Preşedintele României...

---

Ziua Porţilor Deschise la Palatul Cotroceni
Duminică, 18 mai a.c., va avea loc, la Palatul Cotroceni, “Ziua Porţilor Deschise”.
Evenimentul marchează împlinirea, luni, 19 mai a.c., a unui an de la invalidarea de către români a deciziei Parlamentului de suspendare a preşedintelui României, Traian Băsescu.
Cetăţenii vor putea vizita o parte a sălilor de lucru ale Administraţiei Prezidenţiale, Muzeul Naţional Cotroceni, precum şi grădinile Palatului.
Accesul în Complexul Cotroceni se va face pe la poarta Leu din bulevardul Geniului, iar programul de vizitare se va desfăşura între orele 8.00 – 20.00.

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit astăzi, 14 mai a.c., la Palatul Cotroceni, cu membrii Comisiei prezidenţiale pentru patrimoniul construit, situri istorice şi naturale.
Comisia a fost constituită prin decizia şefului statului în data de 18 aprilie a.c., funcţionează în cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi are ca obiective principale elaborarea unui raport referitor la situaţia actuală a patrimoniului construit, a siturilor istorice şi naturale; elaborarea unei strategii pe termen mediu şi lung privitoare la modalităţile de protejare şi promovare a patrimoniului cultural; identificarea unor măsuri eficiente la nivel instituţional care să asigure o mai bună coordonare şi implementare a politicilor prioritare în domeniul patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale.
În cadrul întrevederii cu membrii Comisiei, Preşedintele Traian Băsescu a reamintit că, având în vedere starea actuală în care se află patrimoniul construit şi natural din România, revitalizarea, restaurarea şi conservarea acestuia constituie o prioritate legată de siguranţa naţională. Totodată, şeful statului a subliniat faptul că patrimoniul reprezintă identitatea istorică şi spirituală a românilor, precum şi importanţa misiunii Comisiei în contextul preocupării instituţiilor europene faţă de problematica diversităţii, prezervării şi promovării patrimoniului ca factor de dezvoltare.
Membrii comisiei au argumentat urgenţa unei strategii integrate de protejare a patrimoniului construit şi natural, pledând pentru prezenţa consolidată a problematicii patrimoniului în politicile de dezvoltare. Atenţia faţă de conservarea şi promovarea patrimoniului a fost prezentată ca o preocupare pentru calitatea vieţii şi pentru promovarea valorilor pe care le reprezintă patrimoniul. De asemenea, au fost semnalate disfuncţii referitoare la aplicarea legislaţiei în domeniu şi la cooperarea inter-instituţională. În acest sens, membrii Comisiei au subliniat, pe lângă urgenţa unor măsuri în vederea opririi distrugerilor abuzive ale patrimoniului construit şi natural, necesitatea de a privi problematica patrimoniului din perspectiva dimensiunii sale morale, sociale şi educaţionale.
Lucrările comisiei vor fi co-prezidate de domnii prof. dr. Dan Mohanu, Universitatea Naţională de Arte (Bucureşti) şi arh. Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. La întâlnire au participat: prof. dr. Ştefan Andreescu, Institutul „Nicolae Iorga”, Academia Română; Maria Berza, vicepreşedinta Fundaţiei Pro Patrimonio-România; prof. dr. Ruxandra Demetrescu, rectorul Universităţii Naţionale de Arte, Bucureşti; prof. dr. arh. Hanna Derer, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti; Paul Gherasim, pictor; dr. Petre Guran, Institutul de studii sud-est europene, Academia Română; arh. Ioana Irina Iamandescu, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”; Mioara Lujanschi, Centrul de consultanţă pentru programele culturale europene; ierom. Iustin Marchiş, Biserica Stavropoleos; arh. Dan Marin, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti; dr. Monica Mărgineanu, Institutul de arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română; prof. dr. arh. Aurelian Trişcu, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat astăzi, 14 mai a.c., următoarele decrete:
Legi promulgate:
• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007;
• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, la Tratatul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind asistenţa judiciară în materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999.

Alocuţiunea
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la conferinţa Wilton Park – “Securitate energetică în Uniunea Europeană: interdependenţe de mediu şi contextul Mării Negre”
(Bucureşti, 14 mai 2008)
“Distinşi participanţi,
Doamnelor şi domnilor,
Îmi face o deosebită plăcere să particip la acest eveniment care aduce în dezbatere câteva teme de maxim interes pentru România: securitatea energetică a Uniunii Europene, legăturile acesteia cu mediul, şi proiecţiile acestor subiecte actuale în spaţiul Mării Negre.
Întâi de toate, permiteţi-mi să remarc rolul deosebit pe care Wilton Park l-a jucat şi îl joacă, de peste 60 de ani, în promovarea dialogului de substanţă pe cele mai importante subiecte de pe agenda internaţională, precum şi în găsirea de soluţii inovatoare la principalele provocări ale acestor decenii. Wilton Park a reuşit să aducă în acelaşi loc, constant, expertiză din cele mai variate domenii: decidenţi politici, reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic şi ai celui de afaceri - şi să influenţeze pozitiv luarea deciziilor prin discuţiile libere şi de substanţă dintre aceştia.
De aceea mă bucur să salut, astăzi iniţierea celei de a 911-a conferinţe Wilton Park. Mă bucur şi mai mult că acest eveniment, desfăşurat la Bucureşti, are în centrul său o tematică extrem de relevantă pentru România.
Uitându-mă pe lista temelor de discuţie din următoarele zile, regăsesc subiecte foarte importante pentru România, precum şi întrebări la care şi noi căutăm răspunsuri. Spre exemplu: ce impact au evoluţiile din Regiunea Mării Negre asupra importanţei în creştere a regiunii, ca rută de tranzit al energiei, din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu către Uniunea Europeană? Cum poate fi folosită Sinergia Mării Negre pentru mărirea cooperării în domeniul energetic? Cum pot fi atinse ţintele pentru 2020 de folosire a energiei regenerabile? Acestea, şi multe altele dintre temele seminariilor dumneavoastră din următoarele zile, constituie nu doar subiecte de dezbatere academică şi de politici publice, ci şi întrebări la care România şi statele din Regiunea Mării Negre, caută, şi propun, răspunsuri.
Acum câteva luni, într-o alocuţiune susţinută la Institutul Nobel, afirmam că, la Marea Neagră, ca şi la nivel global, atât securitatea energetică cât şi protecţia mediului sunt interdependente şi depind de capacitatea de acţiune comună bazată pe parteneriate transparente, credibile şi capabile să ofere abordări şi soluţii cuprinzătoare, pentru spaţii dominate de provocări complexe.
Intercondiţionările sunt evidente: securitatea energetică este esenţială pentru dezvoltarea economică şi chiar pentru securitatea umană într-un sens nemijlocit. Dezvoltarea nu poate fi însă durabilă într-un mediu care se degradează accelerat. La rândul ei, securitatea umană este inseparabilă de asigurarea suportului natural al vieţii, pe termen mediu şi lung. Nu în cele din urmă, fără securitate energetică şi dezvoltare economică, este greu să adopţi politici de mediu coerente şi substanţiale: nu ai nici perspectivele stabile, nici resurse financiare, de expertiză şi tehnologie absolut necesare.
Un prim cadru de referinţă pentru această discuţie, ca şi pentru conferinţa dumneavoastră, îl reprezintă politica energetică a Uniunii Europene. Politica europeană privind energia şi schimbările climatice a fost unul dintre domeniile de maxim interes şi implicare pentru România, chiar înainte de 1 ianuarie 2007. Susţinem obiectivele Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de creştere a eficienţei energetice şi a ponderii energiilor regenerabile, la orizontul anului 2020. Credem, însă, că îndeplinirea acestora trebuie să asigure dezvoltarea economică a tuturor statelor membre, inclusiv a celor aflate în proces de convergenţă economică. În paralel, din punctul nostru de vedere rezultatele obţinute până în prezent trebuie reflectate în reducerea emisiilor de dioxid de carbon, în contextul procesului Kyoto.
România va sprijini eforturile statelor membre pentru ajungerea la un acord politic la Consiliul European din decembrie anul acesta, pe pachetul energie – schimbări climatice. Ştim că este o negociere dificilă, care trebuie să ţină cont de interesele şi situaţia tuturor statelor membre. Tocmai de aceea, ne vom concentra pe chestiuni concrete, care afectează companiile, inclusiv sub aspectul reducerii riscului de delocalizare şi de scădere a competitivităţii acestora.
Ţin să subliniez aici că România a fost şi continuă să fie un promotor al ideii de securitate energetică şi al importanţei creării de surse alternative de energie, ca, de exemplu, energiile regenerabile. România şi-a propus o ţintă ambiţioasă, de 24% energie regenerabilă în total consum energetic în anul 2020. În negocierile actuale, pentru noi este important ca ţintele intermediare pentru atingerea procentului de 24% să fie orientative şi nu fie obligatorii, iar transferul certificatelor de origine să se facă numai cu acordul statelor membre. Pe lângă importanţa transferului tehnologic în procesul de „înverzire” a politicii energetice, este foarte important să încurajăm, inclusiv prin bonusuri fiscale, consumatorii, în primul rând cei casnici, să recurgă a alimentarea cu energie din astfel de surse regenerabile. În plus, în ceea ce ne priveşte, considerăm că şi energia nucleară reprezintă o parte a soluţiei pentru combaterea schimbărilor climatice. Ne propunem extinderea capacităţilor nuclearo-electrice, acordând, desigur, atenţie sporită standardelor de securitate nucleară.
Reafirm aici convingerea mea că asigurarea securităţii energetice este strâns condiţionată de crearea unei pieţe interne de energie pe deplin funcţionale, care să asigure competitivitatea sectorului european. Suntem printre susţinătorii eforturilor Comisiei Europene de a găsi o soluţie de compromis, în special în ceea ce priveşte partajarea patrimonială, pentru a ajunge la un acord politic până în luna iunie a acestui an. De asemenea, evidenţiez că este esenţial ca separarea activităţilor să se aplice şi firmelor din statele terţe care acţionează pe piaţa de energie a Uniunii Europene.
Am susţinut şi voi continua să afirm că o voce unitară a Uniunii Europene în relaţia cu ţările terţe furnizoare sau de tranzit este extrem de importantă. Înţelegem că abordarea bilaterală a relaţiilor cu principalele ţări partenere în domeniul energiei pare să ofere o anumită certitudine unor state membre. Este însă o certitudine a prezentului, care nu rezolvă, ci amână, poate chiar agravând, problemele. În acest domeniu, Comisia Europeană poate să joace un rol catalizator, iar direcţiile de acţiune pe care le are în vedere trebuie să răspundă necesităţii de a aborda solidar relaţiile cu principalii noştri furnizori.
Pentru asigurarea securitatii energetice europene sunt obligatorii diversificarea surselor şi a rutelor de tranzit, promovarea dialogului cu ţările producătoare, consumatoare şi de tranzit, consolidarea pieţei interne şi integrarea, în decizie şi implementare, a unei dimensiuni consistente de protecţie a mediului. Aşteptăm cu interes publicarea de către Comisia Europeană, în cursul Preşedinţiei franceze, a pachetului privind securitatea aprovizionării cu energie. Din punctul nostru de vedere, această nouă iniţiativă vine să consolideze a treia dimensiune a politicii energetice europene, respectiv securitatea aprovizionării cu energie.
Din punctul de vedere al României, securitatea energetică europeană depinde, în mare măsură, de modul în care Uniunea Europeană se implică în zona Mării Negre şi, dincolo de ea, spre Marea Caspică.
Recunoasterea importanţei regiunii este in creştere. Prin Marea Neagră, spaţiul european se întâlneşte, strategic, cu Asia Centrală, Caucaz şi Orientul Mijlociu, zone de producţie şi de tranzit pentru hidrocarburi. Este o regiune vitală pentru diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene. Iată de ce România susţine cu prioritate realizarea proiectelor Nabucco şi PEOP (Constanţa-Trieste). În faţa unei audienţe atât de avizate, ţin să reafirm că, în viziunea noastră, gazoductul Nabucco este o prioritate a politicii energetice europene. Cu sprijinul tuturor partenerilor implicaţi în proiect, el poate asigura diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare. Oleoductul PEOP este un alt proiect atractiv, mai ales pentru că oferă cea mai directă şi sigură rută de transport al petrolului caspic şi din Orientul Mijlociu spre Europa. Susţinem, complementar, construirea la Constanţa, la malul Mării Negre, a unui terminal de gaz natural lichefiat, terminal ce poate aduce o contribuţie importantă la asigurarea securităţii energetice europene.

După cum desigur mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, Marea Neagră este tema centrală a politicii noastre regionale. Am depus eforturi deosebite pentru a consacra relevanţa ei strategică pe agenda Uniunii Europene şi NATO.
Rezultatele recentului Summit NATO de la Bucureşti răsplătesc o parte dintre eforturi, în dublu sens. La nivel politic, Alianţa a reafirmat importanţa regiunii Mării Negre. În plus, Declaraţia finală a Summit-ului a identificat ariile în care NATO va acţiona în domeniul securităţii energetice, ceea ce a constituit un obiectiv pentru România. În cadrul Uniunii Europene, lansarea oficială a Sinergiei Mării Negre, în luna februarie a acestui an, oferă cadrul politic şi instrumentele financiare favorabile unei mai mari implicări a Uniunii Europene în regiune.
În regiunea Mării Negre putem găsi multe soluţii la preocupări de mare actualitate, dar, în acelaşi timp, ne confruntăm cu provocări de impact regional şi chiar mai larg. Conflictele îngheţate, progresul şovăielnic al democratizării, dezvoltarea redusă a economiilor rămân probleme fundamentale. Lor trebuie să le găsim soluţii. Escaladarea violenţelor, instituţiile nefuncţionale sau inexistente, absenţa bunei guvernări şi slaba dezvoltare economică duc, printre altele, şi la degradarea mediului înconjurător. Tendinţa este agravată de slaba conştientizare la nivelul regiunii a importanţei mediului şi a consecinţelor schimbărilor climatice.

Dezbaterea dumneavoastră din aceste zile este şi un semnal că înţelegem tot mai mult aceste probleme şi ne preocupă cercul lor vicios. Uniunea Europeană este un actor deosebit de atractiv pentru statele din regiune şi, împreună, putem găsi soluţii mai bune pentru provocările triunghiului energie – mediu - securitate.
Revin, de aceea, la Sinergia Mării Negre, ca iniţiativă regională necesară a Uniunii Europene. Profitând de cadrul creat de Sinergia Mării Negre implementarea unor proiecte de cooperare pragmatice, cu beneficii concrete, poate juca un rol şi în progresul altor politici ale Uniunii Europene precum cele privind migraţia, energia, politica maritimă, transporturile şi, poate, chiar în dezvoltarea PESA.
Printre principiile şi domeniile prioritare ale Sinergiei Mării Negre, energia şi mediul se bucură de o atenţie specială. Trebuie spus, totuşi, că problematica protecţiei mediului nu s-a soldat, până acum, cu rezultate concrete semnificative, la Marea Neagră. Această tematică devine acum o prioritate. Existenţa unor probleme globale cu manifestare regională depăşeşte capacităţile de soluţionare ale guvernelor şi acest lucru nu este valabil numai în regiunea Mării Negre. Concret, regiunea se confruntă cu provocări legate de schimbări climatice, poluarea industrială a aerului, solului şi a apei, eroziunea costieră, poluarea maritimă ca urmare a unor accidente industriale şi de transport, dispariţia unor specii rare, ameninţarea ecosistemelor, supraexploatarea unor zone de litoral, braconaj, precum şi fenomene de corupţie care accentuează problemele regiunii. Nu poţi avea dezvoltare durabilă, prosperitate şi securitate în regiune, dacă nu ai politici sustenabile industriale, energetice, de turism, de mediu şi de urbanism, dar şi mecanisme de cooperare regională şi europeană care să ţină seama de interdependenţele din acest tablou.
Soluţiile pot veni doar printr-o acţiune concertată, la nivel regional, care să implice resurse naţionale, internaţionale, non-guvernamentale, ştiinţifice şi corporative. Este motivaţia care ne-a făcut să explorăm ideea de a crea un Parteneriat pentru Mediu în regiunea Mării Negre, sub egida Sinergiei Mării Negre. Principiile care stau la baza unui astfel de proiect sunt egalitatea tuturor participanţilor - state membre ale Uniunii Europene, Rusia, state candidate sau asociate - o abordare pragmatică, orientată spre proiecte viabile şi rezultate, şi o implicare comună a guvernelor, a autorităţilor locale, a partenerilor neguvernamentali şi a instituţiilor financiare internaţionale. Este o oportunitate de a construi încredere între statele din zonă şi de a stimula investiţiile inteligente, atente la mediu, în această regiune.
Dialogul şi parteneriatele între regiune şi Uniunea Europeană au multe de oferit ambelor părţi şi rămân multe de experimentat în această direcţie. Însă, foarte important din perspectiva celorlalte teme în dezbatere regională, mediul este un punct de plecare necontroversat. Putem începe cu cooperarea transfrontalieră locală şi sper că, în curând, procesul de constituire al unei euro-regiuni a Mării Negre se va încheia cu succes. Putem continua cu implicarea mai largă a societăţii civile şi creşterea capacităţilor ei de a înţelege şi a acţiona pentru combaterea riscurilor de mediu, chiar prin constituirea de reţele extinse, la nivel regional. Putem antrena actorii economici în campanii de educare a cetăţenilor pentru respectul faţă de natură şi protejarea mediului înconjurător.
Nu în ultimul rând, putem învăţa să cooperăm mai bine la nivel regional, între guverne, şi să ne soluţionăm divergenţele plecând de la înţelegerea a ceea ce ne leagă între noi şi ne apropie de Uniunea Europeană. Aceasta a fost şi rămâne oferta susţinută de România pentru toate statele din regiune şi, în primul rând, pentru partenerii cu importanţă regională, Rusia şi Turcia. Cunoaştem sensibilităţile, admitem diferenţele, dar trebuie să înţelegem că multe dintre ele îşi pot găsi soluţia printr-o nouă viziune a cooperării.
În dezbaterile despre securitate energetică, schimbări climatice şi protecţia mediului, învăţăm printre altele şi să ne mobilizăm pentru a găsi soluţii. Ele pot veni doar printr-o abordare cuprinzătoare şi simultană a temelor puse în discuţie astăzi, o abordare capabilă să discearnă interdependenţele complexe dintre acestea. Am încrederea că această conferinţă ne va ajută să ne apropiem şi mai mult de formularea acestor soluţii şi vă urez succes.
Vă mulţumesc!”

Mesaj de condoleanţe
Preşedintele României, Traian Băsescu, a primit cu adâncă tristeţe vestea dispariţiei marelui actor Colea Răutu, personalitate de prim rang a scenei româneşti.
Colea Răutu va rămâne în memoria noastră prin rolurile remarcabile pe care le-a realizat de-a lungul impresionantei sale cariere artistice, prin talentul său polivalent şi devotamentul pentru teatrul şi filmul românesc. Stingerea sa din viaţă reprezintă o mare pierdere pentru cultura română.
Preşedintele României transmite sincerele sale condoleanţe familiei actorului.
Dumnezeu să-l odihnească!