Acum ceva timp domnul Silviu Prigoană spunea:
"Ziua internaţională a TOLERANŢEI
Declaraţie Politică
Şedinţa din 16 noiembrie 2010
Astăzi, 16 noiembrie, sărbătorim Ziua Toleranţei.
Noţiunea de toleranţă apare în istoria culturii europene la începutul secolului al XVI-lea, în stransă legatură cu gândirea umanistă, întruchipată în persoana lui Erasmus din Rotterdam, în efortul său de combatere a fanatismului religios. Lui Voltaire i se atribuie fraza, considerată deviza toleranţei: "Detest ideile voastre, dar voi lupta până la moarte pentru ca voi sa le puteţi exprima" (în drama "Nathan înţeleptul", Lessing apară libertatea religioasă).
Declaraţia principiilor toleranţei - care a fost enunţată în 1986, la Paris, în cadrul întrunirii reprezentanţilor UNESCO - defineşte acest termen ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor, felurilor de expresie/manierelor de exprimare a calităţii de fiinţe umane.
Toleranţa este o virtute care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii. Toleranţa este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi libertăţilor fundamentale ale altora şi - în nici un caz - nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranţa este responsabilitatea care susţine drepturile omului, pluralismul, democraţia şi statul de drept.
A tolera nu înseamnă, însă, să-i înţelegem pe cei ce-şi irosesc viaţa, energia, sufletul, în încercări deşarte. Tolerându-i, nu le arătăm că ne e milă sau că vrem să-i ajutăm în vreun fel. Nu facem nicio faptă bună tolerând ignoranţa, mizeria intenţionată, lenea, minciuna, indolenţa sau fărădelegea. De asemenea, putem greşi în încercarea de a face şi noi ca ei, doar-doar o să înţelegem mai bine “lumea” în care trăiesc.
Trăim în aceeaşi lume, unii mai adaptaţi, alţii mai puţin, însă avem cu toţii nevoie de acelaşi adevăr: puterea de a vedea în celălalt propria persoană, fară să ne retragem îndărătul sârmei ghimpate a individualismului, de unde să fluturăm eşarfa albă a toleranţei.
Vă mulţumesc.
Deputat PDL: PRIGOANĂ Silviu"
(sursa: http://www.prigoana.ro/activitate-parlamentara/declaratii-politice/94-qziua-internaional-a-toleraneiq.html#addcomments)
"Ziua internaţională de luptă împotriva rasismului şi antisemitismului
Declaratie politica
Şedinţa din 9 noiembrie 2010
În fiecare an, pe 9 noiembrie, este marcată Ziua Internaţională de Luptă împotriva rasismului şi antisemitismului, în amintirea victimelor "Nopţii sticlei sparte" sau, cum mai este numită, a "Nopţii de cristal".
Între 9 şi 13 noiembrie 1938, în numeroase oraşe şi sate germane şi austriece au fost devastate casele evreilor şi circa 8.000 de magazine evreieşti.
Trupele SA (Sturmabteilung) şi SS (Schutzstaffel) au distrus clădiri cu barosul, lăsând străzile acoperite cu cioburi de sticlă de la geamurile sparte (de aici originea numelui). În această perioadă au fost omorâţi în bătaie peste 400 de evrei, iar circa 30.000 au fost duşi în lagăre de concentrare.
Toate aceste crime au fost înfăptuite la comanda statului nazist de la acea vreme, în cadrul politicii sale naţionaliste, rasiste şi antisemite. Noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938 este considerată ca fiind începutul simbolic al Holocaustului.
Nu doresc să fac o trecere în revistă a acelor fapte şi să dezgrop acele orori petrecute în anii '30 - '40 ai secolului XX, în aproape toată Europa. Aş vrea, doar, să nu uităm şi să nu considerăm a priori că astfel de fapte nu se pot repeta, că sămânţa rasismului sau a intoleranţei a dispărut. Din păcate, asistăm în continuare la manifestări xenofobe şi rasiste. În Europa anului 2010, inclusiv în România, există, timid, dar există, intoleranţă. N-ar trebui să uităm nici manifestările cu tentă rasistă şi xenofobă din Italia sau Franţa îndreptate împotriva unor cetăţeni români, etnici ţigani.
Toate aceste semnale ne indică faptul că pericolul rasismului n-a dispărut, iar criza economică ar putea să-l accentueze, alături de xenofobie. Avem legi care incriminează rasismul, discriminarea, xenofobia, antisemitismul, dar nu este suficient, trebuie să facem mai mult, trebuie să promovăm respectul faţă de cel de lângă noi, trebuie să promovăm toleranţa!
Toleranţa este respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie şi manierelor de exprimare a calităţii noastre de fiinţe umane. Ea este încurajată prin cunoaşterea, deschiderea spiritului, comunicare şi libertatea gândirii, conştiinţei şi credinţei. Toleranţa este armonia în diferenţe. Ea nu e doar o obligaţiune de ordin etic ci reprezintă şi o necesitate politică şi juridică. Toleranţa este o virtute care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea culturii razboiului cu o cultură a păcii.
Toleranţa nu este nici concesie, nici condescendenţă ori indulgenţă Toleranţa este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi libertăţilor fundamentale ale altora. În nici într-un caz, toleranţa nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranţa trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri şi state.
Toleranţa este responsabilitatea care susţine drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democraţia şi statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului şi absolutismului şi confirmă normele enunţate în instrumentele internaţionale cu privire la drepturile omului.
Constituţia României, la care trebuie să să privim atunci când omenesc putem avem dubii, stipulează în art.4 alin.(2): "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială".
Vă mulţumesc.
Deputat PDL: PRIGOANĂ Silviu"
(sursa: http://www.prigoana.ro/activitate-parlamentara/declaratii-politice/93-qziua-internaional-de-lupt-impotriva-rasismului-i-antisemitismuluiq.html#addcomments)
"Se legiferează jignirile şi batjocura"
Reprezentantul minorităţii rrome din Parlament, deputatul Nicu Păun (foto), a reacţionat vehement la adresa Guvernului şi a colegului său Silviu Prigoană. “A accepta o astfel de iniţiativă ar însemna că s-ar legifera jignirile, batjocura şi atacurile rasiste la adresa unei întregi naţii. Nu se poate îndrepta o frustrare a cuiva făcând o nedreptate altuia. Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, cuvântul ţigan înseamnă murdar, cioară, hoţ, borfaş etc. Dacă iniţiativa colegului Prigoană ar deveni lege ar însemna că toţi rromii din România ar fi numiţi hoţi, borfaşi, murdari, ciori ori aşa ceva încalcă fundamental orice principiu antidiscriminare”, a declarat Păun.
"Am venit să o colindăm pe doamna Roberta Anastase, dar avem şi un mic mesaj, legat de declaraţiile şi iniţiativa domnului Silviu Prigoană de a schimba denumirea de rom cu cea de ţigan", a spus reprezentanta "Romano Butic", Lavinia Olău.
(mai multe pe... http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/roberta-anastase-colindata-de-romi-tigan-de-ma-numesti-tu-stii-ca-ma-jignesti-208950.html)
Comisiile pentru drepturile omului si egalitate de sanse din Senat au avizat favorabil, miercuri, propunerea legislativa initiata de catre deputatul PD-L Silviu Prigoana, potrivit careia denumirea "rrom" este inlocuita cu "tigan".
In timpul dezbaterilor din comisii, liderul senatorilor PNL, Puiu Hasotti, a sustinut ca acesta initiativa legislativa trebuie sa fie adoptata.
"Nu se poate sustine ideea ca vrea Consiliul Europei sau ca vrea altcineva, de vreme ce tari ale Consiliului Europei ii denumesc pe tigani 'tigani', si nu 'romi' si nu cred ca au de gand sa dea o lege prin care sa ii numeasca altfel decat asa cum ii numesc acum", a apreciat el.
Totodata, presedintele Comisiei pentru egalitate de sanse, Olguta Vasilescu (PSD), s-a pronuntat pentru adoptarea initiativei legislative. Ea a afirmat ca sunt reprezentanti importanti ai acestei etnii care se declara ei insisi "tigani" si sunt mandri de acest lucru, dand exemplul lui Madalin Voicu si al lui Damian Draghici.
In replica, presedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat, Gyorgy Frunda (UDMR), a sustinut ca, din punctul sau de vedere, notiunea "tigan", care provine din limba greaca, este peiorativa.
"Domnul Prigoana este de vină, normal. Tot de la unul de-al nostru a plecat iniţiativa. Şi el e rom, deşi nu zice. De ce trebuie să recunoască? Ce, nu se vede? Eu nu înţeleg de ce nu ascultă de Traian Băsescu, care ne-a promis că nu ne va schimba denumirea. Oricum, domnul Prigoană nu a ieşit în evidenţă cu nicio iniţiativă, aşa că trebuia să se laude şi el cu ceva. Asta este cea mai importantă problemă a României şi toată lumea este fericită că Prigoană a venit cu salvarea şi a împăcat pe toată lumea", a spus, ironic, Cioabă.
(mai multe pe... http://www.realitatea.net/cioaba-despre-prigoana-si-el-e-rom-desi-nu-zice_799218.html)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu