Viitoarea deputată Elena Udrea are onoarea "reperată"

---

Campania electorală s-a terminat aproape, acţiunea "binevoitoare" şi-a produs efectul, CNA-ul dă dreptate, tardiv, doamnei Elena Udrea.

ONOAREA LUI UDREA – 5.000 LEI / Elena Udrea, spălată de CNA
de Gabriela Antoniu

Elena Udrea s-a plâns CNA că i-au fost lezate drepturile şi interesele legitime de către posturile Antena 1 şi Antena 3. Ca atare, membrii CNA au şi trecut la sancţiuni în şedinţa de ieri: 5.000 de lei amendă pentru Antena 3.

Candidată a PD-L pentru Camera Deputaţilor, Elena Udrea a solicitat CNA sancţionarea posturilor Antena 1 şi Antena 3, pentru “lezarea drepturilor şi intereselor” acesteia în Jurnalele de ştiri şi în emisiunile “Sinteza zilei” şi “în gura presei”, difuzate în 25 noiembrie, pe Antena 3. Plângerea Elenei Udrea a vizat şi ediţia din 25 noiembrie a emisiunii “în gura presei”, reluată pe 26 noiembrie, pe postul Antena 1. Potrivit ştirii difuzate de Antena 3, care a citat site-ul publicaţiei Academia Caţavencu, Elena Udrea este acuzată că a abandonat în parc dosarul medical al unui copil bolnav de autism pentru care i se ceruse ajutorul. În ştire a apărut bunica acelui copil, care a susţinut că Elena Udrea i-a promis ajutorul, însă, după câteva zile, a fost sunată de un bărbat care i-ar fi spus că i-a găsit în parc dosarul cu informaţiile despre boala copilului. Potrivit CNA, ştirea a fost comentată în emisiunile “Sinteza zilei” şi “în gura presei”, difuzate în 25 noiembrie.

Elena Udrea consideră că prin respectiva ştire cele două televiziuni ale trustului Intact au încălcat în mod “repetat” prevederile art. 42 şi 71 din Codul audiovizualului (Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, n.r.). “în fapt, posturile de televiziune Antena 1 şi Antena 3 mi-au lezat drepturile şi interesele legitime, prin prezentarea, într-o serie de emisiuni, a unor fapte neadevărate, relatate de doamna Nicolescu Floarea, bunica unui copil care are grave probleme medicale. Aceasta susţine, în mod fals, că mi-ar fi înmânat un dosar al nepotului şi că eu aş fi aruncat respectivul dosar, încercând să dovedească faptul că nu sunt interesată de problemele oamenilor pe care îi întâlnesc. Menţionez că nu am primit niciun dosar de la d-na Nicolescu şi că altfel am încercat realmente să îl ajut pe copil, afirmaţii pe care le pot dealtfel şi proba”, se arată în plângerea Elenei Udrea. Aceasta susţine că, “pentru asigurarea imparţialităţii şi echilibrului respectivelor emisiuni, posturile de televiziune erau obligate, în conformitate cu prevederile art. 71 din Codul audiovizualului, să prezinte şi punctul de vedere al subsemnatei în respectivele emisiuni sau, în situaţii excepţionale, în emisiunile următoare, ori Antena 1 şi Antena 3 nu i-au solicitat niciun punct de vedere referitor la respectivul subiect”. Udrea precizează că succesiunea materialelor difuzate de Antena 1 şi Antena 3 pentru a o “denigra” face parte dintr-o “campanie a postului de televiziune şi a trustului de presă Intact”. “Conform principiului «audiatur et altera pars», Antena 1 şi Antena 3 trebuiau să se asigure, atunci când m-au acuzat de un comportament imoral, pe de-o parte că acuzaţiile sunt susţinute cu probe, pe de altă parte că pot uza de dreptul de a interveni pentru a-mi exprima punctul de vedere”, susţine Elena Udrea. Totodată, Udrea a trimis şi o adresă CNA, prin care, “în calitate de candidată PD-L pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 25 Bucureşti”, a solicitat CNA “drept la replică” la Antena 1 şi Antena 3, “în cadrul aceloraşi intervale orare, al aceloraşi emisiuni, în limitele aceloraşi durate”. în plus, Udrea menţionează că a formulat o solicitare de drept la replică şi către trustul de presă Intact, respectiv către posturile de televiziune Antena 1 şi Antena 3.

DISCUŢII PRO ŞI CONTRA
Ştirea despre Elena Udrea a stârnit discuţii între membrii Consiliului, părerile lor fiind, în general, asemănătoare.”Este o ştire electorală, marcată. Dar de ce cu ea nu vorbeşte nimeni?”, a întrebat-o Răsvan Popescu, preşedintele CNA, pe Cristian Bachmeier, reprezentanta trustului Intact la şedinţa CNA. Popescu a fost susţinut de Christian Mititelu, membru al CNA. “Nu numai că nu vorbeşte nimeni, dar modul în care începe ştirea «Elena Udrea îşi dă arama pe faţă» (...) E infantil să construieşti ştiri de felul acesta. Când spui «este acuzată» trebuie să spui imediat cine a acuzat-o (...) Hai să zicem că nu-i pasă de acest dosar Elenei Udrea (...). Dar este un infantilism jurnalistic care se practică în campanie, cu scopul de a discredita un candidat (...) Este o ştire fabricată pe temeiuri subţiri. Sigur că ea trebuie să aibă dreptul la replică”, a spus Mititelu. De cealaltă parte, Cristina Bachmeier a spus că postul Antena 3 a contactat-o pe Elena Udrea, însă aceasta a refuzat să comenteze informaţiile. “Pe data de 26 noiembrie a fost contactată doamna Udrea şi nu a dorit să comenteze. Antena a contactat-o personal”, a spus reprezentanta trustului Intact. Bachmeier a precizat că ştirea prezentată în Jurnalele de ştiri ale postului Antena 1 a citat o informaţie care a apărut pe site-ul Academia Caţavencu. “Pe 25 noiembrie au fost date ştiri (pe Antena 3, n.r.) fără să o contacteze”, a spus Gelu Trandafir, membru al Consiliului. “După ce te ridiculizez în şapte emisiuni, îţi acord drept la replică (...) Academia Caţavencu e un ziar satiric”, a spus şi Christian Mititelu. “Pentru orice prejudiciu se poate adresa instanţei”, a spus reprezentanta trustului Intact. “Chiar dacă citaţi ceva, trebuie luată şi părerea celui acuzat. Nu spun nicăieri că posturile Antena 1 sau Antena 3 au cerut punct de vedere (...) Imparţialitate şi echilibru, nici vorbă de aşa ceva”, a afirmat Narcisa Iorga. şi Răsvan Popescu a precizat că, în cazul în care Elenei Udrea i s-a solicitat punctul de vedere şi ea a refuzat să se exprime, “acest lucru trebuia spus pe post”.

PUNCT ŞI DE LA CAPĂT
Constatând că pe ecran, în timpul ştirii, a fost postat textul “Contactată, Elena Udrea a negat acuzele bunicii şi a promis că îl va ajuta pe băiat”, membrii CNA au pornit noi discuţii. “Contactată de cine? De post, de ziar?”, a întrebat Răsvan Popescu. “De post a fost contactată imediat ce ştirea a apărut pe site-ul Academia Caţavencu”, a explicat Cristina Bachmeier, reprezentanta trustului Intact. “A fost contactată după ce a depus plângerea la CNA”, a afirmat, de cealaltă parte, Gelu Trandafir. Totuşi, Răsvan Popescu a concluzionat că “problema este că în materialul acesta lipseşte punctul de vedere al Elenei Udrea”. “Cred că de la ştiri pleacă totul. Nu cred că la «Sinteza zilei» este problema, nici la revista presei (emisiunea “în gura presei”, n.r.)”, a subliniat şeful CNA.

SANCŢIUNI
Decizia de amendare a postului Antena 3 cu 5.000 de lei a fost luată, după ce, înainte să analizeze ştirea despre Ioan Neculaie, un alt candidat PD-L care s-a plâns CNA că nu i-a fost difuzat şi punctul său de vedere, Consiliul votase o amendă de 2.500 de lei (alte două propuneri, de 5.000 de lei şi, respectiv, somaţie publică, au fost respinse la vot) pentru televiziunea trustului Intact. întrucât a constatat că ştirea despre Ioan Neculaie încalcă aceleaşi articole din Cod - art. 71, alin 3, şi art. 42, alin 2 - CNA a decis să voteze o singură amendă, de 5.000 de lei, pentru postul Antena 3. Amenda a fost propusă de Attila Szasz şi aprobată cu 7 voturi pentru şi 2 împotrivă (Cristina Trepcea şi Grigore Zanc). în plus, CNA a decis să acorde drept la replică Elenei Udrea la postul Antena 3. “Dreptul la replică trebuie acordat repede. încercaţi ca astă-seară să-i acordaţi dreptul la replică”, i-a spus Răsvan Popescu reprezentantei trustului Intact. “Aici este vorba de corecta informare, trebuie să se audă şi ce are doamna Udrea de spus pe tema aceasta”, a explicat şeful CNA. Dreptul la replică va trebui difuzat “în acelaşi condiţii” în care s-a difuzat şi informaţia iniţială. în cadrul şedinţei, Narcisa Iorga şi-a exprimat neîncrederea că Mircea Badea, moderatorul emisiunii “în gura presei” va citi un eventual drept la replică al Elenei Udrea. “Deocamdată să-i dăm noi dreptul la replică”, a spus însă Răsvan Popescu.

Cine de unde vine

Consiliul Naţional al Audiovizualului este o instituţie publică autonomă aflată sub control parlamentar, condusă de un consiliu format din 11 membri. Aceştia sunt numiţi, pentru un mandat de şase ani, de Parlamentul României, la propunerea partidelor reprezentate în Camera Deputaţilor şi în Senat, a Preşedinţiei şi a Guvernului. Dintre membrii CNA care au luat cuvântul în şedinţa de ieri, Răsvan Popescu este propus de PNL, Gelu Trandafir , de Preşedinţie, la fel ca şi Narcisa Iorga, iar Chiristian Mititelu a fost propus de Guvern

(sursa: http://www.infoportal.ro)

În urma atacurilor din toate părţile

Acest site se suspendă până după alegeri.

După şedinţa BPN a PSD

---

L-am văzut Domnul Geoană fluturând un document stufos... Programul anti-criză. Mi-am dorit să citesc acest program, dar nu am găsit decât un mic document de aproximativ 50 de pagini bogate din punct de vedere al graficii, mai puţin bogate în conţinut...

Bună ziua. Aş vrea să transmit în numele meu şi al conducerii partidului nostru şi al simpatizanţilor Partidului Social Democrat cele mai sincere condoleanţe pentru pierderile omeneşti din acest accident cumplit de muncă din mina Petrila. Trei dintre cei care au murit au fost şi membri ai partidului nostru. Transmitem pe această cale, în afara politicului şi electoralului, gândurile noastre de compasiune şi de solidaritate pentru cei greu încercaţi, pentru familiile acestora.

Am avut astăzi o întâlnire a conducerii partidului, dedicată exclusiv răspunsului integrat pe care Partidul Social Democrat şi Alianţa PSD-PC îl aduc în faţa României şi a românilor în acest moment în care criza economică începe să îşi facă simţită efectele sociale şi economice de o manieră dură în România. În evaluarea noastră şi din contactele interne şi externe pe care le-am avut în această perioadă, suntem abia la începutul unei crize economice de proporţii, care îşi are rădăcinile în vulnerabilităţile interne ale României a fost amplificată de criza financiară, iar recesiunea economică din Occident şi din ţările cu care România îşi derulează majoritatea activităţilor economice vor conduce în mod aproape matematic către o perioadă dificilă pentru noi.

De aceea, în opinia noastră, un simplu plan anti-criză nu este suficient pentru a răspunde acestei provocări. Astăzi am aprobat şi am reuşit să venim cu un document care reprezintă cel mai îndrăzneţ program de guvernare, care cuprinde răspunsurile de natură bugetară şi financiară la planul anti-criză pe termen scurt; este un program care îşi propune nu doar să depăşim cu bine criza, ci să o transformăm într-o oportunitate pentru România. Acest îndrăzneţ program de guvernare va conduce în următorii patru ani de zile la o schimbare din temelii a modului în care România funcţionează, atât economic, cât şi instituţional. Avem nevoie de o schimbare mai mare decât o simplă schimbare de guvern şi daţi-mi voie să vă prezint câteva elemente din acest program.

În primul rând, este un program care cuprinde şi proiectul de buget în această nouă logică multi-anuală. Avem, din punct de vedere al resurselor bugetului de stat, surse bugetare pe următorii patru ani de zile pentru toate domeniile esenţiale ale programului nostru de guvernare, inclusiv din punct de vedere al finanţării programului pe termen scurt anti-criză. Avem identificate resursele pentru programul masiv de investiţii în infrastructură. Vă dau doar un exemplu: pentru următorii patru ani de zile, în ipoteza unei creşteri economice de doar 4,5% - am lucrat şi pe o variantă puţin mai pesimistă – banii pentru infrastructuri, inclusiv surse atrase, bani de la BERD, BIRD, BEI, partenriat public privat, concesiuni, se ridică, în evaluarea noastră la aproximativ 50 de miliarde de euro. Avem bugetat tot ce înseamnă finanţarea serviciilor publice esenţiale – sănătate, educaţie, sprijin pentru IMM-uri, protecţia mediului – tot ceea ce este prezentat în programul nostru de guvernare are în acest moment o sursă bugetară identificată, o resursă predictibilă de finanţare din partea statului român. Alianţa noastră este prima formaţiune care vine nu doar cu angajamente pentru campania electorală, ci şi cu răspunsuri concrete, bugetate, financiare, pe fiecare dintre propunerile şi angajamentele pe care le luăm în faţa României.

Din punctul nostru de vedere, planurile anti-criză prezentate de Guvern, de PNL, dar şi de cei de la PD-L, reprezintă soluţii mediocre şi o parte dintre ele greşite. Guvernul vine cu o propunere de reducere cu 10% a contribuţiilor pentru asigurările sociale – este clar că asta ar conduce la prăbuşirea veniturilor bugetului de stat şi la nesustenabilitatea bugetului de asigurări sociale! Pentru stimularea construcţiilor, primul-ministru sugerează aplicarea Legii din anul 2000 cu privire la construcţiile de la ANL şi subvenţionarea dobânzii pentru familia tânără şi acordarea cu titlu gratuit, de către comunităţile locale, a terenurilor şi facilităţilor pentru construcţiile de locuinţe care se află deja în Legea aprobată în 2000, lege blocată în 2005 de guvernarea PNL-PD.

Sunt trei lucruri importante pe care vrem să le facem pe termen scurt, acest plan anti-criză are trei obiective importante – prima noastră obligaţie este împiedicarea îngheţării creditării economiei româneşti. Este principalul risc la care suntem supuşi în acest moment. România se află într-o situaţie extrem de vulnerabilă din punct de vedere macro-economic. Deficitul bugetar al României de astăzi, din noiembrie, înainte cu câteva săptămâni de încheierea anului bugetar fiscal este de 3,5%. Avem un deficit care a depăşit cota de avarie a UE! Dacă vom avea o nevoie acută de lichiditate în următoarele luni de zile – ipoteză care nu este de exclus – va trebui să apelăm şi noi la Fondul Monetar, ca Ungaria, ipoteză care nu este dorită de nimeni. Fac un apel extrem de serios la adresa Guvernului să înceteze orice fel de cheltuială nejustificată la final de mandat, să încercăm să ne încadrăm la un deficit de sub 3% la finalul anului 2008. Şi aşa este foarte riscant, dar în acest moment principala noastră preocupare este continuarea creditării economiei reale, în special a activităţii IMM-urilor. Propunerile pe care le facem reprezintă un amestec, pe de o parte, de subvenţionare a creditului pentru activităţi economice, pentru industrie şi IMM-uri pentru perioada următoare. Considerăm că nu doar simpla recapitalizare a CEC-ului, ci o capitalizare masivă ca bancă de investiţii şi dezvoltare a economiei reale reprezintă o obligaţie a noastră. Acest lucru trebuie discutat energic şi cu băncile comerciale din România şi cu BNR pentru a crea condiţii pentru creditarea în continuare a sectorului economiei reale din România.

Proiectul nostru se referă şi la protejarea familiilor cu venituri mici printr-o modalitate de stimulare a consumului public şi privat din România. Este clar că o creştere a salariilor mici, a pensiilor mici, reducerile fiscale pentru familiile cu venituri mici, cum este şi propunerea noastră de reducere a impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru cei care câştigă sub salariul mediu pe economie, reprezintă nu doar o formă de protecţie socială. Este o stimulare a consumului privat în România, un motor de creştere economică, creează locuri de muncă, este foarte important să protejăm familiile cu venituri mici prin reducerea agresivă a costului facturii de întreţinere şi de electricitate. Această factură poate fi redusă prin măsuri administrative imediate cu până la 30% pentru familiile cu venituri modeste. Asta înseamnă şi protecţie socială, înseamnă şi stimularea consumului prin eliberarea de resurse ale familiilor din România către consum şi către alte activităţi.

În al treilea rând, programul nostru vine cu cea mai ambiţioasă propunere de investiţii publice în infrastructura acestei ţări şi în infrastructurile serviciilor publice din România care a existat în această ţară, în istoria sa modernă. Nici în anii ’70, când a existat creditare din partea Occidentului pentru industrializarea economiei româneşti, nici în vremurile de dinainte de război, când s-a procedat la marea dezvoltare a României din anii ’30, după criza economică mondială de atunci, nu a venit un partid şi o forţă politică cu un program atât de complex şi de ambiţios de dezvoltare a infrastructurilor publice în România. Este şansa noastră, nu numai de a nu ne scufunda în criză, dar şi de a ieşi întăriţi din această criză. De aceea, pentru noi este un gest de patriotism economic şi o oportunitate de a crea, după câţiva ani de zile, inclusiv campioni naţionali economici care, din păcate, în această perioadă de tranziţie, au cam dispărut. Pentru noi, investiţiile sunt o obligaţie a statului şi nu statul minimal pe care cei de dreapta îl propovăduiesc, ci un stat puternic şi responsabil, reprezintă răspunsul la această problemă. Credem că acesta este, de fapt, miezul soluţiei pentru România, investiţii publice extrem de ambiţioase şi de bine coordonate pentru următorii ani de zile. Bineînţeles, accesarea fondurilor europene şi în acest moment avem în analiză şi un program de asigurare a cofinanţării sau a asigurării de creditare privilegiată subvenţionată a cofinanţării pentru întreprinderile şi comunităţile locale din România. Există un risc, datorită problemelor de creditare în economia reală, comunităţile locale şi firmele româneşti să nu aibă bani de cofinanţare. Cei 20% sau mai mult, care este obligatoriu să-i depui pentru a putea să accesezi fondurile europene. De aceea, ne gândim la o soluţie, la un fond pe care să-l putem folosi în această direcţie.

În al patrulea rând, este obligatorie o reducere dramatică a cheltuielilor publice neesenţiale şi eliminarea risipei în cheltuirea banului public din România. În evaluarea noastră, cel puţin 2% din PIB pot fi economisiţi în primii doi ani de zile printr-o reducere dramatică a numărului de agenţii. Nu avem nevoie de sute de agenţii, nu avem nevoie de o mie de angajaţi, doar în aparatul primului ministru şi trebuie să dăm un exemplu de cumpătare, transparenţă şi cheltuire eficientă a banului public. De asemenea, aş vrea să precizez, pentru că au apărut comentarii şi în presă şi în opinia publică cu privire la o idee şi o sugestie pe care mediul de afaceri din România şi din străinătate ni le-au făcut cu privire la amnistia fiscală. Nu există niciun fel de intenţie din partea noastră să amnistiem în vreun fel pe cei care au făcut venituri ilicite sau din acte de corupţie. Ne gândim, în schimb, la metode de atragere la lumină a economiei gri, inclusiv prin posibilitatea de eşalonare a plăţii obligaţiilor către bugete pentru firmele care au dificultăţi din punct de vedere economic, fie că nu sunt plătiţi de către furnizori. De aceea, o anumită flexibilitate a încasării acestor taxe şi venituri pentru buget reprezintă soluţia noastră. Nu ne gândim nicio secundă şi sub nicio formă la iertarea în vreun fel a celor care au furat bani publici în România. Nu este vorba de niciun fel de amnezie penală faţă de cei care au furat ban public în România. Acolo legea se aplică şi nu se discută. Dar ne gândim la modalităţi de a crea un grad de flexibilitate pentru aceia care au dificultăţi de plată către buget şi de cei care nu au încălcat legea şi care doresc şi pot să-şi aducă activitatea economică din zona gri în zona economiei taxate, impozitate şi, deci, vizibile.

În al cincilea rând, avem în acest moment o regândire şi o formă foarte avansată a structurii guvernului nostru din punct de vedere al ministerelor pe care dorim să le avem în viitorul guvern şi, de asemenea, o schimbare radicală a modului în care se gestionează şi se organizează gestionarea activelor publice din România, a activelor care încă sunt în posesia statului român şi, în general, a patrimoniului public din România. Suntem în acest moment într-un proces de regândire a modului în care vor funcţiona şi vor opera regiile, societăţile naţionale şi companiile naţionale din România. Suntem absolut convinşi că de-aici se poate găsi, prin management eficient şi transparent, enorm de multe resurse suplimentare pentru economie. De asemenea, suntem interesaţi în modificarea legislaţiei cu privire la parteneriatul public-privat pe care îl facem mai rapid şi mai prietenos pentru atragerea de parteneri privaţi în acest vast program de investiţii pe care Guvernul României îl va face şi suntem, de asemenea, interesaţi în găsirea resurselor pentru a putea să avem venituri suplimentare la buget, inclusiv criterii de performanţă extrem de explicite pentru regiile, societăţile şi companiile naţionale din România. Prea multă clientelă politică, prea multe resurse risipite.

În al şaselea rând vreau să anunţ intenţia noastră de a crea, imediat după formarea Guvernului, a unei comisii naţionale transpartinice pentru economie, pentru planificare şi dezvoltare durabilă. O parte dintre proiectele pe care le anunţăm în acest ambiţios program de guvernare adaptat noilor realităţi şi provocări pe care le avem de înfruntat cu toţii nu se vor termina doar în patru ani de zile. Este nevoie să lăsăm patima politică după 30 noiembrie, este campanie, fiecare încearcă să-şi promoveze imaginea şi interesele politice dar suntem absolut convinşi că după aceea trebuie să adunăm cei mai buni specialişti ai României. Cei mai buni prieteni ai României din străinătate care au expertiză în domeniile care ne dor şi care ne frământă într-o comisie naţională pentru macroeconomie, planificare şi dezvoltare durabilă, repet, de natură transpartinică, indiferent de simpatiile politice sau chiar şi apartenenţa politică a acestor specialişti. Credem că există suficient de multă expertiză, înţelepciune şi talent în România pentru a putea să avem un cap limpede, un grup de oameni care să se uite cu luciditate şi cu viziune pe termen mediu asupra problemelor societăţi româneşti.

În al şaptelea rând, un comentariu de natură politică, trebuie să facem tot ce depinde de noi. Şi vreau să vă asigur că din partea noastră există extrem de mare înţelepciune şi interes faţă de perioada grea pe care o avem de traversat, să evităm blocajul politic prelungit după 30 noiembrie. Este un act criminal la adresa interesului naţional românesc să se intre într-o fază de confruntare. România a fost guvernată prost timp de patru ani de zile, dar nu vreau să mă gândesc ce-ar însemna o Românie neguvernată pentru câteva luni de zile. De aceea, trebuie să recunoaştem un lucru care funcţionează în orice democraţie. Partidele fac guvernele şi majorităţile conduc România. Acest lucru trebuie să fie recunoscut de toată lumea şi aplicat ca principiu democratic universal, ca regulă de aur în primele câteva săptămâni de după 30 noiembrie. Nu avem luxul să pierdem timpul şi energia în lupte de putere inutile. Regula de aur a democraţiei este că majoritatea face guvernele şi partidele fac guvernele. Deci din punctul nostru de vedere, o Românie neguvernabilă la începutul anului 2009 reprezintă reţeta sigură pentru dezastru. Înseamnă un risc ca România să fie, practic, fără apărare în faţa unei crize care deja este aici şi o Românie care să nu fie capabilă nici în plan extern să-şi apere interesele în condiţiile în care dezbaterile internaţionale despre răspunsul la criza mondială se dezvoltă şi în care este nevoie de un guvern capabil să apere interesele generale ale României. Acest proiect care are şi finanţarea planului anticriză, care are şi finanţarea proiectelor noastre de guvernare, care cuprind şi resursele pentru cele zece angajamente din campanie pe care le păstrăm neschimbate, când am vorbit despre nevoia de a creşte pensiile mici în România, când am vorbit despre nevoia de a creşte alocaţiile pentru familia tânără, de programul de locuinţe pentru tineri, de sprijinirea agriculturii, când am vorbit de ceea ce vrem să facem pentru această ţară, dacă cineva mai avea vreun dubiu, aici se află cent cu cent, leu cu leu, proiect cu proiect finanţarea şi planificarea pe patru ani de zile a modului în care guvernarea noastră va asigura depăşirea în condiţii bune a crizei în care ne aflăm şi, de ce nu, transformarea României într-un câştigător al acestei crize. Orice criză aduce învingători şi învinşi şi cred că nu avem decât un singur interes, acela ca România să nu iasă învinsă din această confruntare de natură globală şi, bineînţeles, în interiorul societăţii româneşti să nu avem încă o categorie de îmbogăţiţi ai crizei. Avem deja prea mulţi îmbogăţiţi ai tranziţiei, cred că este nevoie să asigurăm şi un răspuns coerent şi solidar al societăţii la această perioadă foarte complexă pentru noi.

Vă mulţumesc. (sursa: http://www.psd.ro)

Broşura Angajamente

Actori de actori, teatru de teatru, piesă de piesă

---

Actorul Mihai Mălaimare mă uimeşte pe zi ce trece, parcă retrăieşte în fiecare zi tinereţea fără bătrâneţe a copilăriei. Construcţia conceptuală a Teatrului Mască este o apă învolburată cu piloni vizibil de departe: premierele.
O astfel de premieră pilon cultural este "Acul cumetrei Gurton". Iată fundaţie acestui act cultural povestită de însuşi Actorul:

In urma cu multi ani, intrau pe poarta Teatrului National doi tineri absolventi ai Institutului de teatru I.L. Caragiale, Bucuresti, sefi de promotie, fiecare cu gandurile si sperantele sale, fiecare hotarat sa nu cedeze o palma de loc, sa nu rateze nicio sansa, sa ajunga cat mai departe intr-o ierarhie pe care, oricum nu noi, actorii, o stabilim. Drumurile lor nu s-au impletit in teatru decat o singura data, in Fata din Andros, dar fara o semnificatie anume, pur si simplu au fost in aceeasi distributie, un fel de mica oaza, de scurt ragaz in alergarea fiecaruia catre implinirea unui anume destin. Au trecut anii si, intr-o zi, aflandu-se la un pahar de vorba, despre teatru, evident, ea ii spune lui :

- Auzi, as vrea tare mult sa joc un rol de comedie. Unul, dar sa fie strasnic. Ai tu vreun gand, asa, ca sa ma simt extraordinar?

- Am, i-a raspuns el.

Dupa trei luni de munca nebuna, premiera a sosit si amandoi se gandesc, in noptile de insomnie actoriceasca, la toate clipele drumului lor, la toate eforturile si reusitele lor, care se regasesc aici in fiecare cuvant, in fiecare gest, in fiecare privire. Dupa trei decenii si ceva de cand se cunosc joaca in sfarsit impreuna si totul chiar asta este, o joaca. Orgolii, incrancenari, vise desarte, nimic nu mai are prioritate, bucuria jocului este singura care conteaza, care are cu adevarat valoare.

Dupa ani de zile, doi actori care au gasit in teatru cam tot ce se putea isi ofera sansa de a se intalni pe scena doar pentru minunea bucuriei de a se putea juca.

Ea este Olga Delia Mateescu.

El sunt eu. (http://malaimare.wordpress.com/)

(Imagini din repetiţii)

Spectacol in repetitie

Data premierei: 21 noiembrie, ora 20.00

Muzical realizat dupa un text de W. Stevenson din Teatrul Renasterii Engleze

Traducerea: Leon Levitchi

Linistea uneia dintre multele strazi cu case ingramadite ale Angliei renascentiste este tulburata intr-o buna zi de o catastrofa inimaginabila: Cumatra Gurton isi pierde acul. Diccon, haimanaua satului, o acuza pe Doamna Chat de furtul acestuia. Incidentul starneste spiritele in intregul sat, fiind implicati in scandal atat preotul, primarul si politistul, cat si o mare parte a satenilor. Cauza initiala a certei este uitata, lasand loc vechilor intrigi si invidii ascunse.

REALIZATORI:

Regia: Mihai Malaimare

Scenografia: Puiu Antemir

Costume: Unda Popp

Coregrafia: Ioana Macarie

Muzica originala: Razvan Alexandru Diaconu

Asistent scenografie: Sergiu Chihaia

Canto: Haricleea Daniela Badescu

Lupte scenice: Ion Albu

Asistenti regie: Ana Maria Paslaru, Valentin Mihalache

DISTRIBUTIA:

Cumatra Gurton - Olga Delia Mateescu

Hodge - Mihai Malaimare

Doamna Chat - Ana Maria Paslaru

Domnul Baylye - Sorin Dinculescu

Diccon - Aurel Sorin Sandu

Doctorul Rat - Viorel Paunescu

Tib - Ana Daponte

Cock - Valentin Mihalache

Motanul Gib - Razvan Teodorescu

Scapethrift - Andrei Dragulescu

Doll - Ana Turos / Teodora Ionescu

Chirstian - Haricleea Daniela Badescu

In alte roluri:

Alina Craita, Ionut Ghenu, Bogdan Angelescu, Romina Boldasu, Magda Francu,

Gratiela Badescu/Maria Francesca Dogaru, Alexandru Rizescu, Roxana Condurache,

Andi Gonczi, Adriana Bordeanu, Maria Alexe, Alexandra Blejan

Video repetitii

Imagini repetitii

(http://masca.ro)

Acul cumetrei Gurton - de - Wiliam Stevenson (71,16min.) - cu Mircea Albulescu . Adriana Trandafir . Virgil Ogasanu . Dorina Lazar ....

ICR în balanţa intelectuală a primelor concluzii

---

Părerea mea este că Institutul Cultural Român este instituţia românească cu cea mai spectaculoasă evoluţie din ultima perioadă. Iată că domnul Patapievici a condus prima raportare majoră a activităţii institutului. În cifre lipsite de spirit, această activitate sună cam aşa:

• peste 2 700 evenimente
• 2 600 de prezenţe româneşti peste hotare
• 130 de cărţi traduse şi publicate sau în curs de apariţie în străinătate
• 390 de conferinţe
• 900 de proiecţii de film
• 460 de expoziţii
• 700 de concerte
• 51 de proiecte finanţate prin Programul CANTEMIR
• peste 6 000 menţionări în mass-media

Desigur veţi dori să citiţi mai în amănunt acest raport. Iată-l în format PDF. Atenţie, primele pagini sunt albe.
Raportul de activitate ICR 2005-2008

ICR - discursul preşedintelui Traian Băsescu - Joi, 13 Noiembrie 2008 11:21

Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult. Vă mulţumesc şi pentru invitaţia de a participa la acest bilanţ de mandat. Sigur, nu în calitate de simplu vizitator, ci în calitate de preşedinte de onoare al acestei instituţii. Îmi aduc aminte momentul desemnării dumneavoastră, domnule Patapievici, când în birou la mine v-am întrebat dacă aţi accepta să-l înlocuiţi pe domnul ... Aţi spus că da. Eu înlocuirea aş fi făcut-o oricum pentru că Institutul Cultural Român arăta la acea vreme ca o structură pentru campanie, prezidenţială eventual, pentru editarea discursurilor preşedintelui, pentru afişe, pentru evenimente atunci când preşedintele se deplasa undeva. Practic era o jucărie la dispoziţia preşedintelui. Au trecut aproape 4 ani şi pot spune în faţa tuturor acum că nu a existat nici o solicitare din partea mea pentru organizarea vreunui eveniment. Şi spun acest lucru dintr-un motiv simplu, pentru a sublinia neutralitatea institutului din punct de vedere politic. Am dorit mult ca acest institut să-şi ducă menirea pentru care a fost creat teoretic şi să nu fie doar sub identitate teoretic corectă, să fie un instrument promovare a unei clientele politice, fie ea şi culturale, sau de promovare a intereselor preşedintelui. De altfel la acel moment am discutat lucrurile acestea cu domnul Patapievici şi am mai subliniat că mi-aş dori mult ca la sfârşitul mandatului domniei sale şi a echipei, atunci am discutat şi cu domnul Mihăieş, care se prefigura a fi vicepreşedinte. Am spus că mi-aş dori mult ca instituţia să fie la sfârşitul mandatului dumneavoastră o instituţie respectabilă, credibilă şi eficientă. Eu cred că obiectivul ca după 4 ani ICR-ul să fie o instituţie respectabilă, credibilă şi eficientă a fost atins. România avea atunci în 2005 o extraordinară nevoie de a-şi putea afirma elemente de cultură pe plan internaţional. Îmi aduc aminte că în abordarea celor 2, preşedinte şi vicepreşedinte, neîncrederea faţă de implicarea politicului exista, deşi nu au mărturisit-o, dar aveau o oarecare neîncredere. Acum pot spune că cel puţin din punctul meu de vedere, dar şi prin acţiunea lor, această neîncredere a fost doar o supoziţie de început şi iată că astăzi suntem cu un institut consolidat. Consolidat şi pus în slujba culturii româneşti. Sigur, faptul că deţinem vicepreşedinţia organizaţiei din care face parte şi că în 2010 vom avea preşedinţia acestei organizaţii este o confirmare a unui prestigiu de care institutul a început să se bucure. Am apreciat foarte mult şi din rapoartele anilor trecuţi faptul că institutul lucrează pe proiecte şi programe, iar aici cred că este cheia succesului. Proiecte, programe, competiţie şi neimplicarea conducerii executive a institutului în politica culturală a institutului. Mă bucur mult că proiectele şi programele promovate de ICR nu poartă amprenta personalităţilor din fruntea institutului, pentru că altfel am convingerea că domnul Pataviecii, domnul Mihăieş au idei foarte multe despre ce ar trebui promovat, dar au lăsat oamenii de cultură să decidă ce trebuie promovat, ceea ce este extrem de important şi a dus la atribuirea unui sentiment de încredere în Institutul Cultural Român, un sentiment de încredere din partea oamenilor de cultură din România, dar şi din partea partenerilor externi. Această transparenţă în stabilirea proiectelor care să fie finanţate a dat şanse oricărui om de cultură din România să fie parte în opera sa, să fie parte a promovării pe care România o face culturii româneşti prin ICR. În ceea ce priveşte eficienţa, în mod categoric raportul nespecific instituţiilor bugetare, de 70% din buget alocat proiectelor şi 30% cheltuielilor administrative, este o probă a eficienţei utilizării banului public. Nu veţi găsi la prea multe instituţii publice acest raport între cheltuieli administrative şi cheltuieli pe proiecte. S-ar putea ca foarte mulţi care se revendică a fi specializaţi în administraţie publică să vină să înveţe câte ceva despre managementul banului public de la ICR. 70% din buget a fost alocat proiectelor şi doar 30% cheltuielilor de funcţionare ale unui institut care are 17 unităţi exterioare. Este o performanţă notabilă şi care merită încurajată. Sigur, faptul că s-au deschis din 2005 şi până astăzi alte 10 institute culturale în zone extrem de importante, în capitale culturale, dacă îmi este permis să o spun, fie că vorbim de Viena, de Londra, de Stockholm, de Varşovia, de Kiev, de Tel Aviv, arată o preocupare pentru ca institutul să-şi atingă menirea. Mi-aş permite să sugerez conducerii institutului să privească cu atenţie şi către Asia, unde în Coreea de Sud la Seoul am găsit un interes extraordinar pentru cultura românească, la Universitatea din Seoul, precum şi la Damasc, unde lumea arabă în modul cel mai serios aşteaptă un semnal de apropiere din partea culturii româneşti. Şi asta pentru că sunt foarte mulţi români în ţările arabe.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 10:37, transcript preluat http://www.monitoring.ro)

Harry Tavitian în mijlocul evenimentelor spirituale

---

Am primit de la domnul Harry Tavitian următorul email (pe care îl transmit şi eu mai departe, spre ştiinţa dumneavoastră):

2008, la Clubul de la Muzeul Taranului armenii va invita la taifas. Seara va incepe la ora 18.30.

Varujan Pambuccian http://varujan.rol.ro/ si Sevag Hairabedian autorul cartii "Mahala, cuib de vise" - o imagine pitoreasca a mahalalei armenesti din Bucuresti, vor povesti despre istoria comunitatii armenilor.

O ora de muzica de jazz cu Harry Tavitian (recitalul va incepe in jurul orei 21). Melodii armenesti talmacite in limbajul jazzului, prelucrari dupa vechi colinde romanesti, armenesti si Negro-Spirituals.

Stand de carte; expozitie de fotografie; rodii, caise si alte bunatati armenesti.

Lucru foarte rar la armeni: Intrarea libera!

S-ar putea sa fie aglomerat, dar speram sa ne descuram. Se pare ca nu se va fuma.

Va asteptam!

Info si foto pe blog Harry Tavitian:

http://blog.360.yahoo.com/blog-gzGG0oIzdLQD79EA6qmCHeKGyEA-?cq=1

Comunicatul de presa al MTR: http://www.muzeultaranuluiroman.ro/index.php?page=acasa&link=108

Contact:

Muzeul Taranului Roman - 021 317 96 60
info@muzeultaranuluiroman.ro
Harry Tavitian - 0722 269499

www.harrytavitian.ro

Pe site-ul Muzeului Ţăranului Român am mai găsit câteva amănunte care fac întâlnirea şi mai interesantă.

La taifas cu armenii

Bucureştiul cuprinde diversitatea Europei la ea acasă. Români, germani, armeni, evrei, maghiari, turci, francezi, greci, rromi, italieni, aromâni şi mulţi alţii au dat formă Bucureştiului de ieri şi de azi. Din martie le-am rezervat câte o seară în care vor veni cu tot ce au ei mai bun şi mai frumos de arătat.

Muzeul Ţăranului Român şi Uniunea Armenilor din România vă invită să staţi LA TAIFAS CU armenii. Miercuri, 26 noiembrie, ora 18:30, la Clubul Ţăranului, va avea loc ultima seară culturală din seria Povestea vecinilor. Armenii vor veni cu istorii scrise, vorbite, cântate sau surprinse în fotografii de-a lungul vremii.
Invitatul special al serii va fi cunoscutul jazzman Harry Tavitian.
„Harry Tavitian se numără printre pianiştii extraordinari care au iniţiat şi au desăvârşit Noul Jazz Est-European. Începând cu anii '70, el a creat un puternic stil personal şi sincretic dând naştere unui orizont foarte vast”. (Richard Schuberth)
Muzica sa a avut încă de la începuturi un puternic caracter etnic. Considerându-se armean prin naştere şi român prin adopţie, Tavitian se simte acasă în ambele spaţii spirituale. Muzica lui Tavitian este mult apreciată de public pentru energia debordantă, spontaneitatea, dar şi pentru pasajele de o mare tensiune dramatică.
Pentru seara de la Muzeul Ţăranului, Tavitian ne promite melodii armeneşti tălmăcite în limbajul jazzului, prelucrări după vechi colinde româneşti, armeneşti şi Negro-Spirituals.

PROGRAM

LA CLUBUL ŢĂRANULUI, DE LA 18:30
la taifas cu armenii : Varujan Pambuccian, deputat, şi Sevag Hairabedian, scriitor, vor vorbi pe scurt despre istoria comunităţii armenilor;
stand de carte;
expoziţie de fotografie;
muzică de jazz cu Harry Tavitian;
mâncăruri tradiţionale: cu rodii, caise şi alte bunătăţi.
Intrarea liberă
Activităţile prezentate fac parte din proiectul PUZZLE, iniţiativă ce beneficiază de sprijinul financiar al Comisiei Europene (Directoratul General Educaţie şi Cultură – Anul European al Dialogului Intercultural 2008) şi al Ministerului Culturii şi Cultelor din România.
Proiectul PUZZLE este coordonat de Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene.
Informaţia conţinută în acest comunicat din cadrul evenimentului promovat nu reflectă în mod necesar poziţia sau opinia Comisiei Europene cu privire la tema activităţilor. (http://www.muzeultaranuluiroman.ro/index.php?page=acasa&link=108)

"Naşul" invitat: Traian Băsescu

---

Invitarea domnului Traian Băsescu la emisiunea Naşul va fi probabil evenimentul acestei luni de campanie electorală. Sunt convins că dialogul va fi disecat prin toate părţile, mai ales lăsarea deschisă a portiţei spre un premier outsider.
Iată dialogul ce va fi supus, probabil, disecării:

Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la Naşul, sunt tot Radu Moraru şi mă gândesc că în urmă cu foarte mulţi ani aici realizam acele emisiuni de la Pro TV, eram producător. Şi uite viaţa
m-a dus tot aici. Campanie electorală era şi atunci, campanie electorală este şi astăzi, dar astăzi nu vă dăm nici un premier. Aţi văzut ce a spus Traian Băsescu, nu se ştie cine va fi premierul. Şi încercăm în această seară să aflăm împreună cu dumneavoastră dacă are un as în mânecă preşedintele, pentru că ştiţi foarte bine, domnia sa spune că el va numi premierul României. Şi poate că are deja un nume sau mai multe. Sunt multe întrebări care probabil în această seară îşi vor găsi răspunsul şi vă invit să fiţi alături de noi, o oră, două, trei, patru... niciodată nu se ştie, Traian Băsescu este un preşedinte imprevizibil. Îl avem alături de noi şi îl invit pe scenă pe preşedintele României, domnul Traian Băsescu.

Traian Băsescu: Bine v-am găsit!

Radu Moraru: Sunteţi deja familiarizat cu emisiunea Naşul.

Traian Băsescu: Şi cu emisiunea sunt familiarizat, şi cu Naşul sunt familiarizat, şi cu publicul sunt familiarizat.

Radu Moraru: Deci ce urmează...

Traian Băsescu: Publicitate.

Radu Moraru: Asta era.

Radu Moraru: Am revenit. Mă uitam puţin pe monitor şi pare că suntem ca după alegerea lui Barack Obama. Spectacol, oameni, zâmbete. Surpriza mea a fost să îl revăd pe preşedintele României la mult timp distanţă de la prezenţa în emisiunea Naşul, sigur pe el, vesel. Şi eu stăteam şi mă uitam, că afară sunt crize economice, Parlamentul practic nu mai există, presa nu ştiu ce forţă mai are din moment ce anunţă toată ziua subiecte grele şi nu se sesizează nimeni. E o criză până la urmă, nu-i aşa? Sau ni se pare nouă?

Traian Băsescu: O şi exagerăm. Pentru că ne-am obişnuit să creăm o atmosferă mai tensionată decât este în realitate. Deci exagerăm criza. Mă refer inclusiv la criza din societate, la instituţii, la drama că nu lucrează Parlamentul... nu lucrează în nici o ţară civilizată când e în campanie electorală. Orice Parlament îşi suspendă activitatea. Deci lucrurile după mine sunt în parametri normali. Singurul lucru anormal este că nu ne ţinem în campanie de problemele majore ale României şi campania, aşa cum o văd eu cel puţin, pare axată pe zone secundare, pe dezbateri neesenţiale. Pe contradicţii unde nu ar trebui să existe decât soluţie consensuală. Spre exemplu, pe problema salariilor profesorilor. Aici ai lege, a trecut pe la Curtea Constituţională, e promulgată, ce să mai discutăm? În ce stat suntem, dacă după ce avem lege, după ce o validează Curtea Constituţională, după ce o promulgă preşedintele, mai discutăm despre ...?

Radu Moraru: Asta nu e criză?

Traian Băsescu: Ne creăm singuri o criză pe care nu o avem. Pentru că ea este în dezbatere. Legea până la urmă va fi aplicată aşa cum ea a fost votată de Parlament şi vă rog să mă credeţi că sunt unul dintre cei conştienţi de imperfecţiunile acestei legi. Sunt imaginate deja şi sistemele de a răspunde acestor imperfecţiuni. Spre exemplu, marea problemă e în zona profesorilor universitari unde s-a exagerat cu punctul de vedere formulat în lege, aşa cum el a fost votat. Dar e clar că există mijloace de a fi reglată această parte a legii, pentru că veniturile profesorilor universitari sunt foarte mari datorită cumulului de catedre. E foarte uşor pentru Guvern să spună, da, pentru o singură catedră această mărire. Dacă ai o singură catedră. Dacă te întinzi pe 3-4 catedre, problema e a ta. Asta e o latură a deficienţei legii.

Radu Moraru: Dar credeţi că n-a rezolvat-o Călin Popescu Tăriceanu acum?

Traian Băsescu: Nu. Nu se poate rezolva prin ordonanţă... A doua problemă care vizează această lege este legată de minciuna care se propagă public, umflându-se excesiv salariile profesorilor, uitându-se că cei mai mulţi au aceste venituri din facultăţile private unde statul n-are nici o treabă să plătească. Din universităţile din sectorul privat, acolo sunt profesori care cumulează multe catedre... în general la universităţile de stat e un statut al universitarului care îl cam obligă să nu facă ceea ce se numeşte concurenţă neloială. Dacă eşti la o universitate de stat nu te duci să predai la multe alte universităţi. Deci cred că lucrurile se exagerează.

Radu Moraru: Dar nu credeţi că a fost şi o încercare de a învrăjbi populaţia? Pentru că foarte mulţi nu au fost de acord cu această mărire pentru profesori. Ei au judecat ca nişte părinţi care se duc la şcoală şi sunt obligaţi să dea la fondul clasei, să dea tot felul de bani să repare şcoala...

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, este clar că saltul este mare şi e greu de explicat. Însă aici nu mai discutăm despre o lege votată în unanimitate în Parlament, trecută prin Curtea Constituţională şi validată ca fiind constituţională. Noi de fapt ce încercăm prin dezbatere publică? Ce încearcă unii politicieni? Să ascundă că de fapt se acţionează în cadru neinstituţional. Este prevedere constituţională că legile şi Constituţia se respectă în ţara asta. Deci îngrijorarea mea nu pleacă de la faptul că legea este promulgată. Pentru că sunt un om care a fost în cinci guverne totuşi. Şi ştiu ce înseamnă prioritizarea cheltuielilor. Chiar dacă unele, spre exemplu, cum e cea legată de salariile profesorilor. Creează o problemă. De inechitate dacă vreţi sau o problemă de resurse. Atât timp cât ai o lege, în calitate de Guvern priveşti la resurse şi respecţi legea. În plus, educaţia e o prioritate declarată ca atare de toate partidele. Vă reamintesc că toate partidele au semnat Pactul pentru educaţie. Ceea ce s-a întâmplat după Pactul pentru educaţie este extraordinar de important. Pentru că mă uitam, şi analişti şi politicieni vorbesc doar despre mărirea salariilor. De asemenea, aici e de făcut o corecţie, e o mare minciună propagată în public: mărirea cu 50%. De fapt, mărirea la preuniversitari e undeva la 37-38%. 9% sunt deja acordaţi din octombrie, odată cu măririle la toate categoriile de bugetari. Marea realitate este că... un sistem rezistent la reformă. Sistemul de educaţie alături de cel de sănătate au fost cele mai rezistente sisteme la reformă. Dar pentru prima dată sindicatele au acceptat semnarea strategiei de reformare a sistemului de educaţie românesc. Şi vă rog să mă credeţi că doar dacă nu ai citit acea strategie de reformă nu îţi dai seama ce va fi pe cadrele didactice din punct de vedere al procesului de reformă. Deci sistemul va fi supus unui proces de reformă care merită aceşti bani. Pentru că e acceptat, Guvernului îi rămâne să scrie legile şi în ele să se regăsească toate punctele acceptate de sindicate ca fiind proces de reformă.

Radu Moraru: Orice om din ţara asta ştie că o lege trebuie respectată. Vine premierul care nu ţine cont nici de Curtea Constituţională, nici de Parlament, de nimeni... gândiţi-vă că dumneavoastră aţi fost suspendat pentru acelaşi tip de acuzaţii, că nu aţi respectat Constituţia.

Traian Băsescu: Da, dar despre care Curtea Constituţională a spus că nu există încălcări de Constituţie în activitatea preşedintelui. Suspendarea mea a fost o lovitură de stat mascată, îmbrăcată în propagandă specifică regimului trecut. Dezinformarea populaţiei.

Radu Moraru: Ca o paranteză, cine a dat lovitura de stat?

Traian Băsescu: Cei care o pregătesc şi pe cea de după alegeri.

Radu Moraru: Adică?

Traian Băsescu: Dan Voiculescu, Viorel Hrebenciuc, Mircea Geoană, Călin Popescu Tăriceanu... este echipa care a stabilit deja... şi dacă aş fi spus-o eu primul... eu ştiu acest lucru de două luni. Dacă aş fi spus-o eu primul ar fi fost un tărăboi. Dar a spus-o Dan Voiculescu primul. Eu ştiu acest lucru de două luni, aşa au stabilit. Că dacă după alegeri nu pun un premier stabilit de ei, preşedintele să fie suspendat pe motivaţii constituţionale.

Radu Moraru: Se mai poate?

Traian Băsescu: Da.

Radu Moraru: Asta e îngrozitor, atunci la ce ne mai trebuie instituţii?

Traian Băsescu: Eu vă spun ce gândesc. Ce vă asigur este că nu se mai poate.

Radu Moraru: De ce?

Traian Băsescu: Pentru că nu voi mai tolera o lovitură de stat.

Radu Moraru: Asta înseamnă că dacă ştiaţi de două luni, înseamnă că cineva s-a întâlnit cu cineva.

Traian Băsescu: S-au întâlnit mai mulţi.

Radu Moraru: Dar s-au semnat documente?

Traian Băsescu: Nu se semnează documente care vizează încălcarea grosolană a Constituţiei. Ei o vor pune în numele democraţiei. Şi uitaţi-vă că sunt şi foarte mulţi analişti... am văzut un profesor universitar penibil pe un post de televiziune, cu un poet disident la fel de penibil. Deci un profesor universitar care de regulă vorbeşte cu dispreţ despre cei care ştiu matematică şi ştiu mai puţină literatură. Un profesor universitar care îl întreba pe poetul disident: oare cine trebuie să pună premierul? Îi ajungea doar să citească articolul 103 din Constituţie. Dar era o discuţie provocată ca să înşele populaţia. Că, vezi Doamne, vine o majoritate rezultată din alegeri şi aranjamente şi îi spune preşedintelui, acesta e premierul. Or, asta e o mare minciună.

Radu Moraru: Dar nu e normal... spun ei, dacă noi ne facem majoritatea, ne facem echipa, nu e normal să punem şi căpitanul de echipă?

Traian Băsescu: Nu. Domnul Radu Moraru, ce se greşeşte fundamental, şi asta e o altă mare minciună, este inducerea ideii că preşedintele negociază majoritatea. Nu e adevărat. Preşedintele desemnează un premier, iar premierul desemnat, că emiţi decret pentru treaba asta, îşi negociază guvernul. Nu preşedintele negociază cu Dan Voiculescu şi cu Viorel Hrebenciuc. Şi nici cu Mircea Geoană şi nici cu Călin Popescu Tăriceanu.

Radu Moraru: Dar sunt două articole în Constituţie legate de Guvern. Articolul 85 care spune că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de premier şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Traian Băsescu: Corect.

Radu Moraru: Şi al doilea articol, 103, care spune că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament...

Traian Băsescu: Dacă e vreunul cu 51%.

Radu Moraru: Ori dacă nu există asemenea majoritate după consultarea partidelor reprezentate în Parlament.

Traian Băsescu: Exact. Nici măcar când este un partid cu 51% preşedintele nu e obligat să desemneze numele propus. Preşedintele poate să spună, da, de acord, spune Constituţia că aveţi 51%, de la voi pun premierul, desemnez un premier din acest partid, dar nu îl vreau pe X. Daţi-mi trei nume.

Radu Moraru: Eu pot să vă dau numele care nu vor fi în cazul acesta. Pentru că aţi spus că sunt nişte partide care au plănuit să vă suspende încă o dată... asta înseamnă că nu veţi accepta formula propusă de ele.

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, vă asigur că nu aş fi vorbit despre acest lucru, ceea ce nu înseamnă că n-am luat măsurile legale să nu se petreacă o lovitură de stat în România. Vă asigur că nu aş fi vorbit despre acest lucru dacă domnul Dan Voiculescu nu îl anunţa acum două săptămâni. Şi eu nu fac decât să vă confirm că au stabilit acest lucru.

Radu Moraru: Vă referiţi la ieşirea sa publică într-o emisiune?

Traian Băsescu: Exact.

Radu Moraru: Dar ce înseamnă măsuri legale? Există măsuri legale împotriva unor asemenea...?

Traian Băsescu: Sigur că există. Până la urmă nu poţi să încerci de două ori lovituri de stat. Spre exemplu, dacă prima dată nu am creat un conflict între instituţia prezidenţială şi Parlament, am acceptat hotărârea Parlamentului, de această dată mergând la Curtea Constituţională cu eventuala hotărâre de suspendare, pentru că e conflict între instituţiile statului, între preşedinte şi Parlament, deci sunt măsuri legale de a obliga Curtea Constituţională să se pronunţe pe legalitatea suspendării. Radu Moraru: Dar ea s-a mai pronunţat atunci.

Traian Băsescu: S-a pronunţat, dar...

Radu Moraru: Şi care e diferenţa între ce a spus atunci?

Traian Băsescu: Nu există asemănare. Eu vorbesc de acţiunea de după suspendare. Pentru că atunci Curtea Constituţională s-a pronunţat, chiar a pus un articol, primul articol a fost că nu sunt încălcări ale Constituţiei. Iar la al doilea, ţinând cont de dreptul Parlamentului de a discuta suspendarea, la al doilea punct Curtea Constituţională a spus, dacă în dezbatere rezultă din alte aspecte că sunt încălcări ale Constituţiei, Parlamentul poate să suspende preşedintele. Ce s-a discutat în Parlament? Raportul lui Dan Voiculescu. Un raport care era plin de minciuni, de poveşti care nu aveau nimic comun cu încălcările de Constituţie. Şi s-a considerat că acelea sunt elemente suficiente pentru ca Parlamentul, contrar avizului Curţii Constituţionale, să voteze suspendarea. Era aceeaşi majoritate: Călin Popescu Tăriceanu - Ion Iliescu - Dan Voiculescu - Corneliu Vadim Tudor.

Radu Moraru: Şi acum nu poate să fie? Poate să iasă aceeaşi majoritate.

Traian Băsescu: Da, numai că acum nu-i mai las. Sunt instrumente de atac ale hotărârii Parlamentului. Sunt soluţii legale constituţionale. Adică după ce Parlamentul votează, eventual, în frunte cu Dan Voiculescu şi cu Mircea Geoană, suspendarea preşedintelui, nu plec de la Cotroceni, iau hotărârea şi o atac la Curtea Constituţională.

Radu Moraru: Poate să iasă mai rău decât în Ucraina?

Traian Băsescu: Nu, dar nu putem ajunge în situaţia în care o majoritate care n-are nici un fel de bun-simţ în a respecta instituţiile, preşedintele ales, Constituţia, să îşi perpetueze acţiunile de acest tip. Am deveni, dacă se întâmplă şi a doua oară, devenim o ţară în care loviturile de stat se dau ca în America Latină pe vremuri.

Radu Moraru: Eu aş zice Africa. Dar de ce nu vă vor? Aţi spus că nu aţi vrut să vă înţelegeţi cu ei.

Traian Băsescu: Şi nici nu o să mă înţeleg. Deci eu pot să fac compromis în interes public şi sunt gata oricând să fac compromisuri în interes public, lucru pe care l-am făcut în mod repetat. Dar când compromisurile sunt în interes de gaşcă, nu am ce să negociez.

Radu Moraru: Daţi-mi un exemplu pe care puteţi să îl numiţi public, ce vi s-a solicitat şi...?

Traian Băsescu: Compromis în interes public a fost Pactul pentru educaţie. Deşi nu mi-a plăcut, am stat la masă cu Corneliu Vadim Tudor, am stat la masă cu PSD-ul, le-am acceptat observaţiile. Le-am introdus în pact, deşi ele au alterat calitatea pactului, dar era un compromis. Decât să nu obţin Pactul pentru educaţie, am preferat să fac acest tip de compromis.

Radu Moraru: Deci aţi negociat. Dar ce înseamnă interes de gaşcă? Daţi-mi un exemplu ce vi s-ar fi sugerat sau ceea ce n-aţi făcut şi i-aţi enervat?

Traian Băsescu: Interes de gaşcă, spre exemplu, să îl schimb pe Daniel Morar. E o mare problemă pentru ei.

Radu Moraru: Dar vi s-a propus, vi s-a sugerat? Cum e, suni la preşedinte, te rog,
schimbă-l pe cutare?

Traian Băsescu: Primeşti pe toate canalele informaţiile. Şi nu numai că le primeşti tu, dar se ţin pe la TV. Morar trebuie schimbat...

Radu Moraru: Morar sau Moraru?

Traian Băsescu: Daniel Morar.

Radu Moraru: Am înţeles. Credeţi că dacă aceste lucruri le-aţi fi făcut, aţi fi fost un preşedinte...

Traian Băsescu: Da, agreat. Şi nu numai acesta. Spre exemplu, de ce să vorbeşti despre proasta utilizare a banilor publici, ca preşedinte? De ce... să spună, nu e treaba ta, că s-au dat acolo pentru clientelă.

Radu Moraru: Ce au enervat, Loganurile?

Traian Băsescu: Loganurile au enervat, şi nu numai Loganurile. A enervat foarte mult poziţia legată de banii daţi administraţiei locale acum două săptămâni, deci când mai sunt 30 de zile până la alegeri. În condiţiile în care profesorilor le refuzi.

Radu Moraru: Dumneavoastră aţi spus de Loganuri, dar am înţeles că mai important era că v-aţi luat de ruşi în CSAT. Asta a spus premierul.

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, nu vreau să fac dispute legate de subiectele din CSAT. CSAT-ul este o instituţie unde se înregistrează tot. Ceea ce vă pot spune categoric este că nici o clipă n-a fost vorba de achiziţii de tancuri, de TAB-uri, de avioane, era vorba de cu totul altceva. Aia a fost o minciună, nu am vrut să intru în minciuna publică a premierului, am lăsat-o aşa cum e. Nu am vorbit nici o clipă de achiziţii de tancuri, de TAB-uri, de avioane sau de orice altceva. Pur şi simplu, subiectul a fost legat de finanţarea armatei. Nici vorbă de achiziţii.

Radu Moraru: Păi şi nu e criză politică, atunci când vezi la o oră de vârf, după o şedinţă a CSAT, că preşedintele spune ceva, premierul altceva? Pentru că românul ce să facă? Poate că nu vă simpatizează toţi, ceea ce e adevărat, şi ei zic, domne, a zis Traian Băsescu de ruşi. Poate nu îl simpatizează pe Călin Popescu Tăriceanu şi spun, ce are CSAT-ul cu Loganurile, că acolo trebuia să fie alte organe, nu CSAT-ul.

Traian Băsescu: Ba da, la CSAT trebuia aprobată dotarea, că e vorba de instituţie militarizată.

Radu Moraru: Dar cum au ajuns la 83 de mii de euro un Logan? Nu aţi dat cu cineva de pământ? Că lumea aşteaptă şi gesturi, că de 4 ani n-avem nici un corupt în ţara asta.

Traian Băsescu: Nu, nu, nu, aici e o altă poveste care se tot vehiculează, că nu avem nici un corupt. Sunt destui. În momentul de faţă sunt 14 membri ai Parlamentului cu dosarele în instanţă şi trei foşti miniştri. Şi probabil vor mai urma. Nu puteţi să comparaţi situaţia de acum cu situaţia din 2004. Dosarul lui Remeş e în instanţă, dosarul lui Mureşan e în instanţă, dosarul lui Copos e în instanţă. Şi s-a mai aprobat de Parlament dosarul lui Codruţ Şereş. Nu ştiu cum se va finaliza. Dacă procurorii vor considera că trebuie trimis în instanţă va merge şi acela. Dosarul lui Miron Mitrea va merge şi acela în instanţă.

Radu Moraru: Dar sunteţi mulţumit ca preşedinte?

Traian Băsescu: Nu, aş fi vrut mai multă eficienţă. Dar nici nu pot să spun că nu s-a mişcat nimic. Lucruri care păreau de neimaginat în legislatura trecută, 2000-2004, iată că se întâmplă. Şi avem o instituţie, DNA-ul, care nu se opreşte, nu poate fi intimidată. Despre calitatea lucrului DNA-ului este un subiect care nu am a-l aprecia.

Radu Moraru: Deci nu acţionează la comandă DNA-ul? Pentru că au fost multe asemenea poziţii.

Traian Băsescu: Inventasem că şi ANI acţionează la comandă. Dumneavoastră credeţi că eu, ca şef al statului, m-aş da pe mâna unui procuror, fie el şi Morar, şi să îi spun, domne, fă-i dosar lui X. Cum să ai atâta neghiobie ca şef de stat să spui, fă-i un dosar domnului politician X?

Radu Moraru: La dumneavoastră nu cred, dar exemple sunt destule. Adică neghiobi în politică avem slavă Domului.

Traian Băsescu: Da, dar din acest motiv au fost şi foarte vulnerabili cei care au făcut-o.

Radu Moraru: Credeţi că dacă eraţi vulnerabil într-un loc, nu pregetau să vă atace? Să încerce să vă domine?

Traian Băsescu: Ba da. Tocmai faptul că n-am făcut compromisuri care nu sunt în interes public, şi cele în interes public le-am făcut transparent, m-au făcut de neprins în hora compromisului murdar.

Radu Moraru: Intangibil?

Traian Băsescu: Nu mă reconstruiesc acum. Sunt cu bunele şi cu relele mele. Dar în nici un caz n-am făcut...

Radu Moraru: Eu am aflat care e răul dumneavoastră. Chiar Traian Băsescu. Aţi spus-o singur. Eu sunt cel mai mare duşman al meu. Dar vreau să vă întreb ceva, când ne-aţi promis ţepele alea din Calea Victoriei, în 2004, ştiaţi că o să luăm atâtea ţepe de la Guvernul Călin Popescu Tăriceanu?

Traian Băsescu: Nu, în primul rând că nu ştiam că o să iau eu ţeapa desemnării. Şi eu am ajuns într-o ţeapă.

Radu Moraru: De ce aplaudaţi?

Traian Băsescu: Că recunosc probabil că am greşit-o. După 6 luni eram eu în ţeapă.

Radu Moraru: Nu cumva pe oricine aţi fi desemnat premier, până la urmă ajungea tot să fie o ţeapă? Pentru că un preşedinte trecut a spus că l-au învins structurile...

Traian Băsescu: Pe mine nu m-au învins. Eu le-am mai transformat. SRI-ul nu mai seamănă cu cel din vremea domnului Ion Iliescu, în mod categoric. SIE nu mai seamănă cu cel din vremea domnului Ion Iliescu. Parchetul. DNA-ul cel puţin a început să se mişte. Parchetul General se mişcă bine cu DIICOT, cu lupta împotriva grupurilor criminale, droguri, trafic de persoane. Deci nu aş zice că nu s-a întâmplat nimic. Dar revenind la premier, eu chiar aş vrea să discutăm mai atent acest subiect. În ceea ce priveşte premierul şi Guvernul, Constituţia îl face intangibil pe preşedinte. Şi am să vă spun de ce? La 103 se spune, se consultă, dar decide. Deci consultarea e consultare, decizia e decizie. Şi se merge mai departe tot în Constituţie şi se spune foarte clar...

Radu Moraru: Decide sau desemnează?

Traian Băsescu: Desemnează. Şi mama legilor ne mai spune că în situaţia în care Parlamentul ratează de două ori învestirea Guvernului, preşedintele dizolvă Parlamentul. Deci Constituţia îl aşează pe preşedinte într-o poziţie extrem de puternică...

Radu Moraru: Cum poate să rateze Parlamentul?

Traian Băsescu: Adică invalidarea de două ori consecutiv a Guvernului.

Radu Moraru: De către Parlament.

Traian Băsescu: Da. Dacă preşedintele desemnează un premier... şi aici hai să fim serioşi cu teoria pe care o susţin toţi aceşti domni care nu fac decât să dezinformeze populaţia. Aduceţi-vă aminte că România a avut vreo trei premieri independenţi. L-a avut pe Mugur Isărescu care nu era din nici un partid, a fost decizia preşedintelui, a consultat partidele... eu am fost în numele PD-ului la acea vreme împreună cu Petre Roman la consultări cu preşedintele Constantinescu. Mai mult, vă pot spune că am avut şi altă părere. Şi preşedintele Constantinescu a spus v-am consultat, bună ziua, acesta e premierul desemnat. A mai fost Theodor Stolojan, care nu era membru FSN la acea vreme.

Radu Moraru: În 1992 era PDSR.

Traian Băsescu: Da. A fost premier. Am fost în guvernul lui ca ministru independent. Era în acel guvern, Theodor Stolojan care nu era membru de partid, şi eram eu care nu eram membru de partid.

Radu Moraru: Domnul preşedinte, asta e criza. Că dumneavoastră spuneţi ceva, unii ziarişti înţeleg... sau opinia publică, o parte înţelege. Alţii vin pe posturi, nu e adevărat. Nu e o confruntare democratică. A spus Guvernul că nu avem bani, şi noi le-am arătat că au dat scutiri de 5 miliarde de euro, că au salariile ălea enorme, că preţul gazelor ar trebui să fie mai mic, şi ei spun: nu ne interesează.

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, asta e îngrijorarea pe care eu o am. Că între timp cu sprijinul unui mare număr de analişti şi ziarişti, până la alegeri mesajul către populaţie va fi acela că vin partidele la preşedinte şi îi spun cine e premierul. Aş vrea să reţinem un lucru. Nu pot să facă acest lucru pentru că desemnarea premierului se face printr-un decret. Şi voi scrie pe decret numele premierului în care am încredere.

Radu Moraru: Dacă vă suspendă când dormiţi, de exemplu?

Traian Băsescu: Da... asta voiam să spun, extrem de important.

Radu Moraru: Credeţi că aici se va decide meciul, la faptul că dumneavoastră aveţi această armă constituţională cu premierul şi practic aveţi un fel de şantaj asupra Parlamentului, care nu cred că un parlamentar ales vrea să plece după două luni.

Traian Băsescu: Aici nu discutăm de şantaj, aici discutăm de relaţii. Sunt momente în viaţa politică în care Guvernul e controlat de Parlament. Sunt momente în care preşedintele controlează ştiu eu, un alt segment, spre exemplu, armata. Sunt zone în care Parlamentul decide şi preşedintele este obligat să semneze, să valideze ce a decis Parlamentul. Şi sunt zone ale Constituţiei în care preşedintele decide şi Parlamentul trebuie să ţină cont de ce a decis preşedintele, dacă nu, preşedintele îl dizolvă.

Radu Moraru: Asta mi se pare o ameninţare.

Traian Băsescu: Nu e o ameninţare, domnul Radu Moraru. Jurnalistic puteţi spune ameninţare. Eu vă spun din Constituţie. Dacă ce scrie din Constituţie este ameninţare, spunem că toată Constituţia e o ameninţare.

Radu Moraru: Dar mai respectă cineva în afară de noi doi la masa asta, când discutăm despre Constituţie, o mai respectă cineva? Pentru că sunt multe emisiuni în care şi-au bătut joc de Constituţie pe faţă, au violat-o...

Traian Băsescu: Păi trebuie să înceteze.

Radu Moraru: Încetaţi cu violurile asupra Constituţiei. Dar sunt momente în care chiar şi eu am putere să suspend emisiunea. Publicitate.

Radu Moraru: Am revenit! Ştiţi bine că şi aplauzele fac parte din show şi Naşul este şi show, nu e doar talk, şi într-adevăr arată foarte bine emisiunea, mă uit ce cadre spectaculoase, felicitări echipei tehnice, dar aş vrea să îi aduc anumite preşedintelui două declaraţii care i-au fost foarte dragi la vremea respectivă, având în vedere că atunci a fost prima emisiune pe care am
făcut-o cu Traian Băsescu preşedinte, după mulţi ani după ce ieşise preşedinte al României, 2 ani de zile şi erau două declaraţii care i-au plăcut foarte mult şi special cu dedicaţie am vrut astă-seară.

Traian Băsescu: Ha, ha, ha!

Radu Moraru: Staţi că nu ştiţi despre ce e vorba, hai să vedeţi despre ce e vorba.

Călin Popescu Tăriceanu: ...dreptul constituţional de a-l demite pe preşedinte, deci orice declaraţie a lui Traian Băsescu de a susţine contrariul este falsă şi neavenită. Procesul de suspendare s-a încheiat. Repet, pentru cei care mizează pe faptul că scandalul politic abia acum va începe, procesul de suspendare s-a încheiat.

Radu Moraru: Şi atunci premierul, nu ştiu de ce nu a intrat şi bucăţica aia, păi preşedintele îşi dă demisia şi pleacă. Şi vreau să vă cer o mărturisire, a existat acest scenariu în care nu ştiu, cineva v-a sugerat sau s-a întâmplat să vă determine să plecaţi? Pentru că premierul a spus atunci preşedintele României îşi va da demisia şi în 3 luni de zile îşi va da demisia şi o să facem alegeri anticipate. Daţi-ne secretul acelor zile?

Traian Băsescu: Nu vi-l pot da.

Radu Moraru: De ce?

Traian Băsescu: Atât. Cert este că nu am demisionat.

Radu Moraru: Dar e clar că era un plan aşteptat de Călin Popescu Tăriceanu.

Traian Băsescu: Aşteptat de toţi.

Radu Moraru: Foarte interesant. Credeţi că în România s-a jucat o carte mare atunci?

Traian Băsescu: Da.

Radu Moraru: Aţi câştigat-o?

Traian Băsescu: Da. Am câştigat-o exact pentru că nu am demisionat.

Radu Moraru: Foarte interesant. Mai avem o declaraţie pentru că nu ne aduceam aminte de ce s-a dus toată tevatura aceea.

Traian Băsescu: Şi au fost foarte mulţi oameni furioşi că nu am demisionat.

Radu Moraru: Hai să vedem, că mai avem o declaraţie.

Mircea Geoană: Traian Băsescu s-a autosuspendat din funcţia sa de mediator şi de arbitru al scenei politice româneşti. Traian Băsescu este cel care a provocat din prima zi de mandat o stare de anticonstituţionalitate şi reprezintă principalul factor de destabilizare a scenei politice româneşti. În acest moment nu avem la cine să apelăm în afara Parlamentului pentru găsirea unui echilibru pentru clasa politică şi scena politică românească.

Traian Băsescu: Da.

Radu Moraru: Cum comentaţi?

Traian Băsescu: Nu ştiu dacă a fost deliberat pregătită această succesiune de declaraţii, dar tocmai vorbeam de desemnarea unui premier. Desemnarea unui prim-ministru este o chestiune de încredere a preşedintelui într-o persoană. Văd doi candidaţi aici, pe domnul Călin Popescu Tăriceanu, care candidează, în mintea PNL, la funcţia de prim-ministru, iar în mintea unora din PSD domnul Geoană candidează la funcţia de prim-ministru.

Radu Moraru: Dar în mintea dumneavoastră?

Traian Băsescu: Nu. Repet, domnule Moraru, este o chestiune de încredere. Eu am avut o experienţă nefericită respectând un angajament politic scris între PD şi PNL-ul de atunci. M-a constat enorm că am numit un om care s-a dovedit a nu fi de încredere. Cum credeţi că eu aş putea să desemnez un om în care să nu am încredere în funcţia de prim-ministru, când şi eu şi el suntem parte a puterii executive?

Radu Moraru: Două întrebări scurte, vi s-au impus aceste nume?

Traian Băsescu: Nu. A fost negociere între partide. Când domnul Theodor Stolojan nu a mai putut continua cursa, l-a desemnat înlocuitor.

Radu Moraru: Deci propus de PNL. Şi a doua întrebare, s-a născut în România ăla care să poată să fie prim-ministru în ţara asta şi să nu o ia razna cu decizii, ordonanţe, Guvern şi aşa mai departe?

Traian Băsescu: Cred că da, eu îl ştiu! Mai este un lucru care se face şi am văzut, sigur banii mulţi daţi în campanie sunt daţi şi pentru spălarea creierului telespectatorilor. Aţi văzut „Alegeţi premierul", sunt generice pe televiziuni. Sigur că proprietarii acelui post au interesul să inducă românilor ideea că ei aleg premierul. Păi ce premier, de Dăbuleni?

Radu Moraru: Aici aş vrea să-i apăr pe cei de la Dăbuleni. Ştiţi că cei de acolo şi-au făcut www.melone .ro.

Traian Băsescu: Dar eu sunt prieten cu ei de când eram primar, dar domnul Mircea Geoană candidează la Dăbuleni, nu la funcţia de premier. Asta e circumscripţia dânsului. Iar a domnului Călin Popescu Tăriceanu este Ciofliceni.

Radu Moraru: Dar şi acolo e România. Şi la Dăbuleni şi la Ciofliceni.

Traian Băsescu: Domnule Radu Moraru, eu am acceptat invitaţia de a participa la această emisiune în încercarea de a transmite nişte mesaje către români, să nu se lase păcăliţi. E o campanie formidabilă să îi convingă pe români că articolul 85 din Constituţie nu există, care scrie clar preşedintele de-sem-nea-ză candidatul la funcţia de prim-ministru, să îi convingă pe români că se alege prim-ministru. Şi uitaţi-vă câţi politicieni şi câţi ziarişti spun asta. Sunt bani plătiţi ca oamenii să fie minţiţi. Cinstit ar fi ca televiziunile măcar articolul 85 şi 103 din Constituţie să le popularizeze, că sunt scurte.

Radu Moraru: Dar ele să ştiţi că sunt cunoscute. Problema este că se spune mereu aşa, da, domne, dar dacă partidul ăla a luat 45-50%, nu e normal ca partidul să îşi pună premierul pe care
l-ar dori? Sigur că aveţi dreptul să îl refuzaţi.

Traian Băsescu: Deci eu citesc Constituţia şi o aplic. Ce trebuie să fiţi convins, domnule Radu Moraru, ce nu vreau eu să se întâmple? Nu vreau să se întâmple o neînţelegere majoră la nivel naţional. Ce voi face însă, şi vă asigur asupra acestui lucru, voi acţiona responsabil. Obiectivul meu este ca imediat după ce se dau rezultatele alegerilor să desemnez un prim-ministru care să fie agreat de toţi. Deci eu am acest obiectiv să caut o formulă care să permită crearea unei majorităţi, pentru că România nu mai poate intra în nebunia unei guvernări minoritare.

Radu Moraru: Deci credeţi că partidele vor accepta acel nume pe care îl aveţi?

Traian Băsescu: Domnule Radu Moraru, trebuie să îl accepte, pentru că şi partidele au responsabilităţi. Iar Constituţia ne-a făcut să fim dependenţi unii de alţii. Eu trebuie să desemnez un premier în care să am încredere, obligatoriu. Este exclus să numesc un premier care îmi este servit. Trebuie să am încredere în acel om. În al doilea rând, să fie un om care să nu creeze conflicte între partide. Sigur, nu toate.

Radu Moraru: Credeţi că domnul Theodor Stolojan, de care nu am vorbit şi este propus de un al treilea partid, de PD-L, ca posibil premier al României e...

Traian Băsescu: Uite, domnule Radu Moraru, despre ceilalţi, pentru că au avut antecedente în a nu-mi da sentimentul de încredere în ei, am vorbit. Nu aş vrea să ducem lucrurile până la a vă spune totuşi numele candidatului. Deci domnul Theodor Stolojan nu a fost pentru o campanie care să mă facă să nu am încredere în dânsul în 2007, la suspendarea preşedintelui. Deci a fost într-o poziţie de susţinere pentru mine, în condiţiile în care se făcea o nedreptate şi un abuz de putere al Parlamentului, dar asta nu înseamnă că domnul Theodor Stolojan este singura soluţie, însă despre cei doi am vrut să spun foarte clar că nu îndeplinesc un criteriu esenţial: încrederea preşedintelui în respectiva persoană.

Radu Moraru: Dar dacă la un moment dat încrederea dumneavoastră poate să fie mai mică decât încrederea românilor? Poate românii au încredere în unul din cei doi în proporţie de 85%?

Traian Băsescu: Voi ţine cont de foarte multe elemente, dar esenţial - pentru că şi eu sunt parte a Executivului, şi premierul, şi am văzut la ce poate duce lipsa de cooperare între cele două instituţii - obiectivul meu este să desemnez, să propun Parlamentului un premier în care să am încredere şi pe de o parte, un premier care la rândul lui să poată să îşi construiască în negociere cu partidele o majoritate solidă.

Radu Moraru: Aţi vorbit de lovitură de stat ceva mai devreme, că se încearcă o nouă lovitură de stat. Întrebarea este credeţi că putem merge mai departe?

Traian Băsescu: Nu spun că se încearcă, o gândesc unii. Ca Dan Voiculescu şi ca cei care au mai făcut-o o dată.

Radu Moraru: Credeţi că se gândeşte şi mai departe de atât? Înţelegeţi la ce mă refer?

Traian Băsescu: Nu. Nu cred. Obiectivul lor este să îşi pună un guvern care să îi servească şi nu un guvern care să îi servească pe români. Cum îi serveşte acum Guvernul Călin Popescu Tăriceanu. La ce îi foloseşte acestui om că în loc să aibă un parteneriat cu mine s-a încovoiat la tot ce a vrut PSD, Viorel Hrebenciuc în Parlament? La ce îi foloseşte? Nu ar fi avut o guvernare verticală de om politic dacă era în parteneriat cu preşedintele?

Radu Moraru: Domnule preşedinte, dumneavoastră aţi vorbit de bani şi poate e vorba de foarte mulţi bani pe care dumneavoastră nu îi puteţi da din poziţia în care sunteţi şi vă dau câteva exemple. S-au dat scutiri de datorii şi românii din sala asta toţi au datorii, la întreţinere sau la firmele pe care le au, 5 miliarde de euro scutire de datorii la nişte firme care astăzi, fiind albe şi curate, sunt gata de privatizare. Adică vin nişte băieţi deştepţi şi le vor cumpăra cu bani foarte puţini. Şi nu vin de la mine din debara, ci dintr-o zonă apropiată acestor oameni. Dumneavoastră aţi spus-o. E adevărat că s-au întâlnit să negocieze şi privatizarea Dunării, că până la urmă asta este şi cursul apei?

Traian Băsescu: Nu, nu am auzit de aşa ceva.

Radu Moraru: Nu, dar toate hidrocentralele astea care funcţionează, funcţionează cu apă şi dacă privatizăm hidrocentrala, dacă băieţii spun mâine schimbăm cursul Dunării că aşa vrem noi, nu avem ce să le facem.

Traian Băsescu: În orice caz, aş concluziona subiectul acesta şi cred că deja am stat foarte mult pe el. Trebuie să avem un prim-ministru în care preşedintele să aibă încredere şi care să fie capabil să negocieze pe urmă cu partidele o majoritate. Nu eu negociez majoritatea, ci premierul desemnat. Şi esenţial este ca România să aibă un guvern puternic pentru că simţim tot mai mult efectele crizei economice, avem pârghii să îi diminuăm efectele pentru români, dar pentru asta ne trebuie un guvern puternic care să diminueze costurile de administrare, costurile cu birocraţia şi care să stimuleze reformele structurale.

Radu Moraru: Putem discuta puţin de criza economică?

Traian Băsescu: Da.

Radu Moraru: Pentru că ni se tot spune că fiind criză economică şi în Mauritania, neapărat trebuie să o avem şi noi. Criza economică ce înseamnă? Vă dau un exemplu: Fitch ne scade două puncte din ratingul de ţară în condiţiile în care ăştia ce au făcut? Că oamenii obişnuiţi nu sunt la curent cu asta. Au luat rezerva valutară din euro şi au trecut-o în dolari. Şi a zis a scăzut rezerva valutară a României, neţinând cont că noi avem euro, nu dolari. Au spus că avem 100 de tone de aur, dar nu contează. E clar că pare şi un plan de undeva şi afară.

Traian Băsescu: Acum după ce S&P au coborât ratingul de ţară, Fitch trebuia să îşi analizeze poziţia şi a venit şi el la acelaşi nivel cu S&P. Sunt trei agenţii care contează din punctul nostru de vedere. Mai e Moody's, care cel puţin deocamdată a anunţat că nu scade ratingul de ţară al României, plecând de la realităţile noastre. Spre exemplu, noi suntem foarte... sau un element major care a stat în analiza S&P şi Fitch a fost datoria externă. Fără să se spună că datoria statului român este de 11 miliarde de euro, iar până la 60 de miliarde sunt datorii private. Şi ca să se înţeleagă despre ce e vorba când discutăm de datorii private, băncile, ele sunt bănci în care acţionarul majoritar este reprezentat de o mare bancă din Europa. Banca-mamă a pompat în banca din România 3-4 miliarde de euro, bani pe care banca din România i-a împrumutat. Asta e o datorie privată care nu are nimic cu statul. Renault, a făcut investiţii de un miliard la Piteşti. Sigur că nu a plătit miliardul la băncile de unde a împrumutat. Deci datoriile private sunt trecute, şi ele sunt o realitate. Şi firmele au datorii. Cum la rându-i populaţia are datorii. Românii au 14 miliarde de euro datorii la bănci. Dar intră în datoria privată, nu statul rambursează aceste credite. România are datorie 11 miliarde. 11 miliarde şi jumătate.

Radu Moraru: Dar şi cetăţenii României care au datorii, 11 miliarde, iar până la 60 sunt datoriile firmelor şi celor străine, dar cele 14 miliarde să ştiţi că îi afectează pe români. Este vreun program naţional ca să avem grijă să nu le sară ratele de la 200 de euro la 500?

Traian Băsescu: Dacă v-aţi uitat şi eu am avut discuţii şi cu toţi bancherii imediat ce am venit de la Bruxelles, după summit-ul din octombrie, a doua zi şi cu BNR. Şi obiectivul este ca dobânzile să vină la un nivel rezonabil.

Radu Moraru: Deci e preocupare ca să nu sară ratele românilor?

Traian Băsescu: Este, pentru că sunt 530 de mii de români care au credite de peste 10 mii de euro. Or, acest lucru preocupă foarte mult. 530 de mii de români reprezintă cel puţin un milion de familii care sunt afectate.

Radu Moraru: Dar cu criza asta economică am avut senzaţia la un moment dat că e ca gripa aviară, aşa. Vine, vine, dar nu ne ia.

Traian Băsescu: Da. Ea a fost şi exagerată, dar poate deveni şi foarte periculoasă. Exagerată în ce sens? Noi nu am fost în situaţia în care au fost foarte multe guverne vest-europene, inclusiv Guvernul Statelor Unite. Nu am fost în situaţia să luăm bani din Trezorerie şi să îi dăm băncilor, ca să nu dea faliment. Deci din acest punct de vedere criza financiară nu are o motivaţie internă. Ea vine prin efect, pentru că băncile din România lucrează în sistemul global.

Radu Moraru: Dar mie mi-a şoptit cineva, sursă de încredere, domne, vor ca să luăm şi noi bani de la FMI cum a luat Ungaria?

Traian Băsescu: Deci această dorinţă poate exista, dar vom zice pas. Nu avem nevoie. Rezerva noastră în momentul de faţă este cea mai mare din istoria postbelică a României. Avem 27 de miliarde de euro în rezervă plus 100 de tone de aur.

Radu Moraru: Revelion! Păi numai Ungaria a avut nevoie de 16 miliarde de euro de la FMI, dar ştiţi de ce îmi e teamă, cum am mai spus eu mai demult, aici e grădina Maicii Domnului, la cât se poate fura într-o zi putem să rămânem şi fără rezerva asta.

Traian Băsescu: Să ne înţelegem, rezerva asta nu e pentru consum public.

Radu Moraru: Nu se poate fura? Nu e vreo ordonanţă?

Traian Băsescu: Nu. Rezerva asta, nu se pot da din ea nici credite, nici nimic. Ea se utilizează strict în situaţii de criză sau în intervenţii pe piaţa interbancară.

Radu Moraru: Dar mai am o întrebare. E Compania Energetică Naţională. Toată lumea suflă, urlă. Asta am înţeles că dacă o privatizăm e campion, am putea să luăm foarte mulţi bani din privatizarea ei?

Traian Băsescu: Domnule Radu Moraru, viaţa ne arată că nu e bine în perioada asta să privatizezi, să pierzi controlul structurilor economice legate de producţia de energie. Am făcut eroarea cu PETROM, a făcut-o Guvernul Adrian Năstase, şi nu că a privatizat rafinăriile sau pompele de distribuţie, ci că a dat resursa naturală.

Radu Moraru: Gazul din pământ. Asta e drama.

Traian Băsescu: Şi a doua eroare, să ne dăm şi producătorii de energie electrică, nu trebuie făcut. Probabil că istoria va consemna la un moment dat de ce s-au stopat privatizările în zona transporturilor de gaze. Era şi Romgaz la privatizare şi Transgaz şi toată lumea.

Radu Moraru: A intervenit cineva?

Traian Băsescu: Şi în şedinţă CSAT am stabilit încetarea proceselor de privatizare în 2005, în şedinţă CSAT. Am spus lăsaţi să vedem ce se întâmplă cu ce s-a privatizat până acum.

Radu Moraru: Asta nu o ştiam.

Traian Băsescu: S-a făcut publică decizia.

Radu Moraru: Dar nu deranjăm cu asta? S-a tot spus că a trebuit să privatizăm pentru diverse state. Nu deranjăm acele state care...?

Traian Băsescu: Să nu mergem prea departe cu impresia că suntem în mijlocul unei conspiraţii. A fost voinţa noastră. Anterior, Guvernul anunţase că vor continua după PETROM şi Transgaz, şi Romgaz, şi DISTRIGAZ, şi toate structurile energetice. Pe urmă am făcut o analiză în CSAT şi am stabilit că nu mai continuăm procesele de privatizare în energie cel puţin un timp, să vedem care sunt evoluţiile. Dar acest lucru nu a fost ţinut ca un secret al CSAT, pentru că s-a făcut public, chiar eu am făcut în declaraţia de după CSAT şi am spus şi motivaţia.

Radu Moraru: Dar dacă s-ar anula nişte privatizări, pentru că ar fi motive. Chiar presa a descoperit motive pentru care nerespectându-se contractele şi clauzele se pot anula nişte privatizări. Comisioanele se dau înapoi? Şpăgile luate la privatizare?

Traian Băsescu: Nu ştiu, dar aici ar trebui să privim lucrurile cu realism. Anularea unor privatizări are un nume, iar acest nume este naţionalizarea.

Radu Moraru: Am auzit, Statele Unite, Sarcozy vorbeşte de privatizări.

Traian Băsescu: Naţionalizezi bănci pentru care au plătit bani publici, pentru că cei 700 de miliarde de dolari sunt plătiţi de la contribuabili, nu sunt nici de sub vreo rădăcină de copac de la Casa Albă, nici de la Trezorerie, însă au trebuit cumpărate pentru că am auzit speculaţia asta. Un politician foarte important spunea, iată abordarea socialistă se întoarce. Sigur că e un proces de naţionalizare, pentru că acea bancă era în faliment.

Radu Moraru: Ştiu, dar România e ţara tuturor posibilităţilor. Vă dau un exemplu: bancă dă faliment într-o ţară şi a doua zi statul cumpără banca, iar a doua zi începe reclamă în România, zice, veniţi cu noi, 40 de milioane de oameni au ales banca noastră şi ăia erau faliţi. 2. Vă întreb de acest eveniment cu alegerile, pentru că sunt alegeri, dar am auzit şi de un referendum care se face în Ţinutul Secuiesc.

Traian Băsescu: Nu, este exclus să se poată face legal.

Radu Moraru: Păi au aprobat în anumite consilii locale, au zis da, se face în Gheorghieni, dau exemplu. S-a aprobat, se face. Dar trebuie să intervină Guvernul, e singurul care poate să-l oprească.

Traian Băsescu: Sigur că da.

Radu Moraru: Şi va interveni?

Traian Băsescu: Păi e obligat să intervină chiar de Constituţie. Constituţia îl obligă să intervină pentru că acolo se discută, e chemată populaţia să se pronunţe legat de un act neconstituţional. Pentru Guvern, prin hotărâre de guvern poate interzice.

Radu Moraru: Dar mai contează? Ştiţi de ce? De 1 Decembrie sunt 90 de ani de la Marea Unire, diversiunea aia poate să facă o gălăgie atât de mare astfel încât să nu mai vedem cum se numără voturile?

Traian Băsescu: Nu. Eu cred că ar trebui să fim liniştiţi. Avem instituţii ale statului care trebuie să acţioneze, Guvernul în speţă să emită o hotărâre de Guvern prin care interzice desfăşurarea referendumului.

Radu Moraru: S-a spus şi în luările de cuvânt de mai devreme că nu puteţi avea relaţii foarte bune cu oamenii politici din această ţară?

Traian Băsescu: Da. Am spus şi o repet, dacă a avea relaţii bune are ca şi cost aranjamente care nu sunt în interes public, nu pot avea relaţii.

Radu Moraru: Vă dau exemplu: Ion Iliescu a fost preşedinte mulţi ani. Avea un cost, o înţelegere cu el?

Traian Băsescu: Ion Iliescu a fost unul dintre promotorii suspendării preşedintelui României.

Radu Moraru: Acolo s-a rupt?

Traian Băsescu: Bineînţeles că nu poţi să consideri că poţi avea un partener dintr-un om care a fost preşedintele României şi care participă insistent la nişte aranjamente de acest tip. Pot să îl înţeleg pe Ion Iliescu. L-a deranjat pentru că dânsul e în zona... în niciun caz nu poate fi suspectat că a avut aceleaşi interese cu Viorel Hrebenciuc la suspendare. Dânsul a fost deranjat în zona condamnării crimelor comunismului, în zona care a fost demonstrat atât de uşor, că nu mi-a trebuit nici lege, nici altceva decât dispoziţia de a se transfera dosarele de la SRI la CNSAS. Deci aici au fost supărările dânsului. Dânsul s-a supărat ideologic.

Radu Moraru: Dar domnul Viorel Hrebenciuc de ce s-a supărat pe dumneavoastră?

Traian Băsescu: Acesta e pe bani, Viorel Hrebenciuc.

Radu Moraru: Eu vă spun ceva, am descoperit ceva foarte interesant la Viorel Hrebenciuc şi vă spun că e o lecţie pentru toată România. Un om care e în campanie spune aşa: „Bucimi, am crezut că începe o poveste. Asta e o comună din colegiul meu. A fost sat, a devenit comună de câţiva ani. Nu a avut drum asfaltat în toată istoria sa seculară. Am vorbit cu primarul, am văzut problema, am băgat 10 miliarde pe 577, am găsit soluţia, am vorbit cu Căşuneanu, s-a apucat de treabă, am vorbit luni, astăzi e vineri, e aproape gata." 577 e hotărârea de Guvern. Zice „Să mergeţi să îl vedeţi. Tot cu asfaltul, un episod haios la Prâgăreşti, tot în colegiul meu. Au plecat oamenii cu vacile dimineaţa la păşune pe uliţă, nu era asfalt, seara era aflat. Să fii văzut vacile cum s-au oprit că nu mai ştiau drumul. Babele au mers în ciorapi pe asfalt, că nu mai văzuseră asfalt în sat." Şi omul zice ce a mai făcut acolo, „le-am făcut teren de fotbal cu nocturnă, la Lupeşti, şi le-am băgat centrale termice".

Traian Băsescu: Păi 544, Guvernul dă banii, dar ce e bine, măcar s-a pus asfalt în două sate în care nu a fost niciodată. Acesta e un lucru bun. Poate nu e cel mai rău lucru, problema este cum aloci banii, dacă îi dai clientelar, numai lui Viorel Hrebenciuc sau îi dai oamenilor? Dacă îi dai pentru Viorel Hrebenciuc...

Radu Moraru: Dar sătenii ştiţi ce banc au scos imediat seara, după ce era gata asfaltul? Mă, da lui Viorel Hrebenciuc de ce îi trebuie atât asfalt, că el oricum zboară cu elicopterul? Dar cu domnul Călin Popescu Tăriceanu mai puteţi avea vreodată relaţii instituţionale?

Traian Băsescu: De încredere nu. Mai ales după ce a venit şi aţi văzut declaraţia mea când îmi aduceam aminte că l-am desemnat prim-ministru, iar la suspendare vorbea cu atâta satisfacţie de ce s-a întâmplat, vă daţi seama că omeneşte nu pot avea nici un fel de înţelegere pentru el.

Radu Moraru: Dar astăzi am revăzut declaraţia, vă spun că am ajuns să îl cunosc pe Călin Popescu Tăriceanu de atâţia ani din '97 de când e ministru, Călin Popescu Tăriceanu era sigur pe el. El când a dat-o, de asta a spus, în 3 luni va pleca, vom organiza alegeri.

Traian Băsescu: Da. Era în plasa lui Viorel Hrebenciuc, ştia ce are de făcut, îşi primise instrucţiunile şi de la Dinu Patriciu, era foarte ...

Radu Moraru: Dar aici aveţi toate informaţiile?

Traian Băsescu: Bineînţeles, dar problema nu e legată de ce mai cred eu de domnul Călin Popescu Tăriceanu acum.

Radu Moraru: Vă sunase de ziua dumneavoastră să vă spună „La mulţi ani!"

Traian Băsescu: Probabil când nu am fost eu la birou. A rămas la secretară telefonul.

Radu Moraru: Dacă mergeţi în avion amândoi...

Traian Băsescu: Asta doream să vă spun, relaţia instituţională este altceva. Mă uitam că şi voi în presă aveţi o... sigur mâine iar se supără presa pe mine, dar e o realitate. Mă uitam la Bruxelles, am vorbit amândoi despre două subiecte diferite. Eu despre modificarea arhitecturii sistemului financiar internaţional, care fusese subiectul acestui ultim summit din 7 noiembrie, iar în partea a doua a declaraţiilor de presă premierul a vorbit despre tema următorului summit care este criza economică şi care a fost schiţată ca temă în aceste discuţii. Mai mult decât atât, dacă a venit vorba de partea economică şi cum trebuie pregătit summit-ul din decembrie, atât eu, cât şi cancelarul Merkel, dar şi alţi şefi de guvern au spus nu trebuie pe fondul crizei, pentru că acolo a primit Comisia o misiune, să pregătească un document care să fie în dezbaterea şefilor de stat şi de Guvern, şi a fost o serie de şefi de stat şi de guvern care au spus nu trebuie să renunţăm la procesele de reformă ocazionat de criză. Să ne ascundem şi să spunem nu mai mergem înainte cu procesele de reformă la care ne obligă procesul Lisabona şi angajamentele noastre de diminuare a nivelului de poluare.

Radu Moraru: Dumneavoastră aţi tradus din franceză ce spune Sarcozy, adică să nu ne punem plapuma în cap şi să spunem că e criză şi să nu mai facem nimic.

Traian Băsescu: Da. Iar eu am făcut această precizare. A! Şi aici la Bruxelles au avut puncte de vedere diferite. Or, ziariştii nu au înţeles că am vorbit de teme diferite, ori chiar au dus atât de departe pasiunea de a întreţine pentru public această dispută astfel, încât au depăşit limita bunului-simţ. Nu a fost nicio dispută acolo. Am discutat despre două subiecte diferite. Deci din punct de vedere instituţional colaborarea noastră este în regulă. În niciun caz nu s-a ajuns la situaţii ca aceea din Polonia, unde aţi văzut, premierul îi spune preşedintelui că nu are ce căuta la consiliu, preşedintele îi spune premierului că nu are ce căuta.

Radu Moraru: Dar nu prea semănă situaţia. Vă dau un exemplu şi bazat pe ce a spus un invitat într-o emisiune la noi şi fost şef de servicii şi spunea la un moment dat aşa, de la Ucraina, Polonia pare că şi acolo preşedintele e într-o parte, premierul în altă parte.

Traian Băsescu: Acolo au mers până la limite greu de imaginat.

Radu Moraru: Deci la noi nu s-a ajuns în situaţia asta?

Traian Băsescu: Nu.

Radu Moraru: Adică să se spună că Traian Băsescu e omul americanilor, iar Călin Popescu Tăriceanu e omul ruşilor.

Traian Băsescu: Nu. Exclus.

Radu Moraru: De ce spunea la un moment dat... vă întreb de o altă relaţie instituţională şi nu numai. Virgil Măgureanu care apare de regulă cu nişte interviuri bombă, aş spune, mai aveţi relaţii?

Traian Băsescu: Nu l-am văzut pe Virgil Măgureanu cred de 6 ani.

Radu Moraru: Dar l-aţi simţit?

Traian Băsescu: Nu. Pe Virgil Măgureanu nu îl simţi.

Radu Moraru: Interesant! V-aţi simţit în perioada aceasta de preşedinte, 4 ani de mandat aproape singur şi mă refer instituţional?

Traian Băsescu: Nu.

Radu Moraru: Adică funcţionează celelalte instituţii?

Traian Băsescu: Sigur.

Radu Moraru: Ştiţi de ce vă întreb, că am avut un invitat într-o emisiune şi îl întreb: când erai tu mare şi tare, ce îţi spuneau serviciile? Ştiţi ce a spus? Măi, numai fleacuri. Că iar s-a dus Călin Popescu Tăriceanu să îşi ia iubita cu girofarul. Adică întrebarea este, dacă România, e clar că sunt bombardamente economice, politice, fireşti până la urmă. CSAT a dat un raport că suntem sub vizorul a tot felul de interese. Funcţionează România din punctul ăsta de vedere sau într-o zi ne trezim că ne-au vândut şi pe noi?

Traian Băsescu: România din acest punct de vedere îşi face treaba în ansamblu, iar instituţiile statului ştiu ce se întâmplă, informează pe cine trebuie, se iau măsuri să ne protejăm interesele. Nu vă imaginaţi că România este o ţară în care nimeni nu are interese. Sunt foarte mulţi care au interese, foarte bine, avem instituţii cu care ne apărăm de aceste interese.

Radu Moraru: Dar mai avem patrioţi? Surâd uşor, dar mai avem oameni care, dincolo de interese şi de tot, se gândesc, măi, aici e mama, tata, bunicul, sunt în pământul ăsta.

Traian Băsescu: În general să ştiţi că structurile militarizate sunt foarte legate de sentimentul acesta de datorie.

Radu Moraru: Dar nu e desuet acum, poate nu mai e la modă să fii patriot. Poate acum e la modă să fii...

Traian Băsescu: Nu. L-aţi demonetizat voi în presă.

Radu Moraru: Dar noi care, ca să ştim?

Traian Băsescu: Nu vorbesc de dumneavoastră, domnule Radu Moraru, cei de faţă se exclud. Uitaţi-vă la cât dispreţ promovează foarte mulţi ziarişti. „Îmi e silă de ţara mea, trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul".

Radu Moraru: Asta îmi place, aici e un adevăr.

Traian Băsescu: Depinde cum o spui, probabil că nu a fost cel mai fericit exemplu, dar sunt foarte mulţi oameni care merg la TV şi vorbesc cu dispreţ despre ţara lor. M-aş duce, aş pleca. Dar de ce nu pleci, omule, şi doar spui? Dacă ai rămas să spui doar că te-ai duce...

Radu Moraru: Dar uneori îţi vine să te duci...

Traian Băsescu: Unde să te duci?

Radu Moraru: Acum nu, că acum e mai nasol.

Traian Băsescu: Dacă te duceai în America, rămâneai la ora asta şi fără casă şi fără maşină.

Radu Moraru: Eu m-am dus. Păi nu a zis premierul acum un an mergeţi şi investiţi în America? Şi m-am dus, am luat napolitane, am luat ciocolată şi dă în România, apoi mi-am dat seama că eram mai scos.

Traian Băsescu: Am ajuns să ne autoflagelăm. Chiar nu vrem să privim la noi realist de multe ori pentru că nu suntem chiar o ţară care să merite a fi dispreţuită.

Radu Moraru: Acum nu, dar întrebarea este că în momentul în care te dispreţuieşte statul, instituţiile sale.

Traian Băsescu: Aia e altceva. Luptăm cu ele.

Radu Moraru: Vă dau un exemplu clar cu calculatoarele. Şi am spus ce să faci cu calculatorul care sparge nuci? Am spus de asta? Repet, nu avem bani pentru profesori, nu avem bani pentru aia, e criză economică, nasol. Dăm ordonanţă să dăm câte un calculator fiecărui elev acasă, când mulţi nu au nici curent electric.

Traian Băsescu: Aici trebuia încasat probabil comisionul de la cei care vindeau calculatoare.

Radu Moraru: Da, dar sunt 200 de milioane de euro. Mai departe ce faci? Comisionul să zicem că o fi 10%. 20 de milioane, dar cum opreşti chestia asta? Şi ne-am dus în Parlament. Ştiţi că Parlamentul a ascuns ordonanţa?

Traian Băsescu: Da.

Radu Moraru: Păi ce Parlament e ăsta?! Nu îţi vine să te duci, să spui că nu e ţara ta când ai un asemenea Parlament?

Traian Băsescu: Domnule Radu Moraru, hai să venim la realitate. Dacă îmi spuneaţi asta la 1 ianuarie 2005 spuneam, da, domne, aveţi o problemă, dar îmi spuneţi acum pe 10 noiembrie. Domne, pe 30 sunt alegeri! Vedeţi pe cine puneţi ştampila, domnule Radu Moraru. O mai puneţi pe cei care au cumpărat laptopuri acum cu două săptămâni înainte de alegeri, o puneţi pe ăia care au dat 600 de milioane la primării ca să poată candidaţii să îşi obţină voturile folosind bani publici, o mai puneţi pe cei care s-au apărat de justiţie cu Parlamentul. Dumneavoastră alegeţi.

Radu Moraru: Ştiţi care e ideea, că eu dacă aş avea o ştampilă, uite aşa aş pune o ştampilă cu NU!

Traian Băsescu: La câtă revoltă e în dumneavoastră ar fi esenţial să vă duceţi la vot şi să vă aduceţi aminte tot ce nu v-a plăcut 4 ani. Pentru că dacă vă duceţi uitând ce nu v-a plăcut 4 ani ...

Radu Moraru: Păi ştiţi ce ni se spune la TV toată ziua? Ni se spune aşa: guvernarea PD - PNL a lui Traian Băsescu, PSD - PNL. Adică până la urmă toată lumea a condus România, dar nu era nimeni în opoziţie şi nu răspunde nimeni.

Traian Băsescu: Nu. Românii nu sunt atât de naivi.

Radu Moraru: Credeţi în uninominalul acesta?

Traian Băsescu: E mai mult decât lista şi mult mai puţin decât ce trebuia. Dar suntem exact în situaţia de care vă spuneam. Dacă ai pe listă un politician controversat de ce să mai pui ştampila pe el să îl votezi, chiar dacă face parte din partidul pentru care tu ai opţiuni? Dacă ştii atâţia oameni corupţi şi toţi când orice sondaj se face românii spun că nivelul de corupţie este mare. De ce îi votează pe cei despre care ştiu că sunt controversaţi?

Radu Moraru: Nu ştiu!

Traian Băsescu: De ce să nu votezi un tânăr în locul unuia cunoscut, dar controversat? Ai suspiciunile tale. De ce să nu votezi un tânăr în locul unuia care s-a ascuns în Parlament să nu se ducă să îi dea declaraţie procurorului?

Radu Moraru: Credeţi în tineri?

Traian Băsescu: Cred. Deşi nu e reţeta de succes 100%. Şi tinerii au o capacitate de mimetism ridicată. Şi o să vedeţi câte unul care e în Parlament din 2004, când iese la TV parcă îl vezi pe ăla care l-a adus. Şi care e cu 40 de ani mai în vârstă ca el. Sunt şi tineri defecţi. Dar şansa este pe tineret. Procentajul de rebuturi e mult mai mic decât la nivelul celor învechiţi în zile rele, unde procentajul e mare.

Radu Moraru: Cum se face că uite... vă uitaţi în sala asta, şi în orice sală, şi vă uitaţi pe stradă... românii sunt frumoşi. Fără să exagerez. Sunt normali, domne, dar dacă mă uit în Parlament, domne, unii sunt atât de urâţi... cum pot să fie în politică... deci acum, sunt şi frumoşi, dar cum pot să se strângă atât de mulţi oameni urâţi în politică, şi la suflet, se vede urâţenia pe chipul lor. Că poporul acesta numai de atât nu pot să îl acuz, că e urât.

Traian Băsescu: Mi-e greu, n-am făcut analiza asta, vă mărturisesc. Probabil pentru că nici eu nu-s frumos.

Radu Moraru: Asta... ştiţi că se exclud. Oare românii n-ar vota mai bine un Viorel Hrebenciuc are înnebuneşte vacile, de exemplu, că nu mai ştiu pe unde să ajungă seara, decât un tânăr care vine fără o susţinere, fără sfori? Care e varianta bună pentru localităţi, pentru oraşe?

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, dacă nu aş fi în politică, dar aş vrea să particip la alegeri, şi aş fi trăit în România asta, vă asigur că opţiunea mea ar fi pentru un om tânăr decât pentru unul controversat. Care îşi aduce aminte de mine. Care în plus, îşi aduce aminte de mine numai când începe campania, până atunci nu mă mai ştie. De ce să îl trimit încă o dată în Parlament? Nu nene, stai acasă. Şi uite votez eu de pe lista asta cu vreo 15-20 câţi sunt acolo, un om tânăr. Un om la primul mandat.

Radu Moraru: Deci spuneţi că blaturile... mi s-au părut nişte blaturi. Unde sunt grangurii mari, din fiecare partid... Domne, ne-am dus şi noi să vedem cine sunt contracandidaţi. Vă dau câteva exemple. De exemplu, la PSD e Viorel Hrebenciuc în colegiu cu vacile care au înnebunit, contracandidat, celebrul domn Bebe de la PD-L. N-am găsit o referire despre domnul Bebe. Credeţi că e relevant sau nu? Pot să îl cunoască oamenii mult mai bine pe domnul Bebe, să fie mai tare decât Viorel Hrebenciuc?

Traian Băsescu: E foarte greu să fii egal cunoscut ca un om ce se află în politică din 1990. Dacă mergem strict pe ideea îl cunosc, îl votez, nu-l cunosc, nu-l votez, atunci am introdus inutil votul uninominal.

Radu Moraru: Dar între îl cunosc pe Viorel Hrebenciuc şi nu-l cunosc nici pe Bebe al meu de acolo?

Traian Băsescu: Domne, dacă tot îl cunosc pe Viorel, eu îl votez pe acesta nou că poate e altceva. Pe acesta pe care nu-l cunosc. Că pe Viorel îl cunosc de 20 de ani. De ce să nu merg pe raţionamentul acesta, să dau o şansă unui om tânăr? Care poate fi un om politic bun.

Radu Moraru: Sau măcar o speranţă.

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, plecăm de la o realitate. Parlamentul în sondaje are cea mai slabă credibilitate din toate structurile politice şi administrative ale României. Domne, dacă tot e aşa, şi acum am alege, pe cine ştie lumea din Parlament? 20 de oameni. Dacă sunt nemulţumiţi de Parlament şi implicit de oamenii ăştia, de ce îi mai trimit o dată în Parlament? Pentru că într-adevăr ei sunt cei mai influenţi.

Radu Moraru: Dar nu se vor fura voturile?

Traian Băsescu: Mă tem că se va amplifica ce am văzut la locale. Şi e, dacă vreţi, un aviz către români să nu cadă în plasa celor care sunt dispuşi să dea bani pentru vot. Şi mă refer în mod deosebit în mediul rural, nu la oraş.

Radu Moraru: Deja se dau zahăr, ulei, făină, adidaşi. Aia cu tenişi o ştiţi?

Traian Băsescu: Da, stângul şi dreptul după.

Radu Moraru: Până la urmă, domnul preşedinte, poate că asta e democraţia. Trebuie să o susţinem încă mulţi ani până la nivelul la care să spună, cum mă, numai un tenis de acesta?

Traian Băsescu: Dincolo de aspectul care poate fi discutat al unui pantof şi al doilea după, marea problemă este că există tentaţia extinderii la ceea ce am văzut la localele din acest an. Adică, fiind colegii mici, număr restrâns de oameni, nu mai este un judeţ, tentaţia unor candidaţi este să îşi cumpere voturile. Acest lucru trebuie urmărit de toate instituţiile statului şi eu vă pot spune că cel puţin instituţiile care ţin de Preşedinţie au în atenţie acest lucru. Şi va fi sancţionat sever. Se va acţiona rapid în situaţiile în care instituţiile statului află. S-ar putea să afle mult mai puţin decât e în realitate, că nu poţi supraveghea un număr foarte mare...

Radu Moraru: Dumneavoastră aţi spus de câteva ori că nu prea vă e frică de nimeni.

Traian Băsescu: Nu.

Radu Moraru: Totuşi, am descoperit în anii ăştia că de câte ori întreb invitaţi, să zicem tot cu greutate... îi întreb, vorbim de toate, pe faţă, ceea ce nu se întâmpla cu ani în urmă, deci acum vorbim despre orice. Când spun însă de Lista lui Severin parcă am lovi cu ceva. Dumneavoastră aţi văzut vreodată Lista lui Severi?

Traian Băsescu: Nu. Păi a fost la noi în partid... era în PD.

Radu Moraru: Şi n-a arătat lista cu câţi şefi de ziare, câţi şefi de partide sunt în servicii străine?

Traian Băsescu: Eu am văzut-o. Îmi aduc aminte că a fost o discuţie în partid, pentru că lui Severin i s-a retras sprijinul atunci. Petre Roman i-a spus, unde e lista? Parcă răspunsul a fost că a dat-o domnului preşedinte Constantinescu. Nu garantez că acesta a fost răspunsul. Dar n-a fost în măsură să ne arate nici o listă şi atunci...

Radu Moraru: Dar aveţi informaţia că sunt oameni în România la nivel de şefi de partide, şefi de ziare, care să fie în slujba unor puteri străine, dar la modul clar, adică plătiţi de câte un serviciu secret străin care să facă nu ştiu ce?

Traian Băsescu: Nu aş vrea să comentez nimic legat de această întrebare.

Radu Moraru: Atunci vă întreb despre o declaraţie a dumneavoastră. Aţi spus la un moment dat că sunt ziarişti în ţara asta care au relaţii de tip mafiot cu nişte... granguri, ca să spun aşa, oameni de afaceri, tocmai pentru a scrie într-un anume mod şi de a prezenta realitatea într-un anume mod.

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, credeţi că afirmaţia că sunt ziarişti care scriu pe bani nu e adevărată?

Radu Moraru: Până la un punct poate să fie normal. Şi eu lucrez pe bani.

Traian Băsescu: Nu, nu, nu pe salariul dumneavoastră. Pe bani din afara trustului de presă.

Radu Moraru: La ordin? Adică să scrie ceva, să spună ceva pentru că primesc nişte bani?

Traian Băsescu: Da.

Radu Moraru: E posibil să fie.

Traian Băsescu: Şi atunci de ce discutăm subiectul?

Radu Moraru: Credeţi că se poate opri acest fenomen?

Traian Băsescu: Numai conştiinţa profesională este... şi cred că şi breasla ziariştilor evoluează uşor-uşor.

Radu Moraru: Credeţi că românii când citesc ziare sau se uită la TV pot fi păcăliţi de aceşti oameni?

Traian Băsescu: Nu. Îi păcăleşti o dată, de două ori nu îi poţi păcăli. Şi vă spun din proprie experienţă.

Radu Moraru: Pentru mine am spus că singurul mare merit al acestui regim este că există libertatea presei. Adică încă nu m-au ridicat. Încă nu e târziu.

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, puteţi fi liniştit. Cel puţin cât voi fi eu preşedinte nu or să vă ridice. Nu îi trimit la dumneavoastră.

Radu Moraru: Dar staţi un pic, nici alţi ziarişti? Ştiţi de ce vă întreb, m-am mirat întotdeauna cum de poţi fi atât de liber în ţara asta? Până la urmă aţi văzut, toată lumea poate să spună ce doreşte. Sigur uneori se şi exagerează.

Traian Băsescu: Păi cred că e bine.

Radu Moraru: Dar nu aţi avut tentaţia câteodată aşa să...?

Traian Băsescu: Nu. Un singur ziarist m-a pus într-o situaţie dificilă. Legat de instituţie. Un ziarist care a scris foarte multe minciuni, foarte multe. Şi tot timpul spunea surse de la Cotroceni. Nu m-a deranjat ce a spus despre mine, ci faptul că invoca regulat surse de la Cotroceni. Ceea ce însemna că din personalul instituţiei un om nu îşi respecta angajamentul de loialitate faţă de preşedinte. Preşedinţia României e singura instituţie unde toţi cei care lucrează acolo semnează un angajament de loialitate.

Radu Moraru: Dar băgaţi mâna în foc că şi respectă?

Traian Băsescu: Da. Deci a decredibiliza acel angajament mi s-a părut foarte grav.

Radu Moraru: Nu aţi avut nici un caz în care cineva să nu respecte angajamentul?

Traian Băsescu: Ba da, şi a plecat din Preşedinţie.

Radu Moraru: Au fost mai mult de o persoană? Au plecat mulţi.

Traian Băsescu: Nu se ştie.

Radu Moraru: Adică nu vreţi să ne spuneţi?

Traian Băsescu: Nu poţi să invoci lucrul acesta, surse din Preşedinţie, un consilier prezidenţial. Toţi oamenii ăştia au angajament de loialitate. Nu poţi să laşi să planeze asupra a 200 de oameni, câţi lucrează la Preşedinţie, stigmatul că cineva spune minciuni. Că îţi dai seama când e o informaţie de la un om din instituţie, că e o informaţie adevărată. Chiar dacă ţie nu ţi-ar conveni să fie făcută publică.

Radu Moraru: Deci pe asta vă bazaţi, că a scris minciuni?

Traian Băsescu: Dar când vezi puse numele unor salariaţi de la Cotroceni, minciuni... atunci îţi dai seama că ziaristul e de joasă speţă. E om fără caracter. Pentru că lasă să planeze asupra unor funcţionari până la urmă, din dorinţa de a lovi în tine, în preşedinte, lasă să planeze asupra unor funcţionari stigmatul ticăloşiei, a minciunii. Şi atunci a trebuit să reacţionez. Altfel nu mă deranja... mă deranja, dar asta e viaţa.

Radu Moraru: Ce relaţie aveţi cu Mugur Isărescu?

Traian Băsescu: Bună, chiar foarte bună.

Radu Moraru: Pentru că era dat în diverse scenarii ca posibil viitor premier, candidat la Preşedinţie, fiecare cum îşi doreşte.

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, eu nu o să îmi fac un adversar niciodată dintr-un om care vrea să candideze. Nu pot să plec de la premisa acesta vrea să candideze, mă supăr pe el. Pentru că asta e democraţia, trebuie să ai contracandidaţi. Nu poţi să spui, dacă Isărescu vrea să candideze, uite eu mă supăr pe el şi încep să îi fac şicane. Dacă Mircea Geoană vrea să candideze mă supăr pe el şi îi fac şicane. Nu, Mircea Geoană e liber să candideze. Adu-l domne ca şi candidat la Preşedinţie.

Radu Moraru: V-ar plăcea?

Traian Băsescu: L-am mai bătut o dată din primul tur. Şi mi-l aduc aminte, rămăsese singur în Piaţa Revoluţiei acolo...

Radu Moraru: Şi Ion Iliescu a rămas la un moment dat singur.

Traian Băsescu: Toţi rămânem singuri, dar depinde care e frumuseţea singurătăţii. Că, spre exemplu, dacă rămâi singur după ce ţi-ai făcut onorabil treaba, şi ai rămas singur că s-a terminat mandatul, în mod firesc rămâi singur...

Radu Moraru: Vă dau o veste bună. Un om care îşi face cu adevărat datoria faţă de cetăţeni, faţă de ţară, nu prea poate să rămână singur.

Traian Băsescu: Nu, e vorba de... eu am înţeles sensul în care aţi spus dumneavoastră. Eu, de exemplu, nu mă simt niciodată însingurat.

Radu Moraru: Dumneavoastră păreţi singur acum.

Traian Băsescu: A, că nu stau la masă cu toţi negociatorii ăştia de interese de grup... nu o să stau niciodată. Prefer să stau singur în ceea ce-i priveşte. Dar oriunde mă duc am cu cine să stau la masă să beau o bere, cel puţin în stadiul acesta.

Radu Moraru: Când vă întâlniţi cu românii, nu la TV... vă aduc şi critici românii?

Traian Băsescu: Da, îmi spun şi ce le place, şi ce nu le place, ce am greşit. Spre exemplu, nu le-a plăcut... era remarca pe care am avut-o frecvent, ieşirea aceea cu „ţigancă împuţită". Nu trebuia să spuneţi, domnul preşedinte. Nu le-a plăcut şi mi-au spus-o.

Radu Moraru: Dar nu vă reproşează faptul că, de exemplu... noi românii aşa eram clădiţi. Domne, vine tătuca de la Cotroceni, dă cu ei de pământ şi se face dreptate în ţară. Ion Iliescu a cultivat-o, Constantinescu puţin...

Traian Băsescu: Nu, românii au înţeles Constituţia. Şi ştiu cât poate face preşedintele şi cât nu.

Radu Moraru: Deci nu v-au reproşat de ce nu aţi schimbat, de exemplu, premierul sau Guvernul prin nu ştiu ce metode?

Traian Băsescu: Încălcând Constituţia doar.

Radu Moraru: Poate că pentru ţară era mai bine.

Traian Băsescu: Da, putea să o facă Parlamentul dacă ar fi considerat necesar. De fapt majoritatea PSD. Putea să schimbe Guvernul de 10 ori. I-a convenit să îl ţină din responsabilitatea celor care au stat şi a celor care i-au susţinut. Acum nu ştiu cum să spună, noi vrem să venim la putere. Păi mă, sunteţi la putere de 2 ani.

Radu Moraru: Dar nici ei nu ştiu uneori că sunt la putere.

Traian Băsescu: Nu, nu simt toţi. Dar unii simt foarte bine, Viorel Hrebenciuc simte foarte bine că e la putere.

Radu Moraru: Mai era o informaţie, cică s-ar plăti consultanţă electorală grea din bani publici.

Traian Băsescu: Nu ştiu, nu am nici o certitudine legată de lucrul acesta. De altfel cred că dacă s-ar întâmpla ar fi sinucigaşă.

Radu Moraru: Eu am însă o informaţie de ultimă oră, că se plătesc bani grei de publicitate pentru emisiunea Naşul. Luăm o scurtă pauză. Mai avem câteva întrebări grele, care fac deliciul publicului.

Traian Băsescu: Dar nu mizaţi că vă răspund, domnul Radu Moraru.

Radu Moraru: Asta nu ştiu, e dreptul dumneavoastră constituţional. Ne întoarcem imediat.

Radu Moraru: Am revenit. Ştiu de ce vă bucuraţi, că se termină emisiunea. Da, nu mai avem mult. Cert e că eu vreau să vă întreb acum despre un coleg de-al dumneavoastră de platou, noi în seara asta suntem colegi de platou, dar mă refer acum la un coleg de luptă dreaptă, domnul comunist Adrian Năstase, colegul dumneavoastră. Ce mai face?

Traian Băsescu: Nu ştiu.

Radu Moraru: Ar trebui să ştiţi. V-a fost contracandidat la Preşedinţie. Ce relaţie mai aveţi? Aţi mai vorbit, v-aţi mai întâlnit vreodată de atunci?

Traian Băsescu: Nu.

Radu Moraru: I-aţi eliminat pe toţi.

Traian Băsescu: Chiar e un personaj care cel puţin din punctul meu de vedere nu prezintă interes.

Radu Moraru: Dar când aţi spus atunci, „cu ce o fi greşit poporul acesta să aleagă între doi comunişti", la ce vă gândeaţi?

Traian Băsescu: Mă gândeam că până atunci nici unul dintre noi în campanie nu îşi asumase calitatea de fost membru de partid. Nici unul dintre noi n-o făcuse. Iar pentru mine a fost o modalitate de a da ultima informaţie românilor. Ştiau că sunt fost comandant de navă, că sunt fost ministru, că sunt fost primar. Dar n-a fost subiect dacă Traian Băsescu a fost sau nu membru de partid. Şi a fost o soluţie pentru mine în conjunctura unei dezbateri publice, să spun totuşi românilor care se duceau peste două zile la vot, atenţie, eu am fost membru de partid. E adevărat, spre deosebire de Adrian Năstase, eu nu aduceam salariul acasă de la partid. Îl aduceam de pe mare. Nu am trăit din munca de partid, ci am fost un membru de partid. Or, ţineam să se ştie că nu sunt un om care poate spune, eu n-am fost membru de partid.

Radu Moraru: Mi-am adus aminte de ceva, că Călin Popescu Tăriceanu a comparat România cu Titanicul. Dumneavoastră, comandant de navă...

Traian Băsescu: Eu am mai spus la dumneavoastră în platou, apropo, că dacă eu aş fi fost comandant pe Titanic, nu se scufunda.

Radu Moraru: Dar de ce a zis-o Călin Popescu Tăriceanu, că nu îl avantaja?

Traian Băsescu: Ce să îi fac? Nu e întotdeauna inspirat Călin Popescu Tăriceanu când vorbeşte, să ştiţi.

Radu Moraru: Da, nu e de comandant... pentru că el e pilot. De maşini. Mici. Vreau să vă întreb ceva de final, că nu mai avem foarte mult... deşi din politeţe trebuie să vă întreb de colegul Barack Obama.

Traian Băsescu: Suntem colegi, şefi de superputeri, aşa că...

Radu Moraru: Asta e bună!

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, el la prima putere a lumii, eu la a 7-a... cum zice Călin Popescu Tăriceanu, că suntem a 7-a putere, devenim îndată. Dacă întrebarea se referă la schimbări de politică externă vă pot spune că e exclus, şi din punctul nostru de vedere şi din punct de vedere al Americii. Am văzut speculaţii, Barack Obama va fi mai mult sau mai puţin interesat... aici discutăm de interesele Americii. Iar şefii de stat se pliază pe interesele statului respectiv. Cu certitudine regiunea Mării Negre. Zona extinsă a Mării Negre rămâne de mare interes pentru Statele Unite, indiferent cine e preşedintele.

Radu Moraru: Dar vizele pentru români?

Traian Băsescu: Aici e o chestiune complicată.

Radu Moraru: Nu, dar se schimbă? Pentru că am înţeles că s-au negociat nişte etape.

Traian Băsescu: S-au negociat. Să ştiţi că aşa cum suntem, cu un nivel foarte ridicat de respingeri, puteam să iniţiem procesul puţin mai înainte. Eu încă sper să obţinem liberalizarea vizelor pentru români în programul Visa Weasel, pe aranjamentul Uniunii Europene cu Statele Unite, şi nu în cadrul bilateral. Pentru că în cadru bilateral mi se pare, deşi discutăm de un aliat foarte bun, de un prieten, de un partener foarte bun al României, în cadru bilateral înseamnă acces în bazele de date legate de amprente, de persoane, şi totuşi mi se pare că nu e atât de stringentă nevoia noastră de vize pentru Statele Unite, încât să facem un schimb de acces în bazele noastre de date. Mi se pare mie. Poate nu intuiesc foarte bine lucrul acesta. Dar totuşi bazele de date ale persoanelor sunt un bun al statului respectiv şi nu se intră oricum în ele şi în orice condiţii. Până la urmă pot fi câteva mii de români, zeci de mii de români care doresc să meargă în Statele Unite într-un an, iar bazele de date conţin datele tuturor celor 21,5 milioane de români.

Radu Moraru: Interesant! Suntem la final. Care e visul dumneavoastră de cetăţean, dar şi de om politic? Pentru că practic ce aţi vrut, aţi ajuns. Premier nu aţi fost.

Traian Băsescu: Nu mă mai tentează. După ce ai fost preşedintele României nu merită să mai fi nimic în administraţia românească. Şi nici în partide.

Radu Moraru: Care e visul dumneavoastră?

Traian Băsescu: Staţi, că nu mi-am terminat mandatul, sau mandatele. Nu le-am terminat încă. Faptul că încă mă gândesc la mandate, mă face să nu visez deloc. Ci să rămân extrem de pragmatic. Aş vrea când plec din funcţia de preşedinte să avem autostrăzi, să avem trenuri care să circule mai bine, să avem aeroporturi moderne, să avem un sistem de educaţie mai performant care să nu mai fie depreciat de inspecţiile anuale, în fiecare an mai slab.

Radu Moraru: Toate sunt executive însă.

Traian Băsescu: Da, dar le pot face cu un guvern care să îmi fie partener. Adică să reuşesc să am din guvern un partener. Spre exemplu, s-a terminat studiul pe educaţie şi strategia pe educaţie. Dacă ar veni un guvern ar face-o imediat, s-ar duce în Parlament cu legea în aşa fel, încât educaţia să se modernizeze foarte rapid. S-a terminat analiza pe sistemul de sănătate, cu diagnostic şi cu ce e de făcut. Dacă aş avea un guvern partener ar lua studiul acela care a fost elaborat de experţi numiţi de Preşedinţie, şi ar face...

Radu Moraru: Dar e greu ca să lucreze cu dumneavoastră?

Traian Băsescu: Da. Eu lucrez foarte bine cu oameni care îşi concentrează efortul pe ce avem de făcut pentru România. Nu cei care îşi concentrează efortul ce vrea X-ulescu rafinatorul, ce vrea nu ştiu cine cu... nu ştiu cine din piaţa de capital...

Radu Moraru: Cum aţi vrea să rămână Traian Băsescu în istorie, când copiii noştri vor învăţa la şcoală?

Traian Băsescu: Domnul Radu Moraru, nu are rost să vă spun, pentru că nu depinde de cum aş vrea eu. Ci depinde de cum va fi descifrat mandatul meu. Nu numai prin ce s-a văzut public...

Radu Moraru: Sau de cine scrie istoria?

Traian Băsescu: Când se deschide arhiva Preşedinţiei, când se intră în acte...

Radu Moraru: Dar va fi cineva în ţara asta care va ţine cont de ce vrem noi?

Traian Băsescu: Va fi. Pentru că cine nu ţine cont de ce vreţi dumneavoastră ...

Radu Moraru: Dar noi ştim ce vrem? Sincer, noi românii ştim ce vrem?

Traian Băsescu: Ştiţi ce vreţi, dar trebuie înţeles că ce vreţi se realizează prin foarte multă muncă.

Radu Moraru: La muncă români, acesta e mesajul de final. Vă mulţumesc mult. Doamnelor şi domnilor...

Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult.

Radu Moraru: A fost preşedintele României...

Traian Băsescu: O seară bună, la revedere!

Radu Moraru: Le spunem noi românilor la final, să fiţi iubiţi!

Traian Băsescu: Să trăiţi bine! La revedere! Vă mulţumesc mult!

(Prin Monitoring Media: B1TV -Naşul , Ora 20:00, preluare transcript prin http://www.monitoring.ro)