Blogul ratiunii, un site de (dez)informare politica si culturala: Troparul Intrarii in Templu a Maicii Domnului

joi, noiembrie 22, 2007

Troparul Intrarii in Templu a Maicii Domnului

7 comentarii:

Anonim spunea...: Cred ca ieri a fost sarbatoarea dar eu nu reusesc s-o identific in scripturi. Cred ca in Luca dar nu e clar...?; 22 noiembrie 2007 la 09:40
Anonim spunea...: Eu nu ştiu să existe în scripturi descrisă intrarea în Templu a Maicii Domnului. Am să reproduc un text pe care l-am citit şi eu căutând acum ceva timp date care să susţină sau să infirme faptul că Iisus era preot (în înţelesul de slujitor al unui cult religios, învestit cu dreptul de a oficia actele de cult). Iată ce am găsit.

Astãzi, la sãrbãtoarea aceasta, ne gândim la legãtura Maicii Domnului cu Templul din Ierusalim. Templul din Ierusalim era un locas sfânt, ceea ce aveau evreii mai de cãpetenie, mai înalt, mai deosebit, un fel de cer pe pãmânt, un fel de loc în care se uneste cerul cu pãmântul. Dorinta evreilor era ca fiecare sã ajungã la Templul din Ierusalim. Acolo, dupã Traditia Bisericii, preasfânta Fecioarã Maria a stat 12 ani si fost educatã împreunã cu alte fecioare, pânã la vârsta de 15 ani.

Templul din Ierusalim era ceva deosebit, dar în el era o încãpere mai presus decât orice în aceastã lume. Acolo era Chivotul Legii, în care erau cele douã Table ale Legii, pe care erau scrise cele 10 Porunci, era Toiagul lui Aaron, care odrãslise, era un vas cu manã din cea care cãzuse spre hrana evreilor în pustie, dupã ce trecuserã Marea Rosie, când au fost eliberati din robia Egiptului, erau doi heruvimi care aveau aripile întinse peste Chivotul Legii... Acolo nu intra decât o datã pe an, singur, arhiereul.

În credinta Bisericii noastre este si adevãrul cã Maica Domnului a stat în aceastã încãpere, vreme îndelungatã, desi sunt unii care spun cã lucrul acesta era cu neputintã. Si totusi, Biserica noastrã zice, în alcãtuirile ei de slujbã: „Ceea ce s-a hrãnit în Sfânta Sfintelor, celei îmbrãcate cu credinta si cu întelepciune si cu neîntinata feciorie, maimarele Gavriil i-a adus din ceruri închinãciune".

Nu trebuie sã fim încurcati în gândurile noastre de astfel de nepotriviri, ci trebuie sã stim cã dacã lucrul acesta n-a fost cu putintã în chip obisnuit, a fost cu putintã în chip mai presus de fire. În Epistola cãtre Evrei a Sfântului Apostol Pavel este scris cã Domnul nostru Iisus Hristos, Arhiereul cel vesnic, n-a intrat niciodatã într-o Sfântã a Sfintelor fãcutã de mânã omeneascã. Si totusi a intrat în Sfânta Sfintelor, în Sfânta Sfintelor pe care o închipuia Sfânta Sfintelor de aici, de pe pãmânt. Sigur, asa a fost si cu Maica Domnului.

Maica Domnului, cea pregãtitã ca sã-L nascã pe Mântuitorul lumii, cea pregãtitã ca în pântecele ei sã se uneascã firea omeneascã cu firea dumnezeiascã în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, a intrat si ea în Sfânta Sfintelor – prin viata ei, prin gândurile ei, prin mãretiile ei, prin darurile ei. A intrat în Sfânta Sfintelor care este smerenia, pentru cã la Bunavestire a zis cãtre îngerul binevestitor „Iatã roaba Domnului, fie mie dupã cuvântul tãu!" (Luca 1, 38), iar Sfânta Elisabeta i-a zis: "Binecuvântat este rodul pântecelui tãu!" (Luca 1, 42).

Toate acestea s-au întâmplat având-o în vedere pe Maica Domnului, care este „mai înaltã decât cerurile" si, dacã este mai înaltã decât cerurile Bisericii noastre, dacã este mai curatã decât strãlucirile soarelui, sigur cã prin aceasta a intrat în Sfânta Sfintelor nefãcutã de mânã omeneascã – prin viata ei, prin ceea ce purta în suflet, prin ceea ce a avut în gândurile ei când se pregãtea sã nascã pe Mântuitorul, prin ceea ce a gândit, prin ceea ce a simtit când L-a purtat în pântecele ei pe Mântuitorul lumii.

Maica Domnului, ea însãsi este Sfântã a sfintilor, Sfântã mai înaltã decât toti sfintii. La mãsurile Maicii Domnului nu existã nici un sfânt. Noi asa o cinstim pe Maica Domnului, ca pe cea mai înaltã dintre toti sfintii, ca pe cea mai aleasã, ca pe ceea ce este unicã în lumea aceasta. Dacã ea a fost închipuitã de Sfânta Sfintelor, de încãperea aceea din Templul din Ierusalim în care nu putea sã intre decât o datã pe an singur arhiereul, dacã a fost închipuitã de Sfânta Sfintelor, atunci este ea însãsi Sfântã a Sfintelor. Biserica noastrã ne-o prezintã ca fiind un „sicriu însufletit", un chivot: „Ca de un sicriu însufletit, ca de un chivot însufletit al lui Dumnezeu, nicicum sã nu se atingã mâna necredinciosilor, iar buzele credinciosilor, fãrã tãcere glasul îngerului strigând, cu bucurie sã zicã: «Bucurã-te, cea plinã de dar, Domnul este cu tine!»".

Asa a zis îngerul, asa zicem si noi, de aceea avem bucuria de a fi cinstitori ai Maicii Domnului. O primim pe Maica Domnului asa cum ne-o prezintã Biserica, o tinem în sufletul nostru cu evlavia câtã o avem si ne silim sã urmãm exemplul Maicii Domnului în supunerea fatã de Mântuitorul, în grija fatã de oameni, în tãcerea care se desprinde din faptul cã avem atât de putine cuvinte ale Maicii Domnului în Sfânta Evanghelie. O avem pe Maica Domnului ca exemplu de milostivire pentru cei ce au trebuintã de ajutorul ei si, stiind cã Maica Domnului nu este numai mama Mântuitorului, ci si mama noastrã, ne gândim si la însusirile de mamã pe care le are preasfânta Fecioarã Maria fatã de credinciosii care fac ceea ce a zis ea sã facã, adicã ascultã de Mântuitorul nostru Iisus Hristos.; 22 noiembrie 2007 la 14:04
Anonim spunea...: Am gasit eu raspunsul la intrebarea mea.

Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (Ovidenia)

● Cea mai noua sarbatoare dedicata Fecioarei Maria - Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, este sarbatorita pe 21 noiembrie, si este numita popular Ovidenia (sau Vovidenia, sau Obrejenia) si dateaza din secolul al VI-lea.

● Ea comemoreaza ziua in care parintii Ioachim si Ana o duc pe Maria la Templul din Ierusalim

● Nasterea si copilaria Mariei sunt descrise in evanghelia apocrifa Protoevanghelia lui Iacob, al carei autor presupus este Iacov (Iacob), fratele vitreg al lui Isus, numit si Iacov cel Drept sau „fratele Domnului”, primul episcop al Ierusalimului

● Cand ingerul i-a spus ca a prins samanta in pantec si va naste prunc, Ana a raspuns: „Sa traiasca Domnul Dumnezeul meu, daca voi naste prunc - baiat ori fata - il voi darui Domnului Dumnezeu spre a-L sluji toate zilele vietii sale”.

● In chiar momentul conceperii, Ana isi consacra Templului din Ierusalim viitorul copil. Destinul Mariei a fost hotarat de mama sa, Ana, sub inspiratia ingerilor, inca inainte de a se naste.

● Dupa nastere, „Zi de zi prindea puteri copila. Cand a implinit sase luni, a pus-o Ana jos, pe pamant, sa vada numai daca poate sta in picioare. Si ea, facand sapte pasi roata-mprejur, s-a intors in bratele Anei”. Sapte este numarul perfect, atat in Vechiul, cat si in Noul Testament. Dupa „Sistemul Lumii”, cel de-al saptelea cer este situat in exteriorul Universului nostru.

● „Cand pruncul implini un an, Ioachim facu masa mare si chema preotii, invatatii, batranii si intreg poporul lui Israel”. Si asa „Lunile se adaugau una cate una la varsta copilei. Cand implini doi ani, Ioachim ii zise Anei: „Iata, a venit timpul s-o ducem la Templul Domnului. Trebuie sa ne tinem cuvantul dat, ca nu cumva sa ne-o ceara Atotstapanitorul si sa ramana darul neprimit”. Dar Ana raspunse: „Hai sa mai asteptam un an, ca sa nu planga mititica dupa tatal si dupa mama ei”. „Sa mai asteptam”, incuviinta Ioachim.”

● „Cand Maria implini trei ani, Ioachim zise: „Chemati pe fiicele neintinate ale evreilor. Fiecare sa tina in mana o faclie aprinsa, pentru ca pruncul sa nu tanjeasca dupa ce lasa in urma, iar inima sa nu-i fie rapita de vreun lucru strain la Templul Domnului”. Fecioarele mersera cu faclii in maini pana la Templul Domnului. Aici preotul o intampina pe Maria si, sarutand-o, o binecuvanta zicand: „Domnul a preamarit pe veci numele tau. La sfarsitul veacurilor El isi va arata prin tine rascumpararea fiilor lui Israel”.”

● „Si a asezat-o pe a treia treapta a altarului, iar Domnul Dumnezeu a pogorat har asupra ei. Atunci Maria incepu sa danseze si toata casa lui Israel o indragi.” Acest eveniment din viata Mariei il sarbatorim la 21 noiembrie.

● Apoi, „Parintii plecara uimiti si multumeau Dumnezeului Atotstapanitor ca fiica lor nu si-a intors privirea inapoi. Maria ramase in Templul Domnului curata ca o porumbita si primea hrana din palma unui inger.”

● Peste un an, Ioachim si Ana au murit. Preotul care o primi pe Maria in Templu se numea Eleazar. Peste un an, el moare si locul lui este luat de preotul Zaharia, tatal lui Ioan Botezatorul. Se pare ca altarul Templului din Ierusalim avea trei trepte si Maria danseaza chiar pe platforma altarului (ultima treapta).

● Conform unei vechi traditii iudaice, un anumit numar de fecioare erau consacrate Templului, asteptandu-se ca una dintre ele sa-L nasca pe Mesia.

● Maria s-a nascut (dupa unele ipoteze) in anul 23 i.Hr. Cum la implinirea varstei de trei ani Maria a fost incredintata Templului, Intrarea in Biserica a Maicii Domnului ar fi avut loc in anul 20 i.Hr. In consecinta, Ioachim si Ana au murit in anul 19 i.Hr.

● In sec. al VI-lea, sub domnia lui Iustinian (527-565), s-a ridicat la Ierusalim o biserica inchinata Fecioarei, numita „Biserica Sfanta Maria cea Noua”. A doua zi dupa sfintire, care a avut loc pe 20 noiembrie 543, a inceput sa fie serbat hramul Sfintei Marii.

● Sarbatoarea s-a extins in mai putin de un secol in tot Orientul crestin, dar in Occident (desi cunoscuta) ea nu a fost introdusa oficial decat de Papa Sixtus al IV-lea, in 1472.

● Suprimata de Papa Pius al V-lea, s-a impus definitiv incepand cu pontificatul lui Sixtus al V-lea, mai exact din 1585.

Ce se spune in popor despre aceasta zi ?

● Ziua de Ovidenie, ziua in care incepe iarna, in traditia populrara, este o sarbatoare a luminii, care sparge intunericul iernii, al mortii. De aceea tema centrala a legendelor mitologice consecrate acestei zile este vazul, vederea, prima aparitie, prima vedere a lumii, a lui Iisus, a cerului care se deschide.

● Ca si la Craciun, se deschide cerul si vitele vorbesc, dar frumusetile cerului nu sunt vazute decat de cei prea buni la Dumnezeu, cum ar fi ciobanii care nu au vazut la ochi o femeie.

● In aceasta zi se da de pomana lumina de veci, lumanarea care nu se va stinge niciodata pe lumea cealalta. Tot acum se da de pomana pentru cei inecati, cei morti in intuneric, fara lumanare la capatai, pentru ca si acestia sa aiba pe lumea cealalta calea luminata.

● Cum va fi vremea la Ovidenie, asa va fi toata iarna; daca va ninge, iarna va fi grea.

● In Bucovina, se credea ca in aceasta zi s-ar fi nascut Domnul Hristos.

● Tot in aceasta perioada, pe vremuri, se faceau farmece si descantece, se afla ursita, se efectuau observatii si previziuni meteorologice

● Ovidenia corespunde in calendarul popular cu sarbatoarea lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare

● Pentru ca bucuria sarbatorii sa nu fie umbrita de asprimea postului, Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste. Sarbatoarea este precedata de "Spolocanie", ziua de dinaintea inceperii Postului Craciunului, cind se lasa sec si se alungau spiritele rele prin diferite ritualuri. Acestea priveau atat purificarea omului, a casei cat si a naturii

● Cu seara Spolocaniei incepe unul din ciclurile curatirii de toamna care se incheie cu Sfantul Nicolae. Aceasta perioada corespunde cu Anul Nou dacic.

● Intrarea in Biserica a Maicii Domnului a fost una din sarbatorile pentru care crestinii din Tinutul Putnei si Tara Vrancei au avut o evlavie deosebita. A fost o epoca in care atasamentul putnenilor si vrancenilor era asa de mare pentru Fecioara Maria, incat aproapre jumatate din lacasurile de cult ridicate in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea au fost inchinate Maicii Domnului.; 24 noiembrie 2007 la 12:49
Anonim spunea...: Ştiam de acest text, eu credeam că vorbim de locul unde se vorbeşte în cărţile sfinte despre aceste lucruri şi nu de istoria efectivă a intrării în Templu.; 24 noiembrie 2007 la 13:01
Anonim spunea...: Pai in cartile sfinte neapocrife nu se vorbeste, in Luca este vorba de intrarea cu Iosif si cu Iisus la 8 zile,adica altceva, dar biserica a recunoscut in final aceasta relatare apocrifa. Oricum nu cred ca o stiau multi asa ca nu strica ca am postat-o odata ce am gasit-o. Eu nu cunosteam istoria asta inainte s-o aflu.; 24 noiembrie 2007 la 13:20
Anonim spunea...: Ha, ha, ha, uite ca produc si panseuri demne de gaga:
"Eu nu cunosteam istoria asta inainte s-o aflu."; 24 noiembrie 2007 la 13:43
Anonim spunea...: Gaga si nu gaga.; 24 noiembrie 2007 la 13:44