Sărbătoare Armindeniului

---

Românii din anumite zone ale ţării sărbătoresc de 1 Mai "Armindeniul", o sărbătoare tradiţională care semnifică venirea verii.

În popor acestei sărbători i se mai spune şi "ziua pelinului" sau "ziua beţivilor". Armindeniul simbolizează vechiul zeu al vegetaţiei care protejează recoltele şi animalele. Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curăţat, iar de 1 Mai se pune la poartă pentru belşug şi noroc. De asemenea, la gospodăriile unde sunt fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii. Creanga verde o aşează feciorii noaptea, fără să fie văzuţi. Cei la casa cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus şi să le dea de băut. Potrivit tradiţiei, în ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucreaza nici în casă, nici pe câmp.

Pentru că tot astăzi se sărbătoreşte şi "ziua boilor", sătenii nu trebuie să folosească la muncile câmpului aceste animale, nerespectarea tradiţiei atrăgând după sine moartea animalelor sau îmbolnăvirea oamenilor. O altă semnificaţie a Armindeniului aminteşte de prigonirea lui Iisus. Mai exact, se crede că atunci când Irod omora copiii, punea câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, apăreau ramuri verzi la toate casele, iar Irod nu mai ştia unde să-l caute pe Isus. De asemenea, în ziua de Armindeni se organizează petreceri (cu lăutari) la pădure, se frige miel, se bea pelin sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli. Armindeniul este de fapt o ramura verde sau un pom curatat de crengi pana aproape de varf si impodobit cu flori si spice de grau, simbolizand un vechi zeu al vegetatiei, care proteja recoltele si animalele. Acesta se aduce din padure cu o zi inainte, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se va lasa pana la seceris. Din lemnul Armindeniului se face foc pentru a se coace paine din graul nou.

In ajunul acestei zile femeile nu lucreaza nici in casa nici pe camp, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului.

Armindeniul este numit si pom de mai. In Banat, el se pune la casele oamenilor mai harnici si ale fetelor nemaritate. Ramura verde este asezata in secret, noaptea, de catre mai multi feciori. Omul in fata casei caruia s-a pus Armindeniul trebuie sa ii caute pe acestia si sa le ofere de baut.

Ramura verde are si scopul de a indeparta strigoii, dar si de a aduce aminte de prigonirea lui Iisus. Se crede ca pe vremea cand Irod omora copiii, la sfarsitul zilei a pus o ramura verde la o poarta, pentru a sti de unde sa inceapa macelul a doua zi. Numai ca a doua zi, aparusera ramuri verzi la toate casele, iar Irod nu l-a mai putut gasi pe Iisus.

In aceasta zi nu se folosesc boii la muncile campului, fiind si �ziua boilor�. Nerespectarea acestei reguli atrage dupa sine moartea animalelor sau imbolnavirea oamenilor.

Se organizeaza petreceri la padure sau la camp, unde se frige un miel, se aduc lautari si se bea doar pelin sau vin rosu, pentru schimbarea sangelui si apararea de boli. Inspre seara, oamenii se intorc in sat cantand, avand flori de liliac sau pelin verde la palarii. Daca Armindeniul cade miercurea sau vinerea, nu se fac petreceri, intrucat este zi de post.

In Moldova, exista traditia ca fetele, femeile si copiii sa se spele dimineata cu roua, pentru a fi curati si sanatosi tot anul.
In Banat, se spune ca este bine ca oamenii sa se plimbe in zori, pentru a fi agili si puternici, iar femeile trebuie sa semene fasole, pentru ca va creste mai cu spor. Se mai spune si ca toata luna mai trebuie sa bei dis-de-dimineata un pahar cu apa si sa mananci unt cu paine.
Se crede ca daca ploua in aceasta zi, va mai ploua inca 40 de zile.