Penultima ora!

---

Lui Constantinescu i s-a făcut rău în timpul ceremoniei de întronizare a patriarhului
Fostului preşedinte Emil Constantinescu i s-a făcut rău, duminică, pentru câteva minute, în timpul ceremoniei de întronizare a Patriarhului Daniel din Catedrala Patriarhală, el fiind susţinut ca să nu cadă de pe scaun de fostul preşedinte Ion Iliescu şi de Regele Mihai I.
"Nu mâncasem de vreo 12 ore sau mai mult, de vreo 20 de ore, şi am avut o uşoară ameţeală hiploglicemică", a precizat Constantinescu la finalul ceremoniei. Întrebat dacă şi-a revenit cu ajutorul medicului, Emil Constantinescu a spus că acesta nu a avut ce să-i facă, pentru că şi-a revenit foarte repede.
"Întâmplător eram foarte liniştit că mi-am făcut toate analizele şi sănătatea mea este perfectă", a declarat Emil Constantinescu. El a precizat că în momentul în care i s-a făcut rău a fost susţinut de cei care se aflau pe scaunele de lângă el, Regele Mihai I şi fostul preşedinte Ion Iliescu.
"Mi-a spus (Emil Constantinescu - n. r.) că a avut nişte nopţi mai scurte, nu prea a mâncat... A fost un moment de slăbiciune, nimic deosebit. A fost un moment în care a căzut. Nu a căzut chiar jos, că eu l-am susţinut", a precizat şi Ion Iliescu.

Cum se scrie istoria! Iliescu şi Regele Mihai susţin un lider de partid decăzut. Întâmplător, domnul Constantinescu era liniştit pentru că doctorii i-au spus că e sănătos. Şi fostului Patriarh i-au spus doctorii la fel, că e aproape sănătos, nimic grav. Încep iar să mai cred în oameni politici. Din păcate aceşti oameni politici sunt deja la pensia politică. Poate că Regele Mihai cedează şi el Palatul Peleş înapoi statului român, poate Ion Iliescu consimte şi el la faptul că există Dumnezeu. Poate că toţi oamenii politici se vor strânge la o masă a împăcării, cu vin popesc şi îmbrăţişări patetice. Să-i văd atunci, aş mai gândi o altă viaţă.

econtra natura III

---

(Contra firii III (şi ultima))

ESTE TIMPUL CA ROMÂNII SĂ NU MAI FIE DESPĂRŢIŢI DE GARDURI

Mii de credincioşi, prezenţi la întronizarea celui de-al şaselea patrriarh al BOR, aşteaptă cuminţi să se bucure de prima apariţie a noului patriarh înveşmântat cu însemnele puterii

Personalităţile politice aşteaptă în primul rând pe partea stângă a lăcaşului sfânt. Traian Băsescu este cu capul plecat. Nimeni nu poate citi ce se întâmplă în sufletul lui dar parcă meditează la ceva. Nicolae Văcăroiu este uşor pătruns de răcoarea pe care ţi-o dă corul bisericesc dar cred că ar vrea să nu mai dureze totul aşa mult. Domnul prim-ministru Tăriceanu simte un neastâmpăr ca atunci când se citea moţiunea. Acest neastâmpăr îl face tânăr deşi este încă îngreunat în mişcări. Undeva mai în spate, liber cugetătorul Ion Iliescu se ascunde după o femeie cu capul acoperit de un voal negru.
Te Deum de întronizare, citirea Gramatei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înmânarea însemnelor patriarhale de către mitropoliţi, aşezarea în tronul patriarhal, cuvinte, tropare, cruci de sfinţirea a sufletului, un sul imens cu aspect de hrisov realizat de copii la lucru manual, un cuvânt rostit în numele Sfântului Sinod al BOR de către ÎPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, apoi cuvântul PF Daniel.

La ora la care scriu aceste rânduri se aud clopotele mitropoliei în bătaia lor cuminte dar veselă. Îmi spun şi eu în gând “Doamne ajută!”. Poate că schimbarea va fi în bine.

Clopetele nu pot goni însă şi zbuciumul vieţii politice. Astăzi, ziua a şaptea, nu este una de repauz. În politică încă se mai simte valul de evenimente cu iz de hazna ale săptămânii care s-a încheiat.

Dezastru politic dacă trece moţiunea de cenzură.
Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, că se aşteaptă la un dezastru politic în cazul în care Parlamentul va adopta moţiunea de cenzură iniţiată de PSD, iar Guvernul Tăriceanu va cădea.

Cine spunea că Voiculescu s-a retras de la guvernare, din senat, că… Se pare că vrea totuşi acest guvern din moment ce varianta căderii sale îi pare un “dezastru politic”. Interesele PC de la guvernul României sunt:
- Controlul provenienţei averilor ce nu pot fi justificate din venituri legale, cu amendamentul că averile ilicite să se considere fonduri pentru pensii
- Reducerea TVA la alimentele de baza de la 19 la 9%
- Neimpozitarea profitului reinvestit - amendament la Codul fiscal
- Includerea în Codul electoral a votului uninominal şi a reprezentării în consiliile locale a cetăţenilor de etnie română în localităţile unde sunt minoritari
- Modificarea şi completarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Cel puţin teoretic, exceptând votul uninominal şi “neimpozitarea”, un guvern liberal nu va adopta niciodată astfel de legi cu iz socialist. Nici votul nominal nu este dorit de PNL, dar aceasta este o altă discuţie. De ce susţine atunci liderul PC guvernul Liberal? Domnul Voiculescu nuanţează cele spuse.

Dan Voiculescu a spus că nu se aşteaptă ca moţiunea să fie adoptată, însă a ţinut să precizeze că dacă trece va urma un "dezastru politic". El a adăugat că, din punctul său de vedere, premierul pe care l-ar nominaliza Traian Băsescu, în cazul în care ar cădea actualul Guvern, nu va fi pe placul parlamentarilor. Voiculescu a precizat că această moţiune de cenzură generează o adevărată tensiune în societatea românească care ar putea influenţa alegerile europarlamentare. Potrivit liderului conservator, în România ar urma, după o posibilă cădere a Guvernului, "şase luni de haos politic", amintind şi de faptul că nici bugetul de stat nu a fost adoptat. Dan Voiculescu l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu că vrea doar să-l dărâme pe Călin Popescu Tăriceanu şi "are o preocupare permanentă pentru show-ul mediatic". El a adăugat că Traian Băsescu încearcă să facă tot felul de "şmecherii" care "sunt la mintea copilului" şi demonstrează că nu mai are idei. "Să vii acum să spui, după ce ai spus clar că nu faci cu PSD, după ce ai în Statutul PD-ului că nu stă cu PSD la masă, să vii să spui mediatic «Voi face guvern de uniune naţională în care intră şi PSD-ul», e o minciună, o copilărie, o încercare disperată de a-l dărâma pe Tăriceanu", a mai spus Dan Voiculescu.

Domnule Voiculescu, ştiu că nu o să citiţi ce spun, dar eu tot vă spun. Nu fiţi de râsul curcilor implicate politic. Cum să fie guvern de “uniune naţională” fără PSD? Ar trebui să vă puneţi problemă că Traina Băsescu este Preşedintele României şi oricât ar vrea el să influenţeze politica românească, oricât de jucător ar fi el, uneori preşedintele trebuie să hotărască peste capul şi deplinul dorinţelor lui, exprimate sau nu. Declaraţiile lui Traian Băsescu arată clar că nu se mai gândeşte la alegeri anticipate. Ca să nu fie alegeri anticipate, este nevoit să ia multe decizii care nu-i plac, cum ar fi un guvern care să includă PNL-ul, un guvern de uniune naţională, să-l primească la Cotroceni pe Mircea Geoană… Dacă domnia sa, Preşedintele României poate să facă ce trebuie, chiar dacă strânge din dinţi cu furie, domnia voastră de ce nu vă conformaţi politica pe noul model şi aruncaţi către opinia publică cu cuvinte de timpul “dezastru politic”. Aveţi impresia că poporul acesta mai are nevoie de şocuri, nu este el destul de şocat? Când vor exploda facturile de la întreţinere, cred că vom avea un val de sinucideri ce nu a mai văzut România. Şi atunci vă veţi uita la domnia voastră acasă la televizorul cu plasmă, cum atârnă românul în ştreang şi românul se va uita din ştreang la domnia voastră cum vă uitaţi la televizor. Aţi făcut politică ca un hobby. La primul hop v-aţi retras că “nu vă mai convine”, ba din înţelegerea cu PSD, ba din cea cu PNL, ba din senat, aici cu amendamentul că veţi reveni când se liniştesc apele. Nu e frumos, nu e civic… măcar nu mai încălziţi apele care şi aşa dau în clocot.

După ce am trecut pe la cei retraşi din prim-planul politic, să revenim la spectacol politic. Un spectacol grotesc, dar adevărat.
Piaţa Universităţii, ieri, sâmbătă, este autoriza un spectacol pentru pensionari
Ce se întâmplă de fapt în Piaţa Universităţii? Fenomenul Piaţa Universităţii s-a transformat în mania Piaţa Universităţii. Toţi se folosesc de acest spaţiu Bucureştean ca de un loc de pelerinaj politic. Dacă un politician vine aici, este musai să vină toţi. Cei ce nu pot veni, se mulţumesc să acuze pe ceilalţi că se folosesc de semnificaţia Pieţei Universităţii pentru a face capital electoral şi adaugă, invariabil, că întinează memoria celor care…

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, sublocotenentul Marius Militaru, a declarat, sâmbătă, că Asociaţia pentru Iniţiativă Civică a obţinut autorizaţie pentru desfăşurarea unui spectacol pentru pensionari, în faţa Teatrului Naţional Bucureşti, între orele 17.30 - 23.00.
El a precizat că jandarmii nu au fost informaţi despre participarea preşedintelui Traian Băsescu la acest spectacol, dar că dacă şeful statului va dori să participe o poate face în deplină legalitate, întrucât este o manifestaţie autorizată.
Referitor la o posibilă contramanifestaţie, Marius Militaru a precizat că jandarmii nu au informaţii în acest sens. El a adăugat că, potrivit legii, nici Primăria, nici Jandarmeria nu ar putea autoriza o asemenea manifestaţie.
Legea 60/2001 prevede sancţiuni aspre pentru cei care tulbură o manifestaţie publică, lucru care s-ar putea întâmpla şi în cazul în care "contramanifestanţii tulbură spectacolul pentru pensionari", a menţionat purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei.
Pentru spectacolul organizat de Asociaţia pentru Iniţiativă Civică, în Piaţa universităţii vor fi prezenţi aproximativ 50 de jandarmi, dar, dacă va fi nevoie, numărul acestora va fi suplimentat rapid, a mai spus Militaru.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi seară, într-o emisiune la TVR, că merge sâmbătă în Piaţa Universităţii pentru a se întâlni cu românii, aşa cum a promis după anunţarea rezultatului referendumului din 19 mai. Băsescu a menţionat că această sâmbătă este "ultima din acest trimestru" şi că astfel, aşa cum a stabilit în Piaţa Universităţii pe 19 mai, va merge în acest loc pentru a se întâlni cu românii. Preşedintele nu a menţionat ora la care se va duce în Piaţa Universităţii din Capitală.

Jocul politic în românia este ca o comedie, doar că nu este vesel. Declaraţia responsabilului de la Jandermeria Română este, aş fi vrut să spun halucinantă, incredibilă, dar nu se potriveşte… este pur românească. Domnul Marius Militaru a auzit că preşedintele s-ar putea să treacă pe acolo şi nu are de ce se îngrijoreze. Chiar dacă nu este pensionar, domnul Băsescu este cetăţean şi poate participa la o manifestare autorizată. Contra-manifestanţii la prezenţa domnului Băsescu nu mai sunt simpli cetăţeni care participă la o manifestaţie autorizată ci încalcă legea 60/2001.
Am căutat legea specificată L. nr.60/14-03-2001 LEGE pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999. Acum totul e clar, deci aşa.
Bănuiesc că este vorba de LEGE nr.60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată pe 29 sep. 2004. Dar ce mai contează acolo 10 ani.
Cine sunt aceşti contra-manifestanţi? Aflăm tot din ziare… citez deci iarăşi:

Fostul preşedinte Emil Constantinescu îi cheamă, la rândul său, pe "cei care nu au trădat idealurile Pieţei Universităţii" să participe, sâmbătă, la un miting în centrul Capitalei şi anunţă că va relua un apel mai vechi de-al său pentru "condamnarea" folosirii Pieţei în scop electoral de către Traian Băsescu. "Faţă de această nouă intenţie de pângărire a spaţiului Pieţei Universităţii, reluăm Apelul la Conştiinţă, care va fi distribuit şi prezentat spre semnare în Piaţa Universităţii sâmbătă, 29 septembrie, începând cu ora 11.00", se arată într-un comunicat dat publicităţii vineri de Emil Constantinescu. El a mai anunţat că îi cheamă "pe toţi cei care nu au trădat idealurile Pieţei Universităţii să participe la lansarea «Manifestului pentru o Românie curată» care va avea loc în Piaţa Universităţii, sâmbătă, începând cu ora 16.00".

Trăim un moment destul de tensionat. Ţara este dezbinată şi nemulţumită, partidele sunt şi ele fiecare în interesul ei fără a accepta nici un compromis, nici o colaborare. Lumea a ajuns la un stres maxim din cauza acestei gradări a mişcării de depunere a moţiunii. Ce face un fost preşedinte al României care poza şi pozează drept autoritatea morală a societăţii. Instigă pe cei prezenţi la "spectacolul dedicat pensionarilor" să nu-l primească pe preşedintele ţării. Vine la locul făgăduinţei electorale cu câţiva oameni, le dă nişte pancarte în mână cu însemne PNŢ-CD (chiar uitasem de acest partid, uite că mai există) şi defilează cu ei în jurul fântânii arteziene. Ar fi multe de spus, mă opresc la a spune că este penibil.
Ce spun ziarele despre prezenţa preşedintelui.

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat forţelor de ordine să-i lase pe "cei câţiva români" aflaţi în faţa Facultăţii de Arhitectură să li se alăture celor care se aflau în faţa Teatrului Naţional şi a declarat că este timpul ca românii să nu mai fie despărţiţi de garduri.
Traian Băsescu a sosit sâmbătă, la ora 19.50, în Piaţa Universităţii. Pentru aproximativ un sfert de oră el a făcut o baie de mulţime. Preşedintele a dat mâna cu cei prezenţi, s-a îmbrăţişat cu unele persoane şi a primit o pâine ţărănească.
Apoi, şeful statului s-a urcat pe scena amenajată în faţa TNB, unde s-a desfăşurat un spectacol de muzică populară.
El a spus că "unii" susţin că el abia acum a venit în Piaţa Universităţii. Băsescu a ţinut să precizeze că el s-a ocupat de acest loc, în calitate de primar, a pus ceasul european din centrul Capitalei şi s-a îngrijit să fie plantate flori. El a adăugat că, deşi a privit la televizor evenimentele din decembrie 1989 şi iunie 1990, a încercat să păstreze valoarea locului şi să îi adauge valoare, pe cât a putut.
Şeful statului a făcut un apel către manifestanţii aflaţi în faţa Facultăţii de Arhitectură să vină alături de cei aflaţi în faţa Teatrului Naţional. Băsescu a spus că este timpul ca românii să nu mai fie despărţiţi de garduri şi că nu este bine să fie împărţiţi şi categorisiţi în "răi" şi "buni". "Toţi românii sunt buni", a spus Băsescu, după care a solicitat forţelor de ordine să dea deoparte gardurile amplasate în faţa manifestanţilor care răspunseseră apelului lui Emil Constantinescu.
De când a ajuns în piaţă, precum şi în tot timpul discursului său de câteva minute, Traian Băsescu a fost fluierat de cei aflaţi în faţa Facultăţii de Arhitectură şi care aveau steaguri cu sigla PNŢCD.
După discurs, el s-a întreţinut lângă scenă, într-un cort al organizatorilor concertului, cu liderii PD Emil Boc, Vasile Blaga şi Radu Berceanu, după care a dat o declaraţie ziariştilor şi a plecat.

Un preşedinte al tuturor românilor fluierat (fluierat peiorativ, că românii mai fluieră şi de admiraţie… sau, mai şti?) de câtre reprezentanţii unui partid (din moment ce şi-au ataşat şi sigla) care nu mai există pe scena politicii româneşti. Traian Băsescu ţine un discurs, deşi nu era cazul, doar era un simplu observator dar renuţă a mai face nu ştiu ce raport.
În acest discurs Traian Băsescu face un lucru surprinzător, cel puţin pentru mine. Spune un lucru evident neprăgătit: “este timpul ca românii să nu mai fie despărţiţi de garduri”. Gestul m-a luat prin surprindere mai întâi că vine din partea unui preşedinte obişnuit să cucerească prin dezbinare şi, mai ales, pentru că modalitatea de a formula o cerinţă evidentă a momentului în care se află România în acest moment, este specifică unui mare om politic, ori preşedintele ne-a obişnuit până acum mai puţin cu declaraţiile mari şi mai mult cu reacţii “bancuroase”. Încep să cred că Preşedintele României trece prin perioada unei revelaţii profunde în ultimele zile. Altfel nu se explică această maturizare a modalităţii de exprimare. Nu ştiu de ce, dar cred că această schimbare are mare legătură cu operaţia pe care tocmai a suferit-o. Mă gândesc că poate teama indusă de boală l-a făcut să realizeze fragilitatea trupului şi psihicului uman. Am să spun, chiar dacă nu operez aici cu certitudini, că preşedintele se îndreaptă spre faţa umană a omului politic. Desigur, acest lucru este excelent pentru România şi locuitorii ei, este însă distructiv pentru cariera politică a preşedintelui. Principala calitate de om politic a lui Traian Băsescu este forţa pumnului strâns, răutatea faţă de adversar, uneori impertinenţa care nu mai lasă loc de replică, aparenta indiferenţă faţă de atacurile directe şi indirecte, bărbăţia reacţiilor, mirosul de testosteron. Un nou Traian Băsescu va trebuii să vină cu un nou pachet politic, altfel nu va rezista. De aceea încep să cred că Traian Băsescu a luat deja hotărârea de retragere din politică o dată cu terminarea mandatului. Poate că este doar o slăbiciune a omului politici, poate este doar un joc de imagine şi mâna de fier va reveni, ori poate că nu. Vom trăii, unii dintre noi, şi vom vedea.

Am să pun punct final disertaţie mele asupra comentariului politic cu o reacţie absolut deplasată, în sensul că este total ieşită din contextul politic. Mă refer aici la reacţia PIN faţă de acţiunea din Piaţa Universităţii. PIN, prin reprezentanţii ei “cuplul de forţă”, doamna Lavinia Şandru şi domnul Cosmin Guşă (pe altcineva nici nu reţin dintre PIN-işti), este într-o acută foame de capital electoral. Sunt peste tot, la fiecare emisiune, sunt anormali de agresivi pe motive de genul “de ce nu ai bască, mă!”. Lumea încearcă să ignore această agresivitate care nu are, în mod absolut evident, nimic de a face cu grija faţă de oameni. Am fost unul dintre cei care a admirat PIN-ul la înfiinţarea sa am privit acest partid cu speranţă. Speranţa nu a confirmat. Dar acum… să vedem informaţia.

Băsescu repetă în Piaţa Universităţii manipularea din mai 2007
PIN atrage atenţia, într-un comunicat, asupra unei "noi încercări de manipulare grosolană a opiniei publice de către preşedintele Traian Băsescu, împreună cu Partidul Democrat". PIN menţionează că, potrivit documentelor oficiale, Asociaţia pentru Initiaţive Civice are autorizaţie pentru a organiza sâmbătă, între orele 17.30 - 23.00 un spectacol pentru pensionari în Piaţa Universităţii. PIN susţine că această asociaţie este aceiaşi care, prin vicepreşedintele ei Sorin Ardelean, a organizat şi manifestaţiile pro-Băsescu din Piaţa Universităţii în timpul campaniei pentru referendumul din 19 mai. "Prin urmare, declaraţia «spontană» a lui Traian Băsescu făcută joi seara la TVR prin care anunţa că merge sâmbătă în Piaţa Universităţii pentru a se întâlni cu românii, aşa cum a promis, este de fapt o acţiune dinainte pregătită, menită să sprijine Partidul Democrat în alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007, încă o dovadă a unei imixtiuni continue în activitatea partidelor, o încălcare flagrantă a obligaţiilor de imparţialitate şi echidistanţă specifice funcţiei de preşedinte al României", se mai arată în comunicat.

Am simţit un pic de senzaţie de stânjeneală pentru că am spus mai sus că PIN se limitează la două nume care acţionează în cuplu de forţe: Guşă-Şandru. Am dat deci rapid, fără să mă gândesc prea mult un www.pin.ro. Am găsit o fabrică de… nici nu mai contează, grupul PIN, bucuria copiilor. A copiilor? Pardon, a culorii. Am căutat pe Google şi am găsit http://www.initiativanationala.ro/. Ei bine, a trebuit să caut la nesfârşit prin pagini de partid, prin prezentări, prin… nimic, nimeni… Într-un final am descoperit un link ORGANIZATII JUDETENE. Mi-am spus, aici trebuie să fie! Am intrat pe un judeţ la întâmplare (jur că la întâmplare am intrat) şi am descoperit:
CLUJ
Cluj-Napoca
str. Traian nr. 9
LIDER: DORIN APAHIDEAN
E-MAIL: dorin@initiativanationala.ro
Campia Turzii
P-ta Mihai Viteazul nr. 11
Dej
str.Petru Rares nr.1 et.2

Asta este tot ce se spune despre o organizaţie teritorială. Am rămas cu un şoc puternic. Pai la celelalte partide sunt zeci de nume, consilieri, primari, preşedinţi, activitate, declaraţii… la celelalte partide, judeţele trăiesc. Citeam informaţiile date la organizaţiile judeţene şi aveam impresia că este un sfârşit de reclamă unde scrie mic la sfârşit: persoana de contact. Alo, domnu’ Dorin Apahidean? No servus! Ce mai face, domnule, PIN Cluj? Cum? Este casă particulară aici unde am sunat? Vă rog să mă scuzaţi.
Am mai găsit într-un loc numele domnului Dorin Apahidean, undeva în zona rezervată presei.
“presedintele PIN Cluj, este un apropiat al presedintelui PIN Cozmin Gusa, cei doi fiind originari din Campia Turzii. Apahidean este om de afaceri in Cluj si s-a ocupat de comert en-gros. Acesta are 44 de ani, varsta ce depaseste pragul impus de conducerea PIN pentru a fi eligibil pe listele europarlamentare (intre 30 si 40 de ani).
Bucurat de idee, am căutat un pic prin ziarele de la Cluj, şi am găsit o ştire despre liderul zonal PIN, o ştire foarte actuală:
Liderul Judetean al Partidului Initiativa Nationala (PIN), Dorin Apahidean, tocmai intors de la Bruxelles, a prezentat ieri doi candidati ai PIN Cluj la Parlamentul European (PE). Primul dintre ei, Mihai Vescanu, are 39 de ani si ocupa locul 26 pe lista candidatilor. Vescanu este calificat ca inginer si economist, ocupind, totodata, functia de presedinte al organizatiei partidului din Cimpia Turzii. Celalalt candidat, locul 23 pe lista PIN, are doar 31 de ani, este jurist de profesie si se numeste Octavian Cocaina. Liderul PIN Cluj a mai prezentat ieri, printre altele, directia pe care o va aborda partidul din care face parte, precum si sloganul pentru campania electorala: „Ne batem pentru Romania“. Monitorul de Cluj, A.P., 03/09/2007.
Parcă numele de Cocaină îmi spune ceva. Era parcă ceva cu acest Cocaină la ştirile pe scurt. Trebuie să găsesc ceva despre el. HotNews.ro, Liana Anghelescu, 19 sep 2007:

Octavian Claudiu Cocaina este unul dintre candidatii PIN la europarlamentare si crede ca numele sau il va ajuta in politica. In aceste zile, partidele sunt in febra alcatuirii listelor pentru europarlamentare, care trebuie definitivate cel tarziu la 25 septembrie.
„Acum ceva vreme ma gandeam sa imi schimb numele crezand ca ar putea avea o influenta negativa asupra imaginii mele insa m-am razgandit. Cred ca pe parcursul carierei acest nume va avea o influenta mai degraba pozitiva”, a declarat pentru HotNews.ro candidatul PIN. Cocaina este avocat in Cluj si spune ca a intrat in politica in urma cu doua luni.
„Tot Cocaina se numea si bunicul meu, dar nu vreau sa intru prea mult in aceste detalii”, a mai spus candidatul PIN, care a recunoscut ca, in partid, colegii ii spun "Liniuta". „Nu pot sa spun ca imi place acest apelativ, dar daca vine de la colegii mei care nu sunt rau intentionati, atunci nu mi se pare ca ar fi o problema”.
Cozmin Gusa declarase, marti seara, la o emisiune televizata, ca apelativul candidatului Cocaina in partid este "Liniuta".

Mă întreb dacă în Europa este acel spirit ludic prezent în toate, ca şi în România. Aici nu mă refer la faptul că eşti avocat şi te strigă în tribunal cu nume de substanţă stupefiantă, se putea şi mai rău, să te numeşti Cocaină şi să fi şeful brigăzii antidrog. Mă refer la faptul că cineva candidează la alegerile europarlamentare la numai două luni de la intrarea în politică. În curând o sa avem alegători care o să intre în politică la două luni după ce a fost ales parlamentar. Îmi aduc aminte de nea Rică care spunea cuiva important de la Sportul Studenţesc acum câţiva ani… “Voi băgaţi-mă la facultate că termin eu pe urmă liceul.”. Intern mai merge să faci salturi la înălţime fără să ai plasă de protecţie, uneori eşti chiar ales, la grămadă şi întâmplător. La cei de la UE nu prea merge că vin cu normele europene care stabilesc clar materialul şi diametrul aţei precum şi forma şi dimensiunea ochiului plasei de protecţie. Aferim!

econtra natura II

---

(Contra firii II)
Se văd roadele declaraţiilor din târg ale preşedintelui Traian Băsescu, nu tocmai conforme cu planul de acasă stabilit, de comun acord, cu Mircea Geoană.
Domnul Băsescu şi-a îndulcit discursul relativ la PSD. Este şi acum virulent la adresa celor aflaţi în fruntea partidului, dar nu mai este atât de pornit pe partid în sine. Se tot fac referiri la reforma partidelor, din păcate prin reformă se înţelege despărţirea partidului de lideri şi nu adevărata reformă a organizaţiei. Ori păstrarea aceluiaşi model instituţional şi acelaşi model al organizaţiei, nu poate duce, mai devreme sau mai târziu, decât tot în acelaşi impas. Iată de ce partidele politice trebuie să regândească ideea de partid politic. Altă dată însă părerea mea despre acest deziderat. Să vedem ce spune preşedintele, citat de Mediafax.

Băsescu: Dacă guvernul PLD-PD-PNL nu e acceptat, propun guvern de uniune naţională

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la RRA, că dacă guvernul PLD-PD-PNL nu va fi acceptat, va propune un guvern de uniune naţională, chiar cu partide despre care nu crede că acum ar trebui aduse la guvernare, adică PSD.
El a spus că, în varianta în care Parlamentul nu va accepta, dacă moţiunea trece, formarea unui guvern PD-PLD-PNL, atunci va discuta cu partidele dacă o soluţie poate fi un guvern de uniune naţională.
"Dacă această variantă va fi respinsă de Parlament, va trebui să analizez, să discut cu partidele dacă este o soluţie realizarea unui guvern de uniune naţională, nu neapărat cu toate partidele incluse şi chiar cu partide care cred eu nu este momentul să fie aduse la guvernare, mă refer la PSD, care are fragilităţile lui interne încât nu poate fi un partener solid de guvernare, dar eu ştiu că, dincolo de interese de partid, dincolo de ceea ce cred, prima mea obligaţie este să acţionez în interes naţional", a spus Băsescu.

Iată că alegerile anticipate se îndepărtează evident din viziunea preşedintelui. De altfel, a declarat şi în urmă cu câteva luni că momentul anticipatelor a cam trecut. Cetăţenii aflaţi însă în Palatul Parlamentului ar putea crede că este o manevră prezidenţială de adormirea a bănuielilor, cum de altfel s-a mai întâmplat. Adevărata disperare este însă a preşedintelui PSD. Acesta se aştepta probabil ca preşedintele să includă PSD pe lista viitorilor guvernanţi. Imaginea victoriei în lupta pentru guvernare îi pare lui Mircea Geoană singura posibilitate de a mai “drege busuiocul”. Desigur, în mod evident, chiar dacă Băsescu ar alege soluţia guvernării PSD-iste, Mircea Geoană este un lider pe picior de plecare. Colegii de partid i-au făcut de foarte mult timp bagajele. Dacă Mircea Geoană citeşte aceste rânduri, îi recomand să noteze numele şi cuvintele celor care îl aplaudă astăzi pentru a vedea aceleaşi nume şi cuvinte “aplaudace” adresate viitorului lider. Nu mai vreau însă să discut acest aspect, îl las pe domnul Geoană să se exprime. (Apropo, oricând are drept la replică la mine pe blog. Am să-i postez reacţia imediat ce o să o primesc dintr-o sursă oficială, adică cel puţin adresa lui de email de la parlament sau de la partid, dacă nu şi o semnătură olografă. La fel şi alte persoane publice îşi pot exprima punctul de vedere la mine pe blog.)

Geoană: Băsescu vorbeşte ca preşedinte al PD, nu al României

Liderul PSD Mircea Geoană a declarat, vineri, că Traian Băsescu nu vorbeşte ca preşedinte al tuturor românilor, ci ca preşedinte al PD şi nu înţelege oportunitatea pe care moţiunea de cenzură o reprezintă pentru România tratând-o de o manieră îngustă şi încercând să profite ca politician.

Potrivit lui Geoană, Băsescu a spus, de fapt, că preferă în loc de "jumătatea stricată" a actualei guvernări, adică de PNL, "jumătatea putredă", reprezentată, conform liderului PSD, de către PD.
Geoană a adăugat că este neconstituţional faptul că preşedintele Traian Băsescu se antepronunţă în legătură cu o "eventuală guvernare" de după trecerea moţiunii şi că, din punctul său de vedere, este inacceptabilă ingerinţa preşedintelui în viaţa altor partide.
El consideră, de asemenea, inacceptabilă aluzia preşedintelui la folosirea dosarelor miniştrilor ca mijloc de presiune politică.
"Cărţile sunt, din punct de vedere politic, la PSD", este de părere Geoană, el precizând că partidul său nu va vota niciun guvern şi niciun buget câtă vreme interesele românilor nu sunt respectate.

Desigur, cărţile par “diluite” (un termen pe care l-am auzit şi eu la profesorul Andrei Gheorghe) de către PSD, dar acest lucru nu protejează în nici un fel PSD-ul de jocul la cacialma pe care îl face preşedintele Traian Băsescu, întotdeauna magistral în astfel de spectacole de umbre, reflecţii în oglinzi şi prestidigitaţie.

econtra natura

---

(Contra firii)
Se văd roadele întâlnirii dintre Mircea Geoană şi Traian Băsescu.

Declaraţiile domnului preşedinte Traian Băsescu pare să permită social-democraţilor o anumită consideraţie relativă la “statul lor în faţa preşedintelui ţării”. Iată că noua viziune a preşedintelui pare un pic diferită de ceea ce se subînţelegea până acum. Desigur, această nouă imagine este foarte probabil să ţină până în secunda în care premierul Tăriceanu îşi va lua la revedere de la Palatul Victoria şi va ceda Palatului Cotroceni dreptul de a premia un alt om politic cu postul de prim ministru sau va premia întreaga clasă politică cu posibilitatea alegerilor anticipate. Traian Băsescu pare să joace în acest moment rolul pescarului care aruncă nadă pentru a atrage deopotrivă peştii mici şi peşti mari.

Băsescu: Dacă trece moţiunea, voi încerca formarea unui guvern PD-PNL-PLD
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi seara, într-o emisiune a postului public de televiziune, că, dacă moţiunea de cenzură iniţiată de PSD va fi adoptată, va încerca formarea unui guvern PD-PNL-PLD.
Băsescu a menţionat că, dacă moţiunea va trece, va chema partidele la consultări pentru a identifica împreună un premier care să prezinte Parlamentului un guvern de centru-dreapta PD-PNL-PLD. El a mai spus că aceasta ar fi şansă ca PNL şi PLD să se reconcilieze.
Doamne în ce ţară trăim! Preşedintele ţării trage deci concluzia, pe bună dreptate, că ruptura unui partid politic important, adică un partid liberal a “dospit” peste noapte cât pentru două partide, a fost o “întâmplare” necesară unui singur om aflat la vârful piramidei: premierul Tăriceanu. Diferendul odată înlăturat, PNL şi PLD se pot “dezumfla” iarăşi la statutul unui singur partid. Oare se poate aşa ceva? Plecarea unui singur om să rezolve luni întregi de înjurături continue. Şi mai este un aspect, domnului Tăriceanu i se spune eventual “La revedere!” de la Palatul Victoria dar nu şi de la şefia PNL. Să însemne oare această declaraţie şi faptul că domnul Tăriceanu vă cădea “multifuncţional”, de peste tot unde domnia sa este prezent în politica românească? Această implozie a unui politician este destul de obişnuită la noi. De cele mai multe ori pierderea funcţiei a doborât şi organismul care susţinea funcţia. Modelul kamikaze nu este însă unul sănătos în politică. Atunci când un politician nu are nimic de pierdut, atunci când ştie că la pierderea funcţiei va fi la rându-i pierdut, este normal să ţină de post său cu toate puterile. Care este pasul doi al domnului preşedinte Băsescu?

"Cu certitudine că opţiunea mea va fi un premier PD", a anunţat Traian Băsescu. El a adăugat însă că realizarea unui Executiv PD-PNL-PLD ar putea echivala cu refacerea Alianţei D.A., iar în aceste condiţii, conform Protocolului alianţei, ar fi obligat să numească un prim-ministru liberal.
"Dacă va cădea Guvernul, avem formulă să venim cu o soluţie democratică", a dat asigurări şeful statului.
El a adăugat că moţiunea de cenzură este un exerciţiu care face parte din democraţie. "Dacă nu aş şti că este o defulare a problemelor interne din PSD, aş aprecia-o", a mai spus el.
Băsescu a spus că "e discutabil dacă trece" moţiunea.
"Dacă trece, nimeni nu trebuie să spere, sau să gândească sau să facă socoteli că eu voi face tipul de angajamente pe care le-a făcut Tăriceanu cu Hrebenciuc, cu Iliescu sau cu Geoană", a ţinut să menţioneze preşedintele.

Această declaraţie nu afirmă decât un singur lucru, “după moţiune va fi oricum numai cu PSD-ul la putere nu va fi.”. Nu pot înţelege decât că se va relansa o luptă pentru putere care se va termina, cel mai probabil, cu îndeplinirea condiţiilor pentru alegeri anticipate.
Finalul declaraţiilor este citirea moţiunii. PSD şi-a jucat cartea, moţiunea a încetat a mai fi un instrument, a devenit un buldozer cu ceas pentru Guvernul Tăriceanu, iar soneria alarmei este fixată pentru data de 3 octombrie. Rămâne de văzut dacă acest Guvern va cădea sub acţiunea lamei acestui buldozer sau frica de anticipate este prea mare în rândul parlamentarilor pentru a vota favorabil moţiunea. Sunt curios ce se întâmpla în lipsă de cvorum. Moţiunea se va reprograma sau nu? Pentru că şi amânarea pe motiv de lipsă de cvorum este o variantă ce îşi construieşte posibilitatea în jurul unei aplicaţii cu o probabilitate foarte ridicate.

Din această ştire am rămas cu o singură certitudine: fără PSD. Iată însă că preşedintele Traian Băsescu poate fi cu mult mai nuanţat. Ieri seară, la TVR replica a fost foarte mult îndulcită, fără PSD acum dar pe viitor PSD poate deveni “un partid cu care se poate lucra”. Astfel preşedintele lasă impresia că nu un personaj cu farmec de copil, aşa cum este preşedintele PSD, domnul Mircea Geoană, este buba care supurează în cel mai important partid al momentului ci cei care înţeleg să conlucreze cu celelalte partide, gen Hrebenciuc şi Iliescu.
Nici eu nu-l am la suflet pe domnul Hrebenciuc, iar domnul Iliescu, după ce a rămas fără puterea de a acţiona, mi-a devenit chiar oarecum simpatic. Orice s-ar spune însă despre cele două personaje nominalizate de preşedintele ţării, fac mult mai multă activitate politică pentru PSD decât Mircea Geoană. Preşedintele Băsescu depăşeşte un pic statul de negociator dat de Constituţia României şi face o analiză care, teoretic, nici nu ar trebui să-l privească: "PSD a încercat, în 2007, să-şi externalizeze conflictele interne. Au conflicte majore şi sunt evidente din presă, le ştiu de la oameni politici din interiorul PSD, gruparea Ion Iliescu, gruparea Adrian Năstase, gruparea Mircea Geoană. (…) Acum a venit momentul trei. Momentul trei înseamnă că s-au epuizat înţelegerile Călin Popescu Tăriceanu - Ion Iliescu - Hrebenciuc şi se apelează la o înţelegere Băsescu - Geoană. Răspunsul meu este unul singur: Niciodată! Eu, dacă va cădea acest Guvern, voi încerca să refac dreapta, adică PNL-PLD-PD. (…) Este (PSD) doar un partid care nu poate fi adus la guvernare acum din diverse motive. Primul, şi cel mai important, este că nu poţi să aduci la guvernare un partid instabil în interiorul lui", a spus Băsescu, menţionând că i-a spus acest lucru şi lui Mircea Geoană când acesta a fost, săptămâna trecută, "împreună cu mai mulţi membri ai PSD", la Cotroceni. (…) Perspectiva PSD-ului este că dacă îşi face, până la alegeri, acea curăţenie de care este nevoie, să devină un partener fezabil de guvernare. (...), dacă scapă de ancorele lor din trecut, de a face politică gen Viorel Hrebenciuc, de a fi întotdeauna un adversar al evoluţiilor democratice, cum este Ion Iliescu, scăpând de oameni de acest tip, PSD-ul devine un partid cu care se poate lucra.”

Cea de a treia ştire relativă la preşedintele Băsescu este cea relativă la domnia sa vis-à-vis de depunerea moţiunii.

Băsescu: Năstase şi Iliescu vor să saboteze moţiunea
Adrian Năstase şi Ion Iliescu îşi fac socoteli greşite atunci când îşi pun problema să saboteze acţiunea preşedintelui PSD, adică moţiunea, în speranţa că vor reuşi să îl debarce imediat după eşecul moţiunii, a declarat, joi seara, la TVR, preşedintele Traian Băsescu.
Întrebat ce soartă crede că va avea preşedintele PSD, Mircea Geoană, dacă moţiunea nu va fi adoptată de Parlament, Băsescu a răspuns: "Eu cred că şi Adrian Năstase şi Ion Iliescu îşi fac socoteli greşite atunci când îşi pun problema să saboteze acţiunea preşedintelui PSD în speranţa că vor reuşi să-l debarce imediat după eşecul moţiunii. Deocamdată, Adrian Năstase nu are cum să revină în fruntea PSD, nu cred că are suficientă susţinere, o spus ca politician cu experienţă".
Potrivit acestuia, Mircea Geoană a încercat să-şi consolideze puterea făcându-le concesii lui Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc şi din acest motiv a ajuns să aibă incertitudini în partid şi probleme în a mobiliza toată formaţiunea.
"Mircea Geoană a încercat să-şi consolideze puterea făcând concesii lui Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc şi din acest motiv a ajuns unde a ajuns, cu incertitudini în partid şi cu probleme în imobiliza tot partidul", a declarat Băsescu.
El susţine că "soluţia" pentru Geoană este "fermitatea în interiorul şi în exteriorul partidului".

Dacă nu aş cunoaşte faptul că preşedintele Băsescu este un om care face planuri pe termen mediu şi lung, aş fi supus acţiunii terifiante de a crede că am un preşedinte atât de naiv. Am însă despre preşedintele Băsescu imaginea unui jucător al declaraţiilor. Această declaraţie nu a fost una făcută în grabă precum cea cu “am întâlnit şi armeni competenţi” ci una pregătită cu grijă. Hai să citim şi altfel această declaraţie. Cel mai mare duşman al PSD îi dă dreptate lui Mircea Geoană după întâlnirea de taină dintre cei doi la Palatul Cotroceni. Ghici ghicitoarea mea. Faţă de Geoană, partidul PSD ce politică va avea? Nu este normal ca PSD-iştii care răguşesc ţipând injurii la adresa întregului arbore genealogic al preşedintelui, aşa cum stă bine unui român care nu este de acord cu politica prezidenţială, să se simtă, măcar un pic, frustraţi? Eu cred că da. Şi uite aşa, lupta politică a grupului de la Cluj se finalizează curat şi frumos. Geoană şi Tăriceanu pleacă frumos şi artistic în tandem. Acum câteva luni, când sesizam începuturile luptei surde între cele două personaje şi grupul transpartinic de la Cluj, nu aş fi crezut că totul va dura atât de mult. Eu dădeam atunci termen pentru final de luptă cel mult o lună de zile. Ori “clujenilor” le plac planurile elaborate, cu efect pe termen lung şi evoluţie molcomă, ori puterea lor a început să pălească. Dacă este adevărată cea de a doua variantă, înseamnă ca vom asista în curând la un alt fel de artificii în politica românească. Prăbuşirea “clubului select de la Cluj” ar putea aduce în colaps întreaga politică românească, se vor tăia sforile, vor cădea şi auxiliarii, cei ca domnul Hrebenciuc… Toate acestea recomandă evenimentul drept ceva unic şi spectaculos. Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, aşezaţi-vă comod în fotoliile dumneavoastră şi profitaţi de acest spectacol “performat” doar pentru domniile voastre. România va fi în cădere liberă pe timp indefinit, dar măcar bucuraţi-vă de spectacol.

fabula

---

(poveste)
Acum câteva zile cineva îmi spunea cu reproş: “Nu este nimic adevărat din ce spui tu acolo, este literatură fantastică pentru copii. Parlamentarii sunt pregătiţi să lupte pentru ideile lor, pentru binele României. Doar aparent se gândesc la binele lor. Acei oameni oneşti care sunt învinovăţiţi sunt de fapt victime intrare în vâltoarea jocurilor politice şi manipulărilor mârşave. Aşa că îţi spun, literatură fantastică de adormit copiii!”. Nici nu a terminat bine că mi-am adus aminte că nu am mai spus demult o poveste bună de adormit copiii. Aşa că… voi copiilor, adunaţi-vă în jurul meu şi închideţi ochii. Am să vă spun povestea…

Cum se rezolvă o problemă politică (Un caz de literatură fantastică, nu căutaţi realitate pentru că nu o să o găsiţi aici. Nici măcar asemănări cu realitatea. Doar fantezie, pură fantezie)

Mai întâi apare problemă. Preşedintele Traian Băsescu ameninţă Parlamentul şi Guvernul României că dacă nu este adoptată rapid trecerea la Votul Uninominal, va organiza un referendum care vă hotărî acest lucru.
Vor oare membri parlamentului să se treacă la votul uninominal? Desigur, răspunsul este nu. De ce? Pentru că ani de zile nu au ieşit în faţa cetăţenilor decât liderii de partid. Ceilalţi membrii de partid, aleşi pe liste de partid, parlamentari, primari, consilieri, nu au avut contact cu luminile promovării media.
De exemplu. Dacă ai fost ales pe lista din Mehedinţi şi te cheamă Eugen Nicolicea, nu a auzit nimeni de tine. Ce importanţă are că eşti un personaj important în Parlament, ditamai vicepreşedintele. Reclama doboară funcţia în cadrul alegerilor uninominale. Ce poţi face atunci, cum să împiedici votul uninominal măcar pentru un mandat. Observaţi voi copii că astfel de legi sunt împiedicate, de regulă, măcar pentru un mandat, pentru că şi parlamentarii se mai schimbă din când în când, cei noi, desigur, mai vor şi ei un mandat. Primul pas este, firesc, să-ţi apropii toţi parlamentarii care au aceiaşi problemă, indiferent de culoarea politică. Apoi trebuie să cauţi pe cei care se împotrivesc preşedintelui.
Dintre toţi aceştia, faci un grup de iniţiativă. Să zicem că selectezi de la partidul tău, PSD, pe Iordache Florin (nu mă întrebaţi cine e), Iorgovan Antonie, Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ (un necunoscut cu nume lung). Mai selectezi apoi de la cei care îl iubesc pe preşedinte ca sarea în ochi, adică pe: Gheorghiof Titu Nicolae (un ilustru necunoscut publicului votant) şi Nicolai Norica de la PNL şi pe Gheorghe Funar, Jipa Florina Ruxandra, Mircea Costache (ultimi doi iarăşi necunoscuţi) de la PRM, în sfârşit, Vasilescu Gavrilă de la PC. Cu Nicolicea Eugen se fac 10. Şi acum avem 10 parlamentari care se gândesc: “Ce putem face?”, care ne sunt motivele. Desigur, într-o lume reală totul ar decurge destul de simplu. Grupul ar accepta că ţara asta chiar vrea vot uninominal şi ar spune “Asta este! Salutare şi respect pentru popor!”. Dar aici vorbim despre o lume a fantasticului unde nu se întâmplă chiar aşa. Şi atunci cel mai bun în legi dintre ei vine cu o idee… să modificăm legea referendumului. Dacă preşedintele nu poate organiza referendumul, atunci am scăpat. Uşor de zis, dar cum să laşi limuzina prezidenţială fără roţi când este păzită şi în mers? Şi atunci unul dintre ei, care ştie un pic de Constituţie şi, cu totul întâmplător, era acelaşi om cu cel bun la legi, a spus…
“Ei, hai să spunem că de fapt guvernul trebuie să organizeze referendumul, că e lăsată cam în aer. Şi atunci trebuie să aleagă el, Guvernul, data de desfăşurare şi nu el, preşedintele… Ce spuneţi colegi din PNL, cam după câte luni poate organiza Guvernul referendumul pentru votul uninominal, un an, doi…?”
Se zâmbea cu satisfacţie, totul era acum pe calea cea bună. Soluţia era excelentă. Ei nu se vor pronunţa împotriva votului uninominal ci vor dori respectarea referendumului ce va fi organizat de Guvern. De ce se provoacă aceste referendum? Simplu… este o problemă prea importantă pentru a fi lăsată… bla, bla, bla.
Să nu ne grăbim însă, să nu dăm prematur jarul din sobă calului costeliv din grajd. Întâi de toate motivele pentru propunerea legislativă.
La început o chestie de încălzire, se foloseşte formula clasică relativă la litera dar, mai ales, la spiritul legii… Cităm frumos art. 151, alin. 3, apoi art. 95, apoi art. 90.
Procedura de revizuire a constituţiei, articolul 151, (3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Suspendarea din funcţie a preşedintelui, articolul 95, (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Referendumul, articolul 90, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Am remarcat că articolul 90, cel despre care era vorba în acest moment, a fost lăsat mai la final, să fie mai nebăgat în seamă. Ce era în atenţie? Revizuirea Constituţiei şi demiterea preşedintelui României. Oare chiar atât de transparent trebuie să fie totul? De ce nu? Câţi dintre parlamentari chiar citesc aceste pagini. Şi ei au votul. La comisii, la Guvern, sunt cercetate mai atent astfel de cuvinte, dar ei nu au importanţă foarte mare.
La paragraful doi se face iar o referire la preşedinte, de data aceasta relativă la numărul voturilor necesar demiterii prin referendum.
La punctul 3 începe să devină interesant. “Legea în vigoare, interpretând în mod greşit prevederile art. 90 din Constituţie…”, o tonă de cuvinte care indică miraculos şi de nicăierea faptul că data trebuie stabilită de Guvern şi nu de preşedinte. Legea trecută, adică 3/2000, interpretează greşit Constituţia, dar amendamentul o interpretează bine. Am fost repede cum indexul pe document ca să văd greşeala. Rew, rew… până la art. 90. Este drept nu spune acolo preşedintele stabileşte data, dar nici Guvernul stabileşte data. De fapt nu spune nimic despre dată. Sunt un pic tulburat, caut lămuriri. Şi le găsesc. “În acest sens, iniţiativa legislativă de faţă face trimitere la instituţia mesajului, reglementată de art. 88 din Constituţie”. Aşa da. Care este articolul 88?
Mesaje, articolul 88, Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Aşa, şi? Păi ce legătură are asta cu ce discutam mai sus?
Uite că vine completarea: “Prin mesajul adresat Parlamentului, Preşedintele României are obligaţia de a arăta problema de interes naţional asupra căreia solicită organizarea referendumului. Asta zic ei, cei 10. Păi în primul rând că articolul acela cu pricina, adică cel cu numărul 90, nu spune nimic de mesaj, vorbeşte despre consultare. Să aibă justiţia celor 10 un alt înţeles pentru cuvinte? A devenit acelaşi lucru consultare cu mesaj? Consultare înseamnă ceva de genul… “prietene, ce spui frate, dau un referendum sau nu? OK, ţi-am aflat părerea, salutare!” Consultativ nu înseamnă şi nu implică un efect de obligaţie. Altfel nu ar mai cădea nici un tip de referendum în atribuţia preşedintelui, ar cădea în atribuţia Parlamentului.
Punctul 4 devine şi mai interesant. Nu m-am prins de la început unde bate, dar până la urmă am înţeles. “De asemenea, legea în vigoare în materia referendumului nu stabileşte ce se întâmplă în ipoteza în care referendumul presupune adoptarea sau, după caz, modificarea unor legi organice. Pentru a se elimina această lacună a legii, prin actuala propunere legislativă se stabileşte obligaţia Guvernului de a înainta, spre a fi adoptat în procedură de urgenţă, proiectul de lege corespunzător, în termen de maxim 30 de zile de la data de urgenţă.”. Păi care este problema lor, prin această lege se face un ciclu din care nu se poate ieşi decât cu ajutorul Guvernului. Cu alte cuvinte nu poţi adopta prin referendum o lege care să ţină de referendum. Ori ei vor de fapt să limiteze Constituţia prin lege. Să modifice cuvinte în constituţie adăugând în lege prevederea “conform Constituţiei şi prezentei legi”. De fapt înţeleg cu nu am înţeles nimic. Probabil acesta este şi interesul. Cu cât legea are un text mai confuz, cu atât mai interpretabil în spiritul ei definit de cel care enunţă şi mai puţin din litera ei care nu spune nimic clar.
Cel de al 5 punct spune, în sfârşit, ceva care are în sens, dar, hilar, începe cu “În fine”, adică dacă tot suntem aici, hai să facem şi asta.

Ce spune legea 3/2000
Art. 11. - (1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.
(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Art. 15. - (1) Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc după cum urmează:
a) prin lege, în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 147 alin. (3) din Constituţie;
b) prin hotărâre a Parlamentului, în cazul referendumului privind demiterea Preşedintelui României, cu respectarea art. 95 alin. (3) din Constituţie;
c) prin decret al Preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional.

Eu nu pot să înţeleg în ruptul capului cum mai poate fi interpretat ceva, nici în literă, nici în spiritul legii. Poate dacă vin repede parlamentarii cu nişte pastă corectoare şi modifică pe şest Monitorul Oficial.
Dar să vedem mai departe. Mai întâi oficializarea, Adresa de înaintare. Apoi se face ciorna în Forma iniţiatorului. Şi aici începe bâlciul.
Se fac tot felul de limitări şi precizări menite să construiască o plasă prin care referendumul să fie îngrădit. Cu un mic artificiu pe la art. 3, revizuirea Constituţiei a fost scoasă de sub incidenţa preşedintelui.
În art. 5 se scade valoarea minimă de validare a procentului de participare de la 50%+1 la 30% şi se introduce ceva spectaculos şi de o nesimţitire crasă (De ce să mă feresc de cuvinte, doar suntem în mijlocul unei literaturi fantastice. Suprarealiste literatură aş adăuga):
“Referendumul naţional, prevăzut de art.90 din Constituţie, nu se poate organiza după declanşarea procedurii de revizuire a Constituţiei, potrivit art. 150 din Constituţie sau, după caz, a procedurii de suspendare a preşedintelui României, potrivit art. 95 din Constituţie.
Ce înseamnă asta. Că dacă preşedintele vrea să facă un referendum, oricând se poate declanşa o procedură de suspendare a preşedintelui sau de revizuire a Constituţiei şi preşedintele este legat de mâini şi de picioare. De ce nu poate întreba preşedintele poporul? Pentru că aşa vrea Parlamentului. De ce o avea Parlamentul frică de consultarea poporului într-o problemă de interes naţional? Nu sunt ei reprezentanţi voinţei poporului. Teoretic Parlamentul ar trebui să dorească cât mai des consultarea poporului. Eu aş declanşa un referendum la fiecare mărire de salariu parlamentar. Tare aş fi curios ce votează poporul suveran. Poate costă prea mult. “Nu există costuri prea mari pentru democraţie”, să parafrazez reacţia domnului Mircea Geoană atunci când i-am spus că un referendum pentru suspendarea preşedintelui reprezintă bani aruncaţi. De ce trebuie ca această consultare să nu se întâmple după declanşarea procedurilor…Nu văd nici o justificare. Orice s-ar spune este o prostie. Nimeni nu poate să spună că referendumul nu este justificat, iată de ce se tot făceau referiri la organizarea referendumului în conformitate cu prevederile acestei legi.
Şi ce se mai schimbă, se introduce cuvântul “dată” pentru a stabili prin conexiuni că nu preşedintele este cel care stabileşte data referendumului.
Se mai schimbă demiterea preşedintelui din majoritatea populaţiei în majoritatea celor care participa la vot, adică preşedintele putea fi demis înainte cu 50%+1 şi acum cu minimum 15%+1. Este aproape hilar.
Prin articolul 11 se umbla cu nesimţire (Nu mă feresc de cuvânt, de ce nu înţelegeţi că totul este o mică poveste pentru adormit copiii?!?!) şi se schimbă consultare din Constituţie cu cuvântul mesaj, pentru că aşa decizia Parlamentului nu mai este consultativă. Apoi preşedintele nu mai iniţiază parlament ci îl solicită. Este extraordinar, nu credeam că se poate întâmpla aşa ceva într-un stat de drept. Şi ca să fie absolut totul ideal, se mai introduce şi (4) care prevede clar că data este stabilită de Guvern şi nu de Preşedinte.
De la art. 12 se elimină complet ce anume reprezintă interes naţional dar, se introduce ceva în plus, anume c dacă referendumul presupune modificarea unei legi, aceasta va trebui aprobată de Parlament. Deja parcă trăiesc într-o lume de tratat ştiinţific care tratează tema nesimţirii absurde.
La articolul 14 se lărgeşte domeniul de propunere de referendum local la o treime de consilieri şi un sfert de alegători, cam cât au, fiecare dintre partidele ce propun legea, prin consiliile Bucureştilor.
La articolul 15 se radiază dreptul preşedintelui de a stabili prin decret referendumul şi se mută totul prin hotărâre de Guvern.
Încep să-mi doresc să se termine mai repede pentru că deja presiunea pe care o exercită indignarea asupra mea mă face să am senzaţii de vomă.
La articolul 40 se adaugă că urna mobila practic poate fi folosită pentru orice doreşte biroul electoral al secţiei de votare. La articolul 50 şi 51 se face singurul lucru justificat, adică se reactualizează faptul că nu mai exista închisoare contravenţională. Recunosc că nu am mai fost în stare să vad ce anume s-a schimbat exact la articolele 50 şi 51 pentru că am simţit permanent nevoia de a elibera stresul pe care l-am acumulat în stomac la celelalte articole.
Eu stau şi mă întreb dacă oamenii ăştia chiar pot face aşa ceva. Îmi amintesc de nişte porci care au rescris cu vopsea roşie toate legile Fermei Animalelor, o altă poveste bună (de adormit copiii).
Urmează Avizul Consiliului Legislativ. După greaţa de mai înainte simt un râs nervos cum îmi loveşte creierul ca un baros. Consiliul Legislativ avizează favorabil cu câteva observaţii de genul că nu trebuie să scrie “art.” ci “articolul”, că nu trebuie să scrie data nu ştiu cum…adică numai chestiuni de redactare.
Urmează Punctul de vedere al Guvernului. Nici nu-mi vine să mai desfac acest fişier. Este parcă prea mult. Trebuie să o fac însă, mi-am promis că duc acest demers la capăt. Ei bine, o surpriza plăcută. Desigur, nu s-a schimbat nimic esenţial în ceea ce priveşte pe preşedinte şi relaţia sa, practic închisă şi ferecată, cu organizarea unui referendum, dar tot sunt câteva elemente de… nici nu ştiu cum să le spun. Oricum nu se schimbă mare lucru.
Ultimul pas important înainte de votare, Avizele comisiilor. Avem trei avize negative:
Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului transmite avizul cu nr. 192-NEGATIV
Comisia pentru egalitatea de şanse transmite avizul cu nr. 118-NEGATIV
Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi transmite avizul cu nr. 951-NEGATIV
Desigur, se pune întrebarea ce anume înseamnă trei avize negative, de respingere, şi ce se întâmplă în acest caz. Absolut nimic. Aceste avize atrag atenţia că ceva nu e în ordine, asta e tot.

Desigur, voi copii vă întrebaţi ce anume m-a dus la această maladivă căutare pe analele (anale, adică consemnări istorice şi nu… ce faceţi, la ce vă gândiţi voi copii?) parlamentului. Acum am ajuns la articolul care mi-a provocat această curiozitate:

PD vrea să sesizeze CC în privinţa legii referendumului
Liderul democrat, Emil Boc, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că modificarea Legii referendumului, adoptată marţi de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, este neconstituţională, PD studiind varianta contestării la Curtea Constituţională, dacă plenul Camerei va aproba amendamentul. Deputaţii din Comisia juridică au adoptat, marţi, un amendament al deputatului PSD Eugen Nicolicea la Legea referendumului, conform căruia dacă se stabileşte organizarea unui referendum naţional în aceeaşi zi cu alegerile, acestea se amână automat. Preşedintele PD, Emil Boc, a precizat că amendamentul votat Comisia juridică a Camerei Deputaţilor este neconstituţional. El a completat că democraţii "studiază" varianta contestării acestei modificări a Legii referendumului, dacă plenul Camerei Deputaţilor va menţine prin vot acest amendament. Potrivit liderului PD, modificarea Legii referendumului denotă "spaima faţă de votul uninominal" a partidelor care au fost de acord cu amendamentul. Emil Boc a declarat că amendamentul adoptat de Comisia juridică arată că acestor partide le este frică de momentul când vor fi nevoite să dea socoteală în faţa electoratului, prin vot uninominal. Deputaţii din Comisia juridică au adoptat, marţi, un amendament la Legea referendumului, conform căruia dacă se stabileşte organizarea unui referendum naţional în aceeaşi zi cu alegerile, acestea se amână automat. Amendamentul a fost propus de către deputatul PSD Eugen Nicolicea. Preşedintele Comisiei judirice din Camera Deputaţilor, Sergiu Andon (PC), a declarat că decizia membrilor comisiei de a accepta amendamentul deputatului PSD Eugen Nicolicea la Legea referendumului este "chibzuită". "Întâi a fost ideea de a nu se putea organiza alegeri simultam cu organizarea unui referendum. Propunerea care a fost votată se referă la faptul că, dacă se organizează referendum simultan cu alegerile, acestea din urmă se amână automat. Practic, se obţine acelaşi rezultat. Oricum, sunt prea multe războaie juridice în acest domeniu al referendumului. Până la urmă, trebuie să separăm apa de uscat", a mai declarat Sergiu Andon. Preşedintele Traian Băsescu a avertizat Parlamentul că, dacă Legea privind votul uninominal nu va fi adoptată până la 25 octombrie, va convoca referendum pe această temă în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European, programate în 25 noiembrie.

Nici nu ştiu dacă mai am puterea să trag cu ochiul ce anume a fost în ziua de marţi prin parlament. Hai să încerc totuşi.
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 septembrie 2007
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (rămas pentru votul final)
Domnul Eugen Nicolicea:
................................................
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.
Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului. Nu doreşte să intervină.
Dăm cuvântul reprezentantului comisiei raportoare. Nu doreşte să intervină.
Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.
Conform prevederilor art. 118 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.
Rog reprezentanţii birourilor comisiilor raportoare să facă propuneri. Domnule preşedinte Andon, vă rog frumos să faceţi propunere pentru timpii de dezbatere în regim de urgenţă.
Domnul Sergiu Andon:
Clasicul 5 minute, domnule preşedinte, propunem.
Domnul Eugen Nicolicea:
Vă mulţumesc.
Este cineva împotrivă? Dacă nu, s-a adoptat acest timp de dezbatere.
Vă rog? Am fost înştiinţat acum de stafful tehnic că mai trebuia să vină un raport suplimentar, care nu a venit, fapt pentru care evident că îl vom aştepta şi nu mai discutăm acest proiect.
Până la ce punct, vă rog? Deci, poziţiile până la nr. 20, inclusiv din ordinea de zi nu au raportul suplimentar, prin urmare, le amânăm.
Trecem la poz. 21, este vorba de Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Lege organică.
Nici la poz. 21 nu avem raportul.
................................................
Domnul Eugen Nicolicea:
................................................
Revenim la pct. 21 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Acest proiect de lege l-am sărit, pentru că nu avea materialul aici.
Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.
Dacă din partea comisiei sesizată în fond doreşte cineva să ia cuvântul? Da. Domnul preşedinte Sergiu Andon.
Domnul Sergiu Andon:
Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu atât că doresc, dar am înţeles că e musai să susţin raportul.
Suntem Cameră decizională.
Senatul a respins ordonanţa de urgenţă.
Consiliul Legislativ a avizat-o favorabil.
Noi am dezbătut-o în şedinţa din 11 septembrie, cu prezenţa reprezentanţilor autorizaţi ai Ministerului Reformei Administrative şi Internelor, în cvorum complet, şi am hotărât să supunem plenului, cu unanimitate de voturi a fost luată hotărârea, propunerea de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise, care, de fapt, amendamente admise, transformă legea de respingere, a Senatului, în lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă.
Face parte din categoria legilor organice.
Mulţumesc.
Domnul Eugen Nicolicea:
Dacă nu există obiecţii, rămâne pentru votul final.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă adoptat de Camera Deputaţilor adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constituţia României titlu: Proiect Legislativ privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului; rezultat vot pentru=211, contra=3, abtineri=0, nu au votat=2 (prezenti=216)

Am terminat povestea mea fantastică, în stadiul de copii sunt adormiţi parlamentarii, nu este nici o legătură cu realitatea, micile potriviri de locuri, instituţii, organizaţii şi de nume sunt pur întâmplătoare… Noapte Bună, copii!
Acum că au adormit cu minte de copii, deşi detest violenţa de orice fel, tare îmi vine să-mi dau jos cureaua groasă de piele, să pun pe genunchi toate personajele din povestea asta fantastică, inclusiv pe cei 211 care au votat conform conştiinţei lor, şi să le aplic o pedeapsă ca la mama lor acasă, să o ţină minte. Oare personajele au şi ele un supervizor care să le mai dea o corecţie din când în când? Parcă aud vocea de acum câteva zile… doar alegerile, doar alegerile. Ştiu şi asta, de aceea şi atâta frica de alegeri uninominale pe la “aleşii neamului”.

angulus rectus

---

(unghi drept)
Pe domnul Păcuraru l-am remarcat de foarte mult timp. Nu ştiu de ce nu mi-a inspirat însă niciodată încredere. De fapt era mai mult, simţeam cum îl resping, inexplicabil dar real. Îl priveam şi nu vedeam în el ceva deosebit dar, de câte ori apărea în discuţia amicală a bârfei numele de Păcuraru, mă trezeam strâmbând instinctiv din nas. Poate felul domniei de a vorbi, poate statura masivă de albă ca zăpada faţă de mărunţeii din jurul său… cine poate ştii. Am primit astăzi vestea cum că s-ar putea să poarte totuşi o vină în afacerea… nici nu mai conta restul, am simţit o uşurare. Nu mai simţeam vina de a nu plăcea un om cu aspect onest, liniştit şi bine crescut. Câtă laşitate zace în mine, nici măcar nu-mi pot asuma sentimentele negative. Vestea că domnul Păcuraru este totuşi om parcă m-a descărcat cu un declic. Brusc nu am mai simţit acea senzaţie care m-a urmărit atâţia ani. Mă uitam la domnia sa şi aş fi vrut să se descopere că nu este adevărat şi că întreg scandalul să aibă o justificare. Şi atunci atenţia mea s-a mutat spre domnul Dan Ilie Morega. Şi domnul Morega mi-a trezit o primă impresie, aceea de activist comunist. Când citeam cărţi pasajele în care apăreau activişti de partid, exact această imagine aveam despre ei, un stereotip. Faţa pătrată, o piele atârnândă ca o guşă, strânsă de gulerul tare şi cravata lată. Faţa proaspăt bărbierită, parcă şi simt mirosul de apă de colonie, părul rărit pieptănat pe o parte, perciunii albiţi, bărbia proeminentă, semn al protezei dentare, plus acea faţă care impenetrabilă în gândirea ei financiară. Statura masivă este îmbrăcată cu un costum elegant, curat şi călcat, dar foarte purtat şi cu urme de luciu pe genunchi şi coate. Ar mai fi de discutat şi despre servieta de piele, dar aici comuniştii nu au fost conservatori. Au înlocuit servieta cu geanta diplomat.
Bârfa spune că domnul Morega îşi trăia revoluţia printr-o unitate militară din Târgu Jiu ascuzându-se de cei care strigau pe lângă Jos Ceauşescu! şi Jos Morega! Primul partid a fost deci PCR. Apoi a urmat FSN, PDSR, ApR, iar PDSR, PNL Câmpeanu, PRM şi, în sfârşit, PNL.
Pe 13 ianuarie 2005, guvernul Tăriceanu l-a numit pe dl. Dan Ilie Morega în locul baronului Mischie. Cu numai câteva luni înainte, dl. Morega spunea lucruri fulminante despre alianţă de la tribuna PRM. Traian Băsescu atrăgea atenţie asupra lui Morega: "Dacă Morega se vrea un nou Mischie, înseamnă că Alianţa a pierdut o bătălie în Gorj. Avea ocazia să arate o alta faţa a politicii în Gorj după căderea lui Mischie"
Dan Ilie Morega este cercetat din aprilie de DNA pentru că ar fi cerut bani pentru alegerile europarlamentare.
Ilie Morega încearcă să supravieţuiască scandalului “bani pentru partid”. Scandalul sugera că banii publici au trecut miraculos, printr-o “greşeală de exprimare”, în buzunarul PNL. La acea vreme Tăriceanu s-a dezis de baronul de Gorj:
“Dacă vom constata că în casierie a intrat un singur leu din bani publici, eu voi propune excluderea din partid a dlui. Morega”
Abia ce urmează este interesant pentru ziua de azi. O înregistrare audio a unei şedinţe PNL Gorj dezvăluia că Morega cerea bani pentru partid liberalilor care deţineau funcţii în instituţiile deconcentrate din judeţ. Înregistrarea pomenea un medic Florin Mergea despre care se spunea ca ar putea avea probleme la concursul pentru postul de director al spitalului judeţean. Dacă în cazul celorlalţi se putea afirma că “banii” reprezintă cotizaţii la partid, medicul nu era membru PNL. Morega a răspuns liniştit la acuzaţii cu replica „ştiam că este membru“.

Din aceste date, pare destul de credibilă declaraţia domnului ministru Păcuraru cum că a fost sunat de Moregă pentru a interveni în vederea “înscăunării” unor clienţi politici. Pe de altă parte, DNA se pare că deţine o convorbire din care reiese intervenţia ministrului Păcuraru în favoarea unor beneficii pentru firma la care lucrează fiului săi, Mihnea Păcuraru. Am apelat la Google şi am dat de o firmă care are ca obiect de activitate organizarea cursurilor de perfecţionare profesională.
(…)F. SA este cel mai vechi centru de perfecţionare şi formare profesională din România. (…) Titlu Curs: Marketing şi management Durata: 5 zile Participanţi: personal cu funcţii de decizie la orice nivel, angajaţi ai departamentului de marketing, contracte, relaţii cu clienţi Descriere: marketingul în noul context concurenţial (…) Lectori: ec. Mihnea Păcuraru, (…)
Evident nu voi da şi datele de contact ale firmei, dar o puteţi găsi şi domniile voastre pe net.
Vinovat, nevinovat? Urma alege.

sal

---

(spirit)
Viaţa în angoasă, viaţa ca episod psihotic. O viaţă fără sfârşit, pentru că angoasa se prelungeşte în visele celor rămaşi supravieţuitori în coşmar. Am încercat să transpun în sunet senzaţia minţii mele în viaţa de zi cu zi, în percepţia fără de capăt. Multe lucruri mi-au parvenit istoric, probabil o să las şi eu multe în urmă. Cum lucrurile nu au un sfârşit decât la dispariţia completă a omului, va fi acolo şi ceva din mine. Vă prezint cele 4 sonorităţi din seria Psihotic.
Part I

Part II

Part III

Part IV

schola

---

(şcoală)
Se spune că libertate înseamnă să poţi să-ţi duci la capăt părerile. Uneori părerile diferitelor persoane sunt antagonice. De exemplu modelul pe care îl imaginează un părinte pentru copilul lui în perioada şcolară diferă radical de ceea ce vede copilul în aceiaşi perioadă.
Mai întâi părintele. El se gândeşte în primul rând la sănătatea copilului. Acest lucru înseamnă o hrană bună calitativ, haine călduroase şi rezistente, pacheţel la şcoală, cărţi, rechizite, o freză corectă, un aspect clasic şi convenţional, un telefon mobil pentru a putea şti în orice clipă unde anume este copilul, aşteptarea unor note foarte bune şi un rezultat şcolar demn de mândrie în discuţia cu străinii. După terminarea şcolii generale, a liceului, a universităţii, părintele vrea pentru copil o slujbă bine plătită, căsătorie, nepoţi, o casă într-un cartier civilizat al capitalei şi, de ce nu, o funcţie politică sau economică care să-l facă un părinte mândru. Dar până atunci, şcoală, meditaţii, nu suc acidulat, nu prea multe dulciuri pentru că strică dinţii…
Să ilustrăm gândurile părinteşti (desigur aici vorbim despre un montaj regizat şi nu de realitate):

De remarcat că femeia de serviciu, ca o ironie, nu mai ţinea minte teorema lui Pitagora dar ştia perfect notele cântecului.

Ce vor copiii? Copilul se gândeşte în primul rând să fie cool. Ce înseamnă asta. Foarte mult fast food, haine scumpe şi de fiţe, cipsuri de la chioşcul din colţ, o geacă cu vedere la buric în mijlocul iernii, o coafură cât mai ţipătoare şi în trend, un aspect cool şi preţios (scump) pline de gablonţuri, ştrasuri, clipsuri, percinguri, un telefon mobil cât mai “bengos” care face poze, are jocuri, are WAP sau orice altceva este nou, neapărat trebuie să găzduiască multe numere de telefon şi foarte mult credit. Trebuie să fie cât mai mic, cât mai nou şi cât mai uşor de manipulat înscrisurile SMS. Neapărat cu descărcare pe computer, dar nu cu fir, de preferat cu infrared sau Bluetooth. Bluetooth este folositor şi la sistemul de copiere prin telefon. Costisitor dar face. Aşteptarea de note de trecere de la “fraierii de profesori”, popularitate în liceu, cafteală, primul la cafteală, o gaşcă care “le-o dă” la toţi şi nu “o ia” de la nimeni, un caracter rebel, un limbaj articulat numai în zona înjurăturilor axate pe organul sexual masculin, fetele vor băieţi topiţi după ele, băieţii vor fete pe care să le înghesuie în WC-uri între două ţigări şi o sticla de bere. Hormoni, hormoni, hormoni. Chiul de la orele grele, ce sens are să te mai duci la cele uşoare, abandonul şcolar, bani, “vreau să am banii mei”, babacii fraieriţi, minciună, probleme, fraierii de poliţişti, proştii, înjurături despre morţii materni, o palmă, un pumn, un picior în gură, spitale, poliţie, distracţie, mai multă băutură, droguri, sex, băutură, distracţie, poliţie, fugit de acasă, am greşit, gaşca e de vină, nu mai fac, droguri, fugă de acasă, poliţie, sunt major(ă), vreau pe banii mei, loc de muncă, alt loc de muncă, alt loc de muncă, bani, geacă, cizme, nu mai am bani, blugi, droguri, sex, băutură, avort… Am obosit, nu mai pot continua.
Să ilustrăm gândurile “copilăreşti” (desigur aici vorbim despre un montaj neregizat şi aşa cum este şcoala în realitate):


Contribuţia boboacelor se limitează strict în a poza cu tricouri ude. Ataşat avem şi cum ar vrea băieţii să arate (“la toată lumea”) boboacele.


Şi bobocii au un preţ de acces în liceu. Ei trebuiesc învăţaţi de mici cui trebuie să dea ascultare. Părinţii sunt departe.


Aparent este o glumă. De fapt se aşteaptă şi cea mai mică reacţie din partea celui pălmuit pentru a începe adevărata bătaie. Cel pălmuit reacţioneză prudent şi se retrage.


În final să vedem cum arată şcoală pentru cei de dinafară, atunci când filmează părinţii şi nu elevii cu telefonul mobil. Observaţi cum “Alexandra” este jenată de mama ei iar mama aleargă după “doamna dirigintă” cu un buchet de flori.


Aş fi ales probabil cam 100 de astfel de filmuleţe. Ce sens are însă, aceiaşi concluzie multiplicată la infinit. Mă întreb daca realitatea mimează sexul şi violenţa din filme sau filmele cu sex şi violenţă au impact pentru că sunt asemenea realităţii. În aceste clipuri recunosc realitatea liceului în care am învăţat şi eu, atunci totuşi lipsea o nuanţă. Violenţa se exercita, dar nu bucura pe nimeni.

fides et opulentia

---

(credinţă şi putere)
Astăzi am fost absolut stupefiat citind aceste lucruri. Cred că le-am citit de cel puţin 10 ori pentru a mă asigura că nu este o înţelegere greşită din partea mea, o fantasmă provocată de lipsa cafelei în sânge. Redau ştirea exact aşa cum am citit-o din ziarul Compact (să fie oare aici mâna mogului Voiculescu?). Dacă nu este adevărată ştirea, rog să-mi fie iertată intervenţia, dacă este însă adevărată… Oare sunt singurul om normal din România pitorească, oare nu se sesizează nimeni de astfel de discriminări. Sau numai Băsescu discriminează în această ţară. Primarul Onţanu a discriminat o măturătoare stingându-i ţigara în palmă, în palma cu care îşi câştiga, de bine de rău, pâinea. Nici o autoritate nu se sesizează pentru vătămare corporală, deşi incidentul este filmat de o televiziune, o televiziune care la rândul ei nu spune nimic şi prezintă totul ca un banc grotesc. De această dată Domnul “George” Becali face o afirmaţie, pardon, proferează o ameninţare prin intermediul mediei, o ameninţare care încalcă, fără nici un fel de posibilitate de atenuare sau interpretare a înţelesurilor celor spuse, drepturile unei minorităţi. Nu mai vorbesc de eventualele încălcări de constituţie şi altor câteva legi în cazul când ar îndeplini aceste promisiuni în calitate de preşedinte.

Becali vrea sa izoleze homosexualii in cartiere speciale
PROMISIUNE: Preşedintele PNG-CD, George Becali, a declarat, sâmbătă, la Arad, ca în cazul în care va ajunge preşedintele României va desfiinţa cluburile pentru gay, iar pe homosexuali îi va izola la marginea oraşelor, în cartiere speciale. Becali nu este de acord cu legalizarea prostituţiei, pentru că acest lucru ar însemna "legalizarea păcatului". "Îi sfătuiesc să meargă la preot dacă au probleme cu capul, pentru că eu voi desfiinţa cluburile de homosexuali şi lesbiene", a declarat Becali. Partidul condus de Gigi Becali este situat pe locul al patrulea, după PD, PSD şi PNL, cu şanse de a intra în Parlament.

Ce-i pot spune domnului Becali, decât să nu se oprească aici. Să pună în cartiere marginale, speciale, şi pe cei care nu au maşini de lux (prea multe maşini în Bucureşti), pe cei care nu au încă 30 de ani (cei mai mulţi infractori au sub 30 de ani), pe cei care au peste 70 de ani (când traversează strada pe la Trecerea de Pietoni, durează prea mult oprirea, creşte consumul de benzină, este o măsură economică), pe cei care au biciclete, triciclete sau trotinete (un adevărat pericol pentru automobilele de lux), pe posesorii de ceas cu cuc (cucul face gălăgie noaptea), pe cei supraponderali (în astfel de vremuri sunt nepermise trimiterile la bunăstare), pe cei subponderali (ar crede turiştii că facem foamea aici în România) şi, în special, să fie marginalizaţi cei care nu mai au păr în cap (calviţia este o imagine dezolantă). Domnule Becalii, mai am şi eu o sugestie… să facem cartiere mărginaşe, sărăcăcioase şi muncitoreşti pentru ţăranii care au ajuns în Bucureşti şi se dau acum oameni cizelaţi dar miros a brânză în amestec cu apă de toaletă scumpă. Mai era parcă un fost viitor primar al Bucureştilor care vroia să pună bariere la intrarea în capitală pentru că sunt prea mulţi ţărani în tranzit prin Bucureşti. Mirosul “de ţăran” îmi întoarce viaţa pe dos.

De fapt nu, domnule Becali. Mirosul de ţăran este sfânt, domnule Becali. Sunt doar nişte personaje care înţeleg altfel tradiţia Românească, tradiţia creştină, sunt alţii care nu înţeleg la ce se referă politica şi puterea pe care o ai atunci când eşti în fruntea unui partid. Aveţi poate carismă, domnule Becali, aveţi poate fonduri, aveţi poate oameni care vă mătură calea pentru un ban… nu aveţi ştiinţă, domnul Becali. Ştiinţa, arta de a raţiona, nu se poate cumpăra. Nu vă cocoţaţi foarte sus pentru că de acolo veţi atinge pământul. Mai ştiţi ispitirea lui Iisus, mai ştiţi acea voce care îi şoptea… “Foloseşte-Te de Dumnezeu!”?

1. Atunci Iisus a fost dus de Duhul in pustiu, ca sa fie ispitit de catre diavolul.
2. Si dupa ce a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti, la urma a flamanzit.
3. Si apropiindu-se, ispititorul a zis catre El: De esti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea sa se faca paini.
4. Iar El, raspunzand, a zis: Scris este: "Nu numai cu paine va trai omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu".
5. Atunci diavolul L-a dus pe aripa in sfanta cetate, L-a pus pe aripa templului,
6. Si I-a zis: Daca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos, ca scris este: "Ingerilor Sai va porunci pentru Tine si Te vor ridica pe maini, ca nu cumva sa izbesti de piatra piciorul Tau".
7. Iisus i-a raspuns: Iarasi este scris: "Sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau".
8. Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte inalt si I-a aratat toate imparatiile lumii si slava lor.
9. Si I-a zis Lui: Acestea toate Ti le voi da Tie, daca vei cadea inaintea mea si Te vei inchina mie.
10. Atunci Iisus i-a zis: Piei, satano, caci scris este: "Domnului Dumnezeului tau sa te inchini si Lui singur sa-I slujesti".
11. Atunci L-a lasat diavolul si iata ingerii, venind la El, Ii slujeau. Sfânta Evanghelie După Matei, Capitolul 4
Domnule Becali, adevărata esenţă a creştinismului nu este violenţa, nu este intervenţia brutală în viaţa aproapelui. Religia Domnului Iisus este una a iubirii. Maria Magdalena a fost şi ea o prostituată. Binecuvântarea poate intra în sufletul oricui. Nu faceţi diferenţe între oameni, nu gândiţi niciodată EU AM DREPTATE, pentru că sunt GIGI BECALI. Prima etapa a drumului către Dumnezeire este Smerenia. Degeaba vă folosiţi de avere ca să clădiţi Biserici Ortodoxe. Adevăratul ortodoxism nu stă în clădirea de ziduri ci în dărâmarea lor pentru a nu se interpune între oameni. Iubiţi oamenii, domnule Becali. Cei din jurul domniei voastre nu sunt slugi, ci fiinţe din carne şi oase şi sânge şi, mai ales, din suflet.
Dumneavoastră urcaţi în acest moment spre culmea stâncilor, dar nu va fi nimeni să vă protejeze la cădere. De ce? Pentru că “binele” făcut de Becali este unul străveziu, cu interes. Nu poţi dărui gândind că-ţi dovedeşti diligenţa în faţa lui Dumnezeu. Trebuie ca această dăruire să se facă cu smerenie, fără să aştepţi o recunoaştere. Domnul Iisus a spus celui bogat să lase totul şi să-l urmeze ca apostol. Adevărata încercare este să renunţi la tot ce ai şi nu la lucrurile de care te poţi lipsi.
Pentru că nu sunteţi încă în zona exprimării puterii politice, vă receptez drept un “civil” extravagant. Dacă ajungeţi însă în structurile puterii, nu mai va exista nici o scuză. Aşa că… trebuie să alegeţi, ori vă purtaţi civilizat, ori renunţaţi.
Am să dau, pentru conformitate, şi imaginea cu gestul barbar al primarului Onţanu.