Institutul Cultural Român din Varşovia se află, alături de British Council, Institutul Cărţii din Polonia şi Institutul Camões din Portugalia, printre principalii organizatori şi finanţatori ai campaniei de promovare a poeziei europene, intitulată „Metropoezia/ Wiersze w Metrze/ Poems in the Underground”.
Timp de o lună, începând cu 19 Mai, versuri semnate de poeţi polonezi, britanici, români, portughezi, irlandezi, greci etc. vor fi afişate, sub formă de autocolante, în vagoanele de metrou din Varşovia, sub formă de inscripţii pe bannere speciale, în staţiile de metrou sau tipărite pe mii de fluturaşi ori în broşuri şi răspândite în întreaga Varşovie. Poezia românească va fi reprezentată de trei autori din generaţii diferite, optzecistul Florin Iaru şi nouăzeciştii Robert Şerban şi Ioana Nicolaie. (Tudor Cristian)
Timp de o lună, începând cu 19 mai, versuri semnate de poeţi polonezi, britanici, români, portughezi, irlandezi, greci etc. vor fi afișate, sub formă de autocolante, în vagoanele de metrou din Varşovia, sub formă de inscripţii pe bannere speciale, în staţiile de metrou, sau tipărite pe mii de fluturași ori de broșuri și răspândite în întreaga Varşovie. Poezia română va fi reprezentată de trei poeţi din generaţii diferite, optzecistul Florin Iaru şi nouăzeciştii Robert Şerban şi Ioana Nicolaie.
Tot în cadrul campaniei, în 11 iunie, la Cafeneaua culturală „Chlodna 25”, Florin Iaru va citi din poeziile sale, alături de poetul portughez Casimiro De Brito, într-o seară de poezie româno-lusitană organizată împreună cu Institutul Camoëns.
Copil teribil al generației '80, Florin Iaru a debutat fulminant, în 1981, cu volumul Cântece de trecut strada (pentru care a și primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). A fost inclus cu un grupaj de poeme într-una dintre cele mai cunoscute apariții editoriale ale perioadei, considerată un fel de act de naștere al poeziei optzeciste: volumul colectiv Aer cu diamante (1984, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Ioan Stratan). La cea mai înaltă ficțiune (1984) marchează despărțirea poetului de ”uniforma generației”, devenită ”prea strâmtă” (Gheorghe Grigurcu), și îi deschide drumul către explorarea unui cotidian de o covârșitoare banalitate, pe care îl percepe însă frenetic, cu ”nervii încinși până la incandescență” (Ștefan Borbely).
Cea mai bună caracterizare i-a făcut-o lui Florin Iaru însuși Mircea Cărtărescu, atunci când a scris despre el, apropiindu-l de spiritul avangardelor și al suprarealismului, că ”descompune și recompune sintetic realitatea în poeme contorsionate, schizoide, paradoxale, al căror sens final este aproape indecelabil, energia poetică fiind până la urmă absorbită în întregime de operațiile de decupare și colare a bucăților incongruente de lume”.(http://www.icr.ro/filiale/evenimente_a.php?cod=819&cod_filiala=29)
Florin IaruFlorin Iaru ( n. 24 mai 1954, Bucureşti) este pseudonimul lui Florin Rîpă, un poet român. Fiul lui Ilie Râpă şi al Luciei (n. Iaru). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1968.
Cele mai cunoscut lucrări:
Cîntece de trecut strada, 1981Aer cu diamante, 1982La cea mai înaltă ficţiune, 1984Înnebunesc şi-mi pare rău, 1990Poeme alese, 2002
Robert Şerban(n. 1970, Turnu Severin) este un poet român. Membru al Uniunii Sriitorilor din România
Robert Şerban s-a născut în 1970 la Turnu Severin, jud. Mehedinţi. Este licentiat al Facultatii de Constructii a Universitatii „Politehnica“ din Timisoara (1995). A debutat cu poezie in 1983, in ziarul Viitorul din Turnu Severin, publicand apoi grupaje de versuri in numeroase reviste literare din tara (Orizont, Romania literara, Echinox, Familia, Contrapunct, Poesis, Luceafarul) si din strainatate. In proza, a debutat in anul 2000 cu „Lozul si lozinca“ in revista timisoreana Ariergarda. In presa, a fost mai intai redactor la revista Forum studentesc, apoi la cotidianul Renasterea banateana; din 1998 a a fost realizatorul emisiunii culturale „Raftul cu carti“, de la Analog TV, devenita, din anul 2000, „A cincea roata“. Intre 2001-2004 este redactor-sef al saptamanalului Focus Vest. Din decembrie 2004 este director editorial al editurii Brumar. Editorialist al saptamanalului TM 24 FUN.
A debutat cu poezie in 1983, in ziarul Viitorul din Turnu Severin.
Fireste ca exagerez (poezie). Editura Excelsior, Timisoara, 1994; Odyssex (poezie), Editura Marineasa, Timisoara, 1996; Piper pe limba (interviuri), Editura Brumar, Timisoara, 1999; Pe urmele marelui fluviu/Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, poezie si proza), volum bilingv (romana si germana), Editura Fundatiei Pro, Bucuresti, 2002; Timisoara in trei prieteni (poezie), Editura Brumar, Timisoara, 2003; Cartea roz a comunismului (coautor, memonalistica), Editura Versus, Iasi, 2004; A cincea roata (interviuri), Editura Humanitas, Bucuresti, 2004; Barzaconii/ Anus dazumal (proza, volum bilingv), Editura Hartmann, Arad, 2005; Cinema la mine-acasa (poezie), Editura Cartea Romaneasca, Bucursti, 2006. Prezent in mai mulle antologii de poezie din tara si din strainatate: O mie si una de poezii romanesti de Lautentiu Ulici (Editura Du Style); Casa faunului de Lucian Alexiu (Editura Hestia); ZONA. Prozatori si poeti timisoreni din anii '80 si '90 de Gabriel si Viorel Marineasa (Editura Marineasa); La masa tacerii de Ion Milos (Editura Symposion, in limba daneza).
Ioana Nicolaie(n. 1 iunie 1974, Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud) este o poetă din România. Este soţia poetului Mircea Cărtărescu.
După absolvirea liceului "George Coşbuc" din Năsăud a devenit studentă la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1997. În 1998 a terminat cursurile de masterat ale aceleiaşi facultăţi. După absolvire a fost profesoară la Liceul "Dimitrie Leonida" din Bucureşti, redactor la revista Tribuna învăţămîntului, redactor la Editura Humanitas şi redactor la ziarul Independent. A mai colaborat ca redactor la editurile Casa Radio, Polirom şi Paralela 45.
A debutat editorial cu volumul de versuri „Poză retuşată”, Editura Cartea Românească, 2000, în urma unui concurs de debut. A fost inclusă (cu numele Ioana Vlaşin) în volumul colectiv Ferestre 98, Editura Aristarc, 1998 şi în volumul experimental "40238 Tescani", Editura Image, 1999, ambele nominalizate pentru premiile ASPRO. A apărut şi în antologia Generaţia 2000, Editura Pontica 2004. În 2002 a publicat volumul "Nordul" la Editura Paralela 45. Volumul a fost nominalizat pentru premiul ASPRO. În 2003 a publicat volumul "Credinţa" la Editura Paralela 45. Volumul a fost nominalizat la Premiile Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2005 a publicat "Cerul din burtă" la Editura Paralela 45. A scris textul albumului "Bucureşti, metropolă europeană", Editura Noi Media Print, 2005. În 2006 a publicat "Cenotaf" la Editura Paralela 45. În 2007 a participat la volumul colectiv "Cartea cu bunici", Editura Humanitas. În 2008 a publicat cartea pentru copii "Aventurile lui Arik" la Corint Junior.
Traduceri: "Der Norden" ("Nordul")PopVerlag, Deutschland în 2008. Prezentă în mai multe antologii dintre care: Poésie 2003: Roumanie, territoire d’Orphée éditée par le Théâtre Molière/ Maison de la Poésie de Paris, 2003 şi New European Poets, Graywolf Press 2008. Invitată la festivaluri internaţionale de poezie în Slovenia şi Italia. A susţinut lecturi publice la Literaturhaus Stuttgart şi în cadrul tîrgului de carte din Leipzig.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu