Conferinţa de presă susţinută de Candidatul PSD pentru primăria capitalei Cristian Diaconescu - 07.05.2008
Bună ziua. Vreau să vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră astăzi şi pentru răspunsul dumneavoastră la invitaţia de a participa la această conferinţă de presă a Partidului Social Democrat, în cursul căreia vă vom prezenta strategia politică a candidatului Partidului Social Democrat la Primăria Generală a capitalei, Cristian Diaconescu. Vreau să vă spun de la început, că această strategie va fi publicată şi pe site-ul www.primarulcapitalei.ro care se va lansa la sfârşitul acestei zile.
În elaborarea acestei strategii am plecat de la o realitate pe care toată lumea o cunoaşte în ceea ce priveşte situaţia din Bucureşti. În ultimii 18 ani Bucureştiul a traversat şi traversează în continuare o etapă dezastruoasă în istoria sa, ‚din ultimii 100 de ani. Haosul şi corupţia au pus stăpânire pe acest oraş, pe administraţia publică din Capitală. În ciuda dezvoltării economice din ultimii ani, Bucureştiul a intrat într-un declin vizibil şi vinovaţi de acest dezastru sunt toţi cei care au gestionat în ultimii 18 ani interesele acestui oraş începând, sau dacă doriţi, sfârşind cu primarii generali ai capitalei. Bani există la administraţia Bucureştiului! Administrarea lor este dezastruoasă! În ultimii ani bugetul capitalei s-a încheiat cu plus. Primarii generali nu au reuşit să cheltuiască sume de ordinul sutelor de milioane de euro şi acest lucru s-a petrecut într-o perioadă în care primarul general a lansat obligaţiuni municipale pentru care cetăţenii oraşului plătesc dobânzi la băncile străine. Am dat acest exemplu pentru a ilustra, cred eu, cât se poate de clar situaţia în care se află în acest moment Bucureştiul.
Ce le propun eu bucureştenilor prin această strategie? În primul rând aplicarea legii în Primăria Capitalei! Respectul faţă de cetăţeni! Bunul simţ! Transparenţa privind deciziile! Specialişti care nu vor răspunde la butoane! Voi face publice toate contractele pe bani publici! Voi renegocia toate contractele existente în beneficiul municipalităţii! Voi pune în aplicare sancţiunile date până acum! Voi organiza de urgenţă, în absenţa unui sprijin politic corespunzător, consultarea referendară a cetăţenilor Bucureştiului în ceea ce priveşte resubordonarea la Primăria Generală a metroului, a centurii capitalei şi a centurii verzi a Bucureştiului! Resubordonarea la Primăria Generală a Poliţiei Rutiere, de Ordine Publică, a Pompierilor! Stabilirea unui regim financiar la nivelul Primăriei Capitalei în aşa fel încât Primarul General să fie singurul ordonator de credit.
Ar fi bine ca în această perioadă, din partea celor care au coordonat şi gestionat interesele bucureştenilor să avem un bilanţ la zi privind toate cheltuielile angajate de primărie şi intrările la bugetul primăriei. În primele zile de mandat, noul primar general, pe baza unui audit extern va face această evaluare, iar această evaluare va fi publică, pusă pe site-ul primăriei pentru ca toţi cetăţenii Bucureştiului să vadă clar unde s-au dus banii şi de ce aceşti bani nu se regăsesc în proiecte interesante pentru Bucureşti.
Permiteţi-mi să trec în revistă strategia politică la care mă refeream şi prin care îmi propun ca municipiul Bucureşti să devină:
1. o capitală europeană modernă de prim rang
2. un oraş curat, plăcut şi atractiv
3. un oraş sănătos
4. un oraş sigur
5. un oraş al educaţiei moderne
6. un oraş ofertant pentru toate categoriile sociale şi de vârstă
7. un oraş cultural şi turistic
Pentru realizarea acestor obiective încă din prima zi de mandat voi urmări punerea în aplicare a următoarei platforme de măsuri privind dezvoltarea durabilă a Municipiului Bucureşti:
FORMULAREA STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Prin colaborare şi negociere cu primarii de sector, cu consiliile locale ale sectoarelor şi consiliul general municipal, Cristian Diaconescu va avea ca obiectiv formularea unei Strategii Integrate privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti.
Acestă strategie se va baza pe obiectivele pe care şi le propun primăriile de sector pe termen scurt şi mediu şi va urmări stabilirea unor obiective şi termene comune de implementare a acestora pentru domeniile cu impact metropolitan. Având în vedere situaţia de criză prin care trece Bucureştiul ca urmare a lipsei de perspectivă strategică şi a acţiunilor divergente ale consiliilor locale de sector şi consiliului general municipal termenul de formulare a acestei strategii va fi 1 septembrie 2008. Ulterior aprobării sale Strategia Integrată privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti va fi aplicată obligatoriu de către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi primăriile de sector, iar orice decizie locală cu impact asupra uneia dintre măsurile cuprinse în această strategie va trebui să fie aprobată în acelaşi mod ca cel descris anterior.
DOMENIILE DE INTERES PENTRU STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Cristian Diaconescu va avea ca obiectiv aprobarea în prima jumătate a mandatului său a unei Strategii de Dezvoltare Urbanistică a Bucureştiului inclusiv a unui nou Plan Urbanistic General (PUG). Această Strategie va urmări stabilirea coordonatelor unitare privind dezvoltarea urbanistică pe întreg teritoriul Bucureştiului. Prin această Strategie se va stabili că Planurile de Urbanism Zonal vor fi iniţiate doar de Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, printr-o procedură conformă cu uzanţele internaţionale, respectiv se va stopa actuala practică scandaloasă şi unica în Europa a "urbanismului privat contra cost". Pentru orice nou proiect urbanistic sau document de planificare urbană, tema inclusiv delimitarea zonei va fi elaborată printr-un concurs sub egida OAR sau RUR. Procedura va conţine consultare publică (structurată şi după o metodologie precisă). Realizarea PUZ se va face de către o echipă interdisciplinară, aleasă prin concurs. Analiza situaţiei existente va cuprinde obligatoriu şi un studiu sociologic, antropologic şi cultural al zonei, precum şi un studiu de compatibilitate între utilizările propuse şi modul de funcţionare al zonei în prezent. Vor fi cerute în mod obligatoriu ca parte a documentaţiei de urbanism toate studiile de impact care arată cum se va modifica situaţia pentru trafic auto şi pietonal, pentru însorire, pentru micro-climat sau schimbările de funcţiuni. Certificatul de Urbanism (CU) emis de arhitecţii-şefi se va rezuma la a fi un act de informare şi nu va mai trimite la iniţierea unui PUZ.
Un alt principiu pe care îl va conţine Strategia de Dezvoltare Urbanistică a Bucureştiului va fi acela că orice lucrare de arhitectură sau urbanism care va implica fonduri, terenuri sau imobile publice va fi acordată exclusiv prin concurs public. Orice contract de parteneriat public-privat va avea inclusă documentatia tehnică.
Primăriile de Sector vor pune în aplicare, conform legii, demolarea construcţiilor sau a elementelor de construcţie ilegale şi nu vor mai folosi procedura amenzii “pentru intrare în legalitate”.
Strategia va cuprinde obiectivul ca în maximum 12 luni de la adoptarea sa să se fie creat un Birou de Informare al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti care să pună din oficiu la dispoziţia publicului toate documentele de urbanism aprobate în ultimii zece ani şi pe cele în curs de aprobare. Anunţurile pentru toate iniţiativele de urbanism, construcţii şi demolări se vor afişa atât în zonele în care urmează să fie operate cît şi în acest birou, cu două luni înainte de discutarea lor în Consiliul Local. Strategia va interzice afişajul publicitar pe pereţii exteriori ai clădirilor şi mai cu seamă pe cei ai clădirilor de patrimoniu..
Comisiile tehnice de avizare din Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi din Primăriile de sector vor avea drept de veto în aprobarea unui proiect urbanistic. Membrii comisiilor vor trebui să fie numiţi de organizaţiile profesionale şi să nu se afle în conflict de interese. Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a Primăriei Municipiului Bucureşti îşi va reînnoi componenţa până la sfârşitul lui 2008.
PROCESUL DE RETROCEDARE A PROPRIETĂŢILOR
Procesul de retrocedare a proprietăţilor va continua în ritm accelerat în paralel cu clarificarea regimului proprietatii pentru terenuri şi imobile în absenţa căreia nu se poate realiza dezvoltarea urbană durabilă.
Primăria Generală, în procesul de retrocedare, va aplica cu stricteţe legea 213/2004 care prevede că bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, şi va iniţia acţiuni în instanţă pentru anularea hotărârilor judecătoreşti de punere în posesie pe domeniul public, neconforme cu legea.
REZERVELE DE TEREN ALE PRIMĂRIEI GENERALE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
În primul an de mandat Cristian Diaconescu va avea ca obiectiv iniţierea şi finalizarea unei acţiuni de inventariere a tuturor terenurilor proprietate publică şi privată la nivelul municipiului Bucureşti cu scopul de a fi identificate rezervele de teren pe care administraţia locală le-ar putea utiliza pentru construcţia de locuinţe sociale, de dotări de cartier, de parcuri, de fâşii de protecţie şi în alte scopuri de interes public.
Parte componentă a Strategiei Integrate privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti, Strategia în domeniul traficului şi transportului în Bucureşti va fi aceea de a creşte confortul, siguranţa şi viteza în sistemul de transport din Bucureşti. Pentru atingerea acestui obiectiv vor fi avute în vedere următoarele:
a) Creşterea disponibilităţii şi utilizării transportului public în Bucureşti;
b) Sporirea eficienţei traficului pe drumurile publice în Bucureşti;
c) Creşterea siguranţei cetăţenilor pe bulevardele şi străzile Bucureştiului.
Creşterea disponibilităţii şi utilizării transportului public în Bucureşti
Transportul public în Bucureşti va fi una dintre priorităţile imediate ale primarului Cristian Diaconescu. Acesta îşi va dedica eforturile extinderii şi promovării opţiunilor de transport public în oraş. În cadrul acestor eforturi Cristian Diaconescu îi va încuraja pe locuitorii Bucureştiului să utilizeze metroul şi sistemul de transport public de suprafaţă pentru a tranzita oraşul şi totodată va căuta posibilităţi sporite de finanţare a acestui demers.
Pentru realizarea acestui obiectiv Cristian Diaconescu se va concentra pe următoarele direcţii de acţiune:
1. finalizarea proiectelor începute;
2. demararea de noi proiecte
3. găsirea unor noi surse de finanţare a transportului public.
Pentru finalizarea proiectelor curente se va urmări ca toţi factorii implicaţi să îşi facă datoria cu responsabilitate la termenele şi în condiţiile stabilite contractual.
Viziune strategică pe termen lung
Dezvoltarea transportului public în Bucureşti necesită o viziune strategică pe termen lung. În acest context principala coordonată a Strategiei Integrate privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti în legătură cu transportul public în Bucureşti va fi extinderea acestuia pe baze sigure din punct de vedere ecologic prin diminuarea nivelului de poluare datorat altor mijloace de transport în comun decât cele bazate pe energie electrică.
În acest context Cristian Diaconescu va promova începerea unui nou proiect de transport în comun de suprafaţă denumit „LINIA VERDE” care va fi deservită de un metrou de suprafaţă pe o linie circulară în jurul Bucureştiului şi care va permite deplasarea călătorilor între diferite zone ale oraşului fără a-l traversa direct. Până în 2012 lungimea traseelor de tramvai şi troleibuz va fi suplimentată cu aprox. 30% în scopul unei mai bune acoperiri a teritoriului întregului oraş şi al scăderii ponderii mijloacelor de transport public poluante şi se vor construi 35 km de linie dublă de metrou.
Creşterea nivelului de confort din mijloacele de transport public
Dotarea tuturor mijloacelor de transport public cu sisteme de aer condiţionat cald şi rece, sisteme de avertizare acustice şi luminoase privind staţionarea şi plecarea din staţii şi cu sisteme de îmbarcare pentru persoanele cu dizabilităţi fizice.
Optimizarea managementului şi orarului de funcţionare a transportului în comun în paralel cu îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a salariaţilor regiei de transport public.
Crearea unei Autorităţi Metropolitane de Transport în Bucureşti care să gestioneze un sistem de transport în comun unificat la nivelul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti. Sistemul de transport în comun unificat va include şi metroul, va valorifica reţeaua feroviară şi de gări existente şi va urmări extinderea consistentă a sistemului de culoare dedicate pentru autobuze şi troleibuze. Un alt aspect important care va fi avut în vedere încă din primele zile de mandat este acela de armonizare a transportului de călători pe distanţe lungi şi medii cu serviciile orăşeneşti şi regionale.
Până la 1 ianuarie 2010, 50% din liniile de transport public de suprafaţă vor avea un orar afişat şi respectat.
Dezvoltarea activităţii Metrorex. Trecerea Metrorex din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti pentru coordonarea activităţii şi dezvoltarea traseelor acestuia. Eliminarea suprapunerilor liniilor de transport public de suprafaţă cu cele de metrou.
În cadrul Strategiei Integrate privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti va fi cuprinsă şi Strategia de dezvoltare unificată a sistemului de transport public, având ca priorităţi extinderea metroului către cartierele deosebit de populate (Drumul Taberei, Colentina, Pantelimon, ş.a).
Creşterea siguranţei călătorilor prin instituirea de către Poliţia Comunitară a unui orar de patrulare sistematică în mijloacele de transport public prin care să se asigure respectarea legii şi ordinii. Se va urmări creşterea siguranţei călătorilor prin evitarea accidentelor şi prin asigurarea condiţiilor tehnice optime de funcţionare a mijloacelor de transport public. În acest sens RATB va avea obligaţia de a informa lunar Consiliul General al capitalei cu privire la starea tehnică a parcului de mijloace de transport în comun şi cu privire la incidentele datorate acesteia sau proastei manipulări a acestui parc de către angajaţii RATB.
Strategia în domeniul traficului şi infrastructurii rutiere în Bucureşti va conţine următoarele două direcţii prioritare:
a. dezvoltarea capacităţii de circulaţie a reţelei rutiere inclusiv finalizarea autostrăzii pe linia de centură a capitalei care va fi preluată de la Ministerul Transporturilor;
b. creşterea eficienţei şi siguranţei pe bulevardele şi străzile din Bucureşti. Prin implementarea acestei direcţii strategice Cristian Diaconescu urmăreşte să crească siguranţa pietonilor, să reducă timpii de staţionare în trafic şi să îmbunătăţească condiţiile de deplasare a mărfurilor,numai pe timp de noapte.
Pentru realizarea acestor două direcţii strategice vor fi avute în vedere următoarele obiective:
Sincronizarea sistemului de semafoare pentru creşterea vitezei de deplasare, înlăturarea blocajelor în trafic şi reducerea emisiilor de gaze poluante. În acest scop va fi pus în funcţiune un sistem integrat de semafoare inteligente care va ajusta timpii de semnalizare între diferitele momente ale zilei bazându-se pe volumele de trafic şi analiza direcţiilor de deplasare. Acest sistem va putea fi gestionat şi manual de la distanţă dintr-un centru de comandă al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti în funcţie de accidente, starea vremii, evenimente speciale sau alte urgenţe. În cadrul acestui sistem de semafoare inteligente vor fi incluse până în anul 2012 toate semafoarele din oraş. Acest sistem va determina creşterea vitezei medii de deplasare a autovehiculelor cu aprox. 12-14% şi va reduce timpii de staţionare cu cel puţin 11-16%. În paralel se vor reduce şi emisiile de carbon cu aprox. 6-14%.
Pentru o gestionare eficientă şi integrată a traficului în Bucureşti precum şi pentru o aplicare fermă a reglementărilor în domeniu, pe lângă sincronizarea sistemului de semafoare se va iniţia o propunere legislativă care va fi susţinută de PSD prin care Brigada de Poliţie Rutieră a Municipiului Bucureşti să fie trecută în subordinea Primarului general al Municipiului Bucureşti.
Programul de Coridoare Rapide. Până în anul 2012 pe baza unor studii tehnice realizate în colaborare cu Institutul Politehnic din Bucureşti se va crea un sistem de coridoare de deplasare rapidă pe cele mai mari bulevarde din Bucureşti. Programul are ca scop ca pe baza investiţiilor în transportul public ecologic şi a unor îmbunătăţiri bazate pe inovaţii operaţionale să crească viteza de deplasare a mijloacelor de transport public cu aprox. 30% în paralel cu descongestionarea traficului rutier şi scăderea timpilor de deplasare a călătorilor cu aprox. 11-15% în perioadele de vârf ale zilelor de lucru.
Programul de Sensuri Unice şi de Traversări Pietonale. Până la trim. III al anului 2008 va fi realizată o analiză a sensurilor de deplasare pe toate bulevardele şi străzile capitalei şi se vor lua măsuri de instituire a sensurilor unice pe toate arterele care permit acest tip de decizie. Până în 2012 se vor construi 16 supra şi subtraversări urbane pentru descongestionarea traficului.
Programul de Reabilitare a Infrastructurii Rutiere. Având în vedere că în prezent Bucureştiul se află într-o stare de criză determinată de starea jalnică a drumurilor, Cristian Diaconescu va aplica încă din prima zi a mandatului său măsuri destinate înlăturării acestei situaţii. În demersurile sale se va baza pe parteneriatul cu cetăţenii capitalei. În acest sens Cristian Diaconescu va constitui Comandamentul de criză pentru reabilitarea drumurilor din Bucureşti care va avea ca principal obiectiv urmărirea respectării termenelor contractuale din contractele care au ca obiect infrastructura stradală a municipiului Bucureşti. În acest sens cetăţenii Bucureştiului vor fi încurajaţi să se adreseze acestui comandament cu ajutorul unei linii scurte de telefon cu privire la deficienţele reţelei de drumuri. Plângerile şi reclamaţiile vor fi înregistrate automat iar Comandamentul de criză va lua măsuri ferme cu privire la respectarea termenelor contractuale şi de responsabilizare a tuturor factorilor cu atribuţii în efectuarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor. Consiliul General al Municipiului Bucureşti va analiza lunar situaţia reclamaţiilor şi stadiul soluţionării acestora şi va lua măsurile necesare pentru rezolvarea situaţiilor semnalate.
Trimestrial Primăria Generală a Municipiului Bucureşti va face public un raport cu privire la reclamaţiile înregistrate şi modalitatea de soluţionare a acestora.
Programul Parcare pentru Toţi. În cadrul acestui program se vor adopta reglementări care să oblige pe toţi dezvoltatorii de imobile să construiască parcări subterane sau supraterane în imobile pe care le construiesc care să asigure locuri de parcare suficiente pentru locatarii sau ocupanţii imobilelor.
Se va introduce sistemul de plată prin automate moderne de parcare pe domeniul public ceea ce va determina creşterea fondurilor primăriei. Aceste fonduri vor fi direcţionate exclusiv îmbunătăţirii condiţiilor de parcare şi dezvoltării de noi spaţii de parcare. Parcarea ne-rezidenţilor în zona centrală va fi taxată şi limitată în timp. Se vor construi parcaje cu tarif diferenţiat pe cele două inele de circulaţie ale oraşului. Se vor înfiinţa 45.000 de locuri de parcare sub şi supraterane, în special în interiorul inelului central al Bucureştilor;
Contractele de administrare şi de colectare a taxelor pentru locurile de parcare pe domeniul public vor fi atribuite exclusiv prin licitaţie publică. Pentru parcarea rezidentiala, tarifele nu vor creste. Fiecare parcare bazata pe tarif orar va avea afisate, vizibil şi în permanenta, numarul de locuri libere, numele celei mai apropiate parcari cu tarif orar şi numarul de locuri libere din cea mai apropiata parcare cu tarif orar.
Intreprinderile mici, care nu vor avea spatii proprii de parcare, vor primi permise pentru a putea stationa în spatiile de parcare din jurul intreprinderii, la tarif rezidential.
Se va avea în vedere punerea în aplicare a unui program de dezvoltare şi implementare de locatii park & ride la intrările principale în Municipiul Bucureşti pentru a limita deplasările cu autoturismul din afara oraşului către zona centrală.
Se vor extinde şi eficientiza sistemul de piste pentru biciclişti şi traseele pietonale.
Parte componentă a Strategiei Integrate privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti, Strategia în domeniul mediului în Bucureşti se va baza pe punerea în aplicare şi respectarea următoarelor următoarele principii:
principiul precauţiei în procesul de luare a deciziei
principiul acţiunii preventive
principiul reţinerii poluării la sursă
principiul poluantul plăteşte
principiul biodiversităţii şi conservării ecosistemelor specifice pentru un mediu biogeografic natural
utilizarea susţinută a resurselor naturale
informare publică şi participare în procesul de luare a deciziei, la fel ca şi accesul justiţiei în probleme de mediu
dezvoltarea co-operării internaţionale în protecţia mediului
Principalele domenii de interes pe care Strategia în domeniul mediului în Bucureşti le va urmări sunt:
a. poluarea aerului
b. poluarea apei
c. deşeurile
d. poluarea sonoră
Vor fi luate măsuri care să acţioneze în primul rînd asupra surselor de poluare, la emisie după cum urmează:
urmărirea conformării marilor poluatori privind obligaţiile trasate în planurile de implementare ale Directivelor UE;
introducerea automonitoringului de către agenţii economici şi cunoaşterea cantităţilor de substanţe poluante emise pe baza unor declaraţii de emisii, conform Legii Mediului, a căror autenticitate să fie sigură;
aplicarea de măsuri ferme pentru reducerea poluării din traficul auto respectiv, reducerea poluării aerului prin scăderea traficului cu mare impact asupra poluării aerului sau a mediului şi stimularea folosirii tipurilor de trafic cu un impact redus (de exemplu transport pe şină şi /sau bazat pe energie electrică biciclete, etc.) precum şi îmbunătăţirea traficului pe baza reducerii poluării aerului prin măsuri tehnice aplicate autovehiculelor sau printr-un management inteligent al traficului.
extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele libere, fapt care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii de azot şi pulberile în suspensie;
fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe arterele nemodificabile structural - urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem "undă verde" mai ales în aceste cazuri;
deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei acestora în zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale transportului în comun, dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluării şi de extindere, până la generalizare în zonele centrale, a transportului în comun electric);
delimitarea urgentă a limitei perimetrului central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) şi respectarea interdicţiei permanente de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t, atât pentru aprovizionare cât şi pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii, pompierilor şi transportului în comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor propuse la punctul de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare şi desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale europene unde, în zonele centrale, nu circulă nici un autovehicul greu;
interdicţii zonale şi/sau temporare a întregului trafic auto mai ales în perimetrele de interes turistic, istoric, comercial, cultural, cel puţin în zilele de lucru;
în cazul staţiilor de alimentare cu combustibil este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din vegetaţie şi sporirea exigenţelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);
exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor va fi crescută la toate nivelurile. Asrfel, la fabricanţi şi în timpul perioadei de garanţie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu procent excesiv de CO, la reviziile gratuite neefectuându-se acest reglaj);la inspecţiile tehnice, staţiile trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare (analizoare de CO, opacimetre) aşa cum a reuşit RAR; la nivelul agenţilor de circulaţie ai poliţiei, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor prin "filtru" pentru a se efectua controale dese în vederea instalării sentimentului de responsabilitate la automobilişti, la fel ca acela de a circula cu frâne defecte, sau fără lumini noaptea.
se vor aplica măsuri de încurajare a achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea impozitelor şi a preţului benzinei fără Pb;
Măsurile care vor sta la baza îmbunătăţirii calităţii apelor şi care vor fi incluse în Strategia în domeniul mediului în Bucureşti sunt:
estimarea şi analiza surselor de apă (uzată, reziduală industrială, pluvială, din epuismente), transportată prin reţeaua de canalizare a Municipiului Bucureşti precum şi verificarea fermă şi sistematică a acceptelor de evacuare la canalizare pentru agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti;
realizarea bilanţului cantitativ şi calitativ al apelor uzate transportate pe principalele canale colectoare şi determinarea debitului de ape uzate în secţiunea Glina în vederea implementării proiectului privind staţia de epurare a apelor;
întreţinerea şi modernizarea echipamentelor şi reţelelor de apă potabilă, potrivit celor mai riguroase standarde în domeniu. Se va extinde reţeaua de distribuţie a apei potabile de la 2200 km la 2500 km;
reţeaua de conducte de canalizare va creşte de la 1860 la 2200 km, în aşa fel încât nici o locuinţă a Bucureştiului să nu mai fie lipsită de apă potabilă şi canalizare;
Vom construi prima unitate de epurare a apelor uzate;
identificarea abonaţilor socio-economici care deversează la reţeaua de canalizare ape uzate nepreepurate/insuficient preepurate sau cu caracter toxic;
condiţionarea preluării apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului public de canalizare de dotarea cu instalaţii de preepurare adecvate tipului de activitate;
reducerea consumului de apă prelevată din mediul natural;
informarea adecvată a consumatorilor în legătură cu măsurile de economisire a apei, inclusiv reducerea pierderilor în reţelele interioare;
continuarea programelor de contorizare a apei potabile şi industriale;
depistarea şi introducerea în legalitate a consumatorilor clandestini.
Din punct de vedere al măsurilor care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor trebuie precizat că această activitate se realizează în prezent regional. În Bucureşti există o situaţie specifică determinată de faptul că arhitectura oraşului, în special a caselor particulare nu este adecvată introducerii colectării selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să ducă sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru reprezintă concluzia proiectelor pilot anterioare. În acest context este necesar ca una dintre direcţiile principale de acţiune în cadrul Strategiei în domeniul mediului în Bucureşti să fie stabilirea unui parteneriat activ cu asociaţiile de locatari eventual prin aplicarea unor măsuri de stimulare a colectării selective a deşeurilor.
Alte măsuri deosebit de importante care vor fi implementate în acest domeniu sunt:
specificarea unor criterii mai severe în licitaţiile organizate pentru salubritatea capitalei şi supravegherea cu stricteţe a respectării contractelor cu firmele cîştigătoare.
dezvoltarea depozitelor ecologice;
reactualizarea inventarului agenţilor economici care deţin echipamente ce conţin factori de poluare a apelor şi stabilirea activităţilor de eliminare a acestora;
urmărirea respectării calendarului de închidere a crematoriilor spitaliceşti;
urmărirea colectării de informaţii privind activitatea de demontare a vehiculelor, tratarea ecologică a acestora, creşterea ratei de valorificare şi reciclare a materialelor rezultate din dezasamblare.
Pentru dezvoltarea viitoare a Municipiului Bucureşti sunt necesare o serie de măsuri pentru scăderea nivelurilor de zgomot produs de sursele fixe şi/sau de cele difuze.
sistematizarea şi construirea de ansambluri noi de locuinţe care să aibă o protecţie acustică corespunzătoare (la distanţe mari faţă de unităţile industriale şi cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);
remedierea unor situaţii existente prin realizarea unor acţiuni la surse (de tipul retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacităţii de izolare acustică a faţadelor clădirilor);
în cazul staţiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de reducere a nivelului de zgomot exterior pentru clădirile de locuit din preajmă, iar pentru cele care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distanţele dintre acestea şi clădirile de locuit (minim 25 m, precum şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare din punct de vedere acustic);
pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de protecţie acustică prin închideri parţiale sau totale a zonelor zgomotoase (în mod special în cazul pieţelor) precum şi măsuri administrative privind programul operaţiilor de aprovizionare care va trebui realizat numai pe timpul nopţii;
în cazul staţiilor de alimentare cu combustibil este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare, din vegetaţie cu înălţime medie şi joasă, sporirea exigenţelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari echipate cu motoare Diesel să fie alimentate numai la staţii situate în zonele periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);
Pentru sursele mobile:
redistribuirea traficului, mai ales în zona centrală, şi restricţii privind accesul unor mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unităţilor de pe aceste artere;
dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri suplimentare şi la clădirile adiacente (izolaţii fonice ale faţadelor - de exemplu, prin montarea de ferestre de tip termopan, prevederea unor spaţii verzi între clădirile de locuit şi artera de trafic, etc).
Un domeniu de importanţă vitală pentru sănătatea populaţiei Municipiului Bucureşti şi care s-a degradat în mod constant pe parcursul ultimilor 18 ani îl constituie zona verde. Măsurile prioritare care vor sta la baza îmbunătăţirii gestionării spaţiilor verzi din capitală şi care vor fi incluse în Strategia în domeniul mediului în Bucureşti sunt:
Se va inventaria fondul verde în termen de un an, iar apoi vor fi monitorizate continuu starea şi a operaţiunile care se fac asupra acestuia.
Oprirea deteriorării şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen.Păstrarea destinaţiei şi stoparea înstrăinării spaţiilor verzi, a bazelor sportive şi a terenurilor de joacă ale şcolilor.
Vor fi interzise construcţiile de restaurante şi terase în parcuri pe mai mult de 2% din suprafaţa lor totală.Vor fi interzise panourilor publicitare pe spaţiile verzi.
Va fi interzisă amplasarea de vecinătăţi agresante pentru Arborii Monumentali aflaţi pe lista Monumentelor Naturii protejate de Academia Română şi vor fi eliminate cele prezente în acest moment.
Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur-împrejurul Bucureştiului, supuse în prezent unor defrişări continue.
Educarea şi conştientizarea publicului privind importanţa spaţiilor verzi.
Antrenarea locuitorilor capitalei în acţiuni de ecologizare.
Se vor aplica măsuri drastice pentru contracararea diminuării suprafeţei de spaţiu verde.
Instituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiţi.
Efectuarea de controale împreună cu Garda de Mediu în vederea aplicării legislaţiei de mediu şi sancţionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi.
Organizarea de acţiuni educative.
Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţie. Actualele suprafeţe "nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci. Se vor planta 600.000 arbori de aliniament. Instituirea unor garanţii de bună execuţie pentru lucrările de plantare şi amenajare a spaţiilor verzi; utilizarea speciilor de plante adaptate la mediul urban care nu necesită replantări anuale; toaletarea / tăierile de reîntinerire / sa nu depaseasca 30% din coroana, în afara situatiilor exceptionale.
Se vor crea noi spatii verzi, acţiune care poate fi realizată prin cumpărarea de terenuri şi prin amenajarea rezervelor teritoriale. Se vor amenaja 1000 de hectare de spaţii verzi noi, în special sub formă de parcuri compacte situate în zona de sud a Capitalei.
Până în iunie 2012 Bucureştiul va avea 26 mp de spatiu verde pe cap de locuitor şi fiecare locuitor va avea un parc sau o grădină publică la 15 minute de mers pe jos.
Refacerea urgentă prin plantări masive de arbori a coordonului forestier de protecţie de jur împrejurul capitalei care a fost defrişat haotic aproape în totalitate.
Interzicerea conversiei spaţiilor verzi existente/aprobate conform PUG sau PUZ în suprafeţe construite.
ENERGIA ŞI EFICIENŢA ENERGETICĂ
Încălzirea Bucureştiului este asigurată în principal (aproape 80%) de 3 unităţi de putere care sunt exploatate de TERMOELECTRICA SA – Societatea Română de Producere a Energiei Electrice şi Termice pe bază de combustibili fosili. Distribuţia agentului termic este asigurată de o companie specializată RADET – Regia Autonomă de Distribuţie Energie Termică. Totuşi, în unele clădiri publice, ca şi în unele apartamente sunt utilizate cazane mici sau sobe care utilizează gaz natural, păcură, cărbune sau lemn.
Un rol important în utilizarea energiei şi estimarea costurilor îl are realizarea unui plan de management energetic pentru Bucuresti, care să includă un bilanţ energetic şi un plan energetic, precum şi promovarea de proiecte de implementare. Acest Plan de management energetic pentru Bucureşti va fi parte componentă a Strategiei Integrate privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti.
Principalele obiective ale acţiunii autorităţii locale din Bucureşti vor fi dirijate spre creşterea eficienţei energiei în sectorul clădirilor de locuit şi publice prin:
Realizarea unei alimentări cu energie şi combustibili în condiţii de siguranţa pe ansamblul Bucureştiului;
Asigurarea folosirii adecvate şi cât mai eficiente în locuinţe şi menajul populaţiei a tuturor formelor de energie şi combustibili (gaze naturale, combustibili lichizi şi solizi);
Perfecţionarea cadrului reglementarilor Consiliului local şi instituţional de sprijinire a masurilor de creşterea eficienta a energiei în sectorul clădirilor;
Asigurarea resurselor financiare - surselor de finanţare pentru aplicarea la clădirile publice, unităţi şcolare şi clădiri ale administraţiei locale, a masurilor pentru conservarea energiei concomitent cu ridicarea gradului de confort;
Reducerea consumurilor specifice de energie printr-o concepţie, execuţie şi exploatare eficientă pe toată durata de viaţă a clădirilor publice;
Înfiinţarea unei Agenţii de Energie şi Mediu a Bucureştiului pentru Conservarea Energiei, care va funcţiona independent ca factor expert consultativ sub controlul Autorităţii locale dispunând de autonomie financiară şi administrativă, care să îi permită să dispună de personal calificat şi motivat în coordonarea programelor de eficienţă energetică la nivelul Bucureştiului.
Creşterea eficienţei şi siguranţei surselor publice de căldura (CET, CT urbane) precum şi a sistemelor de transport şi distribuţie prin care se realizează distribuţia căldurii în locuinţele populaţiei;
Reconsiderarea - limitelor tehnice şi în special a celor economice ale termoficării urbane şi adoptarea deciziilor corecte în privinţa extinderii, menţinerii sau restructurării acestora avându-se în vedere şi alte soluţii eficiente de încălzire locală (sisteme individuale sau colective);
Asigurarea cadrului tehnic normativ şi legislativ de sprijinire a accesului liber al populaţiei la resursele energetice necesare şi de creare a posibilităţii de opţiune neîngrădită asupra celor mai eficiente şi mai adecvate sisteme de încălzire în locuinţele proprii;
Dezvoltarea cadrului tehnic, legislativ şi a surselor de finanţare care să permită trecerea neîntârziată la aplicarea locală a măsurilor de reabilitare, modernizare sau extindere a reţelelor de termoficare existente;
Sprijinirea aplicării unor programe de management a energiei termice distribuite prin reţele publice, bazate pe sisteme informatizate, dinamice şi flexibile de supraveghere şi gestiune a energiei la surse şi în punctele termice de distribuţie;
Contorizarea vânzărilor de căldură şi apă caldă
Întocmirea de bilanţuri masive şi de energie care vor da posibilitatea depistării rapide a avariilor în reţelele subterane şi a intervenţiei în vederea înlăturării operative a acestor avarii, fapt care va conduce la conservarea energie şi deci la reduceri de costuri.
Dezvoltarea cadrului pentru contorizarea individuală la nivelul consumatorilor rezidenţiali.
Direcţionarea resurselor alocate modernizărilor către zonele cu avariile cele mai frecvente.
PATRIMONIU EDILITAR ŞI ISTORIC
Până în acest moment Primăria Municipiului Bucureşti nu a realizat o evaluare a patrimoniului pe care îl deţine, fapt ce face să se păstreze necunoaşterea privind avutul muncipalităţii. De foarte multe ori muncipalitatea pierde procese de valori uriaşe pentru că nu îşi poate dovedi titlul de proprietate asupra unor bunuri imobiliare.
Una dintre măsurile care vor fi aplicate încă din primele zile de mandat va fi evaluarea acestui patrimoniu şi aplicarea cu fermitate a legii în acest domeniu.
În ciuda creşterii economice la nivel naţional, o parte importantă dintre locuitorii Municipiului Bucureşti trăiesc încă în sărăcie. Ca partid de stânga noi considerăm că Bucureştiul trebuie să fie un oraş pentru toţi, iar suferinţa socială a numeroşi bucureşteni trebuie să constituie o preocupare majoră a municipalităţii. În acest se va acorda prioritate imediată soluţionării problemei locuinţelor pentru categoriile sociale defavorizate.
În acest sens se va deschide Programul de locuinţe sociale ale Primăriei Generale şi se vor construi în total 2500 de locuinţe cu 1, 2 şi 3 camere pentru familiile aflate în asistenţă socială. Bucureştii nu dispun încă de un program sistematic pentru ajutorarea locuitorilor celor mai defavorizaţi, în ceea ce priveşte spaţiile de locuit : familii monoparentale, familii cu mulţi copii, familii în dificultate de plată, persoane fără domiciliu stabil, femei în dificultate. De aceea una dintre principalele măsuri în acest domeniu va fi oferirea cu prioritate de locuinţe sociale familiilor monoparentale şi familiilor cu doi sau mai mulţi copii.
Va fi sprijinită activitatea centrelor de primire a persoanelor fără domiciliu stabil şi a femeilor aflate în dificultate şi victime ale violenţei şi vom înfiinţa un centru de cazare de urgenţă pentru persoanele fără domiciliu stabil, cu o capacitate de 100 de locuri.
Patrimoniul imobiliar al Municipiului Bucureşti conţine şi numeroase clădiri vechi ai căror proprietari – ori responsabili municipali – le-au lăsat să se deprecieze până la a deveni insalubre.
Pentru demararea activităţilor privind remedierea acestei situaţii se va face recensământul locuinţelor insalubre din Bucureşti şi se va începe punerea în aplicare un program de eradicare a insalubrităţii locuinţelor din Bucureşti şi de ajutorare a mutării locatarilor acestor locuinţe. Totodată se va pune în aplicare un plan de reconversie a acelor cladiri salubrizate care pot fi transformate în clădiri de locuinţe.
În Bucureşti sunt inventariate peste 650 de imobile din categoria caselor, prăvăliilor şi caselor memoriale acestea aflâdu-se în evidenţa Oficiului Naţional de Protecţie a Patrimoniului ca monumente istorice. Lista mai include 21 de biserici şi 73 de imobile din categoria bănci, mari magazine, spitale, muzee, şcoli, săli de cinema, fabrici, întreprinderi, palate, hanuri. Se constată lipsa unei dimensiuni fundamentale a politicii urbane a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, respectiv cea care priveşte monumentele istorice şi zonele protejate. Chiar dacă teoretic există reglementări privind acest capitol, atât timp cît ele pot fi modificate prin PUZ, utilitatea lor practică este nulă.
Sprijinul UNESCO pentru proiecte ce sprijină conservarea monumentelor istorice, existenţa unor instituţii care se ocupă deja de problemele de valorificare şi cunoaştere a Centrului Istoric: Muzeul de Istorie a Bucureştiului, Oficiul Naţional de Protejarea a Patrimoniului precum şi existenţa unui segment de populaţie deja sensibilizat la problemele de protecţie a patrimoniului istoric pot constitui puncte de suport în acţiunile de refacere şi valorificare a zonei istorice.
Prin Hotarire a CGMB, până la 1 ianuarie 2009 se va reveni la reglementarea de urbanism “PUZ Zone Protejate” acolo unde nu s-au acordat încă autorizaţii de construcţie. Ca perspectivă strategică, se impune extinderea conceptului de Centru Istoric la limita orasului de sfârăit de secol XIX, început de secol XX, aţa cum este cazul majorităţii capitalelor europene.
Nu se vor mai acorda autorizaţii de construcţie în Zonele Protejate şi în Zona Centrală pe baza PUZ-urilor care conţin derogări de la PUG.
În continuare, nu se vor aproba Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) care să modifice reglementarea urbanistică din PUG în Zonele Protejate şi în Zona Centrală.
Se va inventaria fondul de imobile cu valoare arhitecturală care nu sint monumente istorice, până cu un an înainte de finalul mandatului. Ele se vor clasifica prin Hotărâre a CGMB într-o nouă categorie: imobile nedemolabile. Se vor interzice demolările în Zonele Protejate şi în Zona Centrală pînă la terminarea inventarierii pentru fiecare din ele. Vor fi declarate ca nedemolabile cele aprox. 2400 de imobile identificate de echipa proiectului “Case care Plâng” ca având valoare arhitecturală şi aflate în pericol de a fi demolate.
Până la 1 iunie 2009 se va propune un program specific de protecţie şi reabilitare a monumentelor istorice şi a zonelor protejate. Bucureştiul va fi integrat în programele europene de protejare şi refacere a patrimoniului, iar operaţiunile de refacere a Centrului Istoric vor fi extinse de la nivelul infrastructurii la imobile. Cel putin 5% din bugetul anual al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti va fi alocat programului de conservare şi restaurare a patrimoniului istoric. Până la 1 ianuarie 2009 se va înfiinţa o structură a PMB însărcinată cu protecţia patrimoniului istoric. Se va institui un sistem de amenzi drastice pentru proprietarii de imobile din zonele protejate care le provoacă sau le permit degradarea.
EDUCAŢIA ŞI INFRASTRUCTURA ŞCOLARĂ
Parteneriat pentru dezvoltarea mediului educaţional
Pornind de la ideea că dezvoltarea mediului educaţional constituie unul dintre cele mai importante domenii în cadrul procesului de dezvoltare durabilă, începând din primele sale zile de mandat Cristian Diaconescu va iniţia stabilirea şi semnarea unui Memorandum de Parteneriat între Primăria Generală a Municipiului Bucureşti-Sindicatele din Educaţie-Asociaţiile de părinţi şi cele 6 Primării de sector.
Parteneriatul se va concentra asupra stabilirii obiectivelor comune în domeniul dezvoltării mediului educaţional din Bucureşti, a priorităţilor şi termenelor de punere în aplicare a măsurilor convenite de comun acord între părţi.
Proiectul Memorandumului va fi supus consultării publice şi de îndată ce va fi semnat de toate părţile acesta va fi făcut public pe site-urile Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi ale Primăriilor de sector. Trimestrial autorităţile administraţiei locale vor aduce, prin aceeaşi metodă, la cunoştiinţa publicului stadiul punerii în aplicare a Memoradumului.
Parteneriatul va urmări în esenţă stabilirea de obiective în următoarele arii de acţiune:
a. promovarea valorilor fundamentale ale educaţiei şi moralei;
b. proces educaţional la înalte standarde profesionale şi morale;
c. obţinerea de rezultate foarte bune în procesul de învăţământ ;
d. conducere competentă a unităţilor de învăţământ;
e. îmbunătăţirea frecvenţei la cursuri şi eliminarea abandonului şcolar
f. reducerea drastică a infracţionalităţii juvenile
g. dezvoltarea reţelei de unităţi şcolare în funcţie de numărul de preşcolari, şcolari şi elevi înscrişi la cursuri
h. şcoli sigure şi curate
i. informatizarea unităţilor de învăţământ
j. modernizarea şi digitalizarea bibliotecilor şcolare şi amplasarea a cel puţin o conexiune de internet în fiecare bibliotecă şcolară
k. extinderea reţelei de cabinete medicale şcolare
l. dezvoltarea şcolilor de arte şi meserii
m. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale personalului didactic
n. dezvoltarea sistemului de cantine şcolare şi a sistemului after-school pentru copiii ai căror părinţi nu le pot asigura supravegherea imediat după terminarea cursurilor
o. dezvoltarea sistemului de orientare profesională a absolvenţilor
p. implicarea familiilor şi comunităţii locale în activitatea educaţională
q. susţinerea sportului scolar şi lansarea unor competiţii şcolare de anvergură la nivelul Municipiului Bucureşti
r. creşterea resurselor financiare pentru şcoli
Obiectivele vor fi stabilite pentru toate nivelele de învăţământ preuniversitar pornind de la creşe şi grădiniţe până la licee. De asemenea o atenţie specială va fi acordată copiiilor cu dizabilităţi fizice sau psihice, precum şi sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate sau în situaţie de risc.
Iniţiative asemănătoare vor fi demarate atât în legătură cu învăţământul universitar public şi privat .cât şi privind activitatea de cercetare
Procesul de dezvoltare durabilă nu poate fi complinit în absenţa unor programe sociale care să vizeze toate categoriile sociale şi multitudinea de probleme specifice cu care se confruntă acestea. De aceea Strategia Integrată privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti va conţine ca şi componentă majoră Strategia în domeniul social şi de sănătate.
Viziunea politică strategică în acest domeniu se bazează pe acelaşi concept al parteneriatului între autoritatea publică locală de la nivelul Municipiului Bucureşti, autorităţile publice de sector, organizaţiile nonguvernamentale specializate în anumite domenii sociale specifice şi reprezentanţi ai categoriilor sociale vizate. Parteneriatele vor fi constituite în scopul soluţionării anumitor probleme de ordin social şi de sănătate şi vor fi orientate direct către ajutorul social acordat pentru reinserţia profesională a şomerilor, familiile defavorizate, persoanele de vârsta a treia, copiii, femei, persoanele defavorizate, persoanele cu dizabilităţi, etc.
Încă din prima perioadă a mandatului de primar general, Cristian Diaconescu va avea ca obiectiv iniţierea şi constituirea unor parteneriate care să abordeze şi să ofere soluţii unor probleme cu care se confruntă anumite grupuri şi categorii de persoane. În continuare sunt enumerate fără a fi acoperite exhaustiv o parte din iniţiativele care vor fi propuse de Cristian Diaconescu pentru a fi incluse în aceste parteneriate :
a. Centre de pregătire şi sprijinire a reintegrării/integrării copilului în familie
b. Centre de informare şi consiliere a tinerilor
c. Centre de informare şi consiliere antidrog
d. Centre de informare şi consiliere pentru şomeri
e. Programul de prevenire a abandonului familial
f. Programul de asistenţă maternală
g. Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi
h. Dezvoltarea programului de resocializare a copiilor străzii „Adăpost pentru noapte”
i. Programul de prevenire a instituţionalizării şi abuzului copilului în familie
j. Programul de Integrare socio-profesională „Europa pentru Tineri”
k. Programul „Ancora” de integrare socială a tinerilor din centrele de plasament
l. Programul „Complex de îngrijiri socio-medicale la domiciliu„ pentru persoane de vârsta a treia sau cu dizabilităţi
m. Cantine sociale şi masă pe roţi pentru persoanele care trăiesc sub limita sărăciei
n. Cluburi şi programe recreaţionale pentru persoanele de vârsta a treia
o. Cămine pentru persoanele de vârsta a treia din Bucureşti
p. Spital de zi şi policlinici de cartier numai pentru persoanele de vârsta a treia din Bucureşti
q. Centrul de servicii medicale şi asistenţă integrată la domiciliu pentru persoanele cu handicap
r. Centrul de consiliere şi asistenţă socio-psiho-medicală
s. Programe de facilitare a accesului persoanelor cu dizabilităţi la locuri de muncă, la căile de circulaţie, la transporturi, la cultură sau la sport şi înfiinţarea unei linii telefonice scurte pentru persoanele cu dizabilităţi aflate în dificultate, astfel încât acestea să poata fi ajutate operativ.
O parte componentă a Strategiei Integrate privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti va fi Strategia în domeniul ordinii şi siguranţei publice în Bucureşti. Strategia primarului Cristian Diaconescu în acest domeniu constă în transformarea Bucureştiului într-un oraş model la nivel internaţional în ceea ce priveşte prevenirea criminalităţii, lupta anti-terorism şi reacţia rapidă în caz de urgenţă concomitent cu schimbările necesare care trebuie aduse atât organizării structurilor specializate cât şi atitudinii acestora faţă de diversitatea de opinii, libertăţile cetăţeneşti şi încrederea comunităţilor locale.
Principalele direcţii strategice sunt enumerate în continuare:
a) Reducerea ratei criminalităţii şi creşterea capacităţilor oraşului de a contribui la reducerea acesteia;
b) Îmbunătăţirea capacităţii oraşului şi a locuitorilor săi de a răspunde în situaţiile de urgenţă;
c) Îmbunătăţirea prevenirii şi descurajării terorismului;
d) Creşterea încrederii între comunitatea locală şi structurile specializate în menţinerea ordinii şi siguranţei publice;
e) Reducerea crimei organizate şi a participării tinerilor la crima organizată
Obiectivele strategiei vor aborda cu maximă prioritate şi atenţie:
a. protecţia comunităţilor locale şi în special a tuturor unităţilor de învăţământ;
b. aplicarea unor programe speciale pentru tinerii care trăiesc într-un mediu cu risc infracţional ridicat şi familiile lor.
c. aplicarea unor programe speciale destinate persoanelor marginalizate
d. programe speciale pentru tinerii cu probleme de comportament
e. înfiinţarea poliţiei animalelor.
Măsurile de prevenire şi combatere a criminalităţii se vor aplica la nivel comunitar în baza evaluărilor şi soluţiilor propuse de reprezentanţii comunităţilor locale precum şi de organele de menţinere a ordinii şi siguranţei. În acest sens vor fi încurajate toate iniţiativele care vor promova mecanisme de comunicare şi parteneriat între poliţie, inclusiv poliţia comunitară şi reprezentanţii comunităţii locale. Totodată se va iniţia un amplu Program de informare publicului privind mecanismele de prevenire a criminalităţii.
Menţinerea ordinii şi liniştii publice şi sporirea gradului de siguranţă al cetăţenilor se vor baza pe întărirea rolului poliţiei comunitare care va trebui să îşi îndeplinească atribuţiile într-un mod proactiv. Astfel, Cristian Diaconescu va avea în vedere ca toate structurile poliţiei comunitare să acţioneze în mod unitar la nivelul tuturor sectoarelor Municipiului Bucureşti, după cum urmează:
a. Orientarea activităţii efectivelor de ordine publică preponderent pentru prevenirea criminalităţii prin relaţionarea cu cetăţenii şi menţinerea unui nivel înalt de vizibilitate a patrulelor de poliţie
b. Scăderea timpului de reacţie şi creşterea operativităţii în intervenţie a formaţiunilor de ordine publică la evenimentele semnalate de cetăţeni, folosindu-se grila de monitorizare zilnică
c. Executarea sistematică a patrulărilor inclusiv în mijloacele de transport public în vederea limitării oricăror încercări de încălcare a legii
d. Aplicarea cu fermitate a prevederilor Legii nr.61/1991 privind tulburarea ordinii şi liniştii publice şi a Legii nr.333/2003 privind paza bunurilor concomitent cu permanentizarea legăturii cu factorii responsabili de la nivelul autorităţilor publice locale, în scopul eficientizării sistemelor de pază a locuiţelor şi agenţilor economici
e. Întărirea dispozitivelor de siguranţă publică pentru aplanarea din fază incipientă a actelor de dezordine, urmărindu-se descurajarea persoanelor predispuse la săvârşirea unor astfel de fapte
f. Organizarea şi executarea de acţiuni şi controale pentru depistare a cerşetorilor, vagabonzilor, copiilor străzii şi a altor persoane care frecventează locuri cu impact asupra imaginii societăţii şi înştiinţarea serviciilor şi instituţiilor din domeniu pentru identificarea şi adoptarea unor soluţii de reintegrare socială a celor depistaţi
g. Asigurarea prezenţei permanente a poliţiştilor comunitari în zona şcolilor, în special pentru prevenirea accidentelor rutiere şi pentru reducerea faptelor săvârşite cu violenţă
O atenţie deosebită va fi acordată sporirii siguranţei circulaţiei pe drumurile publice:
a. Monitorizarea traseelor rutiere cu risc ridicat de accidente prin asigurarea prezenţei în teren a efectivelor poliţiei comunitare
b. Implicarea poliţiei comunitare în combaterea cu fermitate a indisciplinei rutiere şi reducerea riscului de victimizare în trafic
c. Verificarea în permanenţă a stării de viabilitate a drumurilor din zona de competenţă pentru identificarea punctelor sau zonelor periculoase, integritatea sistemului de semnalizare rutieră şi determinarea la o intervenţie operativă din partea administraţiei drumurilor pentru îndepărtarea factorilor de risc
d. Identificarea, cu ajutorul echipelor tehnice ale Registrului Auto Român a autovehiculelor care prezintă deficienţe tehnice şi scoaterea acestora din trafic.
Cultura Bucureştiului integrată în circuitul cultural internaţional
O componentă de bază a Strategiei Integrate privind Dezvoltarea Durabilă a Municipiului Bucureşti va fi constituită de Strategia în domeniul culturii şi turismului în Bucureşti.
Această strategie va avea în vedere consolidarea şi dezvoltarea calitativă a actului cultural din Bucureşti astfel încât oraşul să fie perceput pe plan naţional şi internaţional ca o comunitate care valorizează, sprijină şi dezvoltă cultura şi artele şi care aduce o contribuţie culturală valoroasă pe plan naţional şi internaţional. Obiectivul fundamental al acestei strategii îl va constitui stabilirea identităţii culturale a Bucureştiului, crearea unei mărci a oraşului şi promovarea acesteia pe plan naţional şi internaţional.
Măsurile principale ale acestei strategii se circumscriu creării condiţiilor logistice şi financiare pentru punerea în operă a actului cultural. În acest context o primă necesitate o constituie asigurarea unor spaţii adecvate pentru activitatea instituţiilor şi organizaţiilor culturale, inclusiv realizarea unor complexe cultural-artistice şi de conferinţe care să găzduiască evenimente culturale şi expoziţionale de anvergură. În aceste centre şi-ar putea desfăşura activitatea agenţi culturali care în prezent nu au sediu sau al căror sediu este temporar indisponibil. În acest sens trebuie menţionată ca o primă urgenţă acordarea unui spaţiu adecvat pentru activitatea Teatrului Evreiesc de Stat.
Dezvoltarea, modernizarea şi renovarea spaţiilor constituie o altă direcţie de acţiune prioritară pe care Primăria Generală a Municipiului Bucureşti o va urma în mandatul viitor. Pentru asigurarea spaţiilor de activitate corespunzătoare instituţiilor culturale încă din primele zile ale mandatului său, Cristian Diaconescu va demara o amplă acţiune de inventariere a spaţiilor publice aflate sub jurisdicţia Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti aflate în exploatarea unor instituţii sau agenţi economici şi de evaluare a activităţii care se desfăşoară în aceste spaţii în scopul realocării spaţiilor folosite în mod necorespunzător sau subutilizate. Realocarea spaţiilor se va realize, pe baza unei competiţii de propuneri de programe culturale şi pe baza dezvoltării de parteneriate între administraţia locală, instituţiile publice de cultură şi sectorul cultural independent. În acelaşi mod vor fi inventariate şi realocate alte tipuri de spaţii neutilizate din domeniul public (centrale termice dezafectate, ateliere, hale, etc). Acelaşi tip de acţiune va fi recomandat să fie desfăşurat şi de către Primăriile de sector astfel încât printr-o colaborare susţinută între administraţiile locale de la nivelul Municipiului Bucureşti să se poată ajunge la dezvoltarea vieţii culturale a oraşului cu efect benefic pentru întreaga sa populaţie.
O altă direcţie de acţiune va consta în sprijinirea dinamizării vieţii culturale bucureştene pe toate coordonatele sale (muzee, teatre, săli de spectacol, biblioteci, ş.a) prin găsirea de resurse, inclusiv prin constituirea de parteneriate public-private în vederea creşterii calităţii ofertei culturale.
Primăria Generală a Municipiului Bucureşti va iniţia o acţiune de definire a listei de priorităţi cu privire la dezvoltarea vieţii culturale a oraşului. Pe baza acestei liste de priorităţi va putea fi reaşezat sistemul de finanţare a instituţiilor culturale din Bucureşti.
În acelaşi context Primăria Generală a Municipiului Bucureşti va iniţia şi dezvolta evenimente culturale periodice interne şi internaţionale (festivaluri, spectacole pentru copii, concerte, gale, expoziţii, spectacole de jazz, jocuri populare, spectacole de dans, spectacole de divertisment, teatru, recitaluri de poezie spectacole în aer liber, pe stradă, în parcuri şi grădini) care să sprijine promovarea artiştilor din diferite domenii şi care să atragă un public larg
O direcţie de promovare a actului cultural de către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti va fi dezvoltarea de programe educaţionale şi culturale pentru copii şi tineri pentru perioadele de vacanţă cum ar fi: ateliere de ceramică, fotografie, film, poezie, webdesign, graffiti, etc.
Întreaga Strategie în domeniul culturii pe care o va promova Primăria Generală a Municipiului Bucureşti pe timpul mandatului lui Cristian Diaconescu se va baza pe acelaşi concept de parteneriat între aceasta, Primăriile de sector, organizaţiile profesionale ale oamenilor de cultură, organizaţii nonguvernamentale, mass media, mediul de afaceri, mediul academic şi reprezentanţi ai publicului.
Pentru promovarea şi gestionarea eficientă a acestor parteneriate Cristian Diaconescu va propune încă din primele zile de mandat, înfiinţarea unui Consiliu Consultativ în domeniul cultural la nivelul capitalei.
Mai sunt multe alte teme pe care le veţi găsi în strategie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu