Descântec de Ploaie

---

Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă,
Îmi place să le rup firele şi să umblu cu ele în dinţi,
Să ameţească, privindu-mă astfel, bărbaţii.
Ştiu că-i urât să spui "Sunt cea mai frumoasă femeie",
E urât şi poate nici nu e adevărat,
Dar lasă-mă atunci când plouă,
Numai atunci când plouă,
Să rostesc magica formulă "Sunt cea mai frumoasă femeie".
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Eşti departe plecat şi eu te aştept,
Şi tu ştii că te-aştept,
Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să aştept
Şi totuşi aştept.
E-n aer miros de dragoste viu,
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poţi să te-ndrăgosteşti fulgerător,
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi,
Şi eu te aştept.
Doar tu ştii -
Iubesc ploile,
Iubesc cu patimă ploile, înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei...

(Descântec de ploaie - Ana Blandiana )

Concert dedicat Zilei Nationale a Republicii Armenia – 20 de ani de la Independenta Armeniei

---

În cinstea celor 20 de ani scurşi de la Independenţa Armeniei, Miercuri 28 septembrie ora 18.30 la Ateneul Roman are loc partea a II-a a recitalului Harry Tavitian (pian) "Improvizaţii pe teme armeneşti tradiţionale şi religioase". Recitalul va dura in jur de 45 de minute. Intrarea liberă. Tichetele cu locurile vor fi inmanate la intrare. Programul integral al concertului, pe blog: http://harrytavitian.wordpress.com/2011/09/19/recital-harry-tavitian-la-ateneul-roman-20-de-ani-de-la-independenta-armeniei/

(http://www.cssp.ro/state/armenia/)

Erorile există, să facem o comedie din ele

---

Actorul-regizor Mihai Mălaimare ne pregăteşte o nouă surpriză la teatrul masca.

Comedia Erorilor este un incredibil teritoriu al ÎNCURCĂTURII, aproape fiecare scenă este o întâlnire ratată pentru că partenerii se confundă între ei, fiecare crede că vorbește cu cine trebuie și o face, de fapt, cu cine nici nu gândește.

Mai înțelept Dromio se crucește dar se lasă în voia soartei, Ducele se jură că este treaz și că absolut toți cei din jur sunt fie beți fie drogați cu mătrăgună, eroii par a trece cu nonșalanță prin ziduri, toată lumea se dă de ceasul morții ca să înțeleagă misterul, singura bucătăreasă grasă, victimă și ea a încurcăturii nu-și face mari probleme, o aluniță mai sus sau mai jos, mai la stânga sau mai la dreapta nu are prea mare importanță față de culinara dumisale iubire , erorile vin una după alta spre hazul lumii și a celor care le sunt victime, comedia se naște din chiar încurcăturile care se petrec cu nemiluita.

Cel care asistă la cavalcada aceasta nebună nici nu poate să râdă prea mult, nu are timp, va fi el însuși din când în când victima încurcăturilor și probabil, multă vreme după ce se va fi întors acasă, încă se va întreba daca el a fost spectator sau s-a aflat în chiar inima unei încurcături fabuloase

DISTRIBUȚIA

SOLINUS, ducele Efesului …………………………..Cosmin Creţu

AEGEON, un negustor din Siracuza ………………….Sorin Dinculescu

ANTIPHOLUS, din Efes ……………………………..Valentin Mihalache

ANTIPHOLUS, din Siracuza………………………….Valentin Mihalache

DROMIO, din Efes ……………………………………Aurel Sandu

DROMIO, din Siracuza……………………………......Aurel Sandu

BALTAZAR, un negustor ……………………………Răzvan Teodorescu

ANGELO, un giuvaergiu…………………………….Cosmin Şofron

PINCH, învăţător şi vraci ……………………………..Nicolae Pungă

EMILIA,soţia lui Aegeon, stareţă la Efes …………….Anamaria Pîslaru

ADRIANA,soţia lui Antipholus din Efes………………Dora Iftode

LUCIANA, sora ei ………………………………........Alina Crăiţă

O CURTEZANĂ…………………………….............Ana Sivu-Daponte

LUCE, slujitoarea Adrianei ……………....... Adriana Bordeanu/ Grațiela Bădescu

UN OFIȚER …………………………………...........Adrian Ţofei

BUCĂTĂREASA ……………………………..........Sebastian Ghiță

CALIMACHE ,un călugar ………………….............Andrei Drăgulescu

CORUL ………………………………………...........Emilia Manea, Grațiela Bădescu,Iulia Dumitru, Andreea Cauc , Oana Dragnea, Cristi Neacșu, Eugen Fetescu, Mihai Hurduc, Antonio Tadeus, Adriana Bordeanu

REALIZATORI

Regia: Mihai Mălaimare

Asit. Regie: Anamaria Pislaru, Dora Iftode

Muzica: Răzvan Diaconu

Instrumente : Lucian Maxim

Scenografia: Puiu Antemir

Costume: Unda Pop

Acrobație: Ionuţ Corlaci

Lupte Scenice: Ion Albu
(http://masca.ro/site/index.php?option=com_content&task=view&id=206&Itemid=49)

Mai multe pe: http://teatrulmasca.wordpress.com/2011/09/20/prima-comedie-shakespeariena-care-a-fost-jucata-pe-scena/

(http://teatrulmasca.wordpress.com/2011/09/23/in-comedia-erorilor-toata-lumea-bere/)

Artişti pe Picioroange

---

În acest weekend, între orele 5 şi 8 după amiaza, în Piaţa Arthur Verona, vă puteţi întâlni pe stradă cu Teatrul Masca.

(http://b365.realitatea.net/wp-content/uploads/2011/09/masca-315x177.jpg)

Recunosc că nu prea ştiu unde este strada pictor Arthur Verona, aşa că am dat un Google...



Teatrul Masca surprinde mereu. Chiar dacă nu ştim dinainte cum va fi exact spectacolul, cu siguranţă că cei mici vor fi încântaţi de o astfel de întâlnire.

Programul complet al evenimentelor...

Vineri, 16 septembrie

Parcul Herastrau
10.00-21.00 Târgul Meşteşugarilor
10.00 – 21.00 Târgul Editurilor de Carte
11.00 – 19.00 Expozitie internationala „Art for peace”
11.00 – 19.00 Expozitii de Pictura, Grafica
17.00 – 20.00 Plimbari cu Trasuri
17.00 – 21.00 Program Artistic
17:00 – 17:35 Ansamblul „Mugurel de Prahova” din Ploieşti;
17:35 – 18:10 Ansamblul „Doina Dunarii” din Giurgiu;
18:10 – 19:00 Ansamblul „tara Vrancei” din Focşani;
19:00 – 20:00 Ansamblul „Burnasul” din Alexandria;
20:00 - 21:00 Petre Geambaşu Band (cu Doina Spataru, Elena Niciu şi Ana Maria Mirica)
16.30 – 20.00 Parada Târgovetilor
20.00 – 22.00 Cinematograf in aer liber

Piata Arthur Verona
10.00 – 20.00 Bacanie Româneasca
17.00 – 20.00 Teatrul Masca – Artişti pe picioroange
18.00 Expozitie de fotografie „Invisible Bucharest”

Centrul Istoric (str. Lipscani, Smardan, Sf Dumitru, Franceza, Stravopoleos)
12.00 The Baad Mutha Funkas (Spectacol itinerant)
12.30 The Flying Buttresses (teatru de strada)
13.15 The Baad Mutha Funkas (Spectacol itinerant)
14.00 The Flying Buttresses (teatru de strada)
18.00 Who’s Hair Dares
20.30 Duchamp Pilot (Concert live)
23.00 Noaptea alba a Filmului Românesc
Tot vineri, la ora 19.00, se va inaugura noua sala a Opereii Comice pentru Copii (Calea Giulesti nr.16) cu spectacolul „Copiii si magia muzicii”. Intrarea este gratuita.



Sambata, 17 septembrie

Parcul Herastrau
10.00 – 21.00 Targul Meşteşugarilor
10.00 – 21.00 Târgul Editurilor de Carte
11.00 – 19.00 Expozitie internationala „Art for peace”
11.00 – 19.00 Expozitii de Pictura, Grafica
15.30 – 16.30 Reprezentatii stradale ale fanfarelor
Fanfara Municipala din Slobozia;
Fanfara „Angely’s” din Bucureşti;
Fanfara „Valahia” din Giurgiu;
Fanfara „Argeşul” din Piteşti.
16.30 – 21.00 Program Artistic
16:30 - 17:20 Silviu Biriş şi Taraful „Cleante”;
17:20 – 18:00 Elena Gheorghe;
18:00 – 18:45 Pepe;
18:45 – 19:20 Delia;
19:20 – 20:10 Trupa Provincialii;
20:10 – 21:00 Directia 5.
17.00 – 20.00 Plimbari cu Trasuri
16.30 – 20.00 Parada Târgovetilor
20.00 – 22.00 Cinematograf in aer liber

Piata Arthur Verona
10.00 – 20.00 Bacanie Româneasca
17.00 – 20.00 teatrul Masca – Artişti pe picioroange
18.00 Expozitie de fotografie „Invisible Bucharest”

Centrul Istoric (str. Lipscani, Smardan, Sf Dumitru, Franceza, Stravopoleos)
12.00 – 14.00 Reprezentatii stradale ale fanfarelor
12.00 Fahrenheit (Spectacol interactiv)
12.30 The Flying Buttresses (teatru de strada)
13.15 Fahrenheit (Spectacol interactiv)
14.00 The Flying Buttresses (teatru de strada)
15.00 Callejeras (Flamenco)
18.00 Who’s Hair Dares
20.45 Duchamp Pilot (Concert live)
19.00 - Gala Folk You – (str. Franceza). Vor urca pe scena Emeric Set, Florin Chilian, Nicu Alifantis, Vama, Alina Manole Band, Mircea Vintila, Taxi, Mircea Baniciu, Zdob si Zdub)


Piata Constitutieii
20.30 – 22.00 Concert extraordinar
Vor urca pe scena peste o suta de artisti, intr-o combinatie intre muzica clasica si muzica pop.
Participa: Orchestra Nationala Radio, dirijor Tiberiu Soare, Big Band-ul Radio, dirijor Ionel Tudor, Corul Festivalului, Spoprana Valentina Nafornita, Tenorul Marius Manea,
Directia 5, Monica Anghel, Cornel Ilie si Lora. Invitatul special al concertului este BOGDAN OTA, tanarul pianist roman care a cucerit Norvegia dupa emisiunea „Norske talente”.



Duminica, 18 septembrie

Parcul Herastrau
10.00 – 21.00 Targul Meşteşugarilor
10.00 – 21.00 Târgul Editurilor de Carte
11.00 – 19.00 Expozitie internationala „Art for peace”
11.00 – 19.00 Expozitii de Pictura, Grafica
15.00 – 16.00 Bataia cu flori
16.00 – 21.00 Program Artistic
16:00 – 16:20 Minoritatea italiana din Iaşi, Ans. „Siamo di nuovo insieme”;
16:20 – 16:40 Minoritatea ruşi/lipoveni din Tulcea, Ans. „Molodti”;
16:40 – 17:00 Minoritatea germana din Braşov, Ans. „Korona”;
17:00 - 17:15 Minoritatea tatara turco-musulmana, Ans. Yildilzlar” din Constanta cu Chiamiran Chivu;
17:15 – 17:30 Comunitatea aromânilor din Bucureşti, Ans. „Pilisterlu”;
17:30 – 17:45 Minoritatea greaca din Bucureşti, Ans. „Ellas”;
17:45 – 18:00 Minoritatea ucraineana, Ans. „Zorea” din Bucureşti;
18:00 – 18:15 Comunitatea evreiasca, Grupul de dansuri israeliene „Hora” din Bucureşti;
18:15 – 19:00 Ansamblul „Dor Transilvan” din Cluj cu Marioara Man Gheorghe;
19:00 - 20:30 Orchestra Nationala de Folclor „Valahia” din Bucureşti cu Andreea Cristina Haisan, Lavinia Goste, Mioara Velicu.
16.30 – 20.00 Parada Târgovetilor
17.00 – 20.00 Plimbari cu Trasuri
20.00 – 22.00 Cinematograf in aer liber

Piata Arthur Verona
10.00 – 20.00 Bacanie Româneasca
17.00 – 20.00 Teatrul Masca – Artişti pe picioroange
18.00 Expozitie de fotografie „Invisible Bucharest

Centrul Istoric (str. Lipscani, Smardan, Sf Dumitru, Franceza, Stravopoleos)
12.00 The Jacks of Frost (Spectacol de strada)
12.30 Callejeras (Flamenco)
13.15 The Jacks of Frost (Spectacol de strada)
14.15 The Flying Buttresses (teatru de strada)
19.00 Callejeras (Flamenco)
19.45 The Flying Buttresses (teatru de strada)
20.30 Callejeras (Flamenco)
19.00 - Gala Folk You .Vor urca pe scena Emeric Set, Florin Chilian, Nicu Alifantis, Vama, Alina Manole Band, Mircea Vintila, Taxi, Mircea Baniciu, Zdob si Zdub)

Piata Constitutieii
16.00 – 17.00 Moment DJ Adrian Şaguna Bucureşti FM si Zumba Dance
17.00 – 20.00 Parada Elevilor şi Concert (Alex Velea, Andreea Banica, Andreea Balan si Connect-R)
20.30 – 21.30 „Piata ingerilor” -Spectacol inedit adus din Franta de Compania de teatru de strada Les Studios de Cirque
Tot duminica, in Parcul Tineretului, de la ora 17,30, va avea loc un spectacol de echitatie. Cinci cai ai Clubului de Echitatie Equestria, indrumati de o echipa de cascadori profesionisti, prezinta timp de 30 de minute un show ecvestru.


In plus, in cele trei zile, Primaria Capitalei va oferi plimbari gratuite cu vaporasul pe lacurile Herastrau si Floreasca. De asemenea, toate teatrele din subordinea Primariei Capitalei vor oferi in perioada 16-18 septembrie, spectacole gratuite tuturor iubitorilor de teatru. Intrarea in incinte se va face in limita locurilor disponibile. Ca in fiecare an, Arcul de Trium isi deschide portile, cei interesati avnd posibilitatea sa-l viziteze gratuit.
Si pentru ca de la Zilele Bucurestiului nu ar putea lipsi unul dintre simbolurile Capitalei, Arcul de Triumf - Primaria Capitalei invita toti doritorii sa viziteze gratuit acest obiectiv. Astfel, sambata, 17 septembrie 2011, intre orele 16,00-22,00 si duminica, 18 septembrie 2011, intre orele 14,00-18,00, se poate vizita terasa Arcului de Triumf si cele patru expozitii permanente: „Marea Unire de la 1918”, „Heraldica marilor familii boieresti ale Bucureştilor”, „Marele razboi al reintregirii neamului, Arcul de Triumf”.

Sursa : http://life.hotnews.ro/stiri-prin_oras-10135201-bataie-flori-concerte-spectacole-gratuite-acest-weekend-zilele-bucurestiului.htm

Muzeul Antipa a ajuns la momentul tăierii de panglică

---

Am scris mai de mult timp despre restaurarea Muzeului Antipa.

Muzeul Antipa îşi închide, pentru o perioadă, porţile

Pentru lucrările de proiectare ale noilor expoziţii permanente, Ministerul Culturii a alocat suma de 600.000 de euro, a precizat Stănescu. Acesta a adăugat că lucrările vor fi finanţate integral de minister.

Totodată, vor fi efectuate lucrări vizând consolidarea, restaurarea şi îmbunătăţirea funcţionalităţii clădirii, în valoare de circa 600.000 de euro, prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), instituţie din cadrul Ministerului Culturii.

Reabilitarea sediului Muzeului Antipa este inclusă în programul "Reabilitarea Monumentelor Istorice din România", desfăşurat de UMP şi finanţat printr-un împrumut de circa 200 de milioane de euro, acordat Guvernului României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

Secretarul general al Ministerului Culturii, Virgil Niţulescu, a spus, pe 10 noiembrie 2008, la Conferinţa Europeană a Muzeelor de Istorie Naturală, găzduită de Muzeul Antipa, că ministerul va aloca suma de 14 milioane de euro pentru modernizarea expoziţiei permanente.

Mesaj Anonim împotriva celor care restaurează Muzeul Antipa

Iată că restaurarea s-a terminat şi a venit vremea tăierii de panglică.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" s-a transformat dintr-o instituţie prăfuită într-una modernă, care se ridică la standardele oricărui muzeu european, a afirmat joi, la deschiderea oficială, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, care a tăiat panglica inaugurală la festivitatea de redeschidere a muzeului.
"Sunt convins că Muzeul Antipa va rămâne o instituţie foarte cunoscută, unde vor veni copii şi tineri interesaţi de cultură şi de ceea ce înseamnă istoria acestui muzeu", a spus ministrul Culturii. "Dacă avem, planuri concrete, dacă ştim ce vrem să facem şi dacă suntem consecvenţi, atunci vom reuşi şi în această perioadă de criză", a adăugat el.

Ministrul a accentuat că MCPN va trebui să iniţieze un program pentru reamenajarea muzeelor româneşti, pentru că altfel, "fără vizitatori, acestea vor rămâne instituţii singure". În context, ministrul a anunţat că la anul va fi redeschisă aripa Muzeului Naţional de Artă, aflată în ultimii ani în proces de refacere.

Directorul general al instituţiei, Dumitru Murariu, şi-a exprimat speranţa că numărul vizitatorilor care vor trece pragul Muzeului Antipa va creşte, astfel încât instituţia să-şi realizeze "dezideratul de a scuti din cheltuielile bugetare".

Cuvinte de salut la festivitatea de redeschidere a Muzeului Antipa au mai rostit profesorul Ioan Opriş, fondatorul Centrului Naţional de Cercetare şi Documentare în domeniul Muzeelor "Radu Florescu", şi Virgil Ştefan Niţulescu, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" îşi va redeschide porţile pentru publicul larg începând de sâmbătă.

Muzeul a fost închis în februarie 2009 pentru a demara un amplu proiect de modernizare, instituţia fiind acum gata să-şi primească publicul "în haine noi, cu o expoziţie permanentă modernă, mai interactivă, plină de surprize şi culoare", prezentând spre expunere 2.500 de obiecte, selectate din cele peste 250.000 existente în patrimoniul muzeului.

În noua formulă, muzeul va avea cinci săli în care se vor proiecta documentare, 66 de infotouch-uri, proiecţii 3D, plasme şi sisteme interactive de prezentare a exponatelor.

Astfel, pe lângă expunerea sub lumini ori în cadre şi sisteme atrăgătoare, o modificare importantă este cea a conceptului de prezentare, ceea ce înainte era grupat în funcţie de clasificări ori grad de evoluţie fiind acum prezentat pe bioregiuni.

Vor exista spaţii destinate interactivităţii, săli multimedia şi compartimente amenajate ca laboratoare în care vizitatorii vor putea face sau asista la experimente ştiinţifice, demonstraţii şi lucrări de laborator.

În muzeu sunt amenajate o cafeterie, cu gustări şi băuturi nonalcoolice, o sală multimedia, două săli pentru activităţi cu copiii şi un magazin cu suveniruri.

Potrivit directorului muzeului, conducerea instituţiei se aşteaptă ca, în noua formulă, Muzeul Antipa să fie vizitat de circa 250.000 de persoane anual. El a informat că înainte de 1989 maximum de vizitatori pe an era de 350.000, numărul acestora scăzând drastic, la 60.000, după 1990 iar în 2008 s-au înregistrat 170.000 de vizitatori.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" poate fi vizitat de marţi până duminică inclusiv, în intervalul orar 10,00 - 20,00 (la ora 19,00 intră ultimul vizitator), preţul unui bilet întreg fiind de 20 de lei. Lunea muzeul este închis.

Redeschiderea Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Capitală trebuia să aibă loc în luna iunie, evenimentul fiind amânat din cauza necesităţii aducerii câtorva piese, inclusiv exponate. Iniţial, redeschiderea muzeului a fost anunţată pentru toamna anului trecut, însă au existat probleme legate de prezervarea exponatelor, dar şi de firma care a câştigat licitaţia pentru lucrările de modernizare. Ulterior, redeschiderea a fost reprogramată pentru aprilie şi a fost iarăşi amânată, din cauza unor "decalaje de plăţi".

Lucrările de modernizare a muzeului au fost asigurate, în cea mai mare parte parte, din fonduri ale Ministerului Culturii, cheltuielile cu modernizarea ridicându-se la 13.030.000 euro. AGERPRES

(http://www.agerpres.ro/media/index.php/cultura/item/82393-Kelemen-Hunor-Sunt-convins-ca-Muzeul-Grigore-Antipa-va-ramane-o-institutie-foarte-cunoscuta.html)

Poate că acum s-ar putea afla, în sfârşit, fără patimi, ce şi cum a fost cu restaurarea muzeului.

Ştefan cel Mare continuă să fie un simbol viu dincolo de Prut

---

În timp ce în România istoria este zgândărită de entuziaştii maghiari, altfel cetăţeni români, care au compatrioţi în componenţa Guvernului şi în componenţa Parlamentului, etnici când majoritari când minoritari (depinde de reprezentarea teritorială) care văd în momentul de slăbiciune instituţională a Guvernării PDL un adevărat îndemn la separaţie, peste Prut există un cult al istoriei construită de Ştefan cel Sfânt.

Marele voievod a comandat să fie confecţionat acest drapel la cel de-al 43 –lea an de domnie , când era grav bolnav. Asemenea stindarde sunt prezente la serviciile divine. Pe acesta este inscripţionată o rugăciune, în care Ştefan îl roagă sfântul Gheorghe să apere Moldova şi să o păstreze neatinsă.
(http://www.tv7.md/ro/news/expozitia-stindardul-liturgic-al-lui-stefan-cel-mare-a-fost-inaugurata-la-chisinau-4073.html)

Din comitetul onorific al expoziţiei din partea R. Moldova fac parte Vlad Filat, prim-ministru al RM, Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Reniţă, ambasador al RM în România. Comitetul onorific din partea României e alcătuit din Hunor Kelemen, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional al României, Marius Lazurca, Ambasadorul României în R. Moldova, şi Henri Paul, Ambasadorul Franţei în România.

Menţionăm că stindardul liturgic a fost dăruit de către voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt Mănăstirii Zografu de pe Muntele Athos. Steagul liturgic domnesc e o broderie executată pe un suport de mătase, lucrat în tehnică bizantină. Pe steag este reprezentat Sfântul Gheorghe aşezat pe tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat cu trei capete.

Relicva face parte din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României

Pe una dintre feţele stindardului este inscripționată o rugăciune concepută chiar de către Ștefan cel Mare şi Sfânt. Inscripţia e în slavonă, iar traducerea în română este următoarea: „O, răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare Gheorghe, întru necazuri și năpaste iute mijlocitorule și fierbinte ajutătorule, celor întristați bucurie nespusă, primește de la noi această rugăciune, a smeritului tău rob, a Domnului Ioan Ștefan voievod, prin mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovenești, păzește-l pe el nevătămat în veacul acesta și în cel ce va să fie, prin rugăciunile noastre, ale închinătorilor tăi, ca să te slăvim în veci, amin. Și s-a făcut în anul 7008, iar al domniei lui 43”.

Restauratoarea steagului, Spiridonia Macri, e originară din Basarabia

Joi, 25 august, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a avut loc o conferinţă ştiinţifică dedicată expoziţiei-eveniment. Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a prezentat comunicarea pe tema „Zbuciumata istorie a „descoperirii” stindardului liturgic al lui Ştefan cel Mare”, povestind cum a fost recuperată, în 1917, această relicvă, creată în anul 1500, de la Mănăstirea Zografu de pe Muntele Athos.

Stindardul s-a aflat mult timp într-o stare deplorabilă, iar în 2004 a început restaurarea lui. Ernest Oberlander-Târnoveanu a relatat că restauratoarea stindardului, Spiridonia Macri, este originară din Basarabia. Ea a avut curajul „să deschidă piesa ca pe un bolnav de cancer”, restaurând-o, milimetru cu milimetru, în decurs de şapte ani şi jumătate. „Împreună cu stindardul, am adus la Chişinău şi 1,5 tone de materiale despre recuperarea şi restaurarea steagului liturgic”, a punctat directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Directorul ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău, Petre Guran, prezent la conferinţa ştiinţifică, a vorbit despre „punerea în context spiritual a războaielor purtate de Ştefan cel Mare contra turcilor”, despre faptul că „inamicul pământesc era în acelaşi timp unul spiritual, întreg arsenalul duhovnicesc confruntându-se cu cel militar”. Precizăm că în catalogul expoziţiei putem citi un cuvânt introductiv de Horia-Roman Patapievici, directorul ICR Bucureşti: „Publicul iubitor de istorie şi cultură românească de la Chişinău merită un asemenea cadou expoziţional cu ocazia aniversării a 20-a de la destrămarea imperiului sovietic şi proclamarea independenţei Republicii Moldova”.

Faimosul obiect de patrimoniu va fi expus la Chişinău între 27 august şi 10 septembrie.

(Irina NECHIT, http://ziar.jurnal.md/2011/08/26/stindardul-liturgic-al-lui-stefan-cel-mare-si-sfant-a-ajuns-la-chisinau/)

Lucrurile nu sunt însă nici pe departe simple. Aparent prezenţa acestui obiect istoric este o simplă reprezentare a unui moment istoric, există însă diferenţe în înţelegerea sa ca patrimoniu cultural.

Oamenii de cultură din R. Moldova îl contrazic pe preşedintele interimar Lupu, în privinţa semnificaţiei aducerii steagului liturgic al lui Ştefan cel Mare la Chişinău. Marian Lupu a declarat recent că „este un gest care vine încă o dată să sublinieze că România recunoaşte şi în trecut, şi în prezent, şi în viitor statalitatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova”. Oamenii de cultură şi oficiali din Republica Moldova şi România afirmă că stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare uneşte două maluri ale Prutului, este un simbol al unirii şi frăţiei. Aceştia spun că numai prin eforturi comune drapelul a putut fi adus la Chişinău, în premieră. Steagul este expus la Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, transmite Info-Prim Neo. Directorul muzeului, Eugen Sava, spune că valoarea drapelului este inestimabilă. „Un astfel de eveniment va arăta într-o secvenţă nouă rolul muzeului în societate, rolul educaţional, nu numai ştiinţific, ci şi din punct de vedere al studierii patrimoniului naţional, din punct de vedere al educaţiei generaţiei tinere”, a declarat directorul muzeului. Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a spus că expoziţia este un eveniment deosebit pentru că stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare este un obiect care ţine de patrimoniul internaţional. „Este un obiect care a trecut prin mâinile lui Ştefan cel Mare, practic singurul drapel care s-a păstrat de la Ştefan cel Mare până la noi şi în acest sens stindardul are o semnificaţie spirituală pentru toţi românii. Cred că este o onoare pentru Republica Moldova a avea aici, la Chişinău, această relicvă naţională”, a menţionat viceministrul culturii. Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Petre Guran, a menţionat că expoziţia a fost organizată într-un timp foarte scurt, în 6 săptămâni. A fost un test de capacitate de colaborare. Instituţiile româneşti sunt dispuse să răspundă unei chemări, unei dorinţe a iubitorilor de artă din Republica Moldova, aceea de admira şi de a cunoaşte acest obiect, a declarat Petre Guran.

Istorie comuna

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat că a fost nevoie de implicarea mai multor persoane şi instituţii pentru a putea aduce stindardul la Chişinău. A fost făcută o vitrină specială, care a fost desfăcută şi remontată la Chişinău. A fost asigurată o casetă cu heliu pentru protejarea stindardului. „Realizarea unei expoziţii înseamnă 99% negocieri, diplomaţie, discuţii şi un efort coordonat al unei echipe. Această expoziţie nu putea să fie realizată dacă nu am fi dorit să arătăm fraţilor români de peste Prut că istoria noastră este comună, că dincolo de acea apă care ne desparte şi care nu este atât de adâncă cum cred unii, există posibilitatea de a stabili legături de solidaritate, există posibilitatea de a fi uniţi, dacă nu prin alt lucru, atunci prin patrimoniul nostru cultural”, a declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu. Ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, a menţionat că acest eveniment este un semn al maturităţii pe care a atins-o relaţia dintre România şi Republica Moldova. „Atunci când raporturile dintre noi sunt bune, când guvernele de la Bucureşti şi Chişinău sunt angajate într-o colaborare întemeiată pe încredere, cele mai spectaculoase lucruri sunt posibile”, a declarat diplomatul.

Neintelegeri la varf

Steagul lui Ştefan cel Mare a fost adus la Chişinău pe 24 august. Pentru găzduirea steagului, autorităţile au cheltuit circa 300 de mii de lei. Stindardul va fi expus de pe 27 august până pe 10 septembrie, iar pe 12 septembrie va fi transportat înapoi la Bucureşti. Aducerea steagului lui Stefan cel Mare provoaca neintelegeri la varf. Marian Lupu sustine ca initiativa a fost a ambasadorului roman, in acelasi timp si Vlad Filat se arata fericit ca partea romana a raspuns solicitarii sale de a aduce exponatul la Chisinau. “La urma urmei, acest proiect, precum am fost eu informat, este initiativa Ambasadei Romaniei aici si, personal, a domnului ambasador al Romaniei, care a fost si la mine si m-a informat despre aceasta initiativa si m-a intrebat care este opinia mea”, a declarat Marian Lupu. Presedintele interimar a salutat acest gest, sustinand ca aceasta confirma faptul ca Romania recunoaste statalitatea Republicii Moldova. “Nici n-am incercat sa ma implic, fiindca este un proiect al Ambasadei si eu respect initiativele si ideile lor. Salut prezenta aici a drapelului lui Stefan cel Mare, salut aceasta initiativa a ambasadorului Romaniei si a ambasadei, salut acordul autoritatilor de la Bucuresti, care a oferit o reactie pozitiva la initiativa ambasadei”, a mai adaugat Lupu.
(http://karadeniz-press.ro/kara/steagul-lui-stefan-cel-mare-oamenii-de-cultura-il-contrazic-pe-marian-lupu/)