Pachelbel, Canon in D

---

DNA...

---

20 octombrie 2008
Nr. 267/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

CĂŞUNEANU ADRIAN, comisar regional al Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Regional Suceava (în prezent suspendat din funcţie), în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată;
OLARU FLORIN COSTICĂ, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată;
PĂDURE PAVEL, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată;
OPRESCU VALERIU CORNEL, preşedintele Comisiei de negociere din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Regional Suceava, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată, fals intelectual şi uz de fals.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

La data de 29 septembrie 2006, inculpatul Căşuneanu Adrian, în calitate de comisar regional al Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Regional Suceava, a dispus achiziţionarea, de la inculpatul Pădure Pavel, a unui imobil (situat în satul Bulai, comuna Moara, judeţul Suceava) ce urma să fie folosit drept sediu pentru Comisariatul Regional Suceava şi Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu, cu suma de 1.780.900 Ron, cu încălcarea prevederilor legale. La data de 6 septembrie 2006, acest imobil fusese cumpărat de către inculpatul Pădure Pavel cu suma de 600.000 Ron, prin intermediul inculpatului Olaru Florin Costică.
În perioada septembrie – octombrie 2006, inculpatul Oprescu Valeriu Cornel, în calitate de preşedinte al Comisiei de negociere pentru achiziţionarea imobilului, pentru a crea o aparenţă de legalitate acestei tranzacţii imobiliare, a întocmit, în fals, documentaţia necesară acestei achiziţii publice.
La data de 9 octombrie 2006, inculpatul Căşuneanu Adrian a dispus achitarea către vânzător a contravalorii imobilului, fără să fie îndeplinite clauzele contractuale din contractul de vânzare-cumpărare.
Din preţul obţinut, inculpatul Pădure Pavel l-a împrumutat pe inculpatul Olaru Florin Costică cu suma de 294.000 RON.
În vederea recuperării prejudiciului cauzat Comisariatului Regional Suceava, în sumă de 1.790.000 RON (aproximativ 505.937 euro), procurorii au dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpatului Olaru Florin Costică.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

28 octombrie 2008
Nr. 271/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a 37 de inculpaţi în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleza, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro (dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa).

Astfel, au fost trimişi în judecată următorii inculpaţi:

Membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul primăriei Constanţa: Mazăre Radu Ştefan - primarul municipiului Constanţa, Constantinescu Nicuşor Daniel – fost consilier municipal, Racu Constantin – fost director al Direcţiei Administraţie Publică, - Dospinescu Daniela Ramona - directorul Direcţiei Patrimoniu, Marica Ion – directorul Direcţiei Tehnic Investiţii, Miron Dan - fost consilier municipal şi consilierii juridici Tălpău Cristian, Chircă Nora Alina şi (fost) Ghiţulescu Bogdan, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de:
- abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;
- fals intelectual, în formă continuată;
- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni;

Funcţionari din primăria Constanţa: Sozanski Andrei, Rusu Graţiela, Radu Gabriela, Cealera Claudia - în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Funcţionare în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa (OCPI): Călătoru Luminiţa şi Stanciu Silvia, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Mandatari: Giurgiucanu Georgică, Săvulescu Emil Dragoş, Tudorache Răsvan Mircea şi Nejloveanu Nicula, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni de complicitate sau instigare la infracţiunile săvârşite de persoanele mai sus menţionate;

Notari publici: Andrei Aurel-Jean, Budei Cristina şi Darie Ruxandra-Luminiţa, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Moştenitori ai persoanelor îndreptăţite: Ştefănescu Elena şi Leşe Laura Mariana, pentru complicitate la infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie;

Cesionarii cumpărători de drepturi succesorale: Pană Viorel, Ionescu Valentin Gheorghe, prin firma sa „Habitat şi Ambient” SA, Borcea Cristian şi Camboianu Mihai, Sandu Bogdan Gabriel, prin SC „Holland Development Group” SA, şi Ene Daniel, Puşcaşi Marius, Puşcaşi Carmen şi Ceacîreanu Mihai Sergiu, ca persoană fizică şi prin firma sa „New Home Construct” SA, pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Interpuşii cumpărători de terenuri: Barbu Paraschiva, Şerban Alexandru Octavian şi Popa Basarab, prin firma sa „Pomacost” SA şi „Aqualand” SA, la care era acţionar, pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

Evaluator agreat de primăria Constanţa, Dima Alin Horaţiu, pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie;

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul. Astfel patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan în valoare de 114 milioane euro dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi de 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată - aproape un milion de metri pătraţi. Au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice.
Persoanele îndreptăţite la restituire au fost determinate, după trecerea unor perioade de timp îndelungate, de 2 până la 3 ani, ori să-şi vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile în cauză, pentru sume de bani ce reprezintă mai puţin de 1% din valoarea terenurilor la care au fost obligate să renunţe. În final, aceste terenuri aveau să ajungă în proprietatea persoanelor cărora le-au fost predestinate, cu mult înainte de soluţionarea cererilor de restituire.
Pentru atingerea scopului infracţional urmărit, majoritatea terenurilor atribuite pe alte amplasamente, în echivalent valoric, au fost subevaluate, unele, la preţuri de 10 ori mai mici decât preţurile reale.
Concret, între aceste terenuri figurează:
- terenul în suprafaţă de 27.000 mp pe care s-a construit Parcul de distracţii acvatice Aqua Magic de către firma Aqualand (la care unul dintre acţionarii principali este Popa Basarab, vărul primarului Mazăre Radu Ştefan)
- terenul în suprafaţă de 8.307,78 mp, situat în zona Căpităniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, care a ajuns în proprietatea familiei Mazăre (primarul, mama şi fratele)
- terenul în suprafaţă de 52.471 mp, situat în Parcul Tăbăcăriei nu a fost restituit în natura celor îndreptăţiţi, ci firmei cesionare „Holland Development Group” SA (la care acţionar şi administrator este Sandu Bogdan Gabriel, iar acţionar principal prin firma Millenium Global Development este Ionescu Valentin Gheorghe) care a plătit pentru drepturile succesorale un preţ de 100 de ori mai mic decât cel real.

Îndeplinirea defectuoasă, de către membrii Comisiei de aplicare a Legii 10/2001, a soluţionării cererilor de restituire a constat în următoarele: încălcarea, în mod repetat a dispoziţiilor Legii 10/2001 şi a acelora care reglementează proprietatea publică a statului; confirmarea în acte a unor fapte nereale; atestarea ca aparţinând municipiului Constanţa a unor bunuri aflate în domeniul public al statului (plaje şi faleze).
Concret, inculpaţii au încălcat dispoziţiile Legii 10/2001 privind persoanele îndreptăţite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competenţa de soluţionare a cererilor de restituire, întinderea suprafeţei revendicate, etc.
Avantajele patrimoniale dobândite ilegal se regăsesc în proprietatea inculpaţilor sau a firmelor controlate de aceştia, după cum urmează : Mazăre Radu Ştefan (prin firmele „Nisipuri” SA), mama şi fratele acestuia (prin firma „APV Media Turism”), Giurgiucanu Georgică, Săvulescu Emil Dragoş, Borcea Cristian, Ionescu Valentin George (prin firma „Habitat şi Ambient” SA), Camboianu Mihai, Popa Basarab (prin firmele „Pomacost” SA şi „Aqualand” SA), Sandu Bogdan Gabriel (prin firma SC „Holland Develompment Group” SA), Ceacîreanu Mihai Sergiu (ca persoană fizică şi prin firma sa „New Home Construct” SA), Şerban Alexandru Octavian, Barbu Paraschiva, Puşcaşi Marius şi Puşcaşi Carmen.

În vederea asigurării măsurii confiscării speciale, prin ordonanţa din 15.02.2008, a fost instituit sechestru asupra terenurilor provenite de săvârşirea infracţiunilor analizate, care au fost identificate în proprietatea unora dintre inculpaţi şi în proprietatea firmelor controlate de aceştia.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Feţele Cotidianului

---

Actriţa Dina Cocea ne-a părăsit

---

Actriţa Dina Cocea a încetat azi noapte din viaţă în urma unui stop cardiac, la 96 de ani, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde fusese internată în urmă cu câteva zile.

Este ciudat să spun actriţa Dina Cocea, pentru că domnia sa a reprezentat pentru această ţară mai mult decât multele roluri în teatru şi alte câteva în film. A absolvit studiile de actorie la Paris. Debutul teatral a avut loc la Paris, in 1934, si la Teatrul „Comedia” din Bucuresti, in 17 ianuarie 1935, in piesa de teatru „Adevaratul Iacob“, alaturi de George Timica, in rolul dansatoarei Yvette A aparut pe marile ecrane, prima data, in 1939 in "O noapte de pomina". Au urmat aparitii in "Neamul Soimarestilor", "Stefan cel Mare", "Cantemir" sau "Iancu Jianu". Intre anii 1941-1949 a fost director la „Teatrul Nostru“ si la „Studioul Teatrului Nostru“. In perioada 1952-1962 a fost Decan al Facultatii de Teatru Incepind din 1956, a reprezentat Romania la congrese internationale sau la manifestarile organizate de ONU si UNESCO Intre 1979-1989 a fost Presedinte al Asociatiei Oamenilor de Arta din Institutiile Teatrale si Muzicale. De-a lungul timpului, Dina Cocea a jucat in peste zece filme de lung metraj, a avut peste o suta de roluri in spectacole de teatru, teatru radiofonic si teatru pentru televiziune. A avut o prodigioasa activitate eseistica si publicistica, scriind nenumarate articole de sinteza, critica si cronica dramatica in presa de specialitate autohtona si straina. Din 2001 este Societar de onoare al Teatrului National din Bucuresti Este Doctor Honoris Causa al Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti


* La Jeune fille d'une nuit (1934)
* O noapte de pomină (1939)
* Cartierul Veseliei (1964)
* Neamul Şoimăreştilor (1964)
* Ciprian Porumbescu (1972)
* Ştefan cel Mare - Vaslui 1475 (1974)
* Muşchetarul român (1975)
* Aurel Vlaicu (1977)
* Iancu Jianu haiducul (1980)
* Cântec pentru fiul meu (1980)
* Atac în bibliotecă (1992)

Get this widget | Track details | eSnips Social DNA

Dina Cocea - Ioana pe rug

Henryk Górecki

---

Din sudul Poloniei Henryk Górecki compune poate cea mai tristă creaţie din muzica omenirii, Les Lamentacions Simfonia nr 3:

partea I: Lento


partea a II-a: Lento e largo


partea a III-a: Lento

Politica ne dă nouă brânză, carne, lapte, ouă

---

Dedic următoarea melodie la toţi cere e în politcă... fără număr, fără număr... la politica noastră, văcuţa morgana...!

Apare-n metrou cu-n aer de taxi,
Si sa vezi impresii cand se urca-n dacii,
Zarind ce departe pot s-o poarte cracii,
dintr-o data uita ca e de la coada vacii,

Satula de boi..friend doreste un taur,
Pasind precum caprioara cu partzuri de aur,
Imitand modelul promovat de fufe,
Adunate-n trupe cu prunci uscati pe rufe,

Fii atent ce tipa tzipa langa casa,
Ca aceasta frumoasa cica-i veninoasa,
Dar depistabila caci pusa sa spele vase,
Apar manifestari neplacute-ale mucoasei

Scoti loveaua...Wow
O lasi fara ..Mau
Mirosind haina, haina hiena face miau,
Caracteristic se-ndragosteste-artistic,
La prima vedere de suport logistic.

Nu vezi bine...baga-te (te tine?) joaca-te,
Daca te spargi in figuri o dai in marti.ee?
(Pai ce sa zic?)
Intreaba-te e doar in treacat
Sau pur si simplu asta e te-a prins in lacate

Baga-te (te tine?) joaca-te,
Daca te spargi in figuri o dai in marti.ee?
(Pai ce sa zic?)
Intreaba-te e doar in treacat
Sau pur si simplu asta e te-a prins in lacate

E-un fel de voodoo duduia baga ace-n papusha,
Ii mulge tot sugi exact ca o capusha,
Esti in ....ce poate-ascunde dupa usha,
Vezi umblatu-n portofel, (arbitra de tusha).

Nu mai vrea s-o faca-n pat ci pe sofa-le..?
Nu mai vrea baie de bule vrea petale,
Pe cai verzi pe pereti vrea tribale,
a..si niste flori mai nu stiu cum pe sandale...

Zodia ei.......pepenii?
Se marita greu fiindca-si iubeste semenii
Iar eu cu baietii mei fac caternica de cei
Ce cheltuie bani grei pentru a ademeni-o..

De la big-Bang incoa tipa-i focus pe dildo,
Iar golanii fac banii din libidou,
De fapt daca ma-ntrebi pe mine-i simplu,
Iti fac un mare cadou spunand acelasi lucru din nou...yo..

esti sigur...baga-te (te tine?) joaca-te,
Daca te spargi in figuri o dai in marti.ee?
(Pai ce sa zic?)
Intreaba-te e doar in treacat
Sau pur si simplu asta e te-a prins in lacate

baga-te (te tine?) joaca-te,
Daca te spargi in figuri o dai in marti.ee?
(Pai ce sa zic?)
Intreaba-te e doar in treacat
Sau pur si simplu asta e te-a prins in lacate.



Zale-Vaca morgana

Alex Mazilu de la http://alexmazilu.blogspot.com

---

Am intrat pe acest site la recomandarea doamnei Anca Alexandrescu. Nu am regretat. Eu nu fac decât să pun câteva link-uri spre pozele blogului domniei sale. Dacă vreţi să vedeţi ce şi cum, mergeţi pe blogul lui. Merită.

(http://alexmazilu.blogspot.com/)

Toma Caragiu - Auslu carvanar (armana)

---

Zale feat. Deliric1 - In ziua-n care

---

importam E-uri
dam spatii pentru deseuri
strainii acapareaza
romanii freaca WC-uri
granarul europei face legal trotoaru`
si o constitutie fara voturi ne cam vinde hectaru`
condusi de mafie pierdem din patrie
furati din contributie inca de la revolutie
frica sporeste ca investitia in politie
spaga merge piramidal pana in justitie
in functie de potul dat nepotul iese nevinovat
la combinatie sifonul cade feliat de sabie
accesul la informatie anulat ca OTV
caci cuiva trebuie sa-i pese de forta din mass-medie
cu a 10-a pensie omul isi permite avocat
la 3 recursuri in anulare e pasibil de infarct
bani de salvare n-are cade imobilizat la pat
pamantul neretrocedat ramane sub mila unui smenar din stat

in ziua-n care mi-au venit aceste ganduri
puteam fi impuscat pentru cateva randuri
am vrut sa traiesc liber pe pamantul meu
si legea sa respecte legile lui Dumnezeu

in ziua in care tara se va destepta
pe strazile pustii din Bucuresti va fumega
e ilegal sa faci bani fara propaganda
oamenii seriosi la noi constituie clanuri si bande
hai sa jucam si noi la loz sa dam rateuri
nu vezi ca viata e roz avem si bani in degradeuri
pamantul striga tar romanii sar peste hotar
si un cioflingar corupt zice ca el e sedentar
taranul cu aprozar acum se indreapta spre UE
maine o sa dai 5 dolari pe 2 barabule
multe partide cu blaturi si hent in careuri
prea multe v n r c b l u r i
multe bmw-uri cu gauri in buget
si cine preia stafeta ... bagabontii de pe internet

conform unor statistici
circa 80% din statistici
sunt false

pai asta-i lege vino doamne si alege
din tara orbilor in care chiorul este rege

intelege cel ce face legea n-are lege
cel ce tre` sa aleaga n-are ce alege
cel ales alearga inca de frica la rece
in timp ce tu te alegi din nou cu un calorifer rece
ti-am promis 3 trandafiri dar in FSN doare
ti-am promis cheia solutiilor CDRemuscari ai oare
copiii cresc copii cu ochii pe contoare
pretul deturnarii de valoare dintr-un fond phare
intr-un cont mare
si-ti promit in continuare ca nu tin cont care n-are bani
de mancare sau ce turna in pahare
totul a inceput in ziua-n care ai incetat sa vezi
ai incetat sa crezi incepi sa uiti sa visezi
am dat la schimb vise ca sa obtinem vize
am dat la schimb istoria sa obtinem fise
si nimic nu se schimba in bine
atata timp cat nimic nu se schimba in tine
ti-aduci acum aminte...
in ziua-n care am luptat de aceeasi parte
iar acum acel zid ce ne desparte
ca vrei parte mult prea des
parca aceeasi problema se dezbate
ne dam mult prea des coate in loc sa deschidem bratele frate

Preşedintele Băsescu a promulgat. Trăiască legea!

---

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a promulgat legea de mărire cu 50% a salariilor din educaţie, de la 1 octombrie. Promulgarea era evidentă dat fiind că legea respectă criteriile de constituţionalitate.

Legea salariilor profesorilor este constituţională, aşa cum a stabilit CCR. Dacă vă amintiţi...

COMUNICAT DE PRESĂ

În şedinţa din data de 15 octombrie 2008, Curtea Constituţională a soluţionat 3 sesizări formulate în cadrul controlului anterior promulgării legii, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţie, după cum urmează:

- Sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, formulată de Guvernul României.
Curtea a decis, cu unanimitate de voturi, că legea este constituţională.

- Sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, formulată de Guvernul României.
Cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că legea este constituţională.

- Sesizarea formulată de Preşedintele României, referitoare la neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.
Cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că textele criticate în sesizare sunt constituţionale.

Motivarea soluţiilor pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României în vederea promulgării legilor, în condiţiile art.77 alin.(3) din Constituţie.

BIROUL DE PRESĂ AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

Justificarea deciziei este următoarea:

Legea majorarii salariilor profesorilor nu contine prevederi contrare Tratatului de la Maastricht, care impune obligatia de a se evita deficitele publice excesive, arata CCR in motivarea deciziei prin care a declarat constitutionala majorarea salariilor profesorilor.

"Curtea constata ca, in cazul de fata, actul normativ criticat nu contine dispozitii contrare articolului 104 din Tratatul de la Maastricht care, reglementand o anumita disciplina bugetara, impune obligatia de a se evita deficitele publice excesive.

Prin urmare, Curtea nu poate retine infrangerea prevederilor constitutionale ale articolului148 din Contitutie, deoarece ipoteza prevazuta de acestea este aceea a unei contrarietati intre prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si legile interne", se arata in motivarea CCR, dupa ce Guvernul a sustinut ca se incalca Tratatul de la Maastricht si Constitutia Romaniei.

De asemenea, CCR precizeaza ca nesustinerea Guvernului fata de adoptarea amendamentelor la proiectul de lege criticat nu este un motiv de neconstitutionalitate, deoarece legea a fost adoptata de Parlament pentru aprobarea unei ordonante a Guvernului, ordonanta adoptata in baza unei legi de abilitare.

In privinta sursei de finantare, aspect invocat ca neconstitutional de catre Guvern, Curtea Constitutionala a mers pe rationamentul aratat in cazul declararii constitutionala a Legii majorarii pensiilor pentru categoriile grele de munca.

Majorarea cu 50%, respectiv 25% a punctului de pensie la categoriile I si II de munca nu instituie discriminari sau privilegii, ci se justifica pentru motive de protectie sociala, motiveaza CCR decizia de miercuri, cand a declarat constitutionala legea pensiilor pentru categoriile grele de munca.(http://www.ziare.com/)

Preşedintele vorbeşte şi de un al doilea element pe care îl are în vedere, anume conformitatea legii şi respectarea obligaţiilor internaţionale asumate. Se face referire directă la obiectivele strategiei Lisabona.

Cel de al treilea aspect pe care preşedintele Traian Băsescu îl analizează este oportunitatea promulgării, având ca unică alternativă întoarcerea legii la Parlament.

COMUNICAT DE PRESĂ
(24 octombrie 2008)

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut o declaraţie de presă cu privire la Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008, privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ. Vă prezentăm integral textul declaraţiei:

„Bună ziua,

Aşa cum am anunţat, voi avea o scurtă declaraţie de presă cu privire la legea salarizării profesorilor şi ca să nu lungim lucrurile, vă informez că am promulgat legea salarizării profesorilor. Cred pe că fondul dezbaterii publice, am obligaţia să dau câteva jaloane legate de această decizie. În ceea ce priveşte promulgarea, este atributul constituţional al Preşedintelui, nepromulgarea nu există ca atribuţiune. Cu privire la toate legile, dar mă refer şi la această lege, în procesul de promulgare Preşedintele are trei obiective asupra cărora se apleacă atunci când ia decizia de promulgare sau de trimitere la Parlament sau la Curtea Constituţională.

Cele trei obiective, conform Constituţiei, sunt următoarele: constituţionalitatea legii, iar legea cu privire la salariile profesorilor este constituţională, aşa cum a stabilit şi Curtea Constituţională a României; un al doilea element pe care Preşedintele îl are în vedere este legat de conformitatea legii şi acest aspect sau sub acest aspect atenţia Preşedintelui se îndreaptă către respectarea obligaţiilor internaţionale asumate, iar din acest punct de vedere, legea salarizării profesorilor se încadrează în obiectivele stabilite de strategia Lisabona, adică un sistem de educaţie performant. În sfârşit, al treilea aspect pe care preşedintele îl analizează înainte de promulgare este oportunitatea promulgării, având, pe chestiuni de oportunitate, singura alternativă a întoarcerii la Parlament a legii.

Am considerat că această lege este oportună, în primul rând pentru că între toate partidele s-a semnat un Pact pentru educaţie, deci toată clasa politică din România a semnat Pactul pentru educaţie, propus de Preşedinţie. În al doilea rând pentru că la acest pact s-au raliat trei mari organizaţii sindicale din domeniu şi alte 28 de organizaţii din societatea civilă şi ştiinţifică şi, de asemenea, la pachetul oportunitate, am avut în vedere nevoia ca parte a sistemului de reformă a educaţiei să fie şi profesorul bun. Cu actuala salarizare, este imposibil ca în sistemul de educaţie românesc să intre dascăli care să pregătească tânăra generaţie, copiii pe IT, să-i înveţe limba engleză, să-i înveţe limba germană, să-i înveţe fizică sau matematică. Nici un absolvent bun de facultate nu vine pentru 700 de lei în sistemul de educaţie.

Acest lucru se vede şi din faptul că în momentul de faţă sunt 9.000 de profesori suplinitori, în sistemul de educaţie românesc, ceea ce arată premisele unei pregătiri foarte slabe a elevilor. Nu în ultimul rând, aş face menţiunea că nepromulgarea acestei legi ar fi putut fi interpretată ca o dezicere a mea exact de Pactul pentru educaţie pe care l-am promovat şi exact de susţinerea că România are nevoie de un sistem de educaţie reformat şi performant. Un alt element care m-a făcut să apreciez a fi oportună promulgarea acestei legi este faptul că sindicatele şi-au asumat responsabilitatea strategiei de reformare a sistemului de educaţie din România.

Strategia a fost în principal construită, lucrată de profesorul Miclea şi în interiorul ei s-a ţinut cont de punctele de vedere exprimate în scris de semnatarii Pactului pentru educaţie, sigur, a acelora care au transmis puncte de vedere legate de construcţia strategiei. Consider că prin adoptarea de către sindicate, prin semnarea, prin asumarea strategiei de reformare a sistemului de educaţie, simultan cu mărirea salariilor dascălilor, se realizează un echilibru: bani contra reformă şi performanţă. Este exact ceea ce şi domnul Prim-ministru spunea, că nu se poate cere performanţă unor manageri dacă nu le dai salarii foarte mari. Or, când discutăm de profesori, ei construiesc, manageriază viitorul fiecărui tânăr din ţara asta, şi nu a unuia, nu a doi, ci a mii de tineri. Plec de la premisa că cea mai mare resursă pe care o are o naţiune, aşa cum rezultă din studiile ştiinţifice, este inteligenţa oamenilor ei. Dacă această inteligenţă nu este educată, nu este instruită, oamenii unei ţări nu pot genera performanţă.

Vă pot spune că studiile ştiinţifice arată că succesul unei naţiuni, performanţa unei naţiuni, este legată în proporţie de 70% de modul cum este educată naţiunea, de performanţa educaţională a sistemului de educaţie naţional. Doar 30% din evoluţiile pozitive ale unei naţiuni sunt generate de existenţa resurselor naturale: ţiţei, gaze, lemn, aur şi alte resurse. 70% din succesul unei naţiuni este garantat de un sistem de educaţie performant, de utilizarea inteligenţei fiecărui cetăţean al naţiunii. De asemenea, tot la categoria oportunitate, aduc şi argumentul faptului că am declarat în mod repetat că educaţia este prioritatea zero a naţiunii române. Acestea sunt în principal motivele pentru care am promulgat legea. Aş vrea însă să mai fac câteva comentarii legate tot de atmosfera publică. Ideea că nu sunt bani nu este o realitate, bugetul poate fi aşezat pe priorităţi, or din acest punct de vedere este doar o chestiune de voinţă: dacă vrei să asiguri finanţarea sistemului de educaţie sau nu, dacă vrei să asiguri resurse pentru salariile profesorilor sau nu.

Repet, susţin majorarea salariilor profesorilor din motivele pe care vi le-am prezentat, şi subliniez că aici realizăm un pact, pactul care se numeşte "salarii contra reformă". Mi se pare inadmisibil să măreşti salarii fără să ai exigenţa creşterii performanţei, or, semnarea de către sindicat a strategiei de reformare a sistemului de educaţie este pentru mine premisa: bani contra calitate, salarii contra calitate. Deci, aş spune că bani există şi toate analizele îmi probează acest lucru. Mai mult decât atât, din bugetul de 6% se poate asigura plata salariilor mărite până la 31 decembrie, deci din bugetul actual. Aş mai menţiona faptul că mi-a fost foarte greu, în condiţiile în care din documentaţia pe care am adunat-o în aceste zile rezultă salariile reale ale profesorilor.

Şi fac un apel la dumneavoastră ca în dezbaterile publice ce vor urma să prezentaţi salariul net pe care un profesor îl ia în mână. Pentru că omul - şi eu fac acelaşi lucru, când vă spun că salariul meu este 6.402 lei, mă refer la salariul pe care îl primesc în mână, pentru că nu mă interesează ce ia statul. Că am cerut şi de la inspectorate, de la unele inspectorate prin sondaj, salarizarea profesorilor. Când constat că un profesor de gradul I, cu 25 de ani de serviciu primeşte în mână 1.700 - 1.800 de lei, nu ai cum să nu constaţi că suma este mult prea mică pentru ceea ce i se cere, dar chiar şi pentru nevoile lui de zi cu zi, indiferent că este femeie sau bărbat. Dacă ne referim la salariile profesorilor şi a învăţătorilor în primii ani de activitate, acestea sunt ridicole. Vreau să cred că nu vom continua în dezbaterea publică să comparăm profesorii cu Loganurile de 70 de mii, să comparăm profesorii cu banii cheltuiţi pe studii la EADS sau profesorii cu salariile directorilor din agenţii, agenţii guvernamentale.

Aşa vrea însă să comparăm salariile profesorilor cu alte categorii profesionale. Dezbaterea din ultimele zile am mers pe ideea că profesorii dintr-o dată au luat-o înainte. Eu nu judec dacă la alte categorii profesionale salariile sunt suficiente sau nu, dar vreau să subliniez doar nedreptatea făcută profesorilor în această abordare. Au crescut, prin voinţa Guvernului şi a Parlamentului, salariile diplomaţilor. Şi vă asigur că au crescut enorm. Au crescut salariile judecătorilor. Sistemele militarizate, toate, au salarii rezonabile în raport cu grila de salarii din România. Nu spun că este suficient, dar anul trecut, prin ordonanţe de urgenţă au fost două creşteri consistente în sectorul sanitar. Oare de ce profesorii trebuie să rămână cu salariul plafonat, când există o lege votată în unanimitate în Parlament, când există un act al Curţii Constituţionale care spune că legea este perfect constituţională?

Ca Preşedinte, nu pot intra în acest joc: Loganuri contra profesori. Ori cumpărăm Loganuri de 70 de mii, ori mărim salariile la profesori. Una din două. Opţiunea mea este unică, nu am de ales aici: creşterea salariilor la profesori. Sigur, ca să nu vorbim că zilele trecute s-au găsit două miliarde de roni pentru administraţiile locale, bani îndreptaţi preponderent către clientela politică, bani care parte din ei trebuie să se întoarcă înapoi convertiţi în campanie electorală, dar nu găsim bani pentru profesori. Şi acestea au fost argumente în favoarea promulgării legii. Nu putem să rămânem în demagogie. Mai ales că obiectivul major, acum, după ce doi ani efortul principal a fost pe investiţii şi el trebuie să continue, obiectivul major acum este să stimulăm apropierea de sistemul de educaţie a unor absolvenţi de facultăţi de universităţi valoroşi.

Nu vă vorbesc de 9.000 de suplinitori, dar alte câteva mii sunt profesori care, la testări, au luat nota 1, 2, 3, 4 şi ştiţi foarte bine lucrul acesta. Cu 700 de lei pentru un profesor începător, cu 1.800 de lei pentru un profesor, în mână, net, cu 1.800 de lei pentru un profesor, după 25 de ani de educaţie nu se poate apropia nimeni, cu încredere, de acest sistem, specialiştii valoroşi nu vor veni către educaţie. Aş încheia argumentarea mea spunând că am speranţa că majorarea salariilor profesorilor nu va genera, în acest moment, tensiuni sindicale şi este un apel pe care-l fac la sindicate Îmi dau seama că unele din ele au fost stimulate să acţioneze împotriva măririi salariilor profesorilor, unele fără s-o spună deschis, dar au făcut-o. Apelul meu la sindicate este să se manifeste, dar în această perioadă când s-a intrat pe ultima sută de metri în vederea campaniei şi a alegerilor din 30 noiembrie, corect ar fi să aşteptăm terminarea alegerilor, instalarea unui nou guvern.

Ce pot garanta tuturor este că, în situaţia în care, după alegeri, vom avea un guvern responsabil, ideea "salarii contra reformă şi performanţă" rămâne deschisă, iar ideea "salarii şi gata", pentru voturi, s-a închis şi sper să rămână închisă. Aş vrea să mai fac o menţiune legat de alt dezastru şi cu asta vă asigur că închei, alt dezstru transmis opiniei publice, acela legat de aducerea la zero a investiţiilor. Vreau să vă asigur şi pe dumneavoastră, dar în primul rând pe români şi pe analişti că nu poate fi vorba de afectarea investiţiilor prin creşterea salariiilor profesorilor şi, dacă va fi nevoie, pe principiul performanţă contra salarii şi a funcţionarilor publici, după alegeri, sumele care se duc în aceste măriri care pot genera performanţă, sau trebuie să genereze performanţă, sunt nesemnificative pentru investiţii. Luaţi şi dumneavoastră sumele şi veţi constata că nu se pot construi prea mulţi kilometri de autostrăzi cu banii care se dau pentru profesori.

Investiţiile le avem, puteau să curgă şi anul acesta, dacă guvernul îşi făcea treaba, avem 32 de miliarde de euro la Uniunea Europeană. Sunt 5,5 miliarde de euro pentru infrastructuri şi o bancă europeană de investiţii, care de două ori, la întâlnirile la vârf cu preşedintele şi vicepreşedintele Băncii europene de investiţii, afirmă: "Suntem gata să finanţăm componenta autohtonă la finanţările Uniunii Europene pentru autostrăzi cu un miliard de euro pe an". Deci, problema îngropării investiţiilor pentru mari lucrări de infrastructură este o minciună. Banii care se dau profesorilor nu sunt bani cu care s-ar fi putut face miile de kilometri de autostrăzi, de care avem nevoie. Avem bani de investiţii de la Uniunea Europeană, dar nu îi utilizăm, pentru că banii de la Uniunea Europeană se pot utiliza, ca şi cei de la Banca Europeană de Investiţii, numai sub controlul acestor instituţii, pe când banii de la buget se pot arunca să ne facem că începem tot soiul de proiecte, dar pe care să nu avem forţă să le finalizăm din resurse bugetare.

Oricine este dispus la o discuţie pe această temă, pentru că e mult mai adâncă şi mai profundă, îi stau la dispoziţie, inclusiv dintre analiştii politici şi dintre analiştii economici. Nu mărirea salariilor profesorilor sau a funcţionarilor sau a celor din sănătate pe principiu bani contra reformă este cea care împiedică investiţiile, ci dezinteresul pentru banii europeni, pentru că sunt controlaţi şi corupţia pe banii din buget. Aceştia sunt parametrii în care eu am promulgat astăzi legea creşterii salariilor profesorilor. Vreau să vă spun că nu-mi dau seama, pentru că au existat trei întâlniri, două la care eu am participat, cea de astăzi şi cea de alaltăieri, şi o întâlnire, ieri, la care eu nu am participat - a participat domnul consilier Preda, cu liderii sindicali din Educaţie.

Deci, în aceste condiţii nu-mi dau seama în ce măsură strategia, deşi este afişată pe site Preşedinţiei de circa 10 zile, nu-mi dau seama în ce măsură este însuşită de toate cadrele didactice, dar vreau să se înţeleagă foarte bine că sistemul de educaţie nu mai poate fi menţinut nereformat şi, dacă nu se reformează, nu merită să băgăm banii în el, pentru că nu produce performanţă. De aceea, invitaţia mea către dascăli este să vină la un parteneriat cu mine, cu liderii sindicali care au semnat, cu guvernul viitor, pentru a creşte performanţele sistemului de educaţie. Mai am o rugăminte publică. Cei care vorbesc despre această strategie să o citească întâi, pentru că ea, într-adevăr, generează o revoluţie în sistemul de educaţie românesc şi îl înscrie pe orbita performanţei. În această strategie sunt stabilite şi obiectivele şi sunt stabilite şi mecanismele prin care performanţa în educaţie să fie atinsă.
Vă mulţumesc mult! Vă doresc un weekend plăcut!”

Departamentul de Comunicare Publică
24 Octombrie 2008

Hoooo

---

Lumea fără timp

---

Nu era încă dimineaţă. Stăteam suspendat în afara timpului. Nu eram în nici una dintre secundele măsurate de om şi eram în toate deodată deopotrivă. În faţa ochilor totul se întâmpla haotic, lipsit de prejudecată şi finalitate, de bine sau rău, de materie sau antimaterie, de trecut şi de viitor, de sus şi jos. Istoria mea începea din vremuri în care pământul acesta era acoperit cu păduri dincolo de calea vederii oprite la kilometrii depărtare. Iar pădurile erau vesele şi pline de viaţă şi fiecare era la fel de proprietar ca şi ceilalţi. Zgomotul cunoştea o singură ecuaţie, cea a liniştii. Vedeam şi finalul sângeriu şi tremurând, pământul devenit o planetă roşie lipsită de mişcare. Nu-mi era prea clar ce s-a întâmplat între cele două repere, pentru că timpul se mişca încă haotic, fără se respecte sistemul cu care fusesem învăţat zeci de ani de existenţă, cauză-efect-cauză-efect. Doar frânturi de realitate a conştientului într-un sistem lipsit de formă. Eu nu puteam să fiu decât un pragmatic zoil într-o substanţă cu substrat nu foarte vernacular al timpurilor vagante, trecute şi viitoare. Mintea mea acumula ubicuu şi valpurgic un spaţiu-timp sastisit şi indiferent, apoi mesteca informaţia într-o stare de cloroză avansată şi-mi întorcea senzaţia cu un aer cogibund şi preocupat. Nu puteam avea decât calea unei conivenţe metafizice, dar simţeam cum credinţa mea se îndreaptă spre un adevărat deicid spumant, dorlotant şi cu nelinişte de efeb. Priveam cum aruncam cu multă entelehie în disperarea provenită din prea multă febricitanţă. Facondă exprimare, nulă reacţie! O galimatias genuin, conzult conjurat al propensiunii spre preteriţie, acribios spre verbul thanatic. Îmi este gândul prea transmundan pentru escatologie. Mai degrabă starea mea este de verbiaj plicticos, frust, fulgurant şi funambulesc totodată. Mi-e dor de propriul herb, Doamne cât îmi lipseşte. Mi-e dor şi de propriul sfârşit. Iată, clar obscurul s-a terminat, se naşte o altă dimineaţă şi abia acum observ că a plouat.

Aceste poze mi-au fost oferite de domnul Cristian Panaitescu

Aceste poze mi-au fost oferite de doamna N.G.

Mulţumiri celor doi colaboratori care au făcut aceste minunate fotografii.

IRIS- La popas

As vrea sa fiu prin timp
Un calator prin veacul nou sa ma perind
Prin timp sa pot zbura spre zare

In calea mea e numai fum
Dar pasii mei sint obositi de-atata drum
Caci tot ce-a fost e tot ce-a mai ramas
Astept un lung popas

M-am avintat spre vis hai-hui
Dar cine poate sa dezlege taina lui
Prin timp sa pot zbura spre zare

Un ceas, un ceas,
Voi ajunge oare la popas ?
Lumini si umbre se despart in raze

R:
Ajung dar timpu-i nemilos cu mine
Atitia ani m-au obosit mereu
Un scurt ragaz as merita, stiu bine,
Caci drumul meu e foarte lung
Timpul sta
La popas !

As vrea sa fiu prin timp
Un calator prin veacul nou sa ma perind
Prin timp sa pot zbura spre zare

Un ceas, un ceas,
Voi ajunge oare la popas ?
Lumini si umbre se despart in raze