This Is The New Year

---

Dacă aş aştepta iubire...

---

If, I expected love, when first we kissed, blame it on my youth
If only just for you, I did exist, blame it on my youth
I believed in everything
Like a child of three
You meant more than anything
You meant all the world to me

If, you were on my mind, all night and day, blame it on my youth
If, I forgot to eat, and sleep and pray, blame it on my youth
If I cried a little bit, when first I learned the truth
Don't blame it on my heart, blame it on my youth
(Blame it on my youth)

Amen

---

Henryk Gorecki - Amen op. 35

Problema fundamentală de Gheorghe E Florescu

---

Am o problemă
Nesfârşită-n viaţă,
Cum polenizează
Florile de gheaţă?


(sursa: http://www.efelicitari.org/img-imagini-hi5-572-flori-583-flori-de-gheata-20692.htm?l=english)

Poezie cu flori de Gheorghe E Florescu

---

Două flori
Vorbeau amândouă
Într-o limbă necunoscută.
Una surdă,
Alta mută.

(sursa: http://www.art.com/products/p10063306-sa-i787890/pablo-picasso-evening-flowers.htm)

La Vifleem

---

La Vifleem colo jos - Byzantion




Paula Seling - Poveste din Viflaim

O căutare, generalul Gheorghe Băgulescu

---

Am plecat de la anunţul domnului Adrian Năstase:

Gheorghe Băgulescu un mare român cu…suflet japonez

Am descoperit însă o natură legionară care astăzi ar fi controversată ca fenomen, deşi, în nici un fel de sursă, ea nu este cu nimic blamată şi o natură de om de cultură şi diplomat, în amestec cu condiţia militară... Un personaj interesant despre care s-ar putea scrie, cu siguranţă, un roman. Domnul Mihai Epure a scris de altfel două cărţi care îl vizează, desigur unei documentări cât se poate de exhaustive.

Mi s-a părut interesant...

(sursa: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1924/BCUCLUJ_FP_PII664_1924_002_017.pdf)


(sursa: http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/1124/1/BCUCLUJ_FP_PII664_1924_002_026.pdf)

Generalul Gheorghe Băgulescu, ataşat militar în Japonia între 1935-1938, care îşi însuşeşte repede şi bine limba japoneză, desfăşoară o largă activitate de propagandă românească pe teritoriul nipon, dar, în acelaşi timp, studiază temeinic istoria şi obiceiurile japonezilor procurând numeroase obiecte de artă pe care le-a donat ulterior Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti.
În cele din urmă, scrie şi publică un roman în trei volume, cu titlul "Suflet japonez" în care prezintă în mod magistral Japonia feudală şi primeşte premiul Academiei de Ştiinţe nipone pentru „cel mai bun roman despre japonezi scris de un străin”. După ce revine în ţară, în anul 1941, Băgulescu este retrimis în Japonia ca ministru extraordinar şi plenipotenţiar, până în 1943, în plin război, când îşi manifestă dezacordul faţă de război şi de regimurilor totalitare şi intră în conflict cu autorităţile japoneze. Este constrâns să părăsească postul şi să emigreze în S.U.A. şi apoi în Franţa, unde şi-a găsit sfârşitul.

(sursa: http://www.defense.ro/Site%20SIA%2008-2010/Revista%204(46)%202009.pdf)

Marcel Olinescu: "Meritul d-lui col. G. Băculescu nu i-l putem noi cântări şi preţui. Împreună cu A. Simu, vor fi sigur marii Mecenaţi ai artei plastice. Fapta d-sale e însă adânc grăitoare: Iată ce poate face un om care vrea să dea un rost vieţii."
(sursa: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/societateademaine/pdf/BCUCLUJ_FP_279802_1940_017_001.pdf)

Generalul Gheorghe Băgulescu, comandantul Comandamentului naţional al luptătorilor şi ctitor legionar, ataşat militar în Japonia, la un moment dat, face apel pentru împăcarea legiuni cu armata, ambele victime inocente, în viziunea sa, ale provocării puse la cale de elemente comuniste care, servind interese străine, au semănat discordia, făcând să curgă sânge românesc, ceva în genul revoluţiei de la 1989
(sursa: http://www.bibliotheca.ro/reviste/litere/nr_5_6_2010/litere122123.pdf)

Reuniunea nationala a luptatorilor de pe front la "Mormântul Soldatului Necunoscut", programata pentru 8 decembrie, la care va vorbi si Conducatorul Statului, generalul Antonescu, are sensul mai profund de însufletire a "Organizatiei luptatorilor de pe front" si de formare a unui necesar element în constiinta armatei române. Discursurile prevazute pentru aceasta reuniune trebuie, la dorinta lui Antonescu, sa evite orice atac la adresa Garzii de Fier, pentru a nu se genera noi conflicte. Ca sef al "Organizatiei luptatorilor de pe front" este prevazut un general Bagulescu, despre numirea caruia se raporteaza acum si oficial. Crearea cestei organizatii a fost întâmpinata cu neîncredere de catre Garda de Fier, pentru ca în aceasta organizatie se întrevede, nu fara motiv, o contrapondere a Garzii de Fier.
(sursa: http://www.fundatiagusa.ro/assets/files/Media%20presa%20PDF/RELATII-MILITARE-ROMANO-GERMANE.1939-1944-DOCUMENTE.pdf)

Cărtărescu aşa cum era iubit de mine...

---

Te rog

până la urmă ai să mă omori
şi cel mai pur gânditor o să-l omori tot ca pe-un câine.
şi omul sfânt o să-l omori, şi pe el, da,
tot ca pe-o jigodie pripăşită într-o scară de bloc.

de câte ori nu mi-am zis: “aş vrea
să mor în clipa asta
aş fi de acord să fiu omorât
dacă s-ar întâmpla brusc, în clipa asta, fără durere…”

am văzut odată un capac de bere
pe asfalt – mă întorceam la două noaptea de la -
şi mi-am zis că-i butonul care-ar arunca în aer
totul – lumea, noaptea, absolut tot:
am strâns ochii şi-am apăsat pe capacu-ăla cu toată talpa.

am trăit viaţa.
am înţeles din ea ce-a înţeles oricine.
acum mă poţi omorî, totul mi-e indiferent, totul.
dar nu mă strivi între lift şi planşeu,
nu mă lăsa să cad de la 15 metri,
nu-mi rupe bazinul pe-o şină de tren,
nu mă lăsa cu capu-ntr-un sac negru
pe scaunul de tortură.
nu-mi arde pielea într-un depozit de chimicale.

şi fără ocluzii intestinale, fără peritonită
fără cancer laringian, fără sida
fără dinţi vii găuriţi cu bormaşina,
fără sânge ţâşnit pe nări şi urechi.

nu-ţi bate joc de mine, nu mă răstigni, nu mă scopi,
nu-mi smulge unghiile, nu trece cu şenilele peste mine
nu-mi frânge gâtul, fără fracturi vertebrale, Doamne,
dacă vrei, dacă-ţi este-n putinţă…

mi-e frică de suferinţă
mă tem de atrocitate
e slăbiciunea mea, sunt un biet om
un biet iepure-nspăimântat.

dă-mi o moarte rapidă, uşoară,
şi acum, dacă vrei, şi în clipa asta,
să nu simt nimic, atât doar te rog,
să n-am timp să simt chiar nimic.

Nicolae

---

(sursa: http://clouddragon.wordpress.com/2008/11/18/saint-nicholas-1/)

Andrew Bird

---

(sursa: http://www.ted.com/talks/lang/rum/andrew_bird_s_one_man_orchestra_of_the_imagination.html)

1 Decembrie

---

La
Mulţi
Ani

La mulţi ani!

---

(sursa: http://www.comune.ro/?/tema_consultanta/icon26/)

Traditii romanesti / 30 Noiembrie - "Noaptea Sfântului Andrei"

Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca "isi vede lupul coada". Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.

Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. Daca stapanii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totusi, cand soarta scrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotarate de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece.
În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Noaptea strigoilor

In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de "dincolo" dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca "acolo" dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice.

Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi.

Prin unele parti, se crede ca acesti strigoi iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc pe afara, prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grija ca asemenea obiecte sa nu fie lasate afara. Se mai spune ca ei danseaza pe la raspantiile drumurilor, pana la cantatul cocosilor. Ei se bat cu strigoii vii, adica cu strigoii-oameni. A doua zi, acestia se cunosc dupa zgarieturile ce le au pe fata.

Babele sau oamenii-strigoi, inainte de a iesi din casa pe horn, se ung pe talpi cu untura. Adeseori ei trag si clopotele pe la biserica. Cand nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat masuri de aparare: au mancat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate si la incheieturile trupului. Au uns ferestrele, usile, hornurile, scarile, clantele usilor, boii si vacile la coarne, clestele, lada si toporul. Pe alocuri, usturoiul este tavalit mai intai prin funingine. Unii astupa si hornul sobei. Daca strigoii nu gasesc nici un loc pe unde sa intre in casa, atunci cauta sa-i cheme afara pe cei dinauntru. Strigoiul vine si striga la fereastra: "Ai mancat usturoi?". Daca omul raspunde, il muteste; iar daca tace, se duce in treaba sa si incearca pe la cei care n-au mancat usturoi.

Noaptea vrajilor si a farmecelor

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.

Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.

Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa, colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si spune ca va fi lipsita de noroc. Unele fete merg in aceasta noapte la fantana, aprind acolo o lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul galetii. Cand fata apei este luminata bine, fata zice:
"Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul in fata apei,
Ca in Vis sa-l visez,
C-aievea sa-l vaz!"
Atunci, apa din fantana se tulbura si fata isi vede, se spune, chipul ursitului. Unele isi fac de ursita cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cutite si o coasa, toate infierbantate in foc. Dupa ce s-au inrosit, se scot afara, se sting in apa si apoi se descanta.
In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos.

Usturoi miraculos

Tot in seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi flacai si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad in toata voia buna, pana cand apar zorii zilei. Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul.

Acest usturoi se pune pe policioara la icoane, fiind bun de facut de dragoste.
In alte zone din tara noastra, pazitul usturoiului se face in felul urmator: intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete, avand fiecare fata cate o paine, trei capatani de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masa, intr-un colt al casei, si se acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic c-o lumanare aprinsa, care arde de cu seara si pana in ziua. Langa masa, una in dreapta si una in stanga, stau de straja doua babe, care baga bine de seama ca sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La aceasta petrecere, vin si baieti cu lautari. Se canta si se petrece pana in zori.

Cand s-a facut ziua, hora este jucata afara. Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor, pazite de batrane. Dupa joc, fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor. Painea se mananca, rachiul se bea, usturoiul se pastreaza de leac. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdei in bors ori vin si le trece. Daca se fura din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul pazit este semanat primavara. Daca pleci la drum lung, sa iei putin usturoi cu tine.

De la pazitul acestui usturoi s-a nascut zicala: "Parca a pazit usturoiul", care se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte fara somn.
Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi cu moina. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele.

De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.
Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza "Andrei-de-iarna".
(sursa: http://www.desprecopii.com/info.asp?id=544)

Cunosc mulţi, foarte mulţi oameni care poartă numele sfântului Andrei. Cei mai mulţi dintre ei sunt copii... Tuturor le urez La mulţi ani!, Viaţă lungă! şi Fericire!

Şi pentru că sunt prea sărac ca să le fac cadouri, le dedic o melodie... Isaac Albeniz, Suite Espanola, OP.47, No.5 "Asturias"

Muzică şi poezie

---

Denisa Comănescu & Harry Tavitian

Vineri 3 decembrie 2010 ora 18 Rotonda Muzeului Literaturii (B-dul Dacia 12) http://www.mnlr.ro/ro-contact.html

Prezintă poetul Traian T. Coşovei. Întâlnirea noastră e prilejuită de “Serile de literatură şi muzică ale Muzeului Naţional al Literaturii”

Intrarea liberă, în limita locurilor disponibile (care nu sunt multe…)

Mă leagă de Denisa o veche prietenie. Este o poetă de mare sensibilitate şi un adevărat profesionist al cărţii. Iubeşte jazzul şi cred că afinitatea noastră sufletească nu e întâmplătoare. Aşa cum pe mine poezia mă ajută să îmi esenţializez muzica, jazzul îi dă Denisei un plus de spontaneitate.

Am încercat ca în spectacolele de jazz şi poezie pe care le-am făcut, cele două arte surori să trăiască împreună, dialogul să fie viu, autentic şi m-am ferit ca vreuna dintre ele să fie doar o ilustrare a celeilalte.

Denisa Comănescu: „Eu sunt o fană Harry Tavitian. Face un jazz plin de poezie. Harry şi-a găsit acea formulă muzicală prin care este tot timpul pe val. De câte ori am ocazia, merg să-l ascult şi să mă bucur.“

„Pasionat de sincretismul artelor încă din anii ’80, Harry Tavitian este un veteran al concertelor in care jazzul şi poezia se întâlnesc sub semnul spontaneităţii. A realizat primele concerte de jazz şi poezie în 1983, la Clubul de jazz pe care îl conducea la Biblioteca Judeţeană Constanţa, avându-i ca invitaţi pe poetul Radu Satcău, pe Johnny Răducanu şi pe regretatul contrabasist Ovidiu Bădilă. Jazzul lui Tavitian şi poezia lui Mircea Dinescu, Adam Puslojic, Mircea Ciobanu, Dinu Adam, Virgil Mihaiu au fost împreună la Atelierele de Improvizaţie pe care Tavitian le-a organizat la Constanţa începând din 1987. A participat la spectacole de jazz şi poezie atât în ţară cât şi în stăinătate (Anglia, Ungaria, Serbia).“ (Artemie Căluş)

O scurtă biografie a Denisei, aici: http://www.humanitas.ro/denisa-comanescu

(sursa: http://www.araratonline.com/?p=2774)

Sufletul este o certitudine?

---

Discutam cu un prieten despre faptul că sufletul ar putea fi totuşi o reacţie chimică şi nimic mai mult.

I-am spus că acelaşi lucru poate fi înţeles şi interpretat în trei feluri diferite... nici o reacţie chimică din lume nu poate face asta.

Impulsionat de o postare a domnului Dan Voiculescu, mi-am spus să demonstrez asta prin diferenţa de interpretare a unei melodii: Vittorio Monti - Czardas.

Mai întâi versiunea standard, cea în spiritul şi litera notelor de pe partitură:


Apoi, aceleaşi note, aceiaşi partitură... dar cu totul alt rezultat:



În sfârşit, aceleaşi note, aceiaşi partitură... şi totuşi foarte mult dincolo de note şi partitură:


Aşa ceva nu se poate fără spirit. Nu poţi să amesteci diferite elemente chimice şi să obţii aşa ceva.

Un pictor hiperrealist: Istvan Sandorfi

---

L'intrigue de Néa

Peinture siamoise


Le dos d'Anne


Le silence d'Adèle


Madeleine


Les yeux de Safi


Charade


Pascalange


Alexa

(sursa: http://www.clarynovels.com/forum/index.php?showtopic=151)

Mai multe pe... fosaw.com.

Unde sunt hiturile de altădată?

---

Genesis - I Can`t Dance

Un scurt metraj care mi-a uns sufletul

---

Validation (2007)
Regia: Kurt Kuenne
Scenariul: Kurt Kuenne
Cu: T.J. Thyne, Vicki Davis şi Dave Kuhr

Studenţi din facultăţile bucureştene, astăzi aveţi program!

---

Unde? La teatru Masca.

http://teatrulmasca.wordpress.com/2010/11/18/anunt-important-pentru-studenti-grabiti-va/

Adică...

Suntem onorati de interesul de care s-a bucurat initiativa noastra de a oferi acces gratuit studentilor in acest week-end la spectacolele VENEXIA, GIGI AMOROSO si ACUL CUMETREI GURTON. Va multumim.

Vrem sa va informam insa ca sala noastra de spectacole are o capacitate foarte mica, iar rezervarile la spectacole se apropie de numarul maxim. Va rugam sa va rezervati cat mai rapid locul la Masca (email/telefon) pentru a nu fiti pusi in situatia de a nu intra la teatru in week-end.

GRABITI-VA! NOI VA ASTEPTAM!

Planul salii cu locurile deja rezervate.

Si nu uitati sa veniti cu legitimatia de student pentru a ridica invitatia gratuita.

Contact

Bulevardul Uverturii 70-72, sector 6, Bucuresti Tel.: 021.430.50.69 Fax: 021.430.51.56 E-mail: OFFICEAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. Web: www.masca.ro Director General: Mihai Malaimare - interior 11 Director Adjunct: Stefan Livadaru 0733.048.514 stefan AT masca.ro Contabilitate: interior 22 Casa de bilete: 021.430.50.55 Rezervari bilete: click aici Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. Departament P.R.: interior 20 Tramvai 41 - statia Lujerului Autobuz 178 - statia Teatrul Masca Metrou - statia Armata Poporului

Studenţii
de la
Masca

ANDI GONCZI

BOGDAN UNTILA

DIANA CROITORU

ANA TUROS

RAZVAN TEODORESCU

DELIA RICIU

MASSIMILIANO NUGNES

ANDREI DRAGULESCU

GRAZIELA BADESCU

ALEX RIZESCU

EMILIA MANEA

ALEX MIHALACHE

GEORGIANA VRATIU

Incredibil, dar adevărat

---

Mironesca la Festivalul Chira Chiralina

---

Bösendorfer "Imperial" grand piano

---

În sfârşit România începe să renunţe la investiţia în limuzine ministeriale pentru a achiziţiona... un pian. Ţin minte cât s-a zbătut Iosif Sava pentru pianul Yamaha alb din TVR... Iată că acum avem şi un Bösendorfer "Imperial" grand piano la sala radio.

Din aceasta toamna, Radio Romania detine cel mai nou si mai valoros pian din Romania – Bosendorfer Imperial – care va fi inaugurat vineri, 12 noiembrie 2010, de catre Horia Mihail.
Concertul, care va avea loc la Sala Radio incepand cu ora 19.00, face parte din Turneul National MusicON sustinut de Romanian Piano Trio.
O conferinta de presa pe aceasta tema va avea loc joi, 11 noiembrie 2010, ora 14.00, la sediul Radio Romania.
Horia Mihail va interpreta in deschiderea concertului Fantezia pe teme poloneze in la major pentru pian si orchestra, op. 13 de Fr. Chopin. Programul serii mai cuprinde Rondo in sol minor pentru violoncel si orchestra, op. 94 de A. Dvořák – solist Razvan Suma, Tzigane, pentru vioara si orchestra de M. Ravel – solist Alexandru Tomescu.

In partea a doua a concertului, publicul va putea audia Simfonia fantastica, op.14 de H. Berlioz.

Achizitia pianului Bosendorfer Imperial a venit ca o necesitate in urma constatarii gradului ridicat de uzura al celorlalte piane detinute de radioul public. In urma procurarii acestuia, Radio Romania beneficiaza, in acest moment, de doua „extreme” instrumentale – cea mai veche si mai valoroasa vioara din tara - Stradivarius Elder Voicu -, care poate fi ascultata la Sala Radio prin intermediul lui Alexandru Tomescu, solist concertist al radioului, si cel mai nou si mai valoros pian din tara - Bosendorfer Imperial - disponibil pentru concertele stagiunii incepand cu 12 noiembrie.

Membrii formatiei Romanian Piano Trio – Alexandru Tomescu, Horia Mihail si Razvan Suma – sunt reprezentantii unei noi orientari in randul tinerilor cu studii in strainatate – alegerea de a fructifica in Romania cunostintele si experienta dobandite peste hotare.

Dupa ce au fost rasplatiti cu aplauze pe scene celebre din intreaga lume precum Concertgebouw Amsterdam, Thèatre des Champs Elysées sau Thèatre Chatelet, Paris, cei trei artisti fac sa rasune compozitii celebre si in sali de spectacol din licee de arta din tara in cadrul celei de-a cincea editii a turneului MusicON 2010. Aceasta dovedeste inca o data pasiunea si dedicarea acestor tineri artisti de a demonstra ca „Muzica clasica este pentru toti”.

Programul pe care Romanian Piano Trio l-a pregatit pentru concertele din acest an include lucrari de Maurice Ravel, Antonin Dvorak și Frederik Chopin. Turneul MusicON 2010 este organizat de Asociatia Culturala Accendo in parteneriat cu Orchestrele si Corurile Radio si agentia de comunicare Brandung.
(sursa: http://www.eventim.ro/ro/stiri/stiri/recente/633299/inaugurarea_celui_mai_nou_pian_din_romania_la_sala_radio_in_cadrul_turneului_musicon.html)

Ce este un Bösendorfer "Imperial" grand piano?
Vă puteţi face o idee AICI şi AICI.

(sursa: http://www.dcnews.ro/2010/11/bosendorfer-imperial-cel-mai-scump-pian-din-romania-afla-cine-l-a-cumparat/)

Ion Iliescu a jucat în primul film artistic

---

Părerea mea este că a făcut-o excelent. Aş vrea să repete această experienţă cu roluri de mai lungă durată.



Regia: Peter Călin Netzer

Scenariul: Tudor Voican

Distributia: Camelia Zorlescu, Victor Rebengiuc, Ion Iliescu, Constantin Drăgănescu, Mircea Andreescu, Mimi Brănescu, Gabriel Spahiu

(http://www.cinemagia.ro/trailer/medalia-de-onoare-4909/)

Vacanţă de fiinţă

Dincolo de filme
Despre România fărâme,
Nu-i pâine,
Nu-i ziua de mâine,
Nu-i loc de viaţă,
Ne este masca pe faţă,
Ne este din greu mai greu,
Ne este prieten doar bunul Dumnezeu,
Ne este soarta în ceaţă
Ne este inima-n gheaţă
Şi noi, popor blagoslovit
Ne aşternem un giulgiu, bun de murit,
Obişnuiţi să ne-nghesuim mereu
Tot neamul în acelaşi copârşeu.
(Gheorghe Florescu, 13 noiembrie 2010)

Enigma tricolorului românesc

---

Domnule Marinar, vă aşteaptă mările...

---

Bine măi, să nu-mi spuneţi că s-a întors Dana Nălbaru la Hi-Q

---

Asta este de o dimensiune cu adevărat cosmică... Poate cea mai importantă ştire muzicală din acest an şi eu nu ştiam de ea.



În sfârşit am şi eu ce asculta în muzica dance românească. :D

Pe curând sau rămas bun?

---

Se află litere şi farduri
Şi nişte munţi sunt între noi
Dosare-nchise, triste garduri
Şi nici n-o să mai vină apoi.
În pragul iernii absolute
Sărută-mi tâmpla albă, hai
Şi-apoi scufundă-te şi du-te
În orizontul altui grai.

Nici nu pot nimic să-ţi spun
Pe curând sau rămas bun
Apăru, numai nu, la adio tu.

De ce să-ţi spun la revedere
N-aş mai avea nici un motiv
"Adio" drepturile-şi cere
Că te-am pierdut definitiv.
Şi de la mine până la tine
Cuvântul însuşi va-ngheţa
Nici să te strig nu ştiu prea bine
Iubita mea, pierduta mea.

Când te-am văzut ultima oară
Ştiai şi tu, plângeai şi tu
Şi-ai plecat cu tot cu gară
Nici tren nu mai există, nu.
Eu m-am întors încă o dată
Voiam să vin pe urma ta
Dar unde-i linia ferată
Parcă a luat-o cineva.

Eu ţi-aş mai spune amănunte
Destinul de-aş putea să-l schimb
Iubita mea de peste munte
Iubita mea de peste timp.
Pe cea de-atunci n-o voi găsi-o
Şi eu acela am murit
Sub cinic nuclear adio
Noi bietul cuplu pârjolit.

(Adrian Păunescu - La adio)

Interviu cu doamna Medeea Marinescu

---

(sursa: http://www.cinemarx.ro/persoane/poze/Medeea-Marinescu-104525,42315.html)

Prin rolul Mirabela, Medeea Marinescu a început să mă reprezinte, sau, mai bine zis, să reprezinte generaţia mea.

Iat-o într-un interviu acordat emisiunii "Timpul Liber". Timp de o oră, alături de Maria Capelos, doamna Medeea Marinescu a vorbit despre filmele realizate în Franţa, planurile pentru scena românească şi cum îi arată viaţa după ce a devenit mamă.

Interviu

(http://www.romanialibera.ro/actualitate/media/medeea-marinescu-la-timpul-liber-video-live-204561.html)

2010 Donnant, donnant
Silvia

2009 Weekend cu mama
Luiza

2008 Doctori de mame (TV series)
Manea Mara

2005 Je vous trouve très beau
Elena

2001 Une femme piégée (TV movie)
Arlette

2001 Patul lui Procust
Mouthy

1999 Le record (TV movie)

1999 Fii cu ochii pe fericire

1997 Une mère comme on n'en fait plus (TV movie)
La nouvelle assistante de Laurent

1995 Mykosch
Sandin

1992 Domnisoara Christina
Simina

1989 Kilometrul 36

1985 Promisiuni
Oana Petrus

1983 Intoarcerea din iad

1983 Singur de cart

1981 Maria, Mirabella
Mirabela

1981 Saltimbancii
Child at the circus

1980 Proba de microfon

Dineu cu proşti de Francis Veber

Data reprezentaţiilor: 14 noiembrie Regia: Ion Caramitru Traducere: Tudor Ţepeneag Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu Dată premieră: 30-10-2010 Durata spectacolului: 1 ora şi 40 minute Pauză: nu Preţ bilete: 40 lei; 30 lei; 16 lei; 6 lei

Distribuţia:

Francois: Horaţiu Mălăele Pierre: Şerban Ionescu Marlene: Medeea Marinescu Cheval: Alexandru Bindea Christine: Costina Ciuciulică Leblanc: Dorin Andone Tomi Cristin Archambaud: Alexandru Georgescu

Şerban Ionescu, Horaţiu Mălăele 1	Medeea Marinescu, Horaţiu Mălăele 1	Horaţiu Mălăele, Costina Ciuciulică
Dorin Andone, Horaţiu Mălăele, Şerban Ionescu	Dorin Andone, Medeea Marinescu, Horaţiu Mălăele	Şerban Ionescu, Horaţiu Mălăele 2
Costina Ciuciulică 1	Horaţiu Mălăele 2	Medeea Marinescu 1
Alexandru Georgescu	Alexandru Bindea	Costina Ciuciulică 2
Tomi Cristin	Alexandru Bindea 1	Medeea Marinescu 2

(sursa: http://tnb.ro/?page=spectacol&idspec=413)