passus et pugna

---

(pace şi luptă)
Pe un alt front al luptei româneşti, Parlamentul European se pare că ne susţine în lupta contra situării României într-o enclavă a Uniunii Europeană. Legea mi-a atras atenţia citind o postare a Adinei Vălean, parlamentar european din partea PNL.
Adina Ioana Vălean, europarlamentar PNL, vicepreşedinte ALDE, membru al Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne din Parlamentul European a iniţiat, din partea grupului ALDE, Directiva privind libertatea de circulaţie şi de şedere a cetăţenilor europeni, o rezoluţie importantă în contextul actual al evenimentelor italiene. Din acest document reiese cu claritate nu numai dreptul unui cetăţean european de a călători şi de a se stabilii în orice zonă cuprinsă de teritoriul Uniunii Europene, dar, mai ales, reies şi limitele acţiunilor pe care statul le poate lua împotriva unui cetăţean al uniunii, astfel încât se stipulează clar ce pot face statele membre ale uniunii atunci când doresc să îndepărteze cetăţeni ai uniunii după teritoriul lor. Se încearcă astfel să se dazavueze orice urmă de rasism, discriminare sau xenofobie din partea acţiunii statelor membre.
Adina Vălean, europarlamentar PNL, vicepreşedinte ALDE, a dat şi un sens uşor politic faptului că de la votul acestei directive unii români s-au “fofilat”, în special fiind vizaţi europarlamentarii PD, Roberta Anastase, Monica Iacob-Ridzi şi Maria Petre.
"Am adresat un apel personal tuturor deputaţilor români pentru sprijinirea textului agreat de majoritatea membrilor PE. Europarlamentarii Partidului Democrat nu i-au dat curs, ci au preferat să lipsească de la vot. Ei s-au aflat, e drept, într-o situaţie dificilă, fiindcă în virtutea apartenenţei la grupul popular ar fi trebuit să voteze împotriva rezoluţiei şi implicit a intereselor României. Totuşi, nu mi se pare că absenţa de la vot e o soluţie onorabilă într-un astfel de moment decisiv ".
Nu ştiu de ce, dar parcă ar fi bine ca acerba rivalitate politică din ţară ar trebui lăsată aici, în Bucureşti. Cei de acolo, ar trebui să servească mai întâi România şi apoi să se gândească la rivalitatea de acasă.
Rezoluţia a fost votată joi în plenul legislativului de la Strasbourg cu 306 voturi pentru şi 186 împotrivă. Astfel rezoluţia propusă de grupul popular nu mai are şanse să fie votată. Trebuie spus că au existat două rezoluţii deoarece românii nu s-au înţeles cu privire la textul rezoluţiei. Unul dintre punctele de dezacord a fost referirea la comisarul european Franco Fratini. Explicaţia popularilor a fost:
"Estimăm că recentele declaraţii al vicepreşedintelui Comisiei Europene, domnul Franco Frattini, făcute presei italiene cu ocazia gravelor episoade care au avut loc la Roma sunt contrare spiritului şi literei directivei 38/2004/CE, directivă pe care îi cerem să o respecte.
Doamna Adina Vălean spunea pe blogul domniei sale:
Despre ce declaraţii este vorba: după crima pentru care Romulus Nicolae Mailat este cercetat, Frattini a găsit de cuviinţă să îl critice pe premierul Romano Prodi, pentru că acesta nu a păstrat limitările impuse de predecesorul acestuia în funcţia de prim-ministru, Berlusconi. Şi mie, dar şi altor colegi euroliberali ni s-a părut că Frattini transformă o problemă europeană într-un cal de bătaie pentru politica internă italiană, fiindcă şi el, şi Berlusconi aparţin grupului popular (ca şi PD, în România) şi au pierdut tocmai în favoarea partidului lui Prodi (Democratic, de centru-stânga), la alegerile din Italia. Am convocat o conferinţă de presă, împreună cu colegii mei din ALDE, grupul euroliberalilor, în care ne-am exprimat dezacordul pentru o astfel de poziţie discutabilă a unui comisar european.
Rezoluţia a fost urmarea acestei acţiuni politice şi utilitatea ei imediată constă în aceea că ne putem prevala de ea pentru ca să evităm restrângerea dreptului românilor (şi a cetăţenilor altor state europene) de a munci şi călători oriunde în Europa, pe baza unor incidente în care actori au fost cetăţeni ai unei anumite ţări.
Am adresat un apel personal tuturor colegilor europarlamentari români, pentru a fi prezenţi la vot, dar, din păcate, PD-ul nu i-a dat curs. E drept că democraţii români erau într-o situaţie spinoasă: popularii europeni au votat contra paragrafului care îl incriminează pe Frattini, iar ei ar fi trebuit să voteze pentru - un vot pentru interesele României, cu alte cuvinte. Deşi m-am bucurat să aflu că dl. Marian-Jean Marinescu, europarlamentar al PD, a votat pentru România, colegele mele Roberta Anastase, Monica Iacob-Ridzi şi Maria Petre au lipsit de la vot. Nu ştiu dacă a fost o încercare nereuşită de a scăpa dintr-o dilemă grea sau pur şi simplu dezinteres pentru o chestiune care priveşte toţi românii.

Spre surprinderea mea, am mai aflat că d-na Daniela Buruiană-Aprodu, europarlamentar al PRM, a votat împotriva rezoluţiei. Aş fi curioasă să ştiu motivele domniei sale.
Oricum ar sta lucrurile, pe 15 noiembrie am obţinut o victorie politică importantă pentru România şi mă bucur de asta.
Şi acum, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, iată rezoluţia vedetă:
Rezoluţia Parlamentului European din 15 noiembrie 2007 referitoare la aplicarea Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora

Parlamentul European,
– având în vedere articolele 2, 6, 13 şi 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
– având în vedere articolele 61, 62 şi 64 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,
– având în vedere articolele 6, 19 şi 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta drepturilor fundamentale),
– având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora(1) ,
– având în vedere Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, elaborată în cadrul Consiliului Europei,
– având în vedere rezoluţiile Parlamentului European privind libera circulaţie a persoanelor, lupta împotriva discriminărilor şi în special rezoluţia sa din 28 aprilie 2005 privind situaţia rromilor în Uniunea Europeană(2) ,
– având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât libera circulaţie a persoanelor este o libertate fundamentală şi inalienabilă recunoscută cetăţenilor Uniunii de către tratate şi de Carta drepturilor fundamentale şi întrucât aceasta constituie unul din pilonii cetăţeniei europene;
B. întrucât, din acest motiv, Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, odată cu prevederea posibilităţii ca un stat membru să expulzeze un cetăţean al Uniunii, supune această posibilitate unor limite extrem de precise, pentru garantarea libertăţilor fundamentale;
C. întrucât securitatea şi libertatea sunt drepturi fundamentale, iar Uniunea are obiectivul de a garanta cetăţenilor săi un nivel ridicat de securitate, într-un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie;
D. întrucât criminalitatea organizată şi traficul de fiinţe umane reprezintă provocări la scară transnaţională, iar libera circulaţie în spaţiul european are, de asemenea, la bază consolidarea cooperării judiciare şi poliţieneşti la nivel european în activităţile de anchetă şi urmărire, cu sprijinul agenţiilor Eurojust şi Europol;
E. întrucât respectarea legilor oricărui stat membru este o condiţie esenţială pentru coexistenţa şi integrarea socială în Uniune, fiecare individ având obligaţia de a respecta dreptul Uniunii şi legile în vigoare în statul membru în care se află, întrucât răspunderea penală este întotdeauna individuală, întrucât cetăţenii Uniunii, în afara drepturilor şi libertăţilor de care se bucură în temeiul tratatului, trebuie să respecte, în egală măsură, formalităţile care decurg din exercitarea acestor drepturi, având în vedere în special dreptul european şi legislaţia statului membru gazdă;
F. întrucât toate legislaţiile naţionale sunt obligate să respecte principiile şi dispoziţiile din cuprinsul directivei 2004/38/CE;
G. întrucât lupta împotriva oricărei forme de rasism şi xenofobie, precum şi împotriva oricărei forme de discriminare este unul din principiile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea Europeană;
H. întrucât, în conformitate cu principiul care interzice discriminarea pe criterii de naţionalitate, orice cetăţean al Uniunii şi membrii familiei sale aflaţi în mod liber şi legal în şedere într-un stat membru trebuie să beneficieze, în statul respectiv, de egalitate de tratament cu cetăţenii naţionali;
I. întrucât rromii fac în continuare obiectul unor discriminări şi abuzuri pe teritoriul Uniunii, iar integrarea, inserţia socială şi protecţia acestei minorităţi rămân, din nefericire, obiective de atins;
J. având în vedere agresiunea brutală şi uciderea unei femei, survenite la Roma, de care este acuzat un resortisant român;
K. având în vedere agresiunea rasistă împotriva cetăţenilor români, apărută în urma acestui eveniment;
L. întrucât se aşteaptă ca personalităţile publice să se abţină de la declaraţii care ar putea fi înţelese ca o încurajare a stigmatizării anumitor grupuri de populaţie;
M. având în vedere iniţiativa comună a primului-ministru român şi preşedintele Consiliului italian, precum şi scrisoarea comună privind minoritatea rromă pe care au adresat-o preşedintelui Comisiei,
1. îşi exprimă durerea pentru asasinarea Giovanei Reggiani, ce a avut loc la Roma la 31 octombrie 2007 şi prezintă condoleanţe familiei sale;
2. reafirmă valoarea libertăţii de circulaţie a persoanelor ca principiu fundamental al Uniunii, parte constitutivă a cetăţeniei europene şi element fundamental al pieţei interne;
3. reafirmă obiectivul de a face din Uniune şi colectivităţi un spaţiu în care oricărei persoane îi este garantat un nivel ridicat de securitate, libertate şi justiţie;
4. reaminteşte că Directiva 2004/38/CE supune posibilitatea de expulzare a unui cetăţean al Uniunii unor limite foarte precise şi că aceasta prevede, în special, că:
– în conformitate cu articolul 27, statele membre nu pot restrânge libertatea de circulaţie şi de şedere decât pentru motive de ordine publică, de siguranţă publică sau sănătate publică şi că aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice; că orice măsură trebuie să fie proporţionată şi bazată exclusiv pe conduita persoanei şi în niciun caz pe consideraţii de prevenţie generală;
– în conformitate cu articolul 28, o evaluare este necesară înaintea oricărei decizii de expulzare pentru a se lua în consideraţie situaţia personală a persoanei în cauză, în special durata şederii acesteia, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi economică, integrarea sa în statul membru gazdă;
– în conformitate cu articolul 30, orice decizie de expulzare trebuie notificată în scris persoanei interesate, în condiţii care să îi permită să înţeleagă conţinutul notificării şi implicaţiile acesteia, că persoana interesată trebuie informată cu privire la motivele complete şi precise ale deciziei, la instanţa sau autoritatea administrativă în faţa căreia poate introduce o cale de atac, precum şi la termenul pentru respectiva cale de atac şi, după caz, la termenul avut la dispoziţie pentru părăsirea teritoriului, care trebuie să fie de cel puţin o lună de la data notificării;
– în conformitate cu articolul 31, persoanele în cauză au acces în statul membru gazdă la căi de atac judiciare şi administrative pentru contestarea deciziei de expulzare, acestea au dreptul să prezinte o cerere de luare a unor măsuri vremelnice de suspendare a executării deciziei, cerere căreia trebuie să i se dea curs, cu excepţia unor cazuri precise;
– în conformitate cu articolul 36, sancţiunile stabilite de statele membre trebuie să fie efective şi proporţionate;
– în conformitate cu considerentul 16 şi cu articolul 14, posibilitatea expulzării în cazul în care cetăţeanul reprezintă o sarcină excesivă pentru sistemul de asistenţă socială, dar afirmă în acelaşi timp necesitatea unei examinări aprofundate a situaţiilor individuale şi că în niciun caz expulzarea automată nu poate fi justificată exclusiv pe baza acestei condiţii;
5. reafirmă faptul că orice legislaţie naţională trebuie să respecte cu stricteţe aceste limite şi garanţii, inclusiv accesul la o cale de atac în justiţie împotriva expulzării şi la exercitarea dreptului de apărare şi că orice excepţie definită în directivă trebuie să fie interpretată în mod restrictiv; reaminteşte că expulzările colective sunt interzise de Carta drepturilor fundamentale şi de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
6. salută vizita primului-ministru român în Italia şi declaraţia comună a lui Romano Prodi şi Călin Popescu - Tăriceanu; îşi exprimă sprijinul faţă de apelul preşedintelui Consiliului şi al primului-ministru pentru un angajament al Uniunii Europene în favoarea integrării sociale a populaţiilor mai puţin favorizate şi a cooperării între statele membre în domeniul gestionării circulaţiei populaţiilor lor, şi prin intermediul programelor de dezvoltare şi de asistenţă socială cuprinse în fondurile structurale;
7. invită Comisia să prezinte fără întârziere o evaluare completă a punerii în aplicare a Directivei 2004/38/CE şi a transpunerii corecte de către statele membre, precum şi să înainteze propuneri, în conformitate cu articolul 39 al respectivei directive;
8. fără a se aduce atingere competenţelor Comisiei, însărcinează comisia sa parlamentară competentă în fond să realizeze, până la 1 iunie 2008, în colaborare cu parlamentele naţionale, o evaluare a problemelor de transpunere a acestei directive, pentru punerea în evidenţă a celor mai bune practici, precum şi a măsurilor care ar putea cauza discriminări între cetăţenii europeni;
9. invită statele membre să depăşească stadiul ezitărilor şi să acţioneze mai rapid în direcţia consolidării instrumentelor de cooperare poliţienească şi judiciară în materie penală la nivelul UE, pentru garantarea combaterii eficiente a criminalităţii organizate şi a traficului de persoane, fenomene de dimensiuni transnaţionale, asigurând în acelaşi timp un cadru uniform de garanţii procedurale;
10. respinge principiul răspunderii colective şi reafirmă cu fermitate necesitatea combaterii oricărei forme de rasism şi xenofobie şi a oricărei forme de discriminare şi stigmatizare bazate pe naţionalitate sau origine etnică, astfel cum este prevăzut în Carta drepturilor fundamentale;
11. reaminteşte Comisiei necesitatea prezentării de urgenţă a unei propuneri de directivă orizontală de combatere a tuturor discriminărilor menţionate la articolul 13 TCE, prevăzută de programul legislativ şi de lucru al Comisiei pentru 2008;
12. consideră că protecţia drepturilor rromilor şi integrarea acestora reprezintă o provocare pentru Uniunea Europeană în ansamblul său şi invită Comisia să acţioneze fără întârziere şi să elaboreze o strategie globală de includere socială a rromilor, utilizând în special liniile bugetare disponibile, precum fondurile structurale în sprijinirea autorităţilor naţionale, regionale şi locale în eforturile acestora de a asigura includerea socială a rromilor;
13. încurajează înfiinţarea unei reţele de organizaţii implicate în includerea socială a rromilor, precum şi promovarea instrumentelor de creştere a sensibilităţii cu privire la drepturile şi obligaţiilor comunităţii rromilor, inclusiv a schimburilor de cele mai bune practici; consideră, în acest sens, că este foarte importantă colaborarea intensă şi structurată cu Consiliul Europei;
14. consideră că recentele declaraţii ale vicepreşedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini, către presa italiană, cu ocazia gravelor incidente care au avut loc la Roma, sunt contrare spiritului şi literei Directivei 2004/38/CE, pe care acesta este chemat să o respecte pe deplin;
15. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene.
Nici nu ştiu, să râd că românii fac ceva prin Parlamentul European, să plâng că şi acolo se duşmănesc pe scobitori…
UPDATE:
Am primit de la doamna Gabriela Creţu următorul mesaj menit să aducă o clarificare celor de mai sus:
Propunere de rezolutie
depusă, în conformitate cu articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul de procedură, de
– Martin Schulz, Claudio Fava, Gianni Pittella, Pasqualina Napoletano, Adrian Severin, Dan Mihalache şi Kristian Vigenin, în numele Grupului PSE
– Graham Watson, Adina-Ioana Vălean, Viktória Mohácsi, Ignasi Guardans Cambó, Sarah Ludford, Alfonso Andria, Luciana Sbarbati şi Marco Cappato, în numele Grupului ALDE
– Monica Frassoni şi Daniel Cohn-Bendit, în numele Grupului Verts/ALE
– Francis Wurtz, Roberto Musacchio, Marco Rizzo, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Giusto Catania, Vittorio Agnoletto şi Umberto Guidoni, în numele Grupului GUE/NGL
Despre asta vorbiti!? Dezinformarile unora se ridica la patrat cand sunt povestite de altii. A semna o rezolutie nu inseamna nici sa o initiezi, nici sa o treci prin PE. Grupul ALDE nu poate sa treaca singur nimic in PE, nici daca ar initia ceva (ca e mic!)