velum

---

(cortină)

Simt o cortină de fier peste Prut
După revoluţie a fost un întreg ritual al entuziasmului relativ la Republica Moldova, ţara vecină şi soră. Lacrimi de suflet, poezie, cântec, reîntregirea neamului, unire, pod de flori, desfiinţarea vizelor…
Apoi statul tânăr şi independent al Republicii Moldova s-a consolidat, au intervenit interesele de o parte şi de alta, au intervenit cei din Confederaţia Rusă, resurse, sărăcie, descurajare…
Au urmat apoi declaraţii potrivnice la nivel înalt, scandaluri. Ultimele ştiri despre fraţii moldoveni au fost relative la scandalul spăgii pentru consulul Român la Chişinău.
Iată că ieri s-a mai adăugat un episod. Delegaţiile din România invitate la sărbătoarea oraşului Chişinău au avut ceva probleme în a trece graniţa dintre România şi Republica Moldova. Motivul refuzului primirii delegaţiilor româneşti nu a fost clar specificat, mai ales că delegaţia Bucureştilor şi-a făcut oarecum loc prin mulţime. Fără noroc au fost delegaţiile din Bacău, Năvodari şi Târgu-Mureş. Ştirea a fost confirmată de Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului şi de Mihai Ghimpu, preşedintele Consiliului Municipal Chişinău. Pe lângă aceste trei delegaţii care au primit undă roşie la trecerea frontierei, ar mai putea fi încă şapte delegaţii invitate la sărbătoarea hramului capitalei moldovene.
Primarul Chişinăului este destul de afectat de această problemă neaşteptată: "Au fost invocate motive diferite, dar oricare ar fi acestea ele sunt ilegale, pentru că oricare cetăţean al Uniunii Europene are dreptul să treacă nestingherit şi fără nici o invitaţie frontiera Republicii Moldova şi, cu atât mai mult, când este vorba de un eveniment organizat de oricare autoritate publică, indiferent dacă dintr-o zonă rurală sau urbană, în cazul dat Primăria municipiului Chişinău, cu atât mai mult n-ar trebui să se pună nici un fel de piedică. Dimpotrivă, ar trebui să fie ajutaţi".
Autorităţile Republicii Moldova nu au comentat motivele pentru care delegaţiile româneşti nu au fost lăsate să intre în republica Moldova.





Iată ce declară viceprimarul oraşului Bacău, Constantin Scripat, întors vineri de la punctul de trecere a frontierei Leuşeni: “Le-am explicat că onorez o invitaţie de a participa la Hramul Chişinăului, adresată de către primarul capitalei moldovene, Dorin Chirtoacă. În acel moment mi-au spus să aştept şi mi-au cerut invitaţia în original. Bineînţeles că nu o aveam, aveam doar dispoziţia primarului de Bacău. Fără prea multe explicaţii mi-au spus să mă întorc, că oricum nu ajung la Chişinău. Se pare, după cum mi-a dat de înţeles, că nu va mai ajunge nimeni din România la Hramul Chişinăului”.
Ce spune legea? Conform acordurilor de trecere a frontierei ale acordului moldo-românesc, cetăţenii români pot intra în Republica Moldova doar pe bază de paşaport, fără a avea nevoie de documente suplimentare. Această informaţie am preluat-o şi eu de undeva. Dacă vreţi să o verificaţi, puteţi căuta pe acest site: http://www.customs.md/acte/index.php?nivel=1&lang=ro
Ce spune vama din Leuşeni? Şeful biroului vămii din Leuşeni, Vasile Mazureac, a declarat că interdicţia de trecere a frontierei nu vine din partea Vămii ci din partea grănicerilor.
Ce spune Serviciul de grăniceri. Aceştia nu spun nimic.
Preşedintele Băsescu, oarecum vinovat de situaţia tensionată dintre România şi Moldova face însă un scurt comentariu care nu spune, până la urmă, nici el nimic: "Nu se poate aşa ceva. E inadmisibil. E îngrozitor de se întâmplă, dar nu vreau să fac aici niciun comentariu. Mâine (n.r. – adică azi), de la Cotroceni, voi face o declaraţie oficială pe această temă."

Acum câteva luni citeam un articol în Evenimentul Zilei care m-a emoţionat un pic.

Ileana Mistreanu lacrimează când îşi aminteste de Podul de Flori
O bătrâna din Albiţa se duce în fiecare zi pe malul Prutului ca să-şi aducă aminte de "unirea" de acum 17 ani.
In satele din lunca Prutului doar cei în vârsta îşi mai amintesc de «Podul de Flori» de acum 17 ani. Printre ei, Ileana Mistreanu, de 80 de ani, din satul vasluian Albiţa, localitate situată acum la graniţa de est a Uniunii Europene.
Bătrâna are o poveste aparte, istoria României contopindu-se cu propria viaţa. Uneori, poliţiştii de frontieră o găsesc pe malul Prutului, aproape de apă, sprijinită în bastonul din lemn şi privind ţinta peste hotarul de unde începe Basarabia. Îi cer să se întoarcă în sat, avertizând-o că zona este securizată, cu acces limitat.

Din păcate doar cei mai bătrâni dintre noi îşi amintesc că a existat o vreme în care nu am fost bănăţeni, bucovineni, din zona crişurilor, dobrogeni, maramureşeni, moldoveni, munteni, olteni, transilvăneni, transnistreni…
Astăzi suntem mai divizaţi ca oricând, am alăturat istoriei vechi o istorie nouă cu noi teritorii de adopţie a emigraţiei. Visez să observ iarăşi statutul de român.