FESTIVALUL COMEDIEI ROMÂNEŞTI
festCO, ediţia a VI-a
6 - 8 aprilie 2008
secţiunea internaţională
DUMINICĂ 6 APRILIE
19.00 Teatrul de Comedie, Sala Mare
Cântăreaţa cheală de Eugène Ionesco, regia Niall Henry
Blue Raincoat Company, Sligo, Irlanda
| traducerea în limba engleză de Donald Watson traducerea în limba română Vlad Russo, Vlad Zografi spectacol în limba engleză supratitrat în limba română | |||||||||||||||||||||||||||
data premierei: 22 martie 2005 durata spectacolului: 1h 10 min. Descrisă ca fiind excelentă, de un amuzament grotesc de ţi se face părul măciucă, producţia de la Blue Raincoat Theatre Company, după clasica piesă absurdă a lui Ionesco, scoate în lumină temele piesei cu inteligenţă si sensibilitate. Într-o producţie rafinată, şase personaje explorează banalitatea limbii, politeţea şi obiceiurile sociale. În „Cântăreaţa cheală” Ionesco foloseşte un limbaj de un efect comic savuros ce parodiază vorbirea convenţională. Modelul divers de parodiere al limbajului, suntele, mişcarea si luminile care alcătuiesc „Cântăreaţa cheală” creează momente comice extraordinare. | |||||||||||||||||||||||||||
LUNI 7 APRILIE
19.00 Teatrul de Comedie, Sala Mare
Scaunele de Eugène Ionesco, regia Niall Henry
Blue Raincoat Company, Sligo, Irlanda
| traducerea în limba engleză de Donald Watson traducerea în limba română Vlad Russo, Vlad Zografi spectacol în limba engleză supratitrat în limba română | |||||||||||||||||||||
data premierei: 10 octombrie 2006 durata spectacolului: 1h si 25 min Fulgerătoare, o farsa tragică, „Scaunele”, performanţe actoriceşti ale lui Mikel Murfi, Ruth Lehane şi Ciarán McCauley. Este absolut necesar de vizionat acest spectacol pentru oricine se bucură de un teatru cu iz de comic absurd de o înaltă calitate Mesajul bătrânului din piesă va salva umanitatea. Care va fi însă acest mesaj? | |||||||||||||||||||||
21.00 Teatrul de Comedie, Sala Studio
Lecţia de Eugène Ionesco, regia Max Lewendel
Icarus Theatre Collective, Londra, Marea Britanie
| traducerea în limba engleză de Donald Watson traducerea în limba română Vlad Russo, Vlad Zografi spectacol în limba engleză supratitrat în limba română | |||||||||||||||||||||||||||||||||
data premierei: 12 aprilie 2007 durata spectacolului: 1h 5 min „Este imposibil să nu fie o plăcere vizionarea spectacolului într-un act al lui Ionesco produs de Icarus Theatre Collective.” The Stage „Regizat cu atata fineţe încat bestia haosului care da încărcătură piesei lui Ionesco, la fel ca si rinocerii săi, îşi trasează cu grijă drumu pe intreg parcursul reprezentaţiei” Rebecca Banks, Ham & High „Un spectacol inspirat...Urmărit cu încântare” Kevin Hurst, Extra! Extra! „O producţie îndrăzneaţă ce aparţine unei noi energige companii, London Icarus Theatre Collective, care nu alterează ţinta viscerală a absurdului pur.” Daniel Lombard, South Wales Argus | |||||||||||||||||||||||||||||||||
MARŢI 8 APRILIE
18.00 Sala Mare, foaier
lansare de carte
Imaginează-ţi că eşti Dumnezeu de Matei Vişniec – volum teatru scurt
Editura Paralela 45
Editura Paralela 45Colecţia Biblioteca Românească
Ce este o piesă scurtă?
Iată o întrebare pe care mi-o pun de mulţi ani, de peste 35 de ani, de cînd scriu, de fapt, piese de teatru, iar unele ies scurte. O piesă scurtă este de fapt un copil care decide la un moment dat că nu mai vrea să crească. El poate decide acest lucru la trei ani, la patru ani, la şapte ani, chiar la unsprezece ani, în orice caz, înainte de a ieşi din copilărie... Toată potenţialitatea sa de viaţă rămîne intactă, se poate ghici în el un întreg destin, numai că el rămîne... mic.
Întotdeauna am considerat că scriitorul este de fapt cineva care lucrează cu un material viu, acest material viu fiind textul. Iar textul, fiind viu, are legile sale. O dată lansat, o dată stîrnite energiile sale lăuntrice, tu, ca scriitor, nu mai poţi face chiar ce vrei. Textul începe să-ţi dicteze el anumite direcţii, îţi impune voinţa sa interioară. De multe ori mi s-a întîmplat, scriind o piesă, să descopăr cu stupoare că un personaj pe care îl doream secundar începe să-şi facă din ce în ce mai mult loc, să crească şi să ia locul personajelor care în mintea mea erau principale. Există, de altfel, în fiecare piesă, o luptă între personajele principale, cele secundare şi cele fulgurante. Ca în orice spaţiu de viaţă, deci şi în universul textului, lupta pentru supravieţuire şi afirmare este atroce...
Pe de altă parte, un embrion de poveste, o situaţie dramatică abia schiţată începe, de la primele replici uneori, să-şi prefigureze volumul, dimensiunea. Simt atunci că piesa respectivă va fi scurtă pentru că are o capacitate limitată de creştere... Dincolo de un anumit punct, dacă aş încerca să o mai dezvolt, n-aş face decît să trag de text ca de o gumă de mestecat... şi nu se face. Pînă la urmă, reuşita mea în calitate de dramaturg, este de a nu scrie, de a nu încărca în mod forţat un text pe care îl simt de la început că vrea să se oprească la pagina patru, la pagina şapte, la pagina treisprezece. Ştiu atunci, simt ascultînd vibraţiile interioare ale textului, că n-aş face decît să provoc prăbuşirea întregului edificiu dacă aş mai adăuga un singur cuvînt. E ca şi cum n-ai şti să te opreşti cînd construieşti castele din cărţi de joc: în momentul cînd vrei cu tot dinadinsul şi împotriva naturii să mai adaugi o carte, toată arhitectura concepută cu migală se dărîmă.
O piesă scurtă este un exerciţiu de captare a emoţiei dintr-o singură mişcare, un joc stilistic în care îţi propui să obţii maximum de efecte cu minimum de mijloace. O piesă scurtă mai este o probă de prestidigitaţie în care timpul şi emoţia se află într-un raport invers proporţional. Şi pe bună dreptate pentru că într-un timp scurt încerci să concentrezi o încărcătură mare de emoţie.
În ce mă priveşte, dorinţa de a scrie piese scurte revine în viaţa mea periodic, oarecum ca o cometă... Din cînd în cînd, din motive misterioase, simt că trebuie să scriu cîte o piesă scurtă. Derivînd fără încetare pe oceanul literaturii, am uneori senzaţia că tocmai plutesc pe deasupra unor zăcăminte de scoici dintre care unele conţin mici perle. Şi atunci procedez la fel precum căutătorii de perle, plonjez în apele nu tocmai transparente ale oceanului de idei şi cuvinte pentru a încerca să aduc la suprafaţă o mică lacrimă de sidef, dintre acelea care intră în categoria bijuteriilor. Perlele sunt însă rare, trebuie să plonjez de sute de ori ca să aduc la suprafaţă, din cînd în cînd, cîte una.
Matei Vişniec
19.00 Teatrul de Comedie, Sala Mare
Bătrânul clown cu inima fugară de Matei Vişniec, regia Charles Lee
Changement de Décor , Paris, Franta
| spectacol în limba franceză supratitrat în limba română | ||||||||||||
data premierei: 1998 durata spectacolului: 1h 15 min ....Monolog încântător... Actorul poet... Emoţie tulburătoare...Puterea feerică a cuvintelor de catifea Marie Audran (Le Point) Devorăm cu privirea un actor, Olivier Comte, care compune cu o intensitate incredibilă viaţa interioară a “ Bătrânului clown... “ Gilles Costaz (Politis) Emoţia se naşte din prezenţa unui actor excepţional pentru care a fost scrisă piesa şi din acurateţea regiei care, cu mijloace minimaliste, face tangibilă scriitura poetică a lui Matei Vişniec. Chantal Boiron (UBU Scènes d’Europe, European theatre review) Să ştiţi D-le Comte că sunteţi un mare actor pentru că sunteţi un explorator incredibil de inteligent al sufletului omenesc. Toate gesturile şi rostirea dvs. urlă cu blândeţe acest lucru . Cu acea blândeţe şi durere infinită a celor care ştiu. În mod definitiv. Precum Matei Vişniec şi Charles Lee. Vincent Cambie | ||||||||||||
spectacolele sunt supratitrate în limba română.
2 comentarii:
vedeti ca sectiunea internationala, adica spectacolele alea pe care le-ati prezentat, a fost acum o luna
acum sunt numai spectacole romanesti
:)
Am observat... secţiunea română va fi mâine, dacă nu uit de ea. Am stat şi am reflectat, să pun numai secţiunea română, să le pun pe amândouă... am crezut că e mai bine să fac aşa.
Trimiteți un comentariu