Veste tristă pentru cititorii Revistei Flacăra. Publicația și-a încetat apariția în print, ultimul număr fiind cel apărut în decembrie 2012. Până la momentul unui context economic mai favorabil, revista, al cărei prim număr a apărut pe 22 octombrie 1911, va fi transferată exclusiv pe online.
“Începând din această lună, apariţia Revistei Flacăra în print a fost sistată temporar. Am luat această decizie din cauza deciziilor prin care trece printul”, a declarat pentru Mediafax, George Arion, preşedintele director general al societăţii Publicaţiile Flacăra SA..
Decizia sistării apariției următoarelor numere în print a fost una destul de grea pentru conducere. “Am 38 de ani de Flacăra, în februarie îi împlinesc”, a spus George Arion, precizând că încetarea apariţiei în print a Revistei Flacăra a presupus şi o restructurare a angajaţilor publicaţiei, “pentru prima dată în istoria noastră”.
În ceea ce priveşte site-ul publicaţiei – www.revistaflacara.ro -, George Arion a explicat că nu a fost luată încă o decizie cu privire la o eventuală dezvoltare a acestuia. “În privinţa site-ului, trebuie să luăm o hotărâre. Îl menţinem, cel puţin o perioadă”, a spus George Arion.
(mai multe pe http://www.dcnews.ro/2013/01/efect-de-criza-revista-flacara-si-a-incheiat-aparitia-in-print/)
Pe 22 octombrie 1911 apare primul număr al revistei Flacăra – “literară, artistică, socială” – tipărită în atelierele Socec și având redacția și administrația în București, pe str. Parfumului nr. 3. Publicația este săptămânală, având ziua de apariție sâmbăta. Director fondator este Constantin Banu. Cele două articole-program din primul număr, “Un vis…”, de I. Gh. Duca și „Un cuvînt… care putea să lipsească”, al directorului Constantin Banu, preconizau o revistă care să grupeze în jurul ei scriitori, artiști, oameni de știință, capabili să exprime ,,în versuri minunate toate tainele sufletului omenesc”, să tindă spre un ,,ideal mai curat și mai înalt” (I.Gh. Duca), să aprindă ,,o flacără pentru luminarea și încălzirea marii mulțimi”, printr-o ,,artă democratică”, flacără pe care s-o poată țină “vie deasupra patimilor oarbe și a intereselor trecătoare” (C. Banu).Deduc că astăzi situaţia este la fel de gravă ca o conflagraţie mondială.
Flacăra va deveni o revistă cu o largă răspândire în anii premergători Primului Război Mondial și cu un rol important în mișcarea literară și artistică a vremii.
Flacăra publică numeroase interviuri cu scriitori, artiști, oameni de știință, în cadrul rubricii ,,De vorbă cu…”, începând cu B. Șt. Delavrancea și continuând cu G. Coșbuc, I. Al. Brătescu-Voinești, Al. Vlahuță, O. Goga, G. Enescu, Spiru Haret ș.a.
Prin textele pe care le publică, dintre care merită menționat articolul “Latinitatea strigă din tranșee”, al lui O. Goga, Flacăra militează pentru intrarea României în război alături de Franța și împotriva Austro-Ungariei.
Din cauza conflagrației mondiale revista își încetează apariția în noiembrie 1916.
Pe 10 decembrie 1921 apare o serie nouă a revistei Flacăra, sub conducerea aceluiași director, liberalul Constantin Banu. După realizarea unității naționale a statului român, revista își propune să fie ,,în ritmul vremii și să rămână într-o atitudine de civilizată obiectivitate” (C. Banu). Adoptând o stilistică proprie marilor publicații culturale europene, revista se bucură de un succes imens în epocă.
Flacăra încearcă să-și mențină obiectivitatea și echidistanța, în paginile ei colaborând scriitori reprezentând toate curentele epocii – neoromantism, modernism, realism și simbolism -, uneori în același număr al revistei.
Revista are, încă de la lansare, colaboratori de prestigiu: G. Coșbuc, Șt. O Iosif, D. Anghel, M. Sadoveanu, O. Goga, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Demostene Botez, G. Bacovia, Al. Macedonski, Ion Pillat, N. Crainic, T. Al. Vianu, I. Agârbiceanu, E. Lovinescu, I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabescu, Liviu Rebreanu, I. Slavici, Gala Galaction, Em. Gîrleanu, V. Eftimiu, B. Ștefănescu Delavrancea, Al. Vlahuță, N. Crainic, Al. O. Teodoreanu, V. Voiculescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Hortensia Papadat-Bengescu, D. Caracostea. Criticul de autoritate al revistei este Eugen Lovinescu.
După dispariția Flăcării lui C. Banu, prestigiul titlului revistei va incita la apariția unor publicații cu aceeași denumire. Amintim câteva dintre aceste tentative: Flacăra – “revistă social-literară” – apărută în anul 1933 și care publică un fragment din “Răscoala” lui Rebreanu; Flacăra – organ al Cercului Cultural Național ,,Octavian Goga” – care apare lunar, în perioada dec. 1938 – aug. 1940 și publică articole de economie politică, sociologie, cronici de politică externă, literatură (Mircea Streinul, Virgil Carianopol, Geo Dumitrescu, N. Balotă ș.a.).
Un titlu de revistă precum Flacăra nu avea cum să fie ignorat de către autoritățile comuniste instalate la guvernare cu sprijinul tancurilor sovietice. Mai ales că se dorea o revistă având drept model Ogoniok, faimoasa publicație ilustrată a vecinului de la Răsărit. Așa că, la București, apare, pe 4 ianuarie 1948, Flacăra, ca “Săptămînal de Artă și de Cultură al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști”. Printre colaboratori: M. Beniuc, Eugen Jebeleanu, Nina Cassian, Geo Dumitrescu, G. Călinescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Perpessicius, T. Vianu.
Între mai 1952 – mai 1953 revista apare lunar, iar între iunie 1953 și decembrie 1957 bilunar. Este prima revistă ilustrată din România de după cel de-al Doilea Război Mondial. Flacăra redevine săptămânal la 1 ianuarie 1958. Între anii 1952-1973 apare cu subtitlul “Revistă ilustrată social-politică și literară artistică”. În 1976 revine pe hârtie de ziar, fiind tipărită la două culori, în format tabloid. Flacăra nu are cum să scape de tarele presei din perioada comunistă, cu toate acestea, de multe ori, paginile revistei reușesc să găzduiască jurnalism adevărat sau literatură de cea mai bună calitate. Cenzurată, hăcuită, Flacăra a făcut eforturi să-și merite numele chiar și în cei mai grei ani de după 1980.
Dintre semnăturile timpului: Camil Petrescu, M. Sadoveanu, Eusebiu Camilar, A. Păunescu, O. Ioanițoaia, Zaharia Stancu, Demostene Botez, D.R. Popescu, Șerban Cioculescu, G. Dimisianu, Aurel Dragoș Munteanu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Pop Simion, Mircea Malița, Ioan Alexandru, Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Mircea Micu, George Arion, Adi Cusin, Adrian Dohotaru, Tudor Octavian, Cornel Nistorescu.
(http://revistaflacara.ro/about/)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu