sâmbătă, septembrie 22, 2007
Catapultam habeo. Nisi pecuniam omnem mihi dabis, ad caput tuum saxum immane mittam
(Am o catapultă. Dă-mi orice ai de valoare sau voi zbura o piatră enormă spre capul tău)
Dacă nu ar fi fost vorba de un eveniment tragic, poate că aş fi râs.
Citeam ştirile care lâncezeau, mai citeam cum domnul Marian Vanghelie are o reacţie interesantă şi spune câteva declaraţii favorabile lui Ion Iliescu şi, brusc, sunt lovit de următoarea ştire.
Orban îl critică pe Băsescu pentru morţii din Irak şi Afganistan
PITEŞTI / 13:03, 22.09.2007
Vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a criticat, vineri, la Piteşti, lipsa de reacţie a preşedintelui Traian Băsescu faţă de incidentele din Afganistan şi Irak din ultima vreme, soldate cu morţi şi răniţi, susţinând că militarii români ar trebui retraşi chiar în lipsa unui anunţ al şefului statului.
"Am avut dreptate şi s-a ajuns aici, exact în locul unde eu am zis de multe ori că se va ajunge. Sunt teatre de război în care noi nu avem ce să căutăm. Nu înţeleg încăpăţânarea lui Băsescu de a menţine trupele în Afganistan şi în Irak. Eu ştiu că 80% dintre români sunt de acord cu retragerea acestora, dar Băsescu vrea să rămânem singurii militari de pe acolo. Pot să vă spun că România s-a integrat în UE, dar preşedintele nu", a declarat Ludovic Orban, citat de corespondentul MEDIAFAX.
Vicepreşedintele PNL a apreciat că militarii români ar trebui retraşi din zonele de conflict chiar dacă preşedintele Traian Băsescu nu a făcut un anunţ oficial în acest sens. Orban consideră că incidentul din Irak soldat cu un mort şi cinci răniţi este "un nou episod sângeros nedorit".
La început nu mi-am putut aminti daca domnul Ludovic Orban este ministru de externe sau al apărării naţionale. Apoi mi-am amintit că i-am văzut pantofii ciudaţi la o deschidere de drumuri neterminate. Mi-am spus cu revelaţie în simţiri, DOMNUL ORBAN E LA TRANSPORTURI!!!!!
Ce treabă are domnul Orban de la Transporturi cu militarii şi cu critica lui Băsescu? Ăaaaaa… păiiiii… a da, Ludovic Orban e la PNL.
Hmmm.
Eu de câte ori gândesc la ceva profund îmi fac în barbă un “hmmm!” prelung şi inteligent.
M-am gândit că poate domnul Orban confundă ministerele, poate nu ştie cu ce se ocupă Ministerul Transporturilor. Ba nu. M-am prins. Acea bombă artizanală se afla pe… ei da… pe drum, a făcut o gaură în drum şi... Asta e legătura.
Domnul, Orbaaaaaan! Ia citiţi ce scrie acolo pe uşa ministerului… bla, bla, bla… România. Lăsaţi şoselele din Irak, au poate şi eu un minister acolo pentru transporturi, o fi un om care să se gândească şi la drumurile lor. Vedeţi că mai sunt probleme cu drumurile noastre.
Cine ar putea face o asemenea confuzie de ţări, de ministere. Domnul Orban văd că a făcut o post-universitară, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative - studii postuniversitare la Facultatea de Ştiinţe Politice. Teoretic ar trebui să ştie, măcar din şcoală, cu ce se ocupă Ministerul Transporturilor, asta daca nu cumva acel cuvânt “transporturi” nu i-a spus nimic.
Apoi mi-a mai atras atenţia ceva, şi anume că domnul Orban susţine “că militarii români ar trebui retraşi chiar în lipsa unui anunţ al şefului statului”. Domnule Orban, eu nu cunosc legile ţării aşa de bine. Dacă aduci o critică şefului statului, e OK. Pe lângă ministru sunteţi şi simplu cetăţean, aveţi tot dreptul la libertatea cuvântului. Dacă însă susţineţi “că militarii români ar trebui retraşi chiar în lipsa unui anunţ al şefului statului”, asta deja miroase a subminarea puterii statului. Dumneavoastră instigaţi practic să nu se ţină seama de părerea preşedintelui într-o problemă care îl priveşte direct şi suprem. Nimeni nu poate hotărî mai sus de preşedinte în asemenea problemă decât poporul prin referendum sau tot poporul prin reprezentanţi săi parlamentari printr-o procedură extrem de complicată. Domnia voastră însă nu ţineţi seama de preşedinte, faceţi cum vă taie capul, da-ţii peste mâini lui Băsescu, că nu face ce el vrea în ţara asta, să facă ce vrea PNL-ul. Uite că nu se poate. Eu m-aş sesiza pentru subminarea puterii statale şi v-aş aplica un tratament preferenţial ca să fie o judecată pe cinste la aceasta reacţie a domniei voastre. La tribunal. Înţelegeţi nuanţele vorbirii? Ştiu eu pe cineva care sărea într-un picior că acelaşi preşedinte face discriminare.
Poate că se înţelege din asta că ţin partea preşedintelui Băsescu. Nu este deloc adevărat. Dacă este să stabilim adevărul, eu, ca om care nu sunt implicat în politică, nu am nici cel mai mic acces în zona militară, habar nu am care sunt adevăratele elemente. Cum aş putea avea deci o opţiune pro sau contra ceva ce nu cunosc şi nici nu pot cunoaşte. Sunt nevoit să merg pe mâna preşedintelui şi a celor din CSAT. Fac asta fără plăcere, pentru că ador să am o opţiune, să mă exprim personal asupra fiecărui probleme, chiar dacă este fără rost acea plăcere a mea. Am toată simpatia, consideraţia şi compasiunea faţă de familiile care au rămas fără un om, fără un ajutor material, fără iubirea unui membru important al familiei. Ştiu că astfel de drame sunt extraordinare. Totuşi vorbim aici despre soldaţi, ei nu s-au dus acolo să planteze flori, cum au făcut minerii în bucureşti la Piaţa Universităţii. Ei s-au dus într-o zonă de risc. Chiar dacă rolul lor nu este chiar combatant, astfel de riscuri trebuiesc asumate de câtre militari, aceasta este meseria. Dacă să exişti ca militar a însemna să stai acasă sub plapumă şi să te uiţi la televizor, am fi cu toţii militari. Numai cei curajoşi şi temerari fac însă pasul spre viaţa în primejdie. Pe timpuri militar însemna “sub scut sau pe scut”. Astăzi şansele de a supravieţui serviciului militar sunt destul de bune, dar nu se poate spune că nu există pericol, că securitatea este de 100%. Sunt alături de oricine înţelege să lupte pentru îmbunătăţirea situaţiei militarilor, pentru o tehnică militară mai bună, mai sigură, pensii, mâncare, condiţii de cazare, dar nu pot fi alături de cei care cer retragerea militarilor pentru că există victime şi pericol într-un teatru de război. O astfel de decizie trebuieşte luată la “rece” de către întreaga ţară prin reprezentarea ei la nivel de preşedinte ales şi CSAT. CSAT-ul, amintesc, este format, conform legii, din: preşedintele României, primul-ministru, ministrul Apărării Naţionale, ministrul Administraţiei şi Internelor, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei şi Comerţului, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General al Armatei Române şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
@ bibliotecarule, cate limbi straine cunosti?
După câte se vede, şi limba mea este străină de mine. Sunt o monogloabă, pardon, un monoglot.
pacat
Păcătuieşti cu semnificaţia cuvintelor nu cu forma lor.
Trimiteți un comentariu