vetus

---

(bătrân)
Politică guvernului are dinamica mecanismului bielă manivelă. Nu mă refer aici la mişcarea frecţiei la piciorul de lemn, deşi poate că ar trebui, ci la acel ciclu de tip Răzgândeanu. Există un punct de maxim plasat strategic şi “întâmplător” înainte de alegeri şi apoi un punct de minim, un punct de relaxare de după alegeri.
Momentul t = 3.10.2007
Premierul României, stimatul domn Călin Popescu Tăriceanu, a promis în cadrul festiv al aulei Parlamentului României, cu ocazia discursului rostit la dezbaterea moţiunii de cenzură, că, dacă Guvernul nu va cădea (adică cam ce dorea domnia sa), va începe în cel mai scurt timp discuţii cu partidele politice pe marginea bugetului pe 2008, care ar putea duce la devansarea termenului de majorare a pensiilor. URAAAAA!
"Dacă această moţiune nu va trece, am intenţia să demarez începând de mâine consultările cu toate partidele parlamentare, ţinând cont de ponderea fiecăruia, pentru dezbaterea şi promovarea bugetului, cât şi pe propunerea care vizează devansarea aplicării majorării pensiilor începând din acest an. Pentru a arăta o dată în plus, dacă este nevoie, preocupările noastre privind componenta socială a guvernării".
Momentul t = 4.07.2007
Majorarea pensiilor a fost obiect de studiu al marilor specialişti în finanţe. Analizată atent şi corelată cu restul bugetului, majorarea pensiilor nu va afecta stabilitatea macroeconomică sau investiţiile în educaţie, sănătate şi agricultură, sursele de finanţare bazându-se pe creşterea PIB, a numărului de salariaţi şi a salariilor, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru. Eu am înţeles de aici că banii aceia necesari să fie daţi pensionarilor, zăceau în Buget aşa, fără nici un interes special şi nu au nimic împotrivă să facă o mică călătorie cu factorul poştal.
Preşedintele Traian Băsescu cere Guvernului să prezinte sursele de finanţare din care va fi susţinută creşterea pensiilor prevăzută de legea recent adoptată de Parlament. Aha! El a precizat că dacă e să te iei după ce zice Constituţia, la adoptarea unor legi care presupun creşteri de alocări bugetare, cum este cazul creşterii pensiilor, trebuie definite sursele de finanţare. Hmmm! Ce mai contează. România nu mai funcţionează după legi, după Constituţie… ci după muşchi şi demagogie. Creşterea economică, avansul salariilor, numărul mai mare de salariaţi, îmbunătăţirea încasărilor bugetare şi unele transferuri din bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale vor asigura resursele majorării pensiilor, a declarat, suav, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Aş sintetiza eu spusele domnului Varujan, sursa de finanţare este vânzarea blănii ursului din pădure.
Momentul t = 4.07.2007+dt
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că nu va renunţa sub nici o formă la decizia de majorare a pensiilor, precizând că aceasta nu va afecta stabilitatea macroeconomică şi nu trebuie tratată ca o măsură electorală. Sigur că nu este vorba de alegeri ci de înalta conştiinţă cetăţenească.
"Să spui că încercarea de a asigura pensionarilor un nivel de viaţă decent este o măsură de stânga este cea mai mare stupizenie".
“Profesorul” Călin Popescu Tăriceanu a arătat că un partid liberal într-o ţară europeană modernă guvernează nu numai pentru întreprinzători, ci pentru toate categoriile sociale. Mărirea pensiilor nu numai că nu e de mare “stânga” sau de fix “centru”, dar e de “extremă” dreaptă (adevărul e că şi Vadim vroia să mărească pensiile, şi el e de extremă dreaptă, sau nu vroia să mărească pensiile?).
"Majorarea pensiilor nu este o măsură de stânga. Cred că este cea mai mare inepţie pe care am putut să o aud în ultima vreme. Ce aţi vrea să facă un guvern liberal? Patru ani cât stă la guvernare să nu majoreze pensiile ca să nu fie cumva acuzat că ia măsuri de stânga? Este cea mai mare stupizenie care poate fi spusă în legătură cu politicile pe care orice Guvern trebuie să le aibă în vedere".
Pot da eu o sugestie liberală? Eu, eu eu? Pot? Domnule premier liberal Tăriceanu, creşteţi “puterea” României, creşterea economică, salariul în euro, implicit salariul mediu în euro, implicit pensiile şi... într-un moment de luciditate, respectaţi legea. Şi uite aşa creşte pensia fără să fie o măsură demagogică “de stânga”.
Momentul t = 10.07.2007
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, i-a transmis că majorarea pensiilor nu va avea ca efect creşterea inflaţiei, risc care ar putea apărea însă ca urmare a creşterii salariilor. URAAAA! Iată că exista un aviz din partea lui Varujan Vozganian. Dar el era un pic incompetent, vorba lui Traian Băsescu, este nevoie de cel mai longeviv dintre funcţionarii publici: Mugur Isărescu.
"Unii analişti au adus în discuţie posibilitatea ca majorarea pensiilor să genereze inflaţie. Vreau să spun foarte clar, am discutat inclusiv cu guvernatorul Băncii Naţionale care mi-a spus că acest pericol nu există. Există însă un risc pe inflaţie legat de creşterea necontrolată a salariilor, care trebuie avut în vedere atât în sectorul public, cât şi privat", a spus Călin Popescu Tăriceanu, prin voia lui Dumnezeu, premierul României.
De asemenea premierul a trimis un semnal că va monitoriza atent creşterea salariilor în sectorul public şi a cerut reprezentanţilor întreprinderilor mici şi mijlocii să nu majoreze necontrolat salariile în sectorul privat, pentru a evita creşterea inflaţiei. Desigur, privaţii mici şi mijlocii din sectorul public iau şi ei urma prietenilor privaţi, proprietarii de magazine şi tarabe, care sunt de nestăpânit în voinţa lor de a da salarii cât mai mari. Dacă vă uitaţi pe faţa unui vânzător, o să observaţi nu o faţă lungă de foame ci un trup prosper îmbrăcat în ghiuluri şi costume de 20 mii de euro. Iată de ce premierul a garantat că va ţine "sub control" salariile din sectorul public şi a precizat că bugetul pentru anul viitor va fi unul "strâns", care va păstra echilibrul macroeconomic.
Momentul t = 29.11.2007
Premierul Tăriceanu i-a transmis preşedintelui Senatului două adrese în care precizează că nu poate accepta devansarea datei de majorare a pensiilor, de la 1 ianuarie 2008 la 1 noiembrie 2007, şi nici extinderea perioadei de recalculare a pensiilor, propuse de PSD, deoarece ar afecta bugetul. CUUUUUM! Păi nu ai spus că… Nu a zis domnul Varujan, domnul Isărescu, domnia voastră că… Şi acum?!?!?!
Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a transmis preşedintelui Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, vorbind nu ca Persoana Fizică, vorba lui Vanghelie, ci în numele Guvernului, că propunerea PSD de majorare a valorii punctului de pensie la 35,7% din salariul mediu brut începând cu 1 noiembrie 2007, şi nu de la 1 ianuarie 2008, cum este prevăzut în prezent, nu poate fi acceptată deoarece ar induce costuri suplimentare de la bugetul asigurărilor sociale pe acest an de 531, 1 milioane lei, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse ministeriale. Acum nu se mai bat pe “cine măreşte pensiile?, este propunerea nerealistă a PSD? Politica este ceva extraordinar, nu-i aşa?
Tăriceanu a amintit preşedintelui Senatului că Guvernul a majorat deja, începând cu 1 noiembrie, valoarea punctului de pensie cu 30%, de la 416 lei la 541 lei, determinând costuri bugetare suplimentare de circa un miliard de lei, şi s-a angajat prin legea bugetului pe 2008, aflată încă în dezbaterea Parlamentului, să crească valoarea punctului de pensie la 581,3 lei, reprezentând 37,5% din salariul mediu, începând cu anul viitor. Vedeţi, PNL nu este de stânga, de fapt nu vrea să mărească pensiile. Dar nu PNL poarta vina că nu este de stânga, ci PSD care face propunerile astea obscene. Păi de unde bani, de unde un miliard de lei, de unde 300 de mii de euro? Premierul a mai arătat că nu poate fi acceptată nici propunerea PSD de extindere a perioadei de calculare a pensiei pentru datele în care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, iar asiguratul nu poate prezenta acte doveditoare, explicând că o astfel de "culpă" a angajatorilor din acea perioadă nu poate fi acoperită printr-o măsură legislativă care ar angaja cheltuieli bugetare suplimentare. Şi de ce s-ar acoperi această “scăpare”, angajatul e de vină, trebuia să fi căscat ochii, să ceară dovadă că angajatorul a respectat legea, să se fi dus el să facă plăţi la fondul de pensie… aşa nu se mai poate… pensionarii ăştia! Vor, vor şi iarăşi vor.

Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor. Rămâne cum am stabilit! La anul să ţineţi seama că “răzgândelile” acestea nu prea pot fi sancţionate cu “răspunderea ministerială”, poate găsiţi o soluţie la cei care vor introducerea criteriului de performanţă… mai ţineţi minte? Performanţă este atunci când totul este bine şi zumzăie plăcut. O economie care nu face hââârrrr şi nici vrumbeah ci doar bzzzzzzz reprezintă un sistem echilibrat iar randamentul este maxim.

Sfantul slavitul şi atotlaudatul Apostol Andrei, cel intai chemat

Acesta a fost din Betsaida, orasel pe malul lacului Ghenizaret, fiul lui Iona, din Galileea, si fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Inainte de a fi Apostol al Domnului, Sfantul Andrei a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. Dar, daca a auzit, a doua zi dupa Botezul lui Iisus in Iordan, pe dascalul sau Ioan, aratand cu degetul catre Iisus si zicand: "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan, 1, 29), Sfantul Andrei, lasandu-l pe Ioan, a urmat dupa Hristos, zicand fratelui sau Petru: "Am gasit pe Mesia, care se talcuieste Hristos" (Ioan, 1, 41). Si astfel, l-a tras si pe Petru spre dragostea lui Hristos. Drept aceea, Sfantului Andrei i se mai spune si Apostolul cel dintai chemat al Domnului. Si se afla in Scriptura si alte multe invataturi despre dansul.

Din zilele acelea, ca si ceilaiti Apostoli, Sfantul Andrei a urmat Mantuitorului, insotindu-l pe drumurile Tarii Sfinte, adapandu-se din izvorul nesecat al dumnezeiestilor descoperiri pe care le aducea Mantuitorul. A fost martor faptelor minunate savarsite de Domnul, s-a impartasit din cuvantul dumnezeiesc, datator de viata, al credintei celei noi intemeiata de Hristos, si, mai presus de toate, a vazut Patimile Domnului, a plans moartea Lui pentru noi si s-a intarit in credinta, in ziua Invierii.
La randul ei, Traditia Bisericii ne spune ca, dupa Inaltarea Domnului la cer si dupa Cincizecime, Apostolii au tras la sorti si au mers in toata lumea, pentru propovaduire. Atunci, acestui intai chemat, i-a cazut sortul sa mearga in Bitinia, Bizantia, Tracia si Macedonia, cu tinuturile din jurul Marii Negre, pana la Dunare si Scitia (adica Dobrogea noastra) si pana in Crimeia. Insa, a umblat in aceste locuri nu in graba, ci, in fiecare, zabovind si rabdand multe Impotriviri si nevoi, pe toate biruindu-le cu ajutorul lui Hristos. S-a intors la urma din nou in Bizantia, hirotonind acolo episcop pe Stahie si, strabatand celelalte tari, a ajuns la tinutul Peloponezului, unde pe multi i-a tras de la idoli la Hristos. Tot din Traditie, mai stim ca Sfantul Andrei a avut si un sfarsit de mucenic, fiind rastignit, la Patras, langa Corint, cu capul in jos, pe o cruce in forma de X, careia i s-a spus "Crucea Sfantului Andrei". Dumnezeului nostru slava!

ecclesia

---

(biserică)
Construcţia Catedralei Patriarhale a început, Patriarhul Daniel a pus piatra de temelie a Catedralei patriarhale.
Prea fericitul Patriarh a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii noii Catedrale patriarhale, pe terenul situat între Ministerul Apărării Naţionale şi Parlament. Material, s-a depus câte un cancioc de ciment turnat la baza construcţiei. Au făcut acest efort simbolic şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu, primarul Capitalei Adriean Videanu, fostul preşedinte Emil Constantinescu, ministrul Culturii Adrian Iorgulescu, şi fostul prim-ministru Petre Roman, prezenţi la ceremonie, alături membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, personalităţi ale vieţii publice, preoţi şi credincioşi din Capitală şi din localităţile apropiate.
În discursul de deschidere a ceremoniei, Preafericitul Daniel a vorbit despre importanţa acesteia, amintind totuşi că, în seara precedentă, Sf. Sinod a aprobat Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ordodoxe Române, care urmează să fie înaintat Guvernului, dar şi despre importanţa zilei de vineri, când toţi românii îl cinstesc pe Sf. Apostol Andrei, Ocrotitorul românilor.
Patriarhul a adăugat că evenimentul de joi, sfinţirea pietrei de temelie a Catedralei se înscrie într-un şir de evenimente care se va încheia cu Ziua Naţională a României.
Întâistătătorul a mai spus că biserica va avea două hramuri, unul al Înălţării Domnului, care se serbează în vară şi care este, de fapt, ziua în care sunt cinstiţi toţi eroii neamului şi a doua la începutul iernii, respectiv Sf. Andrei, Ocrotitorul românilor.
"Cu ajutorul Domnului, noua catedrală ar putea fi terminată în şase-şapte ani", a continuat patriarhul.
Premierul Tăriceanu a amintit, la finalul ceremoniei, că Executivul s-a implicat deja în finanţarea construcţiei. "Este un gest care să stimuleze şi alte persoane şi instituţii să facă donaţii pentru ca această construcţie să fie realizată", a spus Tăriceanu.
Pe terenul de unsprezece hectare vor fi construite Catedrala şi aşezămintele patriarhale şi va fi amenajat un parc de protecţie.
Faţada principală va avea vedere spre cartierul 13 Septembrie, intrarea se va face dinspre clădirea Ministerului Apărării Naţionale, iar construcţia va fi vizibilă şi de pe Dealul Mitropoliei.
Construirea Catedralei pe acest amplasament alătură cele mai importante instituţii ale statului, care formează un fel de acropolă: Parlamentul, Biserica şi Armata, iar rezonanţa istorică a locului este marcată şi de existenţa, până în anii 1982-1984, a unor biserici care au fost distruse de regimul comunist.
La începutul anului 2006, Parlamentul a votat o lege pentru aprobarea construcţiei catedralei pe amplasamentul din Dealul Arsenalului. Pe baza unui proces-verbal, cele 11 hectare de teren destinate proiectului au trecut în proprietatea Patriarhiei Române.
Nu pot să nu văd că această catedrală a fost la început a neamului, tuturor cultelor, înfrăţirii cultelor din România, acum este a Patriarhiei. Alături este o casă ce a fost a poporului şi acum e a parlamentului. Uite aşa poporul rămâne cu... cu ce rămâne? Politică? Demagogie? Banii luaţi? Dumnezeu să ne ajute, în el bunul ne este speranţă!

lacrimabilis

---

(trist)
Domnul Mugur Isărescu anunţă un fapt îngrijorător. Oricât s-ar mări salariul minim, piaţa va regla valoarea lui astfel încât acesta să fie în real la valoare de 500 de acum.
Ascultam pe vremuri dezbaterile de la guvern între sindicatele conduse de încă necunoscuţii Miron Mitrea şi Victor Ciorbea cu guvernul condus, dacă nu mă înşeală memoria, de Teodor Stolojan. Şi premierul de atunci întreba sindicatele (Mitrea-Ciorbea), “Eu vă măresc salariile, dar vor creşte şi preţurile… doriţi să aveţi bani mulţi în buzunar dar să cumpăraţi mai puţin cu ei decât acum?” Şi îl aud pe domnul Mitrea strigând: “Daaaa, vrem!”
Atunci mă gândeam că decât să crească inflaţia, mai bine le scadă salariile şi nu să le crească.
Cam acelaşi lucru spune şi Mugur Isărescu, decât că depăşeşte vorbirea la nivelul “de proşti”. Salariul real trebuie corelat cu performanţa economică, nu cu nevoile sociale, iar dacă factorul poltic nu înţelege această legătură, piaţa va corecta dezechilibrele. El a arătat că, din punct de vedere social, poate fi fundamentat şi un salariu de 700 - 1.000 lei, arătând că poate că nici un nivel de 2.000 de lei nu ar fi suficient.
"Noi vorbim dacă economia poate să dea un salariu de 2.000 (lei - n.r.). Poate nominal, dar real tot 500 (ca efect al ajustării cu inflaţia - n.r.)", a spus, miercuri, Isărescu, la un seminar pe teme economice.
Până la urmă este evident că piaţa va controla dezechilibrele. Ce ne facem însă cu cei care au un venit fix? Pensionarii primesc o majorare la punctul de pensie şi ea se va mării abia în 2009. Dacă inflaţia va dubla preţurile, probabil că acea creştere cu 30% va fi înghiţită în primele 5 minute. De fapt deja a fost înghiţită de măririle de preţuri provocate de deprecierea leului. Din păcate nimeni nu micşorează preţurile pe seama aprecierii leului.
BNR a început deja o politică monetară restrictivă menită să tempereze inflaţia. Acest efort însă nu se potriveşte cu politica pieţei muncii aflată în continuă expansiune a salariilor, în timp ce politica fiscală este mai degrabă neutră, a mai spus Isărescu.
Pe de altă parte, nu putem dezvăţa, la o vârstă aşa de înaintate, salariaţii să se despartă de obiceiuri atât de proaste cum ar fi încălzitul, iluminatul, consumul de apă şi hrană. Pentru că domnul Isărescu are şi nu are dreptate. Piaţa munci are şi ea aceleaşi reguli cu piaţa de mărfuri (munca este şi ea o marfă). În condiţiile în care forţa de muncă nu prea se mai găseşte pe toate drumurile, cum de nu se apreciază valoarea ei? Aceasta este întrebarea la care aştept eu răspuns. Se pare că economia de piaţă funcţionează minunat, dar totul până la plata muncii.

Lista aleşilor noştri cu ocazia celor mai recente alegeri euro-parlamentare

PARTIDUL LIBERAL DEMOCRAT Lista Deputaţii Partidului Democrat Aleşi La Alegerile Europarlamentare Din 25 Noiembrie 2007
Nr.crt Numele şi prenumele Anul naşterii Profesia
1. STOLOJAN THEODOR DUMITRU 1943 Economist
2. OPREA DUMITRU 1952 Economist
3. POPA NICOLAE VLAD 1950 Avocat

PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL Lista Deputaţii Partidului Democrat Aleşi La Alegerile Europarlamentare Din 25 Noiembrie 2007
Nr.crt Numele şi prenumele Anul naşterii Profesia
1. WEBER RENATE M. 1955 Jurist
2. DĂIANU DANIEL I. 1952 Economist
3. VĂLEAN ADINA-IOANA J. 1968 Matematician
4. BUŞOI CRISTIAN SILVIU M. 1978 Medic
5. MĂNESCU RAMONA-NICOLE M. 1972 Avocat

Partidul Democrat Lista Deputaţii Partidului Democrat Aleşi La Alegerile Europarlamentare Din 25 Noiembrie 2007
Nr. Crt. Numele şi prenumele Anul naşterii Profesia
1. FRUNZĂVERDE SORIN 1960 Inginer
2. ANASTASE ROBERTA ALMA 1976 Sociolog
3. FILIP PETRU 1955 Inginer
4. IACOB RIDZI MONICA MARIA 1977 Economist, jurist
5. MARINESCU MARIAN JEAN 1952 Inginer
6. PETRE MARIA 1951 Economist
7. NICULESCU RAREŞ LUCIAN 1976 Licenţiat ştiinţe politice
8. ZLOTEA MARIAN 1971 Econimist
9. DAVID DRAGOŞ FLORIN 1968 Inginer
10. POPA MIHAELA 1962 Profesor
11. DUMITRIU CONSTANTIN 1971 Jurist
12. BULZESC NICODIM 1955 Inginer
13. BODU SEBASTIAN VALENTIN 1970 Jurist

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT Lista Deputaţii Partidului Democrat Aleşi La Alegerile Europarlamentare Din 25 Noiembrie 2007
Nr. Crt. Numele şi prenumele Anul naşterii Profesia
1. CORLĂŢEAN TITUS 1968 Jurist
2. SEVERIN ADRIAN 1954 Jurist
3. PLUMB ROVANA 1960 Doctor inginer
4. SÂRBU DACIANA OCTAVIA 1977 Jurist
5. NECHIFOR CĂTĂLIN IOAN 1974 Inginer
6. ŢICĂU SILVIA ADRIANA 1970 Inginer
7. PAŞCU IOAN MIRCEA 1949 Economist
8. CREŢU GABRIELA 1965 Profesor
9. CREŢU CORINA 1967 Economist
10. BOŞTINARU VICTOR 1952 Profesor

UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA Lista Deputaţii Partidului Democrat Aleşi La Alegerile Europarlamentare Din 25 Noiembrie 2007
Nr. Crt. Numele şi prenumele Anul naşterii Profesia
1. FRUNDA GYÖRGY 1951 Avocat
2. SÓGOR CSABA 1964 Preot reformat

Ales Independent Pentru Funcţia De Deputat În Parlamentul European La Alegerile Din Data De 25 Noiembrie 2007
Nr. Crt. Numele şi prenumele Anul naşterii Profesia
1. TÖKÉS LADISLAU 1952 Preot reformat

Vita vs. mors

---

(viaţă vs. moarte)
Citeam pe blogul domnului Mihai Mălaimare că s-au stins, pe tăcute, actorii Radu Panamarenco şi, ceva mai demult, Victor Moldovan. Acum nu mai pot decât să spun câteva cuvinte despre ei.
Victor Moldovan
Născut: 11 iunie 1926, Zlatna, judeţul Alba
Decedat: 8 mai 2007, Bucureşti
STUDII:
Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Cluj, Diploma de absolvire cu menţiunea 10(zece)- promoţia 1948
DEBUT:
Angajat actor la Teatrul Naţional din Cluj la 15 septembrie 1946 - prin concurs,
Preşedinte al comisiei de examinare dramaturgul Zaharia Bârsan.
ANGAJAT:
Teatrul Naţional din Cluj din 1946, 15 septembrie până în 15 septembrie 1952.
Din 15 septembrie 1952 transferat la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, unde am fost angajat până în 1990 când m-am pensionat.
Angajat până în 1996 la Teatrul „Maria Filloti” din Brăila, unde am pus în scenă „Furnici” de Aldo Nicolaj, „O seară la Union”, scenariu Liviu Dorneanu, „Oraşul nostru” de Thornthon Wilder şi „Pâinea şi circul”de Aurel Storin.
La Teatrul Dramatic din Galaţi „Oameni şi şoareci” de John Steinbeck în Republica Moldova la Teatrul din Cahul, „Furnici” de Aldo Nicolaj.
În 1996 din nou angajat cu cumul la Teatrul Naţional din Bucureşti, apoi colaborator până în 2006












ACTIVITATE ARTISTICĂ:
În cei 56 de ani la Cluj şi la Bucureşti a interpretat aproximativ 120 de roluri
- numit asistent universitar, apoi lector la UNATC
La Facultatea Hyperion- conferenţiar fiind, a pregătit trei promoţii- 12 ani
Societar de Onoare al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din 2002
ROLURI ÎN
TEATRU:
“Paharul cu apă”
“Scapino”, cu M. Hudac
“Avarul”, cu Birlic
…cu Florin Piersic jr.
La Teatrul Naţional din Cluj
Cleante- Bolnavul Închipuit- Moliére, r: Vintilă Rădulescu
Traian- Titanic Vals- Tudor Muşatescu, r: Nicolae Dinescu
Erik- Inspectorul de poliţie-John Boynton,
Leandru- Vicleniile lui Scapin- Moliére, r: Vintilă Rădulescu
Fill Clandon- Nu se ştie niciodată- Bernard Shaw, r: Nicolae Dinescu
Alexei Nicolaevici- O lună la ţară- Turgheniev, r: Ionel Olteanu
Valer- Avarul- Moliére- r:Vintilă Rădulescu
Roderigo- Othello- Shakespeare- r: Marietta Sadova
Masham-Paharul cu apă- E.Sonibe-r: Marietta Sadova
Rică Venturiano- O noapte furtunoasă- I.L.Caragiale-r: Marius Oniceanu
Pişto Svoboda-Cetatea de foc-M.Davidoglu- r: Vintilă Rădulescu Rapaport
Sischin-Micii burghezi- Gorki- Vintilă Rădulescu Rapaport
Iordache- D-ale carnavalului- I.L.Caragiale, r: Marius Oniceanu
Petea- Pădurea- Ostrovski
La Teatrul Naţional din Bucureşti, angajat din 15 septembrie 1952
Albert Bhon – Cei din Dangaard- Nexo- r: Mony Ghelerter
Cosma- Doamna nevăzută- Calderon de la Barca- r: Miron Niculescu
Spiridon Biserică-Mielul turbat- a.Baranga- r: Sică Alexandrescu
Mişu Rosenblum- Ziariştii- Al.Mirodan- r: Moni Ghelerter
Reabtov- Duşmanii- M.Gorki-r: Alex Finţi
Vladien- Sălbaticii- Mihlacov- r: Radu Beligan
Voicu- Ultima oră- M.Sebastian- r. Mony Ghelerter
Crişan- Parada- V. Eftimiu
Vainonen- Tragedia optimistă- de Vişnievski
Scapin- Vicleniile lui Scapin- Moliere- r. M. Anghelescu
Pastorul- Vizita bătrânei doamne- Durrenmatt- r. Mony Ghelerter
Slavici- Eminescu- Mircea Ştefănescu- r. Sică Alexandrescu
Carley- Oameni şi şoareci- Steinbeck- r. Alex. Finţi
Guatinara- Regina din Navarra- Scribe- r. Victor Moldovan
Minski- Răzvan şi Vidra- Hasdeu- r. Sică Alexandrescu
Mr Charles-Coana Chiriţa după Alecsandri de Tudor Muşatescu- r. Horea Popescu
Le Bret- Cyrano de Bergerac- E.Rostand- r. N.Al.Toscani
Elizeu- Pisica în noaptea anului nou- D.R. Popescu- r. Horea Popescu
Dr Brobodea- Comoara din deal- Loteanu- r. Ion Cojar
Fouquier Tinville- Danton – Camil Petrescu- r. Horea Popescu
Piramus- Romulus cel Mare- Durrenmatt- r. Sanda Manu
Kilix- Ifigenia- Mircea Eliade- r. Ion Cojar
Merea- Caligula- Camus- r. Horea Popescu
Profesorul- Ploşniţa- Maiakovski- r. Horea Popescu
Daşcu- Jocul ielelor- Camil Petrescu- r. Sanda Manu
Samoilă- Anotimp fără nume- r. Sorana Coroamă-Stanca
Dr Vegrat- Drumul singurătăţii- A.Schnitzler- r. Mihai Berechet
Chalmers- Anul viitor la aceeaşi oră- Bernard Slade- r. Victor Moldovan
Osgood Mecker- Aşteptând la Arlechin- Noel Coward – r. Ion Cojar
Nikita Ivanici-sufleor – Viaţă de actor – (“Ursul” şi “Cântecu lebedei” de A.P.Cehov) – r. Geo Saizescu
”Viaţă de actor”
REGIE:
A pus în scenă următoarele spectacole la Teatrul Naţional:
Regina de Navarra de E.Scribe
„Heidelbergul de altădată” de Wilhelm Mayer Ferstov
„Dona Diana” de Camil Petrescu
„Travesti” de Aurel Baranga
„Bădăranii” de Carlo Goldoni
„Vecina de alături” de Pierre Chesnot
„Anul viitor la aceeaşi oră” de Bernard Slade
FILM :
-A interpretat în 15 filme roluri episodice şi în emisiuni de teatru TV
DISTINCŢII:
-Laureat al Premiului de Stat 1952
-Decorat cu Ordinul MERITUL CULTURAL

Radu Panamarenco
ctorul Radu Panamarenco a murit, in noaptea de sambata spre duminica, dupa o lunga si grea suferinta. Nascut in 1938, a urcat prima oara pe scena cand avea 34 de ani. A jucat in peste 350 de roluri de teatru, televiziune sau film.
"Am lasat sa faca Dumnezeu ce vrea cu mine si sa-mi dea ceea ce poate", obisnuia sa spuna actorul Teatrului Odeon care si-a trait viata dupa sfaturile parintilor sai: "Sa fiu un om drept, corect, sa cred in Dumnezeu, in tot ceea ce este bun, sa nu supar pe nimeni si sa nu fac vreun rau cuiva".

Radu Panamarenco a fost depus luni la capela Cimitirului Reinvierea Înhumarea, la dorinţa actorului, în cimitirul din comuna sa natală, Fundeni, relatează Ziua, în ediţia online de luni.

Venia, excuso

---

(Pardon, scuze)
Cineva a obţinut eroare în calcul. Mai ţineţi minte acele “Eroare fataşă în calcule”?
Lupta pentru tragerea la răspundere a miniştrilor a ajuns într-o nouă fază. Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale unele prevederi ale Legii răspunderii ministeriale şi la cele ale Ordonanţei referitoare la componenţa Comisiei speciale de la Cotroceni. Cine are de câştigat? Prea devreme pentru a stabili acest lucru.
COMUNICAT DE PRESĂ
În şedinţa din data de 27 noiembrie 2007, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.12 - 22 din Capitolul III "Procedura de urmărire şi judecare" din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale art.23 şi art.24 din aceeaşi lege, precum şi ale art.I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.95/2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială.
Curtea a decis, în unanimitate, că dispoziţiile art.16 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială sunt neconstituţionale.
Excepţia de neconstituţionalitate a art.23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999 a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât prevederile în cauză fuseseră declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale (Decizia nr.665 din 5 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007).
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Să răsfoim un pic.
Articolul 16 declarat neconstiţional arată că: "(1) Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă sesizarea este făcută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acesta îl va informa concomitent şi pe primul-ministru.
(2) Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru sau procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României.
(3) În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului Justiţiei sau, după caz, primului-ministru o cerere în acest scop.
(4) Comisia specială este formată din 5 judecători, numiţi pentru un mandat de 3 ani, care nu poate fi reînnoit. Propunerile privind componenţa comisiei vor fi aprobate de către Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi vor fi înaintate de către Consiliul Superior al Magistraturii Preşedintelui României. Componenţa comisiei se aprobă prin decret al Preşedintelui României.
(5) Membrii comisiei speciale aleg un preşedinte, care prezidează Şedinţele acesteia. Şedinţele comisiei speciale nu sunt publice.
(6) Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie, de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a depune înscrisuri.
(7) Comisia specială, după analiza sesizării, a probelor administrate, a declaraţiilor membrului Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală şi a înscrisurilor depuse de acesta, întocmeşte un raport prin care propune Preşedintelui României urmărirea penală sau clasarea sesizării.
(8) Raportul comisiei speciale va cuprinde opinia majoritară a membrilor comisiei; opiniile separate se vor menţiona distinct în cuprinsul acestuia.
(9) Preşedintele României hotărăşte asupra raportului prezentat de comisia specială. Dacă Preşedintele României nu îşi însuşeşte concluziile raportului, acesta este obligat să îşi argumenteze decizia în fapt şi în drept. Argumentele de fapt şi de drept se aduc, de îndată, la cunoştinţa publică.
(10) Concluziile raportului comisiei speciale se aduc la cunoştinţa publică. Acestea, precum şi cererea Preşedintelui României formulată potrivit alin. (3) se comunică imediat de către Administraţia Prezidenţială mijloacelor de informare în masă.
(11) Dacă membrul Guvernului pentru care Preşedintele României a cerut urmărirea penală este deputat sau senator, ministrul Justiţiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să declanşeze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispoziţiile art. 13-15 se aplică în mod corespunzător.
(12) În situaţia în care membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea este ministrul Justiţiei, cererea formulată potrivit alin. (3) se adresează primului-ministru."

Excepţia de neconstituţionalitate a art.23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999 a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât prevederile în cauză fuseseră declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale (Decizia nr.665 din 5 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007).
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În motivarea excepţiei, Avocatul Poporului (AP) susţine că prevederile art.12-22 din Capitolul III al Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, ale art. 23 şi 24 din aceeaşi lege, precum şi ale art. I şi art. II din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 95/2007 pentru modificarea Legii 115/1999 contravin dispoziţiilor art. 109 alin.2 şi 3, art. 115 alin.4 şi 6, art.124 alin.2, art.125 alin.3, art. 134 alin.4 din Constituţie.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea articolelor 12 - 22 din Capitolul III "Procedura de urmărire şi judecare" ale Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale articolului 23 şi articolului 24 din aceeaşi lege, precum şi ale articolului I şi II din OUG 95/2007 pentru modificarea Legii 115/1999.
Avocatul Poporului, Ioan Muraru, a contestat, astfel, la Curtea Constituţională legalitatea constituirii Comisiei speciale de la Cotroceni, respectiv prezenţa judecătorilor în comisie.
Potrivit recentelor modificări ale Legii privind răspunderea ministerială, făcute de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, Comisia prezidenţială căreia i se solicită de către Parchet aviz pentru declanşarea urmăririi penale faţă de un ministru este formată din cinci judecători (înainte de această modificare, comisia era constituită, potrivit OUG 3/2005, din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne şi ai Preşedinţiei).
Imediat după modificarea Legii 115 prin OUG 95/2007, Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor (UNJ) au contestat legalitatea Comisiei speciale a Preşedinţiei prevăzută de Legea răspunderii ministeriale, organizaţiile formulând acţiuni în instanţa de contencios administrativ care vizează regulamentul de numire a celor cinci judecători în comisie.
"Potrivit articolului 16-alineatul 4 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, în redactarea articolului I din OUG 95/2007, comisia specială instituită pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului este formată din cinci judecători, numiţi de Preşedintele României pentru un mandat de trei ani, care nu poate fi reînnoit. Atribuţia comisiei speciale este aceea de a întocmi un raport, prin care se propune preşedintelui României urmărirea penală sau clasarea sesizării, după analiza probelor administrate, a declaraţiilor membrului Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală şi a înscrisurilor depuse de acesta", spun magistraţii.
Potrivit acestora, Comisia constituită la nivelul Administraţie Prezidenţiale are astfel o natură administrativă, specifică puterii executive, tocmai întrucât este privată de atributul esenţial specific puterii judecătoreşti: acela de a decide asupra cauzei cu care este sesizată.
"În măsura în care comisia poate face doar propuneri, de care un reprezentant important al puterii executive, preşedintele României, este suveran în a ţine ori nu cont, este evident că judecătorii ce compun această comisie îşi pierd atributul specific independenţei lor jurisdicţionale, respectiv pe acela de a rosti dreptul. În acest fel, însăşi demnitatea funcţiei de judecător este decredibilizată şi compromisă faţă de societate", susţin semnatarii.
În fapt, judecătorii devin simple instrumente politice într-o luptă străină scopului şi interesului puterii judecătoreşti. Dacă legile pot fi impuse, iar judecătorii au obligaţia să le respecte, conştiinţa lor nu poate fi denaturată şi nici forţată să răspundă unor interese conjuncturale ale clasei politice, mai susţin magistraţii.
Justificat sau nu, iată că legea a dat dreptate lui Traian Băsescu. De fapt nici nu cred că planul era altul decât amânarea deciziilor. Probabil că de mâine circul se va relua.Ştirea este preluată MEDIAFAX

Camelia Spătaru, a declarat în calitatea sa de purtător de cuvânt al Guvernului României, că nu comentează decizia Curţii Constituţionale prin care prevederile privind comisia specială de la Cotroceni au fost declarate neconstituţionale, aşteptând motivaţia Curţii şi publicarea deciziei în Monitorul Oficial.
Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale unele prevederi ale Legii răspunderii ministeriale şi cele ale Ordonanţei referitoare la componenţa Comisiei speciale de la Cotroceni, astfel că această comisie este dizolvată, iar orice procuror din Direcţia Naţională Anticorupţie sau Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate cere urmărirea penală a unui ministru sau fost ministru.

"Nu este necesară o reglementare specială pentru exercitarea funcţiei prezidenţiale în legătură cu avizarea urmăririi penale a demnitarilor. Textul constituţional este suficient, pentru că nu face trimitere la o lege specială. Ori de câte ori pentru exercitarea atribuţiei unei autorităţi publice nu se face trimitere la o lege specială în Constituţie, acea atribuţie poate fi exercitată direct de către autoritatea publică", a declarat fostul ministru al Justiţiei, domnul Valeriu Stoica.
"Dacă Guvernul nu face gestul de onoare de a demisiona, nefiind la prima încălcare a Constituţiei, premierul are obligaţia să-l revoce pe Tudor Chiuariu, iniţiatorul acestei ordonanţe", a afirmat liderul liberal-democrat.

Liderul PD, Emil Boc, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că decizia Curţii Constituţionale desfiinţează comisia specială de la Cotroceni şi dă dreptul preşedintelui de a decide cu privire la solicitările Parchetului referitoare la miniştri. "Decizia Curţii Constituţionale practic desfiinţează comisia specială, dând dreptul preşedintelui de a decide, împreună cu propriul aparat de specialitate, cu privire la solicitarea Parchetului General". Domnia sa a mai adăugat că decizia Curţii mai confirmă că Guvernul a încălcat Constituţia, "a făcut un abuz" prin adoptarea ordonanţei şi a dorit, tot printr-un abuz, "să-şi acopere miniştrii suspecţi de corupţie".

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, marţi, că decizia Curţii Constituţionale de a declara neconstituţionale prevederile OUG 95/2007 arată că România este ţara improvizaţiilor, iar justiţia română este sfâşiată de lupta dintre cele două palate. Geoană a afirmat, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile OUG 95/2007 pentru modificarea Legii 115/1999 şi unele prevederi ale Legii 115, privind responsabilitatea ministerială, că România este ţara improvizaţiilor. "Soluţia improvizată pe care preşedintele a ales-o pentru a putea avea această perioadă de hiatus complet arată încă o dată că şi justiţia română este sfâşiată de lupta dintre cele două palate. Într-o ţară normală, democratică, nu am fi avut voie să apelăm la Curtea Constituţională pentru a crea un mecanism legislativ de control democratic", a spus liderul PSD.

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Peter Eckstein Kovacs, a precizat, marţi, pentru MEDIAFAX, că prevederile legale referitoare la Comisia de la Cotroceni care au fost declarate neconstituţionale vor fi suspendate 45 de zile, până când legea „va fi pusă de acord cu observaţiile Curţii". Potrivit senatorului UDMR, cele două Camere vor avea la dispoziţie 45 de zile, după publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Curţii Constituţionale, pentru a pune de acord prevederile din Legea privind responsabilitatea ministerială şi modificările ei ulterioare, cu hotărârea Curţii. "Vor fi 45 de zile libere pentru cei care sunt urmăriţi penal”, a opinat el referitor la perioada în care reglementările declarate neconstituţionale vor fi suspendate. Potrivit lui Eckstein, prima Cameră care va lua în discuţie prevederile declarate neconstituţionale va fi Camera Deputaţilor, respectiv Comisia juridică a acestui for legislativ, Cameră decizională fiind Senatul. Senatorul UDMR a spus că dacă Parlamentul nu va reuşi, în cele 45 de zile, să înlăture aspectele de neconstituţionalitate sesizate de Curtea Constituţională, prevederile declarate neconstituţionale îşi pierd efectele.

Se pare totuşi că textul constituţional îi este "suficient" preşedintelui Băsescu pentru a-şi exercita direct funcţia prezidenţială în legătură cu avizarea urmăririi penale a demnitarilor în urma deciziei Curţii Constituţionale referitoare la OUG 95/2007.

secretum externus

---

(secret extern)
Se tot auzea de la o vreme, pe “surse” prezidenţiale cum că Mihai Răzvan Ungureanu este propus de Băsescu la şefia SIE. Ştirea părea destul de veridică. M-am mirat atunci când domnul Ungureanu a fost demis din funcţia de Ministru de Externe. Mi-am imaginat atunci că singurul motiv plauzibil al demiterii este faptul că premierul Tăriceanu a observat o colaborare prea “strânsă” între ministrul de externe al României şi preşedintele României, mai strânsă decât permitea pe atunci lupta între palate. Trebuia numit deci în funcţie cineva care nu-l suportă pe Traian Băsescu, adică actual ministru Cioroianu. Pe de altă parte, numirea la şefia SIE ar putea fi văzută ca o răsplată pentru fostul ministru pentru loialitatea lui.
Dincolo de supoziţii, revin cu fapte. Preşedintele Traian Băsescu a trimis, ieri dimineaţă, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului propunerea de numire a lui Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de director al SIE.
Un comunicat al Administraţie Prezidenţiale remis către MEDIAFAX spunea aşa:
"Preşedintele României, Traian Băsescu a trimis astăzi, 26 noiembrie a.c., preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.65 lit. h din Constituţia României propunerea de numire în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe a domnului Mihai Răzvan Ungureanu".
Legea spune, în acest caz, conform art. 65 alin. 2 lit. h din Constituţie, Camerele Parlamentului îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune pentru numirea, la propunerea preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii. “Mingia” este acum în curtea Parlamentului României.
Câteva date suplimentare, Mihai Răzvan Ungureanu ocupă în prezent postul de reprezentant al României la SECI (Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei). Anterior, în perioada decembrie 2004 - februarie 2007, Ungureanu a deţinut funcţia de ministru de Externe, pe care a părăsit-o prin demisie. Pe de altă parte, funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) a rămas vacantă în urma demisiei lui Claudiu Săftoiu, în martie 2007. Săftoiu a demisionat de la şefia SIE după ce, potrivit Comisiei parlamentare privind suspendarea din funcţie a şefului statului, ar fi afirmat că Serviciul pe care îl conducea ar fi interceptat convorbiri telefonice cu mandat de la procurorul general. Conducerea SIE este asigurată, în interimat, de adjunctul Silviu Predoiu.
Preşedintele Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu s-a declarat surprins de nominalizarea lui Mihai Răzvan Ungureanu pentru postul de director SIE, apreciind că ar fi fost mai utilă desemnarea pentru acest post a unuia dintre adjuncţii de la SIE. Faptul că Mihai Răzvan Ungureanu provine din cadrul PNL, nu are desigur nici o importanţă.
Domnul Nicolae Văcăroiu a declarat:
„Am primit scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu cu privire la desemnarea candidatului pentru postul de director SIE. Mâine sau poimâine vom face o şedinţă comună a celor două Birouri Permanente şi vom intra pe procedură”. „Există un singur handicap şi anume acela că nu are o pregătire în domeniu. Ar fi fost mai utilă probabil desemnarea unuia din adjuncţii de la SIE, pentru că este un serviciu cu un specific aparte şi presupune o cunoaştere exactă a atribuţiilor”.
Cine anume îl va susţine în parlament pe domnul Ungureanu la şefia SIE? Până acum s-a arătat interesaţi anumite persoane de la PNL, PD, UDMR şi PLD. Nominalizarea fostului ministru de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe a fost apreciată de foştii colegi din partid şi din Guvern. Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a declarat, pentru MEDIAFAX, că Mihai Răzvan Ungureanu este "o opţiune bună" pentru şefia SIE, menţionând că parlamentarii PNL îl vor susţine pe fostul lor coleg. "Cred că Mihai Răzvan Ungureanu este o opţiune bună pentru şefia SIE. Am convingerea că preşedintele a avut această opţiune în vedere cu mult timp în urmă şi singurul lucru pe care i-l reproşez este că a lăsat foarte multă vreme instituţia fără a fi condusă", a declarat senatorul liberal. În acelaşi timp, Norica Nicolai a susţinut că Ungureanu ar putea avea o problemă în ceea ce priveşte validarea sa de către Parlament, din cauză că este perceput ca un promotor al legii privind Fundaţia Gojdu.
Vicepreşedintele democrat Cezar Preda a declarat, pentru MEDIAFAX, că PD îl va susţine pe Mihai Răzvan Ungureanu pentru postul de director al SIE.
Liderul democrat, Emil Boc, a declarat, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al partidului, că Mihai Răzvan Ungureanu are susţinerea democraţilor pentru funcţia de director al SIE.
Preşedintele UDMR, senatorul Marko Bela, a declarat că îl cunoaşte bine pe Mihai Răzvan Ungureanu şi că Uniunea l-ar putea susţine pe acesta pentru a deveni director al SIE. "Îl cunosc bine pe Mihai Răzvan Ungureanu şi îl consider o persoană bine pregătită şi capabilă. În legătură cu SIE, eu n-am cunoştinţe detaliate ce trebuie să facă un şef al SIE, dar în general Mihai Răzvan Ungureanu e un tânăr politician bine pregătit. Vom discuta cu colegii din UDMR, dar cred că l-am putea susţine pe Mihai Răzvan Ungureanu în grupurile parlamentare ale UDMR".
Preşedintele executiv al PLD, senatorul Gheorghe Flutur, a declarat, pentru MEDIAFAX, că Mihai Răzvan Ungureanu, propunerea şefului statului pentru conducerea SIE, este "un om pregătit", capabil să facă faţă aşteptărilor acestei instituţii. "Mihai Răzvan Ungureanu este un om bine pregătit şi, din punctul meu de vedere, trebuie susţinut, pentru că a făcut treabă şi în calitatea sa de ministru de Externe, dar pentru că acesta ar fi capabil să facă faţă aşteptărilor la SIE".
Oarecum avizată, părerea domnului Săftoiu, fostul şef SIE, îndeamnă pe Ungureanu la sprint. Aflând numele celui nominalizat ca succesor al său, Săftoiu i-a recomandat să fugă "ca de dracu" de poziţia de "director la lesă", preferată uneori de preşedinte în relaţia cu serviciile de informaţii. „Important e ca, atunci când ajungi acolo, să fugi ca de dracu de poziţia de director la lesă, pe care-l preferă uneori preşedintele în ceea ce priveşte relaţia cu serviciile de informaţii”. (Antena 3)
Comisia de control a Serviciului de Informaţii Externe (SIE) îl va audia, pe Mihai Răzvan Ungureanu pe data de 4 decembrie.

sumo democratia! 2

---

(alege democraţie! 2)
Referendumul, invalidat din cauza prezenţei scăzute. PD câştigător la europarlamentare, cu 31, 7 % - EXIT POLL TNS CSOP
Exit Poll-ul realizat de TNS CSOP, duminică la ora 21.00, a indicat o prezenţă la vot de 34,3% pentru referendum, ceea ce înseamnă că este invalidat, deşi 89,1% dintre votanţi s-au exprimat pentru votul uninominal propus de preşedintele Băsescu. Astfel, pentru referendum s-au exprimat cu voturi DA 89,1% dintre participanţii la scrutin şi cu voturi NU 10,9%. Pentru validarea referendumului din 25 noiembrie, era necesară prezenţa la urne a 50 % plus unu din cetăţenii cu drept de vot.
În ceea ce priveşte estimările la alegerile pentru Parlamentul European, TNS CSOP a transmis următoarele: PD a câştigat alegerile cu 31,7%, urmat de PSD care a obţinut 20,8%, PNL cu 15,2%, PLD cu 6,9% şi UDMR cu 6,2%.
PD 31, 7 %
PSD 20, 8 %
PNL 15, 2 %
PLD 6,9 %
UDMR 6, 2 %
PNG 4, 6 %
Laszlo Tokes 3, 7 %
PRM 3,4 %
PC 2, 4 %
PIN 1,6 %
PNCTD 1, 3 %
Partida Romilor 0,9 %
Partidul Verde 0,3 %
Cetăţenii din mediul rural au reprezentat 56,7% dintre cei care şi-au exprimat opţiunile pentru europarlamentare, iar cei din mediul urban au reprezentat 43,3%.
Prezenţa la vot în Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Bucureşti a fost, la ora 21.00, de 39,9% din alegătorii care şi-au exprimat duminică opţiunile, pe locul doi aflându-se Transilvania cu 36,1%, în timp ce în Moldova s-au prezentat la vot 24%.
Distribuţia pe sexe arată o preponderenţă de 55,9% a voturilor provenite de la bărbaţi, în timp ce femeile au votat în proporţie de 44,1.
Repartizarea pe grupe de vârstă, pentru ora 21.00, semnalează că 29,7% au fost votanţii între 50 şi 64 de ani, 26,8% au fost cei între 35-49 de ani, 24,4% au fost cei între 18 -34 de ani şi 19% peste 65 de ani.
În ceea ce priveşte gradul de instruire al participanţilor la vot, 52,8% au fost votanţi cu instruire primară, 31,5% medie, 15,6% superioară, în timp ce 0,1% au refuzat să furnizeze date cu privire la gradul de şcolarizare.
Potrivit Exit Poll-ului TNS CSOP, prezenţa la urne la euroalegeri pe toată ţara la ora 21.00 a fost de 32,7%.
Mandatele care ar putea fi obţinute de partide (fără redistribuire):
PD - 11 mandate
PSD - 7 mandate
PNL - 5 mandate
PLD – 2 mandate
UDMR -2 mandate
Lista posibililor europarlamentari:
PD
1.Sorin Frunzaverde
2. Roberta Alma Anastase
3. Petru Filip
4. Monica Maria Iacob-Ridzi
5. Marian Jean Marinescu
6. Maria Petre
7. Rares Lucian Niculescu
8. Marian Zlotea
9. Dragos Florin David
10. Mihaela Popa
11. Constantin Dumitriu
PSD
1. Titus Corlăţeanu
2. Adrian Severin
3. Rovana Plumb
4. Daciana Octavia Sârbu
5. Cătălin Ioan Nechifor
7. Ioan Mircea Paşcu
PNL
1. Renate Weber
2. Daniel Dăianu
3. Adina Ioana Văleanu
4. Cristian Buşoi
5. Ramona Mănescu
PLD
1. Theodor Stolojan
2. Dumitru Oprea
UDMR
1. Gyorgy Frunda
2. Csaba Sogor
Candidat Independent
1. Laszlo Tokes

O observaţie importantă la referendum:
Numărul de alegători înscrişi = 18.267.634 de alegători
Numărul de participanţi = 29.12% dintre alegătorii înscrişi = 5.319.535 alegători participanţi
Numărul de votanţi referendum = 26,04% din numărul de participanţi = 4.756.892 votanţi la referendum.
Dacă referendumul ar fi fost validat, adică dacă ar fi participat 50%+1 alegători şi din aceştia ar votat 50%+1 alegători pentru DA, am fi obţinut numărul minim de alegător necesari pentru trecerea referendumului.
Numărul minim = 50% din [(50% din 18.267.634)+1]+1 = 4.566.910 alegători
Numărul (estimat) de votanţi DA la referendum este 89,1% dintre cei care au votat la referendum = 89,1% din 4.756.892 = 4.238.391 alegători
Vorbim de o diferenţă de 328.519 alegători… nu-i aşa că Băsescu nu prea mai pare să fi pierdut acest referendum?

Preşedintele Traian Băsescu a trecut, duminică noaptea, pe la sediul de campanie al PD din Aleea Modrogan 22, unde a stat câteva minute. Băsescu a sosit la sediul de campanie, a urcat la biroul lui Vasile Blaga, unde a stat două minute. Preşedintele a coborât imediat, s-a urcat în maşină şi a plecat.

Deputatul Cozmin Guşă a demisionat din funcţia de preşedinte al PIN, urmare a rezultatului înregistrat de acest partid la alegerile europarlamentare, care conform datelor parţiale anunţate de BEC a obţinut 2,64% din voturi. Guşă a explicat, pentru MEDIAFAX, că, potrivit articolului 64 din Statutul PIN, la fiecare ciclu electoral, în ziua anunţării rezultatului definitiv al alegerilor, se convoacă Adunarea Generală Naţională pentru alegerea noii structuri de conducere naţională, care va avea loc în maxim 45 de zile. “Asta presupune o demisie şi am decis ca această demisie să mi-o asum doar eu, delegând atribuţiile funcţiei de preşedinte vicepreşedintelui Lavinia Şandru şi secreterului general Valeriu Bordei”, a declarat deputatul PIN, menţionând că a convocat Adunarea Generală în data de 15 decembrie. În acelaşi timp, el a susţinut că, din punct de vedere public, PIN-ul a înregistrat un succes, fiind filiale judeţene care au obţinut peste 5%, însă a recunoscut că PIN are nevoie de mai multe “resurse şi organizaţii”. “În ceea ce priveşte candidatura mea pentru un nou mandat la conducerea PIN, este un lucru la care trebuie să reflectez. Pot să fac multe lucruri în partid, pot fi şi secretar general sau vicepreşedinte. În nici un caz nu voi părăsi partidul. Eu am fondat PIN-ul să-l bag în Parlament şi voi fi ultimul care pleacă din acest partid”, a conchis Cozmin Guşă.

BEC, rezultate parţiale ora 7:
Numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale: 14.482.319
Numărul total al alegătorilor prezenţi la urne: 4.110.198 adică 28,38%
Total voturi exprimate: 3.926.262 adică 95,52%
Total voturi nule: 182.180 adică 4,43%
PD 1.147.820 adică 29,23%
PSD 850.294 adică 21,65%
PNL 516.565 adică 13,15%
PLD 326.018 adică 8,30%
UDMR 229.572 adică 5,84%
PNG 193280 adică 4,92%
PRM 161.781 adică 4,12%
Tokes Ladislau 147.881 adică 3,76%
PC 112.611 adică 2,86%
PIN 104.003 adică 2,64%
PNŢCD 56.878 adică 1,44%
PRPE 42.986 adică 1,09%
PV 15.774 adică 0,40%

BEC, rezultate parţiale ora 9:
Numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale: 15.951.259
Numărul total al alegătorilor prezenţi la urne: 4.598.425 adică 28,82%
Total voturi exprimate: 4.390.232 adică 95,47%
Total voturi nule: 206639 adică 4,49%
PD 1.277.670 adică 29,10%
PSD 972.811 adică 22,15%
PNL 586.749 adică 13,36%
PLD 353.212 adică 8,04%
UDMR 255.627 adică 5,82%
PNG 213.899 adică 4,87%
PRM 182240 adică 4,15%
Tokes Ladislau 159.705 adică 3,63%
PC 124.050 adică 2,82%
PIN 112.297 adică 2,55%
PNŢCD 62.244 adică 1,41%
PRPE 48.819 adică 1,11%
PAS 23870 adică 0.24%
PV 17.039 adică 0,38%


Timpul Adevărului în PRM. Deputatul PRM Daniela Buruiană a declarat, luni, pentru MEDIAFAX că demisionează din funcţia de secretar executiv al partidului, dar nu renunţă la mandatul parlamentar, aşa cum a propus liderul formaţiunii, Corneliu Vadim Tudor. Secretarul executiv al PRM, Daniela Buruiană, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că îşi dă demisia din această funcţie. "Ţinând cont de faptul că PRM trece printr-o gravă criză de imagine şi organizatorică şi pentru că cineva trebuie să-şi asume eşecul zdrobitor avut la alegerile pentru Parlamentul European, îmi anunţ public demisia din funcţia de secretar executiv al PRM", afirmat Daniela Buruiană-Aprodu. În ceea ce priveşte demisia din Parlament, Daniela Buruiană a respins categoric această idee, spunând că a muncit pentru a ajunge în această funcţie şi că nu vrea să piardă legătura cu cetăţenii. "Nu îmi dau demisia din Parlament. Nu îmi dau demisia sub nicio formă, pentru că eu am muncit ca să ajung în această funcţie şi nu doresc să îmi tai complet legătura cu cetăţenii", a precizat Daniela Buruiană pentru MEDIAFAX.

Prezenţa la urne pentru alegerile europarlamentare înregistrată la Biroul Electoral Municipal până la ora 11:00, după centralizarea a 87,75% din procesele-verbale, de la 1.244 de secţii din cele 1.434, a fost de 21,46%, adică 378.589 de alegători. Potrivit datelor transmise de BEM pentru Parlamentul European, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale existente la secţiile de votare, a fost de 21,46 la sută, adică 378.589. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 96,89%, adică 366.806, iar cel al voturilor nule de 3,10%, adică 11.737.

Băsescu cheamă partidele la consultări la sfârşitul acestei săptămâni sau săptămâna viitoare. "Euroalegerile ne arată schimbări consistente în ierarhia partidelor în România. Voi ţine cont de ele pentru că nu mai sunt reflectări ale unor sondaje, ci reprezintă votul românilor".

Iliescu: Scorul la euroalegeri, cel mai slab din istoria PSD, ar fi necesar un Congres extraordinar. „Fără îndoială că se impune o analiză după rezultatele obţinute de PSD după acest scrutin şi cred că o analiză se impune în perioada următoare la nivelul tuturor structurilor de partid. Poate şi un Congres extraordinar, trebuie judecat”. „O analiză este necesară, pentru că este cel mai slab rezultat pe care l-a avut PSD, şi asta la trei ani de zile după trecerea în opoziţie. În 1999, la trei ani de opoziţie, PDSR se lansa ca principala forţă politică a ţării. Acum, iată, se zbate în jurul a 20%, a trecut în plan secund şi asta trebuie să de dea de gândit tuturor militanţilor patidului”. „Se impune o analiză serioasă pentru toată perioada care urmează. PSD este singurul partid al stângii româneşti care a fost în toată această perioadă principalul partid politic al ţării.. Să vedem ce anume trebuie să relanseze partidul”. „Cine e vinovat? Asta trebuie să fie obiectul analizei. Trebuie o analiză de fond asupra partidului ca atare şi care sunt factorii determinanţi ai forţei PSD în raport cu electoratul...Împreună cu toţii să găsim soluţiile şi căile şi formele şi oamenii capabili să dea forţă... asta este obiectul analizei”. „Este posibil. Un Congres extraordinar să fie forumul în care să se apeleze la activul de bază al partidului, să fie şi măsuri care să dea vigoare şi dinamism partidului, la această analiză”.

PD va depune, marţi, la Senat, proiectul de lege privind votul uninominal, care prevede reducerea cu 15% a numărului de parlamentari şi alegerea acestora în circumscripţii uninominale, în două tururi de scrutin. Liderul democrat Emil Boc a anunţat că PD a finalizat, luni dimineaţa, proiectul de lege privind votul uninominal în două tururi de scrutin. Legea prevede reducerea cu 15% a numărului actual de parlamentari. Astfel, potrivit proiectului PD, Senatul va avea 127 de membri (cu 10 mai puţin decât în prezent), iar Camera – 254 de membri (cu 60 mai puţin). Actul normativ mai arată că un senator poate fi ales de 180.000 de cetăţeni, iar un deputat - de 90.000 de votanţi. De asemenea, prevede că trasarea circumscripţiilor electorale trebuie să revină Autorităţii Electorale Permanente. Boc a mai spus că PD ar dori ca pe viitor să introducă în lege şi o prevedere prin care parlamentarii să poată fi revocaţi de cetăţeni. Pentru a se ajunge la revocare, 25% din numărul cetăţenilor unei circumscripţii trebuie să semneze o petiţie prin care să solicite revocarea. Următorul pas ar trebui să fie organizarea noilor alegeri pentru revocarea parlamentarului din circumscripţia respectivă. Parlamentarul în cauză poate participa la alegerile organizate pentru revocarea lui, iar dacă va cîştiga din nou scrutinul, cetăţenii care au iniţiat petiţia vor plăti costul alegerilor. Liderul democrat a precizat că, în formula actuală, Constituţia nu permite revocarea unui parlamentar pe parcursul mandatului. El a susţinut că PD va discuta cu toate formaţiunile parlamentare pentru ca varianta de vot uninominal propusă la referendum să se poată concretiza. Referendumul privind votul majoritar în două tururi, propus de şeful statului, nu va fi validat, rezultatele parţiale indicând o prezenţă de sub 30%, în condiţiile în care aceasta ar fi trebuit să fie de 50% plus unu.

Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu (PSD) a declarat, luni, că rezultatul obţinut de social-democraţi la alegerile europarlamentare nu îl satisface, fiind cel mai slab rezultat obţinut de PSD de la înfiinţare, neexcluzând posibilitatea convocării unui Congres extraodinar al formaţiunii. Întrebat în legătură cu rezultatul PSD la alegerile pentru Parlamentul European, Văcăroiu a spus că acesta nu îl satisface. „De fapt, este cel mai slab rezultat obţinut de PSD de la înfiinţarea sa. Aşteptam mai mult. Vom face o analiză la rece a rezulatatelor obţinute pe fiecare organizaţie judeţeană în parte, să vedem unde sunt punctele slabe”, a declarat preşedintele Senatului. În ceea ce priveşte oportunitatea convocării unui Congres extraordinar al formaţiunii, el nu a exclus această posibilitate. „Vom vedea dacă e nevoie de un Congres. Probabil un Consiliu Naţional şi este posibil şi un Congres extraordinar”, a completat vicepreşedintele PSD. Una dintre cauze rezultatului nesatisfăcător pentru PSD, în opinia sa, este reprezentată de disputele din interiorul partidului. „Mai ales colegul Dâncu ieşea cu tot felul de declaraţii prin care spunea ca toţi cei care au construit acest partid să se dea la o parte. Toate astea ne-au costat”, a conchis Nicolae Văcăroiu.

PRM-ul devine comic şi penibil. Secretarul executiv demisionar al PRM, Daniela Buruiană, apreciază că vicepreşedintele executiv al PRM, Lucian Bolcaş, ar trebui să demisioneze din această funcţie, ea considerând că Bolcaş este responsabil sută la sută pentru eşecul partidului la alegerile europarlamentare. "Aştept ca domnul vicepreşedinte executiv Lucian Bolcaş să aibă demnitatea să îşi prezinte demisia, pentru că eşecul îi aparţine suă la sută", a spus deputatul Daniela Buruiană. Ea îi reproşează lui Bolcaş că "nu s-a implicat în organizatoricul partidului, a întreţinut o atmosferă de învrăjbire între membrii Biroului Permanent şi l-a dezinformat pe preşedintele partidului în nenumărate rânduri". Pe de altă parte, Buruiană consideră că, probabil, va fi găsit un ţap ispăşitor în persoana sa. "Mă aştept la represalii în perioada următoare", a adăugat fostul secretar executiv al PRM.

Oare al câtelea joc de-a demisia din 2004 încoace? Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu va mai demisiona din Parlament, el urmând să facă acest anunţ luni seară sau, cel mai probabil, marţi dimineaţă, după ce mai multe filiale i-au solicitat să revină asupra deciziei de demisie, au declarat surse din partid. Conform surselor citate, Corneliu Vadim Tudor a primit, în cursul zilei de luni, mai multe scrisori de la liderii partidului din teritoriu, care l-au rugat să renunţe la un astfel de demers de a demisiona din Parlament, care afectează electoratul.

Preşedintele PLD, Theodor Stolojan, a declarat, luni, că formaţiunea sa nu a renunţat la proiectul politic de depunere a unei moţiuni de cenzură la adresa actualului Guvern, în perioada următoare urmând a fi strânse semnăturile de la alţi parlamentari decât cei PLD şi PD. Stolojan a anunţat că în prezent liberal-democraţii au strâns toate semnăturile de la parlamentarii partidului şi aproape toate semnăturile de la Partidul Democrat. "Nu am renunţat la proiectul politic de a depune o moţiune de cenzură la adresa acestui Guvern care, pe zi ce trece, se dovedeşte incompetent, abuziv şi corupt. Suntem pe cale de a definitiva strângerea de semnături de la colegii din PD şi vom continua demersul de a strânge semnături de la alţi parlamentari de la alte partide", a spus el.

Circul din PRM acum la o sticlă şi mai mare. Partidul România Mare a decis excluderea deputatei Daniela Buruiană-Aprodu din cadrul formaţiunii, motivând decizia prin "încăpăţânarea diabolică de a se certa cu toată lumea din jurul ei" şi prin "neruşinarea de a fi «calul troian» al SRI în PRM", deşi Buruiană anunţase anterior că demisionează. Conducerea PRM "a luat act, cu scârbă, de declaraţiile mizerabile" ale Danielei Buruiană-Aprodu, precizează Biroul de presă al formaţiunii într-un comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX, precizând că "această femeie imposibilă este informatoare a SRI, încă de pe timpul lui Virgil Măgureanu". PRM apreciază că declaraţiile Danielei Buruiană-Aprodu "se adaugă întregului ei comportament aberant din ultima perioadă". Partidul România Mare subliniază de asemenea "dispreţul" acesteia faţă de alegătorii săi din Brăila - "care au trimis-o în Parlament, dar care n-au văzut-o la faţă, de trei ani, în circumscripţie" - şi menţionează că "în ultimele zece zile această individă nici nu a mai dat pe la sediul central al PRM, deşi alegerile se apropiau". PRM susţine că a fost informat de "numeroase cadre specializate în munca de informaţii", că Daniela Buruiană-Aprodu, "această femeie, imposibilă, este informatoare a SRI , încă de pe timpul lui Virgil Măgureanu, ea profitând din plin de statutul ei de «cal troian» în interiorul PRM şi angajându-şi ginerele ca ofiţer chiar în SRI". "Este limpede că stăpânii ei din SRI (care o şantajează cu trecutul său scandalos), au retras-o din campanie, cu 10 zile înainte de alegeri iar acum au asmuţit-o împotriva conducerii PRM, fără ca ea să sufle o vorbă despre fraudarea alegerilor, mai ales în favoarea şovinilor unguri", conchide PRM. Deputatul PRM Daniela Buruiană a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că demisionează din funcţia de secretar executiv al partidului, dar nu renunţă la mandatul parlamentar, aşa cum a propus liderul formaţiunii, Corneliu Vadim Tudor. Preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor a anunţat, duminică seara, după ce exit-poll-urile au indicat un scor sub pragul electoral pentru partidul său la europarlamentare, că demisionează din Parlament, pentru că formaţiunea sa a fost "furată". El a anunţat că vineri va fi organizat un Congres extraordinar al formaţiunii, pentru a cere retragerea din Legislativ a tuturor senatorilor şi deputaţilor PRM. CV Tudor a precizat că aceia care doresc să-şi păstreze mandatul o vor putea face doar ca independenţi, pentru că vor fi excluşi din PRM.
Chiar aşteptam să văd ce anume e anormal la doamna Buruiană. Bineînţeles că nimeni nu părăseşte PRM dacă nu e ceva anormal cu el. Poate domnul Vadim ne explică de ce a avut partidiul PRM plin de "astfel de oameni", şi încă la vârful partidului. Oare ce va spune preşedintele Vadim dacă membrul Vadim atunci când va pleca din partid, cine "va deveni" Corneliul Vadim Tudor după ce va dimensiona, îşi va face singur un seppuku politic?

BEC, rezultate parţiale ora 17:
Numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale: 18.224.597
Numărul total al alegătorilor prezenţi la urne: 5.360.043 adică 29,41%
Total voturi exprimate: 5.112.248 adică 95,47%3
Total voturi nule: 246.405 adică 4,59%
PD 1.471.756 adică 28,78%
PSD 1.183.065 adică 23,13%
PNL 687.775 adică 13,45%
PLD 397.825 adică 7,78%
UDMR 282.666 adică 5,52%
PNG 248.553 adică 4,86%
PRM 212,257 adică 4,15%
Tokes Ladislau 175.769 adică 3,43%
PC 150.270 adică 2,93%
PIN 124.598 adică 2,43%
PNŢCD 70.724 adică 1,38%
PRPE 58.838 adică 1,15%
PAS 28462 adică 0.55%
PV 19.690 adică 0,38%

Biroul Electoral Central (BEC) pentru europarlamentare a centralizat voturile din 99,41% din secţiile de votare, respectiv 17.424 de secţii din totalul celor 17.529. Rezultatele parţiale ale euroalegerilor, după centralizarea voturilor din 99,41 % din secţiile de votare, relevă faptul că PD a obţinut - 28,78 % din voturi (adică 1.471.756 de voturi), PSD - 23,14% (1,183.065), PNL - 13,45% (687.775), PLD - 7,78% (397.825). De asemenea, UDMR a obţinut 5,52% din voturi (282.666), PNG-CD - 4,86% (248.553), PRM - 4,15% (212.257), Laszlo Tokes - 3,43 (175.769)%, PC - 2,93% (150.270), PIN - 2,43% (124.598), PNŢCD - 1,38% (70.724). Partida Romilor "Pro Europa" a fost votată de 1,15% (58.838) din alegători, Partidul Alianţa Socialistă de 0,55% (28.462) dintre aceştia, iar Partidul Verde de 0,38% (19.690). Prezenţa la urne, potrivit rezultatelor parţiale centralizate până luni la ora 17.00, a fost la alegerile pentru PE de 29,41% (5.360.043 de alegători), din care 95,37% (5.112.248 voturi) au fost voturi valabil exprimate şi s-au înregistrat 4,59% (246.405) voturi nule. Până la ora 17.00, BEC pentru PE a centralizat 99,41 % din procesele-verbale de la secţiile de votare, reprezentând 17.424 din totalul de 17.529 secţii de votare. Numărul total al alegătorilor care au votat pe listele electorale suplimentare a fost de 594.578, potrivit rezultatelor parţiale centralizate până luni la ora 17.00. Numărul total al alegătorilor care au votat, fiind înscrişi în listele electorale existente la secţiile de votare a fost de 4.765.460. Numărul buletinelor de vot centralizate de BEC pentru alegerile europarlamentare, până la ora 17.00, a fost de 18.224.597, în timp ce numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate a fost de 246.405 (4,59%).

Preşedintele Traian Băsescu a invitat la consultări partidele parlamentare, precum şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru joi, începând cu ora 11.00, pentru prima dată fiind invitat şi PLD. Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, invitaţia şefului statului a fost adresată preşedintelui Partidului Democrat, Emil Boc, preşedintelui Partidului Social Democrat, Mircea Geoană, preşedintelui Partidului Naţional Liberal, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintelui Partidului Liberal Democrat, Theodor Stolojan, preşedintelui Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Marko Bela, preşedintelui Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, preşedintelui Partidului Conservator, Dan Voiculescu şi liderului grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian. "Stimate domnule preşedinte, îmi face plăcere să vă adresez invitaţia de a participa, împreună cu o delegaţie a partidului dumneavoastră, joi, 29 noiembrie 2007, la o rundă de consultări organizate la Palatul Cotroceni. Am decis să organizez aceste consultări mai întâi de toate pentru a identifica, împreună cu partidele politice, modalitatea optimă de instituţionalizare a unui nou mod de scrutin pentru alegerea Parlamentului României. Doresc, de asemenea, să discutăm, aşa cum v-am semnalat deja în scrisoarea trimisă pe 12 noiembrie a.c., despre încheierea unui Pact pentru Educaţie. Cu încredere în capacitatea noastră de a găsi soluţiile pe care cetăţenii României le aşteaptă de la liderii formaţiunilor politice parlamentare, vă rog să primiţi, domnule preşedinte, asigurarea întregii mele preţuiri", se arată în textul invitaţiei trimisă de către preşedintele Băsescu liderilor partidelor parlamentare. Preşedintele Traian Băsescu declara, joi seară, la Realitatea TV, că, dacă la referendum se vor prezenta "şapte milioane de români dintre care şase milioane vor vota «DA»", atunci va trebui să cheme partidele la consultări pentru a lua o decizie. Duminică, exit-pollurile au indicat că românii au votat în proporţie de 89,2 % în favoarea scrutinului uninominal majoritar în două tururi, având o prezenţă la vot de sub 27% şi înregistrându-se 10,8% voturi împotriva uninominalului. Preşedintele Traian Băsescu a remarcat, duminică seara, că, din cei aproape 5 milioane de români care s-au prezentat la vot, 4 milioane au votat în favoarea uninominalului, apreciind că a trebui analizată cu atenţie Legea referendumului, pentru că votul de duminică este proba inechităţii acesteia.

Liberalii au decis, luni seara, prin vot, să nu participe la consultările anunţate de şeful statului pe tema votului uninominal şi a pactului pentru educaţie. "Am decis prin vot că nu participăm la consultările de la Cotroceni. Le considerăm absolut inutile", a declarat vicepreşedintele Mihai Voicu după şedinţa conducerii liberale.

Într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX Poettering afirmă că ziua euroalegerilor a fost o zi importantă pentru România. "Cei 35 de membri români vor fi vocea cetăţenilor români şi vor reprezenta interesele acestora în Parlamentul European. În calitate de preşedinte al Parlamentului European, îi salut călduros pe noii colegj şi le doresc succes în următorul an şi jumătate de mandat", afirmă Poettering. De asemenea, el le mulţumeşte şi parlamentarilor români care, din septembrie 2005, au avut statut de observatori în PE, iar de la 1 ianuarie 2007 au devenit membri cu drepturi depline.


Sursa acestor ştiri este fluxul MEDIAFAX şi site-ul oficial al BEC.

sumo democratia!

---

(alege democraţie!)
Nimic nu poate fi politic astăzi fără a face referire la vot. Am să mă supun deci şi voi face o radiografie a votului, aşa cum vin ştirile pe MEDIAFAX.

Blaga: E clar cine va câştiga euroalegerile, problema e cu cât
“Nu cred că este dificil de apreciat cu ce partid am votat sau ce am votat la referendum”, a spus Vasile Blaga. “Sper şi eu, ca toată lumea, ca astăzi să se întâmple ceva bun în ţară, în sensul în care, până la urmă, noi, cei din clasa politică, să fim obligaţi să facem legi pentru cetăţeni. E vorba de o încercare, poate nu se va rezolva imediat, dar vom încerca să primenim puţin clasa politică”, a precizat liderul democrat. Întrebat cine va fi câştigătorul alegerilor, Blaga a răspuns: “Câştigătorul nu se pune, problema este cu cât”.

BEC (Biroul Electoral Central) pentru referendum va comunica la orele 12.30, 15.30, 19.30, 22.30, prezenţa la urne

Băsescu le-a cerut românilor să meargă la vot, pentru că apoi "vor fi supăraţi degeaba".

Ora 10, au votat 3,79% dintre cei înscrişi în listele electorale, 3,13% urban, 4,72% rural. Apetenţă pentru vot Teleorman 5,48; Tulcea 5,37; Harghita 5,25; Vrancea 5,08; Vaslui 4,95. Dezinteres pentru vot în Bucureşti 2,69; Ilfov 2,79; Prahova 3,00; Maramureş 3,12.

Românii votează la europarlamentare, dar şi la referendumul pe uninominal. Cele 17.339 de secţii de votare pentru alegerea celor 35 de membri români în Parlamentul European, dar şi pentru a vota cu „da” sau „nu” la referendumul naţional privind introducerea votului majoritar uninominal în două tururi pentru alegerea Parlamentului naţional s-au deschis, duminică dimineaţă, la ora 7.00, fiind aşteptaţi la vot 18.267.634 de alegători.

Geoană a votat la ambele scrutine şi mizează pe un scor bun pentru PSD.

Preşedintele unei secţii de votare a aruncat ştampila în foc. Preşedintele secţiei 521 din localitatea Covaci, Eugen Petruş, a declarat, duminică, faptul că a aruncat din greşeală ştampila de control în focul din sobă. Petruş a spus că făcea curăţenie, înainte de deschiderea secţiilor şi, din greşeală, a aruncat ştampila.

Preşedintele UDMR a votat la Sâncraiu de Mureş.

Năstase, după ce a votat la europarlamentare: La referendumul lui Băsescu nu mă duc!

Tăriceanu nu a votat pentru referendum, considerând că e inutil deoarece există o lege a Guvernului.

Boc speră ca referendumul să fie validat.

Videanu: În urma euroalegerilor, PD va fi clar prima formaţiune politică din România.

Guşă a votat cu speranţa că o anumită clasă politică expirată va începe să dispară uşor-uşor.

Stolojan, interpelat de actriţa porno Alina Plugaru în secţia de vot.

Iliescu nu a votat la referendum şi a apreciat că nu se va înregistra o prezenţă mai mare de 30%.

Voiculescu a votat la europarlamentare, nu şi la referendum.

Vadim Tudor, supărat pe un votant: Asta este mafia PD, a lui derbedeul de Băsescu.

Ora 13, au votat 11.67% dintre cei înscrişi în listele electorale, 10.11% urban, 13.84% rural. Apetenţă pentru vot Harghita 17,83. Dezinteres pentru vot în Bucureşti 9,12.

Peste 50% dintre votanţi au studii primare, restul au studii medii şi universitare.

BEC pentru referendum a soluţionat, în prima parte a zilei de duminică, un număr de nouă sesizări, membrii BEC constatând că toate sunt de competenţa birourilor electorale ale circumscripţiilor, a declarat preşedintele BEC pentru referendum, Niculae Măniguţiu. El a precizat că, din cele nouă sesizări, şapte aparţin PSD Bucureşti, una - PD Dolj şi una - PD Călăraşi.

Ora 16, au votat 19,61% dintre cei înscrişi în listele electorale, 16,12% urban, 34,45% rural. Apetenţă pentru vot Harghita 29,01. Dezinteres pentru vot în Bucureşti 13,85%.

Ora 19, au votat 27,29% dintre cei înscrişi în listele electorale, 23,01% urban, 33,20% rural. Apetenţă pentru vot Harghita 42,62. Dezinteres pentru vot în Bucureşti 19,12%.

Studiul realizat de Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei (CSOP) şi difuzat de Realitatea TV indică următoarele scoruri electorale: PD - 31,5%, PSD - 21,1%, PNL - 15,6%, PLD - 6,9%, UDMR - 6,2 %, PNG - 4,6%, Laszlo Tokes - 3,7%, PRM - 3,4%, PC - 2,4%, PIN - 1,6%, PNŢCD - 1,5%, Partida Romilor Pro Europa - 0,9%, Partidul Verde - 0,3%, Partidul Alianţa Socialistă - 0,2%.
Cel realizat de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB) şi difuzat de Antena 3 relevă următorul scor: PD - 32,7% PSD - 21,40 % din voturi, PNL - 14,60 %, PLD - 6,60 %, UDMR - 6,30 %, PC - 4,20%, PNG - 4,20%, PRM - 3,60%, Laszlo Tokes - 3,30%, PIN - 1,40%, PNŢCD - 0,9%, Partida Romilor Pro Europa - 0,6%.
Exit-poll-ul realizat de CCSB a avut un eşantion de 8140 de alegători din 200 de secţii de votare şi este bazat pe datele culese până la ora 18.30.

Boc: Acest vot confirmă că suntem cei mai puternici din România.

Rus despre Iliescu: Pe întunericul acesta nu îl văd prea bine. "Întotdeauna este loc de mai bine şi totdeauna este loc de mai rău. Acest rezultat ne poziţionează la o cincime şi ceva din totalul electoratului şi trebuie să îl privim ca pe o bază, ca pe o fundaţie de plecare pe care să construim". La analizele realiste eram între 20 şi 30%"."Cine ar fi de vină sau cine ar merita laude? Să nu uităm că partide care în urmă cu patru-cinci ani aveau 7% nu s-au sinucis, au privit cu optimis înainte şi au reuşit acum să aibă mai mult".

Stolojan: PLD şi-a atins obiectivul de a salva liberalismul din România.

CV Tudor anunţă că demisionează din Parlament. Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor a anunţat, duminică seara, că va demisiona din Parlament şi că le va cere şi celorlalţi senatori şi deputaţi ai partidului să-i urmeze exemplul, gestul său fiind determinat de faptul că, în opinia sa, formaţiunea sa a fost "furată" la alegerile europarlamentare. Corneliu Vadim Tudor a spus că îşi va depune luni demisia şi că nu se va răzgândi. El a mai anunţat că va convoca, pentru vineri, Congresul extraordinar al partidului, în care va cere tuturor parlamentarilor PRM să demisioneze din Legislativ despre care a spus că este "un Parlament al ruşinii şi al mafiei". Liderul PRM a anunţat că cine va refuza va putea rămâne în Parlament doar ca independent. Exit-poll-urile realizate la alegerile europarlamentare indică un scor de 3,4% pentru PRM, în condiţiile în care pragul electoral este de 5%.

Episcopul reformat Tokes Laszlo a declarat, în urma exit poll-urilor, că în opinia sa a triumfat democraţia, iar situaţia concurenţială pe care a creat-o "a crescut apetitul maghiarilor de a merge la vot". Tokes a declarat, după publicarea exit poll-ului care îl dă viitor parlamentar european că în competiţia sa cu UDMR a câştigat comunitatea maghiară din România. "Rezultatele anunţate la exit-poll ne îndreptăţesc să sperăm. A triumfat democraţia. Situaţia concurenţială pe care am creat-o a fost favorabilă maghiarimii şi ea a răsturnat trend-ul în ce priveşte apetitul pentru vot al maghiarilor. S-a dovedit că ungurii, dacă li se creează condiţiile necesare, pot alege înţelept", a spus Tokes, care s-a pezentat în faţa presei foarte emoţionat şi purtând insigna Ungariei Mari la rever. Tokes a mulţumit alegătorilor din judeţele Harghita, Covasna şli Sălaj, unde a înregistrat rezultate bune, şi a anunţat că principalele sale obiective la Bruxelles sunt autonomia comunitară, învăţământul superior în limba maghiară şi promovarea valorilor creştine. Conform exit-poll-ului realizat de Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei (CSOP) şi difuzat de Realitatea TV, UDMR a obţinut 6,2 la sută, iar Tokes Laszlo 3,7 la sută, în timp ce studiul realizat de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB) şi difuzat de Antena 3 relevă că UDMR a obţinut 6,30 la sută, iar Tokes 3,30 la sută.

Indiferenţa alegătorilor faţă de primele alegeri pentru Parlamentul European şi pentru referendumul privind sistemul de vot uninominal propus de preşedintele Traian Băsescu a prefigurat Partidul Democrat în câştigător detaşat şi previzibil al scrutinului european, în timp ce forma de vot uninominal propusă de preşedinte va mai trebui să aştepte validarea electoratului.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, duminică seară, imediat după aflarea exit poll-urilor, că îi urează episcopului Tokes Laszlo succes în Parlamentul European şi să realizeze ceea ce a promis."Îi doresc domnului Tokes să realizeze tot ce a promis", a spus Marko Bela, întrebat despre o eventuală colaborare cu Tokes Laszlo în Parlamentul European. "Vom vedea, noi bineînţeles vom fi în PPE, cine va mai fi din România e decizia fiecăruia. Noi în mod firesc mergem în PPE. Să clarificăm ceva. Tema subiectul din acest moment nu e candidatul independent, ci programul nostru pentru Parlamentul European", a spus Marko Bela, vădit deranjat de insistenţa presei pe acest subiect. Marko Bela a spus că, pe baza rezultatelor, uniunea va avea doi sau trei reprezentanţi în PE, iar aceştia vor îndeplini toate dezideratele pe care UDMR şi le-a propus în legătură cu PE. "Candidaţii noştri vor realiza tot ce au promis. Deocamdată, noi avem un program, un angajament în legătură cu PE şi anume milităm pentru norme foarte precise şi bune în ce priveşte drepturile minorităţilor şi la nivel de PE, milităm pentru un buget cât mai consistent pentru România, inclusiv pentru dezvoltarea Ardealului, dezvoltarea infrastructurii sau alte domenii legate de UE, cât şi alte deziderate şi bineînţeles vom lucra pentru realizarea acestora", a spus Marko Bela. Preşedintele UDMR a afirmat că reprezentanţii uniunii vor colabora cu toţi europarlamentarii care îi ajută în realizarea acestor scopuri.

Ora 21, au votat 29.12% dintre cei înscrişi în listele electorale, 24,95% urban, 34,89% rural. Apetenţă pentru vot Harghita 45,81. Dezinteres pentru vot în Bucureşti 21,15.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică seara, că referendumul pentru votul uninominal este o lecţie, inclusiv pentru el şi a precizat că nu va înceta să susţină primenirea clasei politice. Traian Băsescu a adăugat că va trebui analizată cu atenţie Legea referendumului, pentru că votul de duminică este proba inechităţii acesteia. Potrivit lui Băsescu, când este vorba de interesul partidelor, cum ar fi cel de a-şi trimite oameni în Parlamentul European, sau când este vorba de un interes politic de demitere a preşedintelui, nu este necesară atingerea unui anumit procent pentru ca votul să fie validat, dar când este vorba de un interes al românilor exprimat clar, cum ar fi cel exprimat duminică de cei care au votat în favoarea uninominalului majoritar, atunci se aplică procentul de validare. Potrivit şefului statului, această situaţie dovedeşte inechitatea Legii referendumului. Băsescu a spus că, din cei aproape 5 milioane de români care s-au prezentat la vot, 4 milioane au votat în favoarea uninominalului. Potrivit lui Băsescu, există un "nucleu dur" al electoratului, care este interesat de viaţa politică românească şi care, prin votul de duminică a demonstrat că doreşte în mod categoric reformarea clasei politice. Şeful statului a susţinut că acest electorat se va simţi frustrat din cauza prevederilor actuale privind condiţiile de validare a referendumului. El a ţinut să sublinieze că peste 80% dintre votanţii tuturor partidelor care au participat la europarlamentare au votat pentru introducerea votului uninominal majoritar, ceea e dovedeşte, în opinia sa, că există în rândul electoratului voinţă de reformare a clasei politice, indiferent de preferinţele politice.

Traian Băsescu a mai declarat că rezultatul euroalegerilor arată "schimbări consistente în ierarhia partidelor", precizând că va ţine cont de aceste schimbări. "Euroalegerile ne arată schimbări consistente în ierarhia partidelor în România. Voi ţine cont de ele pentru că nu mai sunt reflectări ale unor sondaje, ci reprezintă votul românilor", a spus Băsescu. El a ţinut să sublinieze că există un partid care la alegerile din 2004 a câştigat 14% şi a reuşit duminică să depăşească pragul de 30%. Preşedintele a subliniat că există de asemenea un partid care a câştigat duminică 21%, după ce în trecut avusese 38%. "Există şi partide noi, care, în mod spectaculos, au reuşit să treacă pragul. Îmi permit să le felicit pe toate. Felicit în primul rând câştigătorii şi în mod special îi felicit pe cei 35 de parlamentari români care îşi vor ocupa de acum încolo în mod legitim locurile în Parlamentul European", a spus Băsescu. El a ţinut să-i asigure, totodată, de toată compasiunea sa "pe toţi cei care sunt sub prag". "Îi asigur public de tot sprijinul meu (pe europarlamentari – n.r.) în situaţia în care vor înţelege că poziţiile în mod deosebit de politică externă nu pot fi haotice şi că o consultare cu responsabilii de politică externă din ţară este necesară", a spus Băsescu.


(Ruşine oamenilor politici care declară şi în ziua alegerilor că nu se duc la referendum. Politica nu are voie, în nici o circumstanţă, să afecteze însăşi democraţia, iar votul este un act eminamente democratic. Dacă nu doriţi să vă exercitaţi votul, ca simpli cetăţeni, trebuia să spuneţi asta după închiderea urnelor. Îndemnul de a nu participa la vot pentru a câştiga interese politice este absolut josnic.)
Sursa acestor ştiri este fluxul MEDIAFAX şi site-ul oficial al BEC.