"Tănase şi Dinescu" - 17.10.2008

---

Stelian Tănase: Bun găsit. Avem multe subiecte foarte grase.

Mircea Dinescu: Da, e o săptămână tare.

Stelian Tănase: În primul rând Parlamentul a aflat într-o comisie a sa că Ceauşescu n-a avut nici un fel de conturi în străinătate.

Mircea Dinescu: E cel mai ridicol lucru care se putea întâmpla, să se supună la vot dacă Ceauşescu a avut sau nu bani în conturi ascunse. E o temă foarte tare...

Stelian Tănase: Mai avem un subiect, Chiţac şi Stănculescu arestaţi, 15 ani, sentinţă definitivă. Apoi aflăm că Ion Iliescu a primit NUP. CSAT-ul nu s-a ţinut, preşedintele i-a trimis acasă pe miniştri. Vom vedea ce s-a întâmplat, e vorba de o afacere de corupţie, maşină la MIRA, cu achiziţionare de maşini, acum la sfârşit de mandat. Alte subiecte, de pildă, Talpeş contra Dan Voiculescu, prietenul tău. Să vedem, primul subiect. Am aflat săptămâna asta că Ceauşescu nu a avut conturi în străinătate. E o întreagă poveste. Ştiu că ai scris despre asta.

Mircea Dinescu: Am scris un articol, „Pe mine m-aţi omorât, dar cu contul ce aţi avut?" Îţi citesc imediat: „Jefuitorii de cadavre s-au simţit datori să aducă un omagiu conducătorului buzunărit, astfel că, în ultimul episod din telenovela Averea diavolului regizată sub cupola Casei Poporului de conservatorul Dan Voiculescu, am aflat în sfârşit că Nea Nicu era la fel de cinstit şi de sărac precum Ion Iliescu.

Scurtă memorie au aceşti domni care, după ce au monitorizat căratul geamantanului cu parai pe la băncile din Elveţia şi Austria, pe vremea când România nu exporta doar ciment, berbecuţi şi Kalaşnikoave, ci vindea en-gros şi en-detail evrei în Israel şi nemţi în RFG, s-au gândit acum să ne plaseze acadeaua cu cizmarul ce din prea multă dragoste de popor îşi îngroapă banii în dosul curţii, şi nu printre străini. La începutul anilor '90, m-am trezit la Uniunea Scriitorilor cu un bătrân securist spăşit, dispus să se spovedească, în speranţa de a căpăta de la mandea o indulgenţă papală. Eram încă romantici, lătrăii mult iubitului încă scheunau, mâncătorii de căcat stăteau cu polonicele pitite în rastel, în timp ce Lambada anticomunistă abia se înfiripa. Conturile lui Nea Nicu pluteau deasupra unor ape destul de tulburi. Bătrânul angajat al cooperativei „Ochiul şi timpanul", în câteva fraze, mi le-a limpezit. Obsedat că Armata Roşie după sejurul din '69 de la Praga îşi trecuse în foaia de parcurs şi o vizită de plăcere la Bucureşti, Ceauşescu, care se dedulcise la caleaşca reginei Angliei şi dansase Periniţa cu madame Nixon, s-a gândit că nu ar fi rău să fugă în caz de primejdie la pretinii lui din Occident. Dar ca să-i întreţii pe ăia micii la Londra, başca să încropeşti un guvern în exil, îţi trebuie un oarecare mărunţiş. Astfel, din incestul partidului cu Securitatea s-au născut acele conturi dolofane care ajunseseră tocmai bune de măritat în 1989. Odată cu împuşcarea Bibicului, au apărut şi pretendenţii care nu s-au sfiit să îl sinucidă pe fratele dictatorului, lăsându-l cu limba scoasă la fereastra ambasadei noastre de la Viena şi deposedându-l de cheiţele miraculoase sub care se păstrează şi astăzi taina averilor răsărite peste noapte la începutul anilor '90. Inutil să adaug că băieţii s-au mai rărit între ei, unii dintre pretendenţi repauzând dintr-un accident de vânătoare, alţii, printr-o asfixie cât se poate de mecanică. La finalul acestui proces de selecţie naturală au rămas câţiva popândăi ce au desăvârşit lucrarea, printre care şi jupânul Antenelor ce tocmai ieşi din aburul comisiei parlamentare curat din Crescent până-n tălpi."

Stelian Tănase: Sunt sau nu sunt banii ăştia?

Mircea Dinescu: Ce spun eu e o poveste adevărată... a venit un bătrân securist, ştia foarte multe lucruri... i-am spus, domne, vrei să ieşim la TV să povesteşti? Că era vorba de o sumă uriaşă, peste 1 miliard de dolari. Şi a spus, domne mi-e frică, că au început deja să moară. Pentru că ce se întâmplă ... Nea Nicu a avut două ţevi prin care băga banii în Occident. Una prin care îşi plătea datoriile către băncile occidentale, şi doi, acel cont pe care îl pusese la cale la sfaturile unor consilieri din cadrul partidului, pentru că în clipa în care au intrat ruşii la Praga şi după discursul lui Nea Nicu împotriva... s-a speriat foarte tare. Atunci s-a pus problema, ce ne facem, dacă intră ruşii în România? Eu am fost printre scriitorii care au fost amici cu Gogu Rădulescu.

Radu Moraru: Şi ţi-a povestit cum a fost asta?

Mircea Dinescu: Da, mi-a povestit. Bun. Intră ruşii. Punem la cale o fugă a Guvernului şi a CC-ului, se punea problema, ori în China...

Stelian Tănase: Şi în Iugoslavia s-a pus problema.

Mircea Dinescu: Da, pe de altă parte, toată povestea din decembrie 1989, cu acele simulatoare cu foc la gura ţevii, cu traseul... până în Piaţa Palatului... alea erau pregătite atunci pentru deruta... alea nu erau povestite pentru popor şi pentru ... că nimeni nu se gândea, domne, poporul se va răscula. Nea Nicu era pregătit pentru derutarea armatei ruseşti, să ţie o oră, două, trei... că ai văzut ce au păţit ruşii când au intrat în Cecenia, în Groznîi, şi au rămas multe tancuri.

Stelian Tănase: Tancurile în oraş au mari probleme. Asta e adevărat.

Mircea Dinescu: Deci a fost pusă la punct o chestie de gherilă urbană. Şi ca să fugă Nea Nicu cu elicopterul, cu avionul...

Stelian Tănase: Trebuia să câştige timp. Şi guvernul în exil, nu poţi să te duci să stai la mila partidului francez... stai cu nişte milioane de dolari. De asta mă mir că nimeni nu reacţionează. Că această poveste o ştie destul de multă lume, şi tinerii securişti care au lucrat la BNR şi la Banca de Comerţ Exterior. Deci ar putea să iasă şi să spună, domne, cum puteţi spune chestia asta, că nu erau pe ţevile comerţului exterior... în clipa când România exporta în Rusia mobilă, mâncare... viţei... erau gospodăriile de partid... pe ele se luau bani. Unde sunt acei bani? Şi tipul mi-a povestit, domne, sigur că toţi cei care răspundeau de acele conturi erau toţi sub urmărire, mergeau câte 3...

Stelian Tănase: Se suspectau unii pe alţii.

Mircea Dinescu: În 1989, de la Ambasada română nu putea să iasă cineva neînsoţit. Adică ieşeau 3 deodată. Indiferent ce funcţie aveai, ieşeai mai mulţi odată, şi îţi lăsai nevasta acasă. Or, în clipa în care Nea Nicu a fugit, îţi dai seama că li s-a luminat ideea la acei bani uriaşi care erau pe ţeavă. De-aia l-au şi omorât repede. Şi fraţii lui Nea Nicu... toţi au rămas în viaţă, în afară de ăla care avea...

Stelian Tănase: Conturile şi ştia multe.

Mircea Dinescu: Băieţii l-au spânzurat, că nu o să se spânzure nimeni niciodată, dacă are sute de milioane de dolari. E, şi i-au luat conturile.

Stelian Tănase: Cred că şi între ei au murit.

Mircea Dinescu: Da. Unul a murit la vânătoare, cu glonţul în cap, alţii au fost răriţi... e, acei bani au existat. Pentru că nimeni nu mă poate convinge că în 1990 au apărut unii cu sute de milioane de dolari... Pe ce? Pe 3 lulele? Sigur în vremuri de brambureală poţi să dai o lovitură, dar nu poţi să devii multimilionar. Îmi amintesc că în 1990 s-a pus problema, domne, hai să-i căutăm averea.

Stelian Tănase: N-au ajuns la mare lucru.

Mircea Dinescu: Mă, nimeni nu avea curaj...

Stelian Tănase: Statul român a angajat o firmă să descopere conturile. Şi a venit cu nimic.

Mircea Dinescu: Totul a dispărut în ceaţă. Încă o dată, inclusiv la CC în seara când au intrat atunci, să ştii că pe ţeavă erau bani... se cărau cu geamantanul. Or, acei bani au fost împărţiţi. Ca acum după 18 ani să se facă o comisie în care preşedintele... cel care a anunţat că e membru în PC...

Stelian Tănase: Îl viza pe Dan Voiculescu?

Mircea Dinescu: Altfel cum se explică? A fost încă o dată spălat... România încă o dată, nu era o ţară săracă la ora aia, pentru că exporta în draci pe foametea poporului român. Noi vindeam arme în ţările în curs de dezvoltare, luam cafea şi o revindeam prin Austria, vindeam ciment, roşiile, castraveţii, unde sunt acei bani?

Stelian Tănase: Plus, unde sunt banii pe evrei şi pe nemţi, că vindea la bucată?

Mircea Dinescu: Da, asta a fost o mare dramă, că România s-a golit de toate oraşele nemţeşti, de evreii, care aveau spirit comercial... în fine.

Stelian Tănase: Cam câţi crezi tu că au participat la împărţeala banilor? Câţiva generali de Securitate, directorii de firme de comerţ exterior, câţiva directori de bancă...

Mircea Dinescu: Ei au făcut un cartel acolo.

Stelian Tănase: Lucraseră cu ei, reţelele.

Mircea Dinescu: Pe de altă parte, cred că dacă am urmări marile averi din România în ultimii 20 de ani şi ne-am întreba cum au pornit acele afaceri...

Mircea Dinescu: Degeaba aveai o minte strălucită. Dacă se trăgea o linie în 1990... atunci ar fi început o cursă, dar toţi cu buzunarele goale. Or, nu s-a pornit cu buzunarele goale.

Stelian Tănase: Unii au pornit cu nişte valize.

Mircea Dinescu: Sunt oameni care ştiu acest lucru. Sigur că multora le e frică să vorbească. Dar e inadmisibil... domne, economia era la pământ pentru cetăţenii ţării, dar în rest se vindea totul, se vindea pe bani. Unde sunt banii?

Stelian Tănase: Acum mai e un lucru, existau aceste firme-fantomă pe care le au toate serviciile speciale şi care sunt făcute tocmai pentru a rula bani, pentru a plăti diurne, cheltuieli, afaceri de spionaj, de cumpărări de informaţii etc. Aceste firme deţin cred secretul...

Mircea Dinescu: Au funcţionat. Unele şi-au schimbat denumirea... ăia au fost primii care s-au privatizat... Mă, numai în ziua aia pe 22 decembrie erau pe ţeavă zeci de milioane de dolari. Dan Iosif spunea că au găsit în CC valize cu dolari.

Stelian Tănase: Nu cu lei.

Mircea Dinescu: Nu, leul era pentru amărâţi. Mă, e şi un dispreţ ... măcar dacă a fost foametea aia atâţia ani, să vedem pe ce?

Stelian Tănase: Un subiect foarte conectat cu asta... Stănculescu şi Chiţac, au fost arestaţi, au o sentinţă definitivă de 15 ani pentru revoluţia de la Timişoara. Crezi că e conectat cu această afacere a banilor?

Mircea Dinescu: Nu are legătură, deşi Stănculescu s-ar putea să ştie ceva. Povestea are şi o doză de... şi o răfuială, dar şi o chestie... seamănă ca două picături de pipi cu chestia cu Miron Cozma. Nu poţi să iei un singur om din toată mineriada, să îl găseşti vinovat. Acolo la Timişoara, bun, s-au împuşcat oameni...

Stelian Tănase: Stănculescu şi Chiţac au fost găsiţi răspunzători.

Mircea Dinescu: Gândeşte-te, acolo au fost comandanţi care au ordonat şi care chiar ei au tras în demonstranţi. O întreagă structură e vinovată. Trebuia un lot mult mai mare. Nu poţi să găseşti 2 guguştiuci bătrâni, să îi faci vinovaţi de toate acele crime.

Stelian Tănase: Nu ţi se pare că e un praf în ochii lumii pentru a ascunde de fapt alte zeci de persoane?

Mircea Dinescu: Da. E o formă de a domoli...

Stelian Tănase: Riscul e ca Stănculescu şi Chiţac să înceapă să vorbească.

Mircea Dinescu: Eu sper că va vorbi.

Stelian Tănase: Pe de altă parte, multă lume îi va compătimi.

Mircea Dinescu: Domne, bagi nişte oameni de 80 de ani la puşcărie? Bine, niciodată situaţia nu e ştearsă.

Stelian Tănase: Revin la întrebare, nu vezi în asta o răfuială între diferite clanuri pentru acei bani?

Mircea Dinescu: Mă, banii acolo... urmele în mare parte s-au şters.

Stelian Tănase: Dar e vorba şi de informaţii, de putere...

Mircea Dinescu: Eu ţi-am spus, dacă Stănculescu acum vorbeşte, ar fi o soluţie.

Stelian Tănase: De ce nu a vorbit până acum? 18 ani.

Mircea Dinescu: Nu ştiu dacă e şi el implicat în această situaţie. Plus că atunci când a murit Ceauşescu, a fost tot un ţap ispăşitor. Că băieţii şi-au tras tricolorul pe piept, au devenit revoluţionari... aici e problema ...

Stelian Tănase: Publicitate.

Stelian Tănase: Fireşte amândoi generalii au spus că e vorba de un joc politic. Că sunt foarte mulţi interesaţi să nu se afle adevărul.

Mircea Dinescu: Ce înseamnă?... Abia acum se poate afla adevărul...

Stelian Tănase: Dacă ei vorbesc.

Mircea Dinescu: În mod normal, Stănculescu poate să spună. Domne, recunosc că am dat ordin să se împuşte, dar alături de mine au fost ăla, ăla, ăla... adică măcar să devină un sinucigaş care să rămână în istorie.

Stelian Tănase: Vreau să te întreb un lucru, dacă ştia Stănculescu că va ajunge în puşcărie, va face 15 ani acolo, crezi că îl mai aresta pe Ceauşescu? Îl mai scotea cu elicopterul pe clădirea CC-ului?

Mircea Dinescu: Ei se simţeau vinovaţi. Nimeni nu îşi închipuia că sistemul va cădea atât de repede. Era clar că Ceauşescu e pe ducă, dar că va veni un comunism cu faţă umană şi sistemul se va menţine, ierarhia partidului, cea militară... or, ei s-au aflat în situaţia slugilor care îşi arestează stăpânul şi îi sucesc capul repede ca să nu se mai discute situaţia lor. Că încă o dată, Ceauşescu, dacă avea loc un proces, îi trăgea pe toţi. Timişoara a fost o mare lecţie de demnitate... a fost acea demonstraţie că solidaritatea poate să funcţioneze şi la români. Or, în clipa aia s-au speriat. Că nu puteai să îi omori pe toţi. Ştii bine că au fost omorâţi... au fost duşi la spital şi împuşcaţi la spital. Cine i-a împuşcat pe acei tineri care s-au dus răniţi în şold sau în mână la spital, şi acolo au fost împuşcaţi, ca să nu rămână urme că s-a tras? Şi au fost duşi pe urmă la Bucureşti, arşi... acolo erau implicaţi medici, activişti, securişti... a fost o întreagă structură de oameni. De aia spun că e inadmisibil să bagi 2 bătrâni guguştiuci în această cuşcă.

Stelian Tănase: Crezi că Traian Băsescu îi va graţia?

Mircea Dinescu: S-ar putea. Dacă el o să ia pulsul populaţiei... pe de altă parte, gândeşte-te că sunt mamele tinerilor care au murit atunci. Acolo a fost o crimă sinistră. Deşi s-a bagatelizat... au trecut 18 ani, au apărut cărţi despre revoluţie... toţi găinarii au devenit specialişti în revoluţie.

Stelian Tănase: Care ar fi soluţia după tine în situaţia asta? Stănculescu a fost arestat după o conferinţă de presă, Chiţac acasă.

Mircea Dinescu: Mă, nu făcut comisii la Casa Poporului. Ei în casa dracului au vorbit de faptul că dracu' nu avea avere. Acum şi asta, după 18 ani... Ori se face de-adevăratelea... îi aduci pe toţi, şi pe Ion Iliescu care mai ştie şi el câte ceva despre ce s-a întâmplat acolo. Chiţac când a venit la Televiziune... eram câţiva tineri, şi Caramitru şi cu mine... Or, era important să apară şi militari, să fie credibili. Şi când a venit Chiţac la televizor, se căca pe el de frică. L-am întrebat cine eşti bă... şi ne dădea raportul aşa cu mâna la chipiu. Sunt generalul Chiţac, comandantul trupelor chimice de la Timişoara. Şi ce vrei...? Să fac un apel cu poporul. Şi eu îi spuneam, domne, te băgăm pe post aici, dar să spui aşa, dictatorul a fugit. Şi a spus... nu ştiu cum a spus acolo... obiectivul a fugit. Ei erau foarte derutaţi... le convenea să vină la centru acolo, că se ştiau cu musca pe căciulă... că fugiseră de la Timişoara, unde ei au comandat acolo. Vreau să spun că pe 25 m-am dus acasă... după aia am fost la CC, am văzut tot felul de activişti... părea că se pune un nou guvern de activişti de partid de ăştia marginalizaţi aşa. Ba era o cucoană, soţia lui Drăghici... nu ştiam cine e baba asta. Mi-a făcut semn aşa... felicitări, felicitări. Şi băieţii... şi eu întreb pe socrul meu, domne, cine e baba asta? E soţia lui Drăghici. Dar vreau să spun că după 5 zile când am ajuns cu Caramitru... pe 25 de Crăciun şi ne-am dus la comandament unde se şuşotea că a fost prins Ceauşescu şi a fost şi omorât, deja Chiţac avea încă o stea în plus, şi o întreagă galerie de generali. Deja Ion Iliescu le-a tras câte o stea şi le-a dat funcţii acolo. Bine... deci toată garda lui Ceauşescu îl păzea acum pe Ion Iliescu.

Stelian Tănase: Ştii cum era lozinca, la vremuri noi, tot noi.

Mircea Dinescu: Bine. Pe de o parte, te gândeşti că în clipa în care a apărut Ion Iliescu... Păi dacă nu apărea Ion Iliescu, ăştia ne ciuruiau după o juma de oră. Gândeşte-te că în clipa în care noi eram la TV erau şedinţe de partid, să se ia măsuri împotriva golanilor...

Stelian Tănase: Şi Ceauşescu plecase, dar ei o ţineau langa.

Mircea Dinescu: Da. Mă, cel puţin un milion de oameni le ţâţâia fundul de frică. Aveau funcţii. E, a venit tataia Ion Iliescu şi s-au liniştit... hopa...

Stelian Tănase: Sunt tot ai noştri.

Mircea Dinescu: Au mai rărit aşa pe ici, pe colo, ca să fie şi puţin sânge...

Stelian Tănase: Ăsta a fost scenariul.

Mircea Dinescu: Şi în vremea asta ţevile cu parai funcţionau. Şi alea nu erau afişate aşa... ştiau câţiva. Au rupt hârtiile şi şi-au tras banii. Deci Ceauşescu de-aia trebuia omorât repede.

Stelian Tănase: Că avea prea mulţi bani.

Mircea Dinescu: Ştia multe, şi i-ar fi tras după el.

Stelian Tănase: Tot legat de asta, ai văzut că Parchetul General a dat NUP în legătură cu Ion Iliescu. Ce a spus Ion Iliescu? Nu pot decât să apreciez că e un lucru firesc acest NUP, nu există motivaţia ca un şef al statului ales cu 85% din cetăţeni să fie tras la răspundere. La 3 săptămâni după aceea.

Mircea Dinescu: Bun, Ion Iliescu... ce să spună şi el? Aici iarăşi... în clipa în care a fost Cozma arestat, trebuia să fie arestaţi o întreagă echipă de băieţi cu grade...

Stelian Tănase: Mircea, eu l-am invitat pe Cozma într-o emisiune după ce a ieşit din închisoare. Şi nu vorbeşte.

Mircea Dinescu: Păi nu vorbeşte.

Stelian Tănase: L-am văzut şi în particular înainte de emisiune... dar vreau să spun că nu spune. Eu credeam că la televiziune va vorbi ca să se victimizeze. N-a vorbit. Sunt oameni care trăiesc cu nişte secrete pe care nu vor să le mărturisească. Crezi că Stănculescu va vorbi? Şi Cozma a făcut 9 ani de puşcărie şi n-a vorbit.

Mircea Dinescu: Dacă îl băga pe Ion Iliescu în puşcărie, s-ar fi victimizat... ar fi ieşit PSD-ul cu 50% liniştit, că se ştie că orice victimă aduce simpatie. Eu mă aşteptam totuşi să spună generalul nişte lucruri mai clare.

Stelian Tănase: Nu vrea.

Mircea Dinescu: El speră că tot se va întâmpla şi va fi scos de băieţi... e posibil ca el să ştie ofiţeri acoperiţi din cadrul celor care sunt pe vârf acum...

Stelian Tănase: Pe de altă parte, Stănculescu conducând industria de armament, el ştie nişte persoane...

Mircea Dinescu: Mai e problema să nu moară înainte de termen. Să facă o pneumonie acolo de la...

Stelian Tănase: Să se sinucidă cu un cuţit în spate?

Mircea Dinescu: E posibil orice. Deşi poporul român e un popor blând.

Stelian Tănase: SĂ ştii că dintre popoarele europene românii şi-au omorât cei mai mulţi premieri şi şefi de stat.

Mircea Dinescu: Da ştiu, în ciuda faptului că suntem un popor blând.

Stelian Tănase: Cum vezi tu povestea cu Ion Iliescu? A fost un târg în spate, această decizie e una politică, sau s-au judecat faptele şi s-a hotărât că n-a fost implicat în mineriadă?

Mircea Dinescu: Ei după ce au pus berbecul la proţap, adică pe Cozma, au pus batista pe ţambal. Era un hop destul de greu de trecut, cu condamnarea lui Ion Iliescu ar fi fost destul de tare.

Stelian Tănase: Câştiga PSD-ul la pas alegerile.

Mircea Dinescu: Mă, acum unii dintre ei...

Stelian Tănase: Cine e în această imagine?

Mircea Dinescu: Mircea Geoană la Mausoleul lui Lenin.

Stelian Tănase: Nu, e Mircea Geoană la Iaşi pupând moaştele sfintei Parascheva.

Mircea Dinescu: Dacă continua regimul lui Ceauşescu, Mircea Geoană ar fi fost acum ambasador la Moscova... făcea carieră. Şi mergea şi în anul de graţie 2008 îl vedeam la Mausoleul lui Lenin.

Stelian Tănase: Nu ai fost la Iaşi anul acesta. Ai văzut ce tămbălău a fost? Au făcut o sarma de 30 de km şi au scris pe ea cu bulion 600.

Mircea Dinescu: Acesta e patriotismul nostru. În fine... asta e de neam prost, să te iei la întrecere, care face sarmaua mai mare. Cele mai bune sunt sărmăluţele mititele, şi nu cu bulion. Eu pun roşii naturale.

Stelian Tănase: Deşi e campanie electorală, nu s-a îngrămădit lumea la Iaşi. Politicieni. Nu s-a dus Emil Boc, nu s-a dus Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu...

Mircea Dinescu: Pentru că deja a devenit un loc comun.

Stelian Tănase: Mircea Geoană s-a dus, Andronescu, Adomniţei...

Mircea Dinescu: Nu e exclus ca printre politicienii noştri să fie oameni evlavioşi. Dar totul e să nu faci paradă.

Stelian Tănase: Crezi că Mircea Geoană e evlavios?

Mircea Dinescu: Nu, câtuşi de puţin.

Stelian Tănase: A fost o şedinţă de comedie... Miniştrii s-au dus la Cotroceni pentru o şedinţă CSAT şi au şi întârziat 20 de minute. Probabil că Traian Băsescu s-a enervat. Cert e că Traian Băsescu i-a trimis înapoi, a făcut şi declaraţie presei, destul de iritat. Până acum din ce scrie presa, principala obiecţie a fost acest contract în condiţii dubioase. Un Logan costă 11 mii de euro şi de fapt se vinde Poliţiei române în multe cazuri cu 70 de mii de euro, din cauza a ce pun ei pe ele.

Mircea Dinescu: Da, povestea e destul de ciudată. Pe de altă parte, în CSAT să discuţi o afacere cu maşini, mi se pare nelalocul ei, cu două luni înainte de alegeri. Traian Băsescu iese, domne, se fură în Guvern. Vine premierul şi spune, domne, nu se mai poate cu acesta, face campanie electorală. Adică este o ridicare a poalelor în gura târgului, cum fac ţaţele la Obor. Chestie impardonabilă, după părerea mea, că aici e vorba şi de o strategie. Chiar dacă noi ne urâm, datoria noastră la dezastrul care se prefigurează în Europa, poate mai puţin la noi... domne arătăm că suntem pe aceeaşi băncuţă.

Stelian Tănase: Mie mi s-a părut faptul că Traian Băsescu cu Călin Popescu Tăriceanu s-au văzut la Cotroceni cu o zi înainte, că vor merge împreună la Bruxelles... am crezut că se face iar pace.

Mircea Dinescu: Iar şi-au luat avioane separat... mi se pare mârlănie. E o chestie destul de tristă. Eu cred că cu două zile înainte ei s-au văzut... eu chiar într-o emisiune am spus, domne, e un semn bun. S-ar putea să se împace ăştia, nu e exclusă o alianţă... pentru că nu se unesc liberalii cu PD-L-ul din pricină că nu vrea Traian Băsescu cu Călin Popescu Tăriceanu şi nici Călin Popescu Tăriceanu cu Traian Băsescu. Or, iacă-tă, după 3 zile a ieşit această chestie dezastruoasă. Din fericire nu se întâmplă numai la noi, ştii bine că preşedintele e în conflict cu premierul... deci nu suntem noi singurele ţaţe din Europa.

Stelian Tănase: Ne despărţim aici, la revedere.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV- Tănase şi Dinescu, Ora: 22:00)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro