difficultas et solutio

---

(problemă şi soluţie)
România are acum o problemă în Italia. România acuză pe italieni că actuala criză a romilor din Italia nu este de ieri de azi şi că fac un joc dublu cu privire la minorităţi. România acuză Italia că are accese de intoleranţă faţă de minorităţi cu aspecte de xenofobie. România are şi o soluţie pentru dezamorsarea conflictului, domnul Corneliu Vadim Tudor. Oricât ar fi de sumbră informaţia că domnul Vadim Tudor va negocia, în stilul său caracteristic, o problemă a “fascismului şi xenofobiei”, tot am râs 10 minute. Mă gândesc că este ca şi cum ai încerca să stingi un incendiu adăugând încet peste el tot felul de cocteilu-uri combustibile cu nume de ruşi.
Încă mai am în urechi ecourile zilei de ieri când domnul Vadim spunea că va părăsi nu ştiu ce partid european pentru că un membru al acelui partid ar fi spus nu ştiu ce despre România. Parcă îl văd pe domnul Vadim cu o sabie ninja executată artizanal prin cartierul Ferentari, strigând prin Roma: “Care ai zis măi de rău de români, arată-te la faţă!”. Ştiu că e mai mult tragic dar imaginea din mintea mea este prea caraghioasă ca să mă pot abţine de la un râs cumsecade.
Să începem cu ştirile. Corneliu Vadim Tudor se întreabă “De ce s-a pus semnul de egalitate între romi şi români?”. Faptul că ei sunt cetăţeni români nu-i fac şi să fie şi români?
De fapt preşedintele PRM suspectează ca de fiecare dată un fel de conspiraţie, o diversiune. “De ce se pune semnul de egalitate între criminali şi români? Răul este mai vechi. De ce s-a pus semnul de egalitate între romi şi români, cine a avut interesul să lanseze această provocare mincinoasă, în aşa fel încât ţiganii criminali să fie trecuţi în sarcina poporului român. Poporul român e un model istoric de toleranţă de creştinism.” (…) “o diversiune bine clocită, care se va termina curând”. (…) „Noi ştim mai multe. Eu cred că este o diversiune pusă la cale din timp. S-a pândit acest moment, s-a vânat acest pretext. Au mai comis şi alţii infracţiuni de genul acesta, chiar crime. Au comis şi italienii crime pe teritoriul României şi sunt mari mafioţi. Ce să facem acum? O să strigăm: Moarte italienilor! Căraţi-vă acasă! Nu vom face aşa ceva”. (…) „Eu sunt preşedintele grupului de prietenie România-Italia. Nu stătea în intenţia mea să mă duc acum colo, dar dacă noi, grupurile parlamentare de prietenie, nu facem în asemenea momente de criză tot ceea ce este omeneşte posibil, înseamnă că nu mai avem nici o justificare”. (… ) „Este regretabilă crima făcută de un om care a fost eliberat din puşcărie în 2006; de fapt nu a făcut nici o zi de puşcărie, în baza unei legi din 2002, ce-i drept, dar ministrul Justiţiei în 2006 era doamna Monica Macovei, favorită şi protejată de domnul Traian Băsescu şi de domnul Franco Frattini. Dacă ar fi fost în puşcărie acest nemernic, nu s-ar mai fi inflamat spiritele în Europa în asemenea hal”. (…) “Le voi spune să înceteze cu această vânătoare împotriva românilor. Este incalificabil, nedemn ceea ce se întâmplă. Italia este o ţară civilizată”.

Îmi pun două întrebări importante (ceva mai multe întrebări mici, dar acestea nu contează). Prima întrebare este relativă la ce justificare au aceste grupuri de prietenie? Iată că se pune o problemă interesantă cea a justificărilor politice. Ce ar fi să facem fiecare o listă cu organismele care nu-ţi găsesc justificare pe piaţa performanţei, o listă a lucrurilor care merg prost în România. Poate se desfiinţează cei, cele, care ar trebui să le facă să meargă bine. Foarte interesant. Cea de a doua întrebare, domnul Vadim crede că acest om a inflamat spiritele în Europa? Adică dacă nu era Nicolae Romulus Mailat, totul era OK? Aşa da negociator. Probabil că va negocia împuşcarea în piaţa publică a infractorului “ţigan şi nu român” (înţelesul dat de domnia sa) şi totul se va termina bine pentru Europa înfrăţită cu România. De aceea a fost delegat Vadim?
Păi să vedem ce s-a întâmplat de fapt. Relu Fenechiu (PNL, deputat) a propus să se înfiinţeze o comisie care să informeze parlamentul. “Când vrei să îngropi ceva, fă o comisie parlamentară” aud din memorie, ca prin vis, unul din adevărurile universale ale omenirii.
"Rolul lor este de a se adresa oamenilor politici din Italia pentru a-i face să înţeleagă că ţara noastră nu înseamnă 10 sau 100 de oameni. Cel care va coordona totul este preşedintele Comisiei de prietenie cu Italia, senatorul Corneliu Vadim Tudor", a spus deputatul PSD Ioan Munteanu, secretar al Camerei Deputaţilor.

Propunerea mea pentru răspunsul la soluţia DINAMITĂ a parlamentului este să vă faceţi provizii de apă şi alimente. Situaţia va exploda incontrolabil, miza deja este mai mare decât simpla acuzaţie faţă de un rrom care a jefuit o poşetă. Am mai văzut războaie care au început de la o moarte suspectă, din păcate. Dragii mei, multe provizii şi… iertaţi politicienii, că nu ştiu ce fac.