În timp ce în România istoria este zgândărită de entuziaştii maghiari, altfel cetăţeni români, care au compatrioţi în componenţa Guvernului şi în componenţa Parlamentului, etnici când majoritari când minoritari (depinde de reprezentarea teritorială) care văd în momentul de slăbiciune instituţională a Guvernării PDL un adevărat îndemn la separaţie, peste Prut există un cult al istoriei construită de Ştefan cel Sfânt.
Marele voievod a comandat să fie confecţionat acest drapel la cel de-al 43 –lea an de domnie , când era grav bolnav. Asemenea stindarde sunt prezente la serviciile divine. Pe acesta este inscripţionată o rugăciune, în care Ştefan îl roagă sfântul Gheorghe să apere Moldova şi să o păstreze neatinsă.
(http://www.tv7.md/ro/news/expozitia-stindardul-liturgic-al-lui-stefan-cel-mare-a-fost-inaugurata-la-chisinau-4073.html)
Din comitetul onorific al expoziţiei din partea R. Moldova fac parte Vlad Filat, prim-ministru al RM, Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Reniţă, ambasador al RM în România. Comitetul onorific din partea României e alcătuit din Hunor Kelemen, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional al României, Marius Lazurca, Ambasadorul României în R. Moldova, şi Henri Paul, Ambasadorul Franţei în România.
Menţionăm că stindardul liturgic a fost dăruit de către voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt Mănăstirii Zografu de pe Muntele Athos. Steagul liturgic domnesc e o broderie executată pe un suport de mătase, lucrat în tehnică bizantină. Pe steag este reprezentat Sfântul Gheorghe aşezat pe tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat cu trei capete.
Relicva face parte din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României
Pe una dintre feţele stindardului este inscripționată o rugăciune concepută chiar de către Ștefan cel Mare şi Sfânt. Inscripţia e în slavonă, iar traducerea în română este următoarea: „O, răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare Gheorghe, întru necazuri și năpaste iute mijlocitorule și fierbinte ajutătorule, celor întristați bucurie nespusă, primește de la noi această rugăciune, a smeritului tău rob, a Domnului Ioan Ștefan voievod, prin mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovenești, păzește-l pe el nevătămat în veacul acesta și în cel ce va să fie, prin rugăciunile noastre, ale închinătorilor tăi, ca să te slăvim în veci, amin. Și s-a făcut în anul 7008, iar al domniei lui 43”.
Restauratoarea steagului, Spiridonia Macri, e originară din Basarabia
Joi, 25 august, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a avut loc o conferinţă ştiinţifică dedicată expoziţiei-eveniment. Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a prezentat comunicarea pe tema „Zbuciumata istorie a „descoperirii” stindardului liturgic al lui Ştefan cel Mare”, povestind cum a fost recuperată, în 1917, această relicvă, creată în anul 1500, de la Mănăstirea Zografu de pe Muntele Athos.
Stindardul s-a aflat mult timp într-o stare deplorabilă, iar în 2004 a început restaurarea lui. Ernest Oberlander-Târnoveanu a relatat că restauratoarea stindardului, Spiridonia Macri, este originară din Basarabia. Ea a avut curajul „să deschidă piesa ca pe un bolnav de cancer”, restaurând-o, milimetru cu milimetru, în decurs de şapte ani şi jumătate. „Împreună cu stindardul, am adus la Chişinău şi 1,5 tone de materiale despre recuperarea şi restaurarea steagului liturgic”, a punctat directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Directorul ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău, Petre Guran, prezent la conferinţa ştiinţifică, a vorbit despre „punerea în context spiritual a războaielor purtate de Ştefan cel Mare contra turcilor”, despre faptul că „inamicul pământesc era în acelaşi timp unul spiritual, întreg arsenalul duhovnicesc confruntându-se cu cel militar”. Precizăm că în catalogul expoziţiei putem citi un cuvânt introductiv de Horia-Roman Patapievici, directorul ICR Bucureşti: „Publicul iubitor de istorie şi cultură românească de la Chişinău merită un asemenea cadou expoziţional cu ocazia aniversării a 20-a de la destrămarea imperiului sovietic şi proclamarea independenţei Republicii Moldova”.
Faimosul obiect de patrimoniu va fi expus la Chişinău între 27 august şi 10 septembrie.
(Irina NECHIT, http://ziar.jurnal.md/2011/08/26/stindardul-liturgic-al-lui-stefan-cel-mare-si-sfant-a-ajuns-la-chisinau/)
Lucrurile nu sunt însă nici pe departe simple. Aparent prezenţa acestui obiect istoric este o simplă reprezentare a unui moment istoric, există însă diferenţe în înţelegerea sa ca patrimoniu cultural.
Oamenii de cultură din R. Moldova îl contrazic pe preşedintele interimar Lupu, în privinţa semnificaţiei aducerii steagului liturgic al lui Ştefan cel Mare la Chişinău. Marian Lupu a declarat recent că „este un gest care vine încă o dată să sublinieze că România recunoaşte şi în trecut, şi în prezent, şi în viitor statalitatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova”. Oamenii de cultură şi oficiali din Republica Moldova şi România afirmă că stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare uneşte două maluri ale Prutului, este un simbol al unirii şi frăţiei. Aceştia spun că numai prin eforturi comune drapelul a putut fi adus la Chişinău, în premieră. Steagul este expus la Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, transmite Info-Prim Neo. Directorul muzeului, Eugen Sava, spune că valoarea drapelului este inestimabilă. „Un astfel de eveniment va arăta într-o secvenţă nouă rolul muzeului în societate, rolul educaţional, nu numai ştiinţific, ci şi din punct de vedere al studierii patrimoniului naţional, din punct de vedere al educaţiei generaţiei tinere”, a declarat directorul muzeului. Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a spus că expoziţia este un eveniment deosebit pentru că stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare este un obiect care ţine de patrimoniul internaţional. „Este un obiect care a trecut prin mâinile lui Ştefan cel Mare, practic singurul drapel care s-a păstrat de la Ştefan cel Mare până la noi şi în acest sens stindardul are o semnificaţie spirituală pentru toţi românii. Cred că este o onoare pentru Republica Moldova a avea aici, la Chişinău, această relicvă naţională”, a menţionat viceministrul culturii. Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Petre Guran, a menţionat că expoziţia a fost organizată într-un timp foarte scurt, în 6 săptămâni. A fost un test de capacitate de colaborare. Instituţiile româneşti sunt dispuse să răspundă unei chemări, unei dorinţe a iubitorilor de artă din Republica Moldova, aceea de admira şi de a cunoaşte acest obiect, a declarat Petre Guran.
Istorie comuna
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat că a fost nevoie de implicarea mai multor persoane şi instituţii pentru a putea aduce stindardul la Chişinău. A fost făcută o vitrină specială, care a fost desfăcută şi remontată la Chişinău. A fost asigurată o casetă cu heliu pentru protejarea stindardului. „Realizarea unei expoziţii înseamnă 99% negocieri, diplomaţie, discuţii şi un efort coordonat al unei echipe. Această expoziţie nu putea să fie realizată dacă nu am fi dorit să arătăm fraţilor români de peste Prut că istoria noastră este comună, că dincolo de acea apă care ne desparte şi care nu este atât de adâncă cum cred unii, există posibilitatea de a stabili legături de solidaritate, există posibilitatea de a fi uniţi, dacă nu prin alt lucru, atunci prin patrimoniul nostru cultural”, a declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu. Ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, a menţionat că acest eveniment este un semn al maturităţii pe care a atins-o relaţia dintre România şi Republica Moldova. „Atunci când raporturile dintre noi sunt bune, când guvernele de la Bucureşti şi Chişinău sunt angajate într-o colaborare întemeiată pe încredere, cele mai spectaculoase lucruri sunt posibile”, a declarat diplomatul.
Neintelegeri la varf
Steagul lui Ştefan cel Mare a fost adus la Chişinău pe 24 august. Pentru găzduirea steagului, autorităţile au cheltuit circa 300 de mii de lei. Stindardul va fi expus de pe 27 august până pe 10 septembrie, iar pe 12 septembrie va fi transportat înapoi la Bucureşti. Aducerea steagului lui Stefan cel Mare provoaca neintelegeri la varf. Marian Lupu sustine ca initiativa a fost a ambasadorului roman, in acelasi timp si Vlad Filat se arata fericit ca partea romana a raspuns solicitarii sale de a aduce exponatul la Chisinau. “La urma urmei, acest proiect, precum am fost eu informat, este initiativa Ambasadei Romaniei aici si, personal, a domnului ambasador al Romaniei, care a fost si la mine si m-a informat despre aceasta initiativa si m-a intrebat care este opinia mea”, a declarat Marian Lupu. Presedintele interimar a salutat acest gest, sustinand ca aceasta confirma faptul ca Romania recunoaste statalitatea Republicii Moldova. “Nici n-am incercat sa ma implic, fiindca este un proiect al Ambasadei si eu respect initiativele si ideile lor. Salut prezenta aici a drapelului lui Stefan cel Mare, salut aceasta initiativa a ambasadorului Romaniei si a ambasadei, salut acordul autoritatilor de la Bucuresti, care a oferit o reactie pozitiva la initiativa ambasadei”, a mai adaugat Lupu.
(http://karadeniz-press.ro/kara/steagul-lui-stefan-cel-mare-oamenii-de-cultura-il-contrazic-pe-marian-lupu/)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu