Grădina Sfântul Gheorghe este situată în plin centrul Capitalei, în jurul bisericii cu acelaşi nume, biserică în care este înmormântat domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654–15 august 1714), adus la tron de marea boierime, domnitor al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714 şi nepot al domnitorului Şerban Cantacuzino (1678–1688).
La începutul secolului al XIX-lea, în jurul bisericii se aflau clădirile unui mare han în care locuiau negustorii toptangii (angrosiştii de astăzi).
Foto: Hanul şi Biserica Sf. Gheorghe, gravură de epocă
În timpul marelui incendiu din primăvara anului 1847 (23 martie, chiar în ziua de Paşti, „la un ceas după amiază”), hanul a ars cu totul, pe locul lui amenajându-se o grădină cu alei, cu flori şi platani, dintre care unii mai dăinuiesc până în zilele noastre.
Foto: Marele incendiu din 1847
De aici, cu prilejul sărbătorilor de Armindeni sau a altor sărbători pornea defilarea breslelor de meşteşugari din oraş, toţi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steagurile fiecărei asociaţii în frunte. Acest alai însoţit de o fanfară se îndrepta spre una dintre marile grădini din afara oraşului, unde petrecea până seara târziu. În apropierea Bisericii Sf. Gheorghe s-a construit un bazin placat cu mozaic, înconjurat de un brâu de ciment care mai rezistă şi astăzi.
Foto: Biserica Sfântul Gheorghe
Acesta este punctul de unde încep toate măsurătorile terestre în România, locul unde se află monumentul „Kilometrul zero”, care a început să fie construit în 1939 şi care a fost inaugurat abia în anul 1998. (Ştefania Stan - AMOS News)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu