extrem de puternice a infrastructurilor de nivel judeţean şi comunal, dar şi a celor la nivel naţional. Există un număr foarte mare de gospodării afectate şi problema cea mai importantă în momentul de faţă este legată de scoaterea din izolare a acestor localităţi, dacă mă refer la cele pe care le-am văzut în Suceava şi în Maramureş.
Este foarte clar că efectul acestor inundaţii în Moldova va fi extrem de sever atât în zona socială, cât şi în zona infrastructurilor, fie că discutăm despre infrastructurile rutiere, feroviare, în mod deosebit cele de importanţă locală sau infrastructura de transport electricitate, nu mai vorbim de apă. Am văzut foarte mulţi oameni disperaţi, dar în egală măsură am văzut şi administraţii locale oarecum descompletate de perioada de vacanţă, lucru pentru care nu putem condamna pe nimeni, este perioada de vacanţă. Dar cred că toate administraţiile locale, fie că sunt la nivel comunal, judeţean sau instituţii descentralizate ale Guvernului, trebuie să îşi cheme urgent salariaţii din concediu, cel puţin în judeţele din Moldova sau în mod deosebit în judeţele din Moldova, având în vedere că problemele sunt extrem de dificile şi administraţiile locale sau structurile descentralizate, dacă sunt descompletate din punct de vedere personal, ca efect al concediilor din perioada de vară, nu vor putea face faţă urmărilor inundaţiilor.
De aceea, mi se pare extrem de necesară revenirea administraţiei locale şi a structurilor descentralizate la potenţial maxim de funcţionare. Aş vrea în acelaşi timp să ţineţi cont că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă utilizează zilnic acelaşi personal. Am văzut militari care ţin de această structură care sunt pur şi simplu epuizaţi, de două, trei zile lucrând zi şi noapte în operaţiuni de salvare. Aş spune că oboseala este normală faţă de situaţia existentă în teren şi faţă de efortul făcut de personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. În egală măsură, impresia disperării pentru foarte mulţi oameni este pregnantă în momentul în care vorbeşti cu oamenii. De aceea cred că toate autorităţile, toţi oamenii care pot să facă acest lucru trebuie să vorbească cu cei aflaţi în dificultate. Au nevoie de încurajare, într-o situaţie în care nu există perspectiva rezolvării rapide a problemelor generate de inundaţii.
Nivelul ridicat al distrugerilor este o realitate pe care nu o putem omite, refacerea infrastructurilor fiind prioritatea zero pentru a putea aproviziona aceste localităţi nu numai pe calea aerului, dar şi cu materiale de construcţii. Nu se vor putea reface satele şi comunele până când nu se refac infrastructurile de transport. În acelaşi timp avem nevoie toţi de solidaritate şi, de fapt, acesta este lucrul important pe care doresc să îl spun, că populaţia din zonele afectate de inundaţii, dar şi din zonele care vor fi afectate de inundaţii, are nevoie de solidaritate, de solidaritatea instituţiilor în primul rând, dar şi de solidaritatea celor din judeţele care nu sunt afectate de inundaţii. Apreciez că în această perioadă, perioada vacanţelor, cei care pot trebuie să fie solidari cu oamenii din zonele profund afectate de inundaţii. Acesta este principalul lucru pe care am dorit să îl fac, un apel la solidaritate.
De asemenea, sper că nimeni nu va politiza evenimentul. Dar vreau să spun că prezenţa oamenilor politici este necesară în momentul de faţă printre cei afectaţi de inundaţii. Aceşti oameni au nevoie să îşi vadă deputaţii, senatorii, vorbind cu ei şi dându-le asigurări că nu vor fi uitaţi sau abandonaţi de autorităţi. În mod cert efortul de reconstrucţie va fi unul pe termen mediu şi lung şi estimez că principalul obiectiv pe care trebuie să ni-l fixăm legat de judeţele afectate de inundaţii este ca până în iarnă oamenii să poată avea sistemele de comunicaţii restabilite integral şi la o calitate corespunzătoare, iar casele trebuie puse într-o stare în care să poată fi locuibile. Nu în ultimul rând mă gândesc la faptul că suntem în luna iulie, septembrie este foarte aproape şi şcolile afectate trebuie puse în stare de funcţionare.
Am constatat o acută lipsă de generatoare mici care să poată asigura energia electrică la dispensare, la spitale sau la posturi de poliţie chiar care au fost afectate de inundaţii. Este o altă zonă în care se poate manifesta solidaritatea. Am constatat nu numai simpla schemă, devenită standard, a fi funcţională totuşi: apă, conserve pentru sinistraţi şi corturi. Dar cred eu că este mare nevoie şi de haine, şi de pături, şi de cereale dirijate din judeţele care nu au fost afectate de administraţiile locale, de firme, dirijate către localităţile care au fost afectate de inundaţii. Aş concluziona: cei afectaţi grav de inundaţii în judeţele din nordul ţării şi, acum, în centrul Moldovei au nevoie de solidaritatea instituţiilor statului, a instituţiilor locale şi a instituţiilor centrale, şi, în mod egal, au nevoie de solidaritatea companiilor, a firmelor, a fiecărui român. Vă mulţumesc.
Întrebare: Domnul ministru David, domnul ministru de interne, ştim că a fost zilele acestea în zonă şi astăzi a făcut o declaraţie. A spus că autorităţile ucrainene nu au informat în mod corect România în ceea ce priveşte debitul râurilor. Aş vrea să vă întreb dacă dumneavoastră aveţi informaţii şi dacă ştiţi că au fost probleme în legătură cu...?
Preşedintele Traian Băsescu: Da, ştiu că au fost probleme, dar nu acesta este motivul esenţial al calamităţilor generate de Prut şi de Siret. Amenajările hidrografice din România în momentul de faţă nu sunt în măsură să preia asemenea debite istorice. Însă problema mea nu este să discutăm de ce s-a întâmplat, acum esenţial este să se ia măsuri de diminuare a suferinţei celor care au fost afectaţi de inundaţii, pentru că altfel sigur putem duce orice specialist să ne explice la televizor ce trebuia făcut de la revoluţie încoace sau să ne spună cât de bine se făceau până la revoluţie şi cât de prost după revoluţie, uitându-se că până prin anii 2005 abia aveam bani de buget pentru educaţie sau pentru sănătate.
Perioada de tranziţie a implicat dificultăţi mari financiare şi pentru guvernele care au fost la putere din 1990 şi până acum doi, trei ani, când bugetul a intrat într-o zonă în care îşi poate permite să reacţioneze pozitiv la întâmplări de acest gen. În plus, cu Ucraina noi utilizăm standarde europene când vorbim de debite, se pare că Ucraina utilizează alt tip de standarde în transmiterea informaţiilor şi sunt probleme. Dar, este clar, şi comunicarea cu vecinii este importantă, mai ales pentru Siret, Prut. Dar problema esenţială este debitul extrem de ridicat, debitul istoric, pentru care nu suntem pregătiţi. Însă aş vrea să fac o paranteză aici, sigur fără să încerc să vă dau un motiv de speculaţii, în mod deosebit speculaţii răutăcioase. Ne uităm că în Atlantic, în Pacific ideea de ciclon nu este nouă. Şi totuşi, atunci când sunt lovite coastele Statelor Unite ale Americii, aţi văzut efecte devastatoare şi acolo, şi în China. Nu putem pleca de la premisa că există vreun stat în această lume care investeşte pentru a preveni inundaţii la niveluri maximale. Deci există un optim care se caută. La noi nu este realizat nici măcar nivelul optim în toate bazinele râurilor, dar nimeni nu poate face faţă excepţiilor. Iar în momentul de faţă pe Prut şi pe Siret se pare că suntem într-o situaţie de excepţie. Dar nu asta este problema mea acum, problema mea acum este solidaritatea şi diminuarea efectelor.
Întrebare: Domnule Preşedinte, am înţeles că aţi trimis o nouă scrisoare preşedintelui Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, pentru a solicita o sesiune extraordinară. De ce solicitaţi o nouă sesiune extraordinară?
Preşedintele Traian Băsescu: V-aş propune să lăsăm pentru mâine, poimâine răspunsul, atunci când voi face şi analiza din punct de vedere al Preşedinţiei a raportului pe Justiţie. Vă satisface o amânare? Este în regulă.
Întrebare: Mai aveam o întrebare tot despre inundaţii. Aţi spus că ajută prezenţa politicienilor în zonă.
Preşedintele Traian Băsescu: Aşa este.
Întrebare:Aş vrea să vă întreb la ce ajută domnule Preşedinte?
Preşedintele Traian Băsescu: Doamnă, am văzut foarte mulţi oameni disperaţi, măcar o vorbă bună, pentru că ei între ei nu mai au cum să îşi spună, se uită unul la altul şi văd unul dezastrul celuilalt. Iar toată lumea aşteaptă de la guvern, de la politicieni decizii. Sigur că aceste decizii trebuie să se situeze acolo unde guvernul poate să le situeze sau administraţiile locale: reanalizarea imediată a bugetului, punerea la dispoziţie a resurselor financiare. Sper că nu va fi situaţia în care se va cere să se facă întâi evaluările şi pe urmă să organizăm licitaţii, pentru a restabili comunicaţiile. Sunt prevederi legale pentru situaţii de urgenţă şi eu cred că cel mai important lucru care trebuie făcut acum este asigurarea resursei financiare, care să fie îndreptată pe două paliere. Unu, cel al restabilirii funcţionalităţii infrastructurilor. Şi, doi, sprijinul financiar pentru familiile care sunt în dificultate în urma inundaţiilor.
În rest, totul se aşează într-o zonă în care relaţiile interumane trebuie să existe. Oamenii aceştia au nevoie să îi vadă pe cei care pot decide între ei şi dându-le asigurări că vor fi solidari cu ei. Vă spun că această idee de apel la solidaritate mi-a venit şi pentru că astăzi într-o comună profund afectată de inundaţii m-am întâlnit cu un primar care avea pantofi negri lucioşi şi era în costum negru impecabil, deşi comuna arăta devastată. Şi sigur că am avut curiozitatea să îl întreb oare de ce pantofii lui nu sunt deloc murdari. Mă rog, ştiind că ajung acolo, poate s-a îmbrăcat cu costumul lui cel mai bun şi cu pantofii cei mai buni, dar, de regulă, primarii şi consilierii locali erau în cizme de cauciuc şi oricum încercau să vorbească cu oamenii, cei mai mulţi dintre ei.
Eu vă mulţumesc mult. Şi vă doresc o zi bună şi vă rog să transmiteţi măcar acea parte care vizează apelul la solidaritatea instituţiilor şi a cetăţenilor care pot să fie solidari cu cei afectaţi. Vă mulţumesc mult.
Sunt convins că Uniunea Europeană va fi solidară cu România dacă vom face rapid documentele care să justifice alocarea de bani europeni pentru ceea ce se întâmplă şi s-a întâmplat în Moldova. Aş face o remarcă extrem de diferită de ce am discutat până acum. Dincolo de drama oamenilor, am văzut în Maramureş, şi aici vreau să fiu foarte clar, este mult mai afectată Suceava decât Maramureşul ca dimensiune a dezastrului. Dar sunt două lacuri de decantare, Colbul 2 şi Colbul 1. La Colbul 2 s-a rupt digul şi toată apa cu metale grele şi probabil cu cianuri a fost deversată în Colbul 1. Ploaia s-a oprit, dar am văzut un lucru îngrijorător şi extrem de periculos pentru toată regiunea Borşa, pentru toată zona Borşa, între peretele muntelui şi dig s-a creat o ruptură, prin care curge apa nefiltrată şi riscul ca acest stăvilar să cedeze este foarte mare dacă mai plouă. Probabil că acolo trebuie acţionat extrem de rapid. De altfel, am găsit acolo un secretar de stat, o doamnă secretar de stat de la Ministerul Mediului, şi se pare că era o oarecare supărare că de ce s-a vorbit despre acest risc. Iată acum vorbeşte preşedintele României despre acest risc, iar riscul acesta trebuie diminuat rapid, pentru că ruperea barajului acestui lac de decantare de la Colbul 1 ar înseamna un dezastru ecologic.
Vă mulţumesc mult.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu