(politică şi act violent)
Politica este undeva între înjurături şi bătaie. Ce este între cele două stări (grade) de surescitare? Nu poate fi altceva decât darea în judecată. Cum DNA-ul nu este destul de rapid, “soluţia imorală” Voiculescu descoperă “parfumul” ameninţării cu justiţia. Nu vă speriaţi, domnul Voiculescu foloseşte discursul politic ca pe un pamflet, nu este serios. Dar, declarativ, domnul Marko este în primejdia. Domnule Marko! “Vine poliţia şi ia toată marfa…”
Cum ar suna ştirea sub o formă a buletinul de ştiri?
Doamnelor şi domnilor, Bună ziua! Începem ştirile de astăzi cu liderul PC Dan Voiculescu. Domnia sa anunţă că îl acţionează în judecată pe liderul UDMR Marko Bela "pentru ofense repetate aduse României şi pentru instigare la atitudini agresive împotriva românilor din Ardeal".
Să urmărim mesajul domniei sale:
„Îl acţionez în judecată pe Marko Bela pentru ofense repetate aduse României şi pentru instigare la atitudini agresive împotriva românilor din Ardeal. Este mai mult decât o acţiune în instanţă, este o încercare de a obţine printr-un verdict al justiţiei delimitarea între naţional şi şovinism, între solicitarea drepturilor legitime şi manifestările extremiste, între acţiune paşnică şi instigare la agresiune. Vreau să cred că există limite ale mesajul naţionalist şi pentru susţinerea drepturilor unei etnii, limită impusă de lege, de bunul simţ şi de respectul pentru ţara ai cărei cetăţeni suntem toţi, indiferent de naţionalitate”.
Referindu-se la manifestarea electorală a UDMR de la Târgu Mureş, preşedintele PC, Dan Voiculescu a precizat că acţiunea UDMR „are toate caracteristicile unei acţiuni împotriva ordinii constituţionale, situaţia reglată clar de Codul Penal în articolul 166". Art. 166. – Acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Întreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea prin acţiuni ilegale şi prin violentă a ordinii constituţionale sau a caracterului naţional, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului român se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Domnul Voiculescu a adăugat:
"Solicitarea transformării limbii maghiare în limbă oficială, revendicările de autonomie teritorială şi compararea Ardealului cu regiuni recunoscute pentru intensele probleme etnice, intonarea imnului Ungariei, punerea Ardealului la traistă chiar şi cu conotaţiile simbolice ale gestului, toate acestea sunt suficiente argumente pentru o acţiune în instanţă împotriva conducerii UDMR".
De ce este atât de supărat domnul Voiculescu? Pentru că duminică, la sala Polivalentă din Târgu Mureş, din aproape o mie de localităţi, s-au strâns reprezentanţi ai UDMR pentru a asista la închiderea oficială a campaniei UDMR. Ce s-a întâmplat acolo este simplu de imaginat.
Acesta a fost programul televiziunii noastre pentru ziua de azi, pe mâine la aceiaşi oră.
Doamnelor şi domnilor politicieni, vă dorim noapte bună!
19 comentarii:
Sa vad actiunea si s-ar pute sa intervin(termenul juridic este intervenient).
Am intervenit intr-un proces care la fond s-a castigat pe interventia mea si nu pe argumentele lui ION RATIU (el fiind reclamantul) . Mai departe procesul s-a pierdut din erori procedurale ale avocatilor lui Ratiu si din forta de influenta asupra judecatorilor de la instantele superioare,pe care o avea paratul care infiintase un partid si care pe atunci stia cam tot despre toti.
of of of of of sau dus la udmr si saracul voiculescu a ramas singurel :)) totusi cineva trebuie sa ii linisteasca putin pe cei de la udmr cu autonomia lor.
Onorată instanţă, să dăm 15 ani acestui infractor feroce care pune în nesiguranţă însuşi întreaga naţie şi o lasă, carevasăzică, cu onoarea nereperată şi un clondir de un oca de mastică prima pagubă.
Corect, dar ia uite jocuri politiste aici
http://cartonase.blogspot.com/
Voi ce credeti?
Poliţia are tot timpul portiţe prin care poate să intre într-o casă, prin care poate trage într-un om, prin care mai pot da într-un suspect. Poliţişti nu face în mod normal aşa ceva, dar dacă vrea să o facă, o poate face. Astfel, pentru poliţist, pătrunderea fără mandat se poate face dacă, uzul de armă de foc se poate face dacă..., uzul de forţă se poate face dacă...
Cuvântul cheie pe care îl iubeşte instituţia Poliţiei de pretutindeni (sau a miliţiei) este "pericol iminent". Când este un pericol iminent, poliţistul nu mai are timp să ceară aprobări, el acţionează. Când anume este şi când anume nu este un pericol iminent, aici depinde de cum judecă poliţistul. Ex-ministrul agriculturii Mureşan era un pericol iminent de au ajuns la ei o dubă întreagă de mascaţi şi l-au luat de acasă cu cătuşe la mâini, era chiar necesar? Probabil că da. Era oare Mureşan un fel de Sile Cămătarul care aducea o armată de săbii ninja în apărarea lui? Era oare un Fane Spoitorul despre care se ştia că tăiase o mână de poliţist? Cine era acest Mureşan de a fost tratat ca ultimul dintre infractori?
La fel şi în acest caz, nu era Laura Vasiliu ci "Vasilica Lauran", dar seamănă românii ăstia între ei, nu era născută în decembrie ci în aprilie, dar la români se practica să-i declare aiurea si nu mai ştiu nici ei când sunt născuţi, nu era jaf armat era furt calificat şi nu era urmărită ci reclamantă... ce mai contează. Ei sunt cei care apără legea ergo legea îi apără pe ei. De exemplu celebrul caz Elodia. Păi ce om normal (adică cetăţean banal, ca mine, ca tine) ar fi încă în libertate cu atâtea probe? Iată că în acest caz, prezumtiv suspectul este nevinovat. Legea funcţionează într-un fel (normal) în cazul unor anumiţi oameni care se fofilează, şi în alt fel (draconic) în cazul celor care nu sunt "anumiţi".
Domnule Bibliotecar
Semnele acelea ale DeVeului sunt SEMNALE MASONICE si INSTIGA la VIOLENTA !!!
Sa stiti ca nu intamplator sunt facute asa si prezentate in media de asa maniera...
Cu stima
Refuz să cred că politica este o sumă de acţiuni violente sau de acte extra'constituţionale. Din păcate, o parte dintre liderii politici (mă rog, aşa se spune) se străduiesc în fiecare zi să vă confirme.
Cât priveşte problema iredentismului maghiar, cred că tema este mai mult politică.
Refuz să cred că politica este o sumă de acţiuni violente sau de acte extra'constituţionale. Din păcate, o parte dintre liderii politici (mă rog, aşa se spune) se străduiesc în fiecare zi să vă confirme.
Cât priveşte problema iredentismului maghiar, cred că tema este mai mult politică.
@Bibliotecaru
Dvs. omiteti cel mai important lucru : existenta politicului si amestecul sau in toate sferele vietii.
Eu sunt convins ca politia , si justitia in genere si-ar fi executat cu mult mai mare corectitudine indatoririle daca nu exista POLITICUL.Si ianinte si dupa 1989 , dar si in alte state, politicul a fost este si va ramane factorul determinant in toate.
Voiculescu se bate pe electoratul lui Vadim Tudor.
Apariţiile lui Vadim sunt boicotate de ceva vreme de toate televiziunile aşa că Voiculescu s-a gândit să-şi însuşească el discursul anti-maghiari şi, cu ajutorul trustului lui, să câştige voturile românilor verzi cu pipota inflamată de patriotism.
@ Argusdre
Este absolut evident că politica se implică în actul de justiţie, fie că este vorba de Poliţie, fie că este vorba de Procuratură, fie că este vorba de Justiţie. Dar pe lângă politică lucrează şi un fel de mafie a relaţiilor care este poate încă şi mai puternică. De câte ori opreşte poliţistul un şofer care depăşeşte viteza şi acesta sună un alt poliţist care vorbeşte cu primul... Ştiţi bine astfel de poveşti care circulă prin folclorul şoferilor care sunt agresivi şi calcă în picioare poliţistul cu replici de duh şi pile sus-puse. Ştiţi bine că un poliţist care fluieră împotriva vântului ajunge să fie surd din cauza propriului fluierat. Există o mafie a jocurilor de interese, fiecare se acoperă de fiecare. Şi aici este vorba de o politică, dar de o altfel de politică. Pe mine nu mă deranjează că Traian Băsescu a "dat drumul" la nişte dosare DNA ci faptul că au fost ţinute până acum. Că le-a dat drumul, e foarte bine. Se va schimba puterea şi vor curge şi alte dosare care acum sunt puţin trecute la urmă. De orice mi-e frică în România, nu mi-e frică însă cu nu va avea loc o plată a "bunăvoinţei" de acum a preşedintelui.
@ tudorina
Cu puţin noroc rămân amândoi pe dinafară. Mie mi-a frică să nu ajungă România Mare Conservatoare, nu de altă, dar ar trebui să fim toţi muzicieni (absolvenţi de Conservator)
@Bibliotecaru
Aveti perfecta dreptate si cu mafia cealalta , paralela ca sa zic asa , mafia intereselor,corect.Insa vedeti dvs. ,va deranjeaza ca au fost tinute ascunse dosare si sunteti satisfacut totusi ca au fost scoase in sfarsit la lumina.
Sa va spun eu de ce mi-e frica mie :
-dupa cum s-a vazut pana acum majoritatea dosarelor procuraturii au fost infirmate in instanta de catre judecatori.In aceasta situatie se pune intrebarea : nu cumva au fost inventate (pe baza de inscenari), contrafacute ? (asta ar explica si aparitia lor cu intarziere).Si daca e asa ne aflam intr-o situatie extraordinar de grava.Inseamna ca sunt create premizele ca cei vinovati sa scape de justitie iar cei nevinovati (doar ca sunt adversari politici) sa intre la racoare.Si ultimele semne catre asa ceva ne indruma.
Si atunci ma intreb cu toata seriozitatea si toata ingrijorarea : ce-i de facut (ca Lenin)?Pentru ca aici neaparat trebuie facut ceva.
Ba eu merg şi mai departe şi spun, cei care nu au bani de avocaţi, mai pot scăpa de dovezile contrafăcute? Din păcate nimeni care a scăpat de instanţă nu va dezavua procesul, poate pentru că cei care sunt acuzaţi cu dovezi contrafăcute au totuşi o musculiţă pe căciulă. Altfel sunt sigur că ar fremăta preasa română de amănunte picante şi dosare juridice publicate.
Domnule Bella, nem seip :)
Dane ca cazi in put :)
@Bibliotecaru
Pai nu mergeti mai departe, ca lucrurile exact asa stau.Asta e realitatea.
Si atunci ma intreb daca la noi este buna independenta justitiei.De fap la noi independenta cui e buna? Vedeti ? Pentru ca la noi nu se respecta nici o regula, nu se mai potriveste nimic.Unde ajungem? O multime de intrebari fara raspuns si o tara brambura.Asta a ajuns Romania la ora actuala.
Din păcate în România sunt, ca preponderenţă, trei tipuri de oameni.
Oameni prea speriaţi de regimul comunist pentru a mai îndrăzni să facă ceva împotriva ordinii de drept instaurate. Aceşti oameni votează încă cu cei pe care îi sesizează ca venind din comunism din frica interior exprimată de a se împotrivi "lor". Nu vorbesc aici de ce se întâmplă în exterior ci de acel reflex Pavlovian, neexplicat şi nefiltrat de individ ca element al voinţei, ci doar ca gest reflex.
Mai sunt apoi oameni care ar vrea să schimbe ceva dar nu au potenţa necesară. Vorbesc şi nu-i ascultă nimeni. Dacă ar fi puşi la putere, nu pot face ceva, pentru că nu sunt alţi oameni alături de el. Aceştia sunt sacrificaţi din start.
În sfârşit, cea de a treia categorie de oameni au caracteristica definitorie exprimată prin "nu-mi pasă". Aici sunt majoritari atât noua generaţie care nu are nici un fel de preocupare în domeniul "orânduielilor" sociale, dar şi noii înavuţiţi cărora le merge destul de bine pentru a se mai interesa de alţii, dar şi o mare parte din "slujbaşi" care s-au transformat în simple maşini.
Restul oamenilor nu contează social, nu au nici putere de schimbare şi nici nu doresc să facă ceva.
Justiţia nu este decât oglinda noii realităţi. Am început să citesc din noua carte a lui Adrian Năstase şi domnia sa are o teorie interesantă cum că schimbarea care o trăieşte România este de sus în jos, adică dictată de Putere. Mie mi se pare că poporul este foarte pregătit de schimbare, nu este o forţă conservatoare care se opune schimbării. Problema este că tranziţia este eternă şi schimbările sunt prea mici pentru a fi observate. Faţă de 1990 se văd clar diferenţe instituţionale, dar mă întreb de ce nu s-a ajuns direct aşa, de ce a fost nevoie de o schimbare naturală a micilor ajustări. E ca şi cum ai face din sacou un frac trecând intermediar prin stadiul de halat de baie. Parcă e contra naturii. Justiţia e cel mai uşor de reformat, legile sunt cel mai uşor de schimbat. Cu mentalităţile e ceva de muncă... dar, sub ameninţarea demiterii, se poate face şi asta. Iar judecătorii... este îndeajuns să pui în CSM oameni de după reforma în justiţie şi se ocupă ei de cei care se împotrivesc reformei. Problema Justiţiei este însă că, pe undeva prin cotloanele prăfuite, zac nişte dosare incomode care nu pot fi pierdute pentru că sunt publice deja, dar pot fi prescrise. Cu noua prevedere de limitare a anchetei la 6 luni... tot ce este posibil.
Nu aş putea spune că sunt 100% de acord cu cele ce am scris mai sus, dar nu pot scrie o mică carte ca să nuanţez problemele.
Lucrurile in practica nu sunt asa simple cum par teoretic.Este froarte simplu teoretic cu justitia ca schimbam legile si gata.De aici ar trebui sa fie simplu si cu starpirea coruptiei.Practic lucrurile stau cu totul altfel.Sa ne amintim ca Romania a speriat Europa cu coruptia inca de pe timpul lui Cuza, s-a mai micsorat ceva pe timpul comunismului ,iar acum a revenit in toata splendoarea ei.De ce?
Pentru ca aceasta coruptie a fost utila totdeauna majoritatii clasei politice romanesti si ii este aproape imposibil sa renunte la ea.De aceea eu am slabe sperante in privinta eradicarii ori reducerii acesteia.
Completare
Eu cred ca nu exista oameni cu care sa se poata indrepta lucrurile.Nu ai de unde sa-i iei.(pentru CSM, DNA, etc.) deoarece toti sant contaminati.Raul se invata usor de la altii,banul vine mai repede si mai mult cand eludezi legea.Imediat ce noua generatie termina facultatea si merge direct in productie (sa zicem un absolvent de drept) el intra in contact cu cei experimentati de la locul de munca, e obligat sa invete de la acestia si.... raul s-a produs.Nu se vede cat de "practica " este tanara generatie? De cele mai multe ori isi depasesc profesorii in smecherii.
Ai dreptate dar in timp incepand cu inceputul si ne daramand maine ce ai facut azi(blestemul lui Manole)se mai poate:
" De reparat se mairepara cate ceva pe undeva"
pentruca:
Pluteste peste tara pasare` albastra, inima"
Trimiteți un comentariu