miercuri, decembrie 28, 2011

Zilele libere din 2012


Toată lumea să vaită că românii sunt puturoşi şi nu muncesc. Cu toate acestea, zilele libere nu prea au.

1 ianuarie - duminica
2 ianuarie - luni

15 aprilie - duminica - prima zi de Paste
16 aprilie - luni - a doua zi de Paste

1 Mai - marti

3 iunie - duminica - prima zi de Rusalii
4 iunie 2012 - luni - a doua zi de Rusalii

15 august - miercuri - Sfanta Maria

1 Decembrie - sambata

25 decembrie - marti - prima zi de Craciun
26 decembrie - miercuri - a doua zi de Craciun
(http://www.rtv.net/care-vor-fi-zilele-libere-in-2012_8677.html)
Posibil să mai apară un liber de sfântul Andrei, dar nimeni nu bagă mâna în foc. Trei din cele 11 sunt deja în weekend... ha ha ha!

7 comentarii:

balbeck spunea...

Se stie ca suntem foarte muncitori.Parlamentarii sunt si mai muncitori.

Bibliotecaru spunea...

Adevăraţi eroi ai muncii... :D
E drept totuşi că noi îi alegem pe cei mai muncitori dintre cei vrednici, nu-i aşa? Poate dacă mai mulţi independenţi ar candida şi dacă şi noi am prefera independenţii.... Cine ştie? Sunt convins că cea mai mare parte dintre independenţi s-ar chinui să facă ceva mai mult.

Karina spunea...

http://karina-lumeanoastra.blogspot.com/2011/12/blog-aniversar-2-ani_1712.html

trofeul este pt blogul tau

acuvio spunea...

La mulţi ani! La mulţi ani celor dragi!
Multă baftă în 2012!

Bibliotecaru spunea...

Vă mulţumesc.

Karina spunea...

Urare
Nichita Stanescu

Clopotele norilor,
cu ding-danguri de ninsoare,
la-nceputul orelor,
iată-le, bat ora mare.
Crugul anului se schimbă,
un cuvânt rămâne-n urmă,
însă prea frumoasa limbă
niciodată nu se curmă,
ci azvârle înainte
noi urări, numai de bine,
prevestite de cuvinte
ninse sus, în înălțime:
Să vă fie anul-an,
suplu ca pe râuri unda,
să nu fie bolovan
peste suflete secunda,
nori să fie doar de ploaie
peste câmpuri jos, la vale,
niciodată să-ntretaie
raza fragedă de soare:
fie aerul curat
plin de păsări liniștite,
niciodată sfâșiat
de lungi fumuri stalactite;
limpede vă fie apa,
verde pururea pământul,
nu vi-l tulbure cu sapa
semnul rău înnămolindu-l;
pasul zvelt și luna albă,
gestul mâinii prietenos,
niciodată steaua slabă
cu luci mohorât de os;
pâinea să vă stea pe masă
aburindă, aburind
gheața ultimă rămasă
pe ferestrele din gând;
pură fie-vă zăpada,
încălzind la subțioară
floarea albă din livada
înflorită-n primăvară.

Bibliotecaru spunea...

Iesise-n calea sufletului meu
aiurea, din trotuare, Dumnezeu,
dar searagrea de stele si de lut
ardea pe strazi si nu l-am cunoscut.

In felinarele cu iz de scrum
ochi de pisica-mi licareau in drum
si pasul greu mi se-asternea natang
...si fluieram asa, ca sa nu plang

Dar tot credeam ca poate viermii moi
nu cresc in ochii mei pustii si goi,
nici in surasul meu nedaruit
si tot credeam ca poate n-am murit.

Iesise-n calea sufletului meu
aiurea, din trotuare, Dumnezeu
dar nu l-am cunoscut si, gol de gand,
trecui asa'nainte, fluierand.

Nichita Stanescu - Cantec De Luna Noua