fabula

---

(poveste)
Acum câteva zile cineva îmi spunea cu reproş: “Nu este nimic adevărat din ce spui tu acolo, este literatură fantastică pentru copii. Parlamentarii sunt pregătiţi să lupte pentru ideile lor, pentru binele României. Doar aparent se gândesc la binele lor. Acei oameni oneşti care sunt învinovăţiţi sunt de fapt victime intrare în vâltoarea jocurilor politice şi manipulărilor mârşave. Aşa că îţi spun, literatură fantastică de adormit copiii!”. Nici nu a terminat bine că mi-am adus aminte că nu am mai spus demult o poveste bună de adormit copiii. Aşa că… voi copiilor, adunaţi-vă în jurul meu şi închideţi ochii. Am să vă spun povestea…

Cum se rezolvă o problemă politică (Un caz de literatură fantastică, nu căutaţi realitate pentru că nu o să o găsiţi aici. Nici măcar asemănări cu realitatea. Doar fantezie, pură fantezie)

Mai întâi apare problemă. Preşedintele Traian Băsescu ameninţă Parlamentul şi Guvernul României că dacă nu este adoptată rapid trecerea la Votul Uninominal, va organiza un referendum care vă hotărî acest lucru.
Vor oare membri parlamentului să se treacă la votul uninominal? Desigur, răspunsul este nu. De ce? Pentru că ani de zile nu au ieşit în faţa cetăţenilor decât liderii de partid. Ceilalţi membrii de partid, aleşi pe liste de partid, parlamentari, primari, consilieri, nu au avut contact cu luminile promovării media.
De exemplu. Dacă ai fost ales pe lista din Mehedinţi şi te cheamă Eugen Nicolicea, nu a auzit nimeni de tine. Ce importanţă are că eşti un personaj important în Parlament, ditamai vicepreşedintele. Reclama doboară funcţia în cadrul alegerilor uninominale. Ce poţi face atunci, cum să împiedici votul uninominal măcar pentru un mandat. Observaţi voi copii că astfel de legi sunt împiedicate, de regulă, măcar pentru un mandat, pentru că şi parlamentarii se mai schimbă din când în când, cei noi, desigur, mai vor şi ei un mandat. Primul pas este, firesc, să-ţi apropii toţi parlamentarii care au aceiaşi problemă, indiferent de culoarea politică. Apoi trebuie să cauţi pe cei care se împotrivesc preşedintelui.
Dintre toţi aceştia, faci un grup de iniţiativă. Să zicem că selectezi de la partidul tău, PSD, pe Iordache Florin (nu mă întrebaţi cine e), Iorgovan Antonie, Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ (un necunoscut cu nume lung). Mai selectezi apoi de la cei care îl iubesc pe preşedinte ca sarea în ochi, adică pe: Gheorghiof Titu Nicolae (un ilustru necunoscut publicului votant) şi Nicolai Norica de la PNL şi pe Gheorghe Funar, Jipa Florina Ruxandra, Mircea Costache (ultimi doi iarăşi necunoscuţi) de la PRM, în sfârşit, Vasilescu Gavrilă de la PC. Cu Nicolicea Eugen se fac 10. Şi acum avem 10 parlamentari care se gândesc: “Ce putem face?”, care ne sunt motivele. Desigur, într-o lume reală totul ar decurge destul de simplu. Grupul ar accepta că ţara asta chiar vrea vot uninominal şi ar spune “Asta este! Salutare şi respect pentru popor!”. Dar aici vorbim despre o lume a fantasticului unde nu se întâmplă chiar aşa. Şi atunci cel mai bun în legi dintre ei vine cu o idee… să modificăm legea referendumului. Dacă preşedintele nu poate organiza referendumul, atunci am scăpat. Uşor de zis, dar cum să laşi limuzina prezidenţială fără roţi când este păzită şi în mers? Şi atunci unul dintre ei, care ştie un pic de Constituţie şi, cu totul întâmplător, era acelaşi om cu cel bun la legi, a spus…
“Ei, hai să spunem că de fapt guvernul trebuie să organizeze referendumul, că e lăsată cam în aer. Şi atunci trebuie să aleagă el, Guvernul, data de desfăşurare şi nu el, preşedintele… Ce spuneţi colegi din PNL, cam după câte luni poate organiza Guvernul referendumul pentru votul uninominal, un an, doi…?”
Se zâmbea cu satisfacţie, totul era acum pe calea cea bună. Soluţia era excelentă. Ei nu se vor pronunţa împotriva votului uninominal ci vor dori respectarea referendumului ce va fi organizat de Guvern. De ce se provoacă aceste referendum? Simplu… este o problemă prea importantă pentru a fi lăsată… bla, bla, bla.
Să nu ne grăbim însă, să nu dăm prematur jarul din sobă calului costeliv din grajd. Întâi de toate motivele pentru propunerea legislativă.
La început o chestie de încălzire, se foloseşte formula clasică relativă la litera dar, mai ales, la spiritul legii… Cităm frumos art. 151, alin. 3, apoi art. 95, apoi art. 90.
Procedura de revizuire a constituţiei, articolul 151, (3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Suspendarea din funcţie a preşedintelui, articolul 95, (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Referendumul, articolul 90, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Am remarcat că articolul 90, cel despre care era vorba în acest moment, a fost lăsat mai la final, să fie mai nebăgat în seamă. Ce era în atenţie? Revizuirea Constituţiei şi demiterea preşedintelui României. Oare chiar atât de transparent trebuie să fie totul? De ce nu? Câţi dintre parlamentari chiar citesc aceste pagini. Şi ei au votul. La comisii, la Guvern, sunt cercetate mai atent astfel de cuvinte, dar ei nu au importanţă foarte mare.
La paragraful doi se face iar o referire la preşedinte, de data aceasta relativă la numărul voturilor necesar demiterii prin referendum.
La punctul 3 începe să devină interesant. “Legea în vigoare, interpretând în mod greşit prevederile art. 90 din Constituţie…”, o tonă de cuvinte care indică miraculos şi de nicăierea faptul că data trebuie stabilită de Guvern şi nu de preşedinte. Legea trecută, adică 3/2000, interpretează greşit Constituţia, dar amendamentul o interpretează bine. Am fost repede cum indexul pe document ca să văd greşeala. Rew, rew… până la art. 90. Este drept nu spune acolo preşedintele stabileşte data, dar nici Guvernul stabileşte data. De fapt nu spune nimic despre dată. Sunt un pic tulburat, caut lămuriri. Şi le găsesc. “În acest sens, iniţiativa legislativă de faţă face trimitere la instituţia mesajului, reglementată de art. 88 din Constituţie”. Aşa da. Care este articolul 88?
Mesaje, articolul 88, Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Aşa, şi? Păi ce legătură are asta cu ce discutam mai sus?
Uite că vine completarea: “Prin mesajul adresat Parlamentului, Preşedintele României are obligaţia de a arăta problema de interes naţional asupra căreia solicită organizarea referendumului. Asta zic ei, cei 10. Păi în primul rând că articolul acela cu pricina, adică cel cu numărul 90, nu spune nimic de mesaj, vorbeşte despre consultare. Să aibă justiţia celor 10 un alt înţeles pentru cuvinte? A devenit acelaşi lucru consultare cu mesaj? Consultare înseamnă ceva de genul… “prietene, ce spui frate, dau un referendum sau nu? OK, ţi-am aflat părerea, salutare!” Consultativ nu înseamnă şi nu implică un efect de obligaţie. Altfel nu ar mai cădea nici un tip de referendum în atribuţia preşedintelui, ar cădea în atribuţia Parlamentului.
Punctul 4 devine şi mai interesant. Nu m-am prins de la început unde bate, dar până la urmă am înţeles. “De asemenea, legea în vigoare în materia referendumului nu stabileşte ce se întâmplă în ipoteza în care referendumul presupune adoptarea sau, după caz, modificarea unor legi organice. Pentru a se elimina această lacună a legii, prin actuala propunere legislativă se stabileşte obligaţia Guvernului de a înainta, spre a fi adoptat în procedură de urgenţă, proiectul de lege corespunzător, în termen de maxim 30 de zile de la data de urgenţă.”. Păi care este problema lor, prin această lege se face un ciclu din care nu se poate ieşi decât cu ajutorul Guvernului. Cu alte cuvinte nu poţi adopta prin referendum o lege care să ţină de referendum. Ori ei vor de fapt să limiteze Constituţia prin lege. Să modifice cuvinte în constituţie adăugând în lege prevederea “conform Constituţiei şi prezentei legi”. De fapt înţeleg cu nu am înţeles nimic. Probabil acesta este şi interesul. Cu cât legea are un text mai confuz, cu atât mai interpretabil în spiritul ei definit de cel care enunţă şi mai puţin din litera ei care nu spune nimic clar.
Cel de al 5 punct spune, în sfârşit, ceva care are în sens, dar, hilar, începe cu “În fine”, adică dacă tot suntem aici, hai să facem şi asta.

Ce spune legea 3/2000
Art. 11. - (1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.
(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Art. 15. - (1) Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc după cum urmează:
a) prin lege, în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 147 alin. (3) din Constituţie;
b) prin hotărâre a Parlamentului, în cazul referendumului privind demiterea Preşedintelui României, cu respectarea art. 95 alin. (3) din Constituţie;
c) prin decret al Preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional.

Eu nu pot să înţeleg în ruptul capului cum mai poate fi interpretat ceva, nici în literă, nici în spiritul legii. Poate dacă vin repede parlamentarii cu nişte pastă corectoare şi modifică pe şest Monitorul Oficial.
Dar să vedem mai departe. Mai întâi oficializarea, Adresa de înaintare. Apoi se face ciorna în Forma iniţiatorului. Şi aici începe bâlciul.
Se fac tot felul de limitări şi precizări menite să construiască o plasă prin care referendumul să fie îngrădit. Cu un mic artificiu pe la art. 3, revizuirea Constituţiei a fost scoasă de sub incidenţa preşedintelui.
În art. 5 se scade valoarea minimă de validare a procentului de participare de la 50%+1 la 30% şi se introduce ceva spectaculos şi de o nesimţitire crasă (De ce să mă feresc de cuvinte, doar suntem în mijlocul unei literaturi fantastice. Suprarealiste literatură aş adăuga):
“Referendumul naţional, prevăzut de art.90 din Constituţie, nu se poate organiza după declanşarea procedurii de revizuire a Constituţiei, potrivit art. 150 din Constituţie sau, după caz, a procedurii de suspendare a preşedintelui României, potrivit art. 95 din Constituţie.
Ce înseamnă asta. Că dacă preşedintele vrea să facă un referendum, oricând se poate declanşa o procedură de suspendare a preşedintelui sau de revizuire a Constituţiei şi preşedintele este legat de mâini şi de picioare. De ce nu poate întreba preşedintele poporul? Pentru că aşa vrea Parlamentului. De ce o avea Parlamentul frică de consultarea poporului într-o problemă de interes naţional? Nu sunt ei reprezentanţi voinţei poporului. Teoretic Parlamentul ar trebui să dorească cât mai des consultarea poporului. Eu aş declanşa un referendum la fiecare mărire de salariu parlamentar. Tare aş fi curios ce votează poporul suveran. Poate costă prea mult. “Nu există costuri prea mari pentru democraţie”, să parafrazez reacţia domnului Mircea Geoană atunci când i-am spus că un referendum pentru suspendarea preşedintelui reprezintă bani aruncaţi. De ce trebuie ca această consultare să nu se întâmple după declanşarea procedurilor…Nu văd nici o justificare. Orice s-ar spune este o prostie. Nimeni nu poate să spună că referendumul nu este justificat, iată de ce se tot făceau referiri la organizarea referendumului în conformitate cu prevederile acestei legi.
Şi ce se mai schimbă, se introduce cuvântul “dată” pentru a stabili prin conexiuni că nu preşedintele este cel care stabileşte data referendumului.
Se mai schimbă demiterea preşedintelui din majoritatea populaţiei în majoritatea celor care participa la vot, adică preşedintele putea fi demis înainte cu 50%+1 şi acum cu minimum 15%+1. Este aproape hilar.
Prin articolul 11 se umbla cu nesimţire (Nu mă feresc de cuvânt, de ce nu înţelegeţi că totul este o mică poveste pentru adormit copiii?!?!) şi se schimbă consultare din Constituţie cu cuvântul mesaj, pentru că aşa decizia Parlamentului nu mai este consultativă. Apoi preşedintele nu mai iniţiază parlament ci îl solicită. Este extraordinar, nu credeam că se poate întâmpla aşa ceva într-un stat de drept. Şi ca să fie absolut totul ideal, se mai introduce şi (4) care prevede clar că data este stabilită de Guvern şi nu de Preşedinte.
De la art. 12 se elimină complet ce anume reprezintă interes naţional dar, se introduce ceva în plus, anume c dacă referendumul presupune modificarea unei legi, aceasta va trebui aprobată de Parlament. Deja parcă trăiesc într-o lume de tratat ştiinţific care tratează tema nesimţirii absurde.
La articolul 14 se lărgeşte domeniul de propunere de referendum local la o treime de consilieri şi un sfert de alegători, cam cât au, fiecare dintre partidele ce propun legea, prin consiliile Bucureştilor.
La articolul 15 se radiază dreptul preşedintelui de a stabili prin decret referendumul şi se mută totul prin hotărâre de Guvern.
Încep să-mi doresc să se termine mai repede pentru că deja presiunea pe care o exercită indignarea asupra mea mă face să am senzaţii de vomă.
La articolul 40 se adaugă că urna mobila practic poate fi folosită pentru orice doreşte biroul electoral al secţiei de votare. La articolul 50 şi 51 se face singurul lucru justificat, adică se reactualizează faptul că nu mai exista închisoare contravenţională. Recunosc că nu am mai fost în stare să vad ce anume s-a schimbat exact la articolele 50 şi 51 pentru că am simţit permanent nevoia de a elibera stresul pe care l-am acumulat în stomac la celelalte articole.
Eu stau şi mă întreb dacă oamenii ăştia chiar pot face aşa ceva. Îmi amintesc de nişte porci care au rescris cu vopsea roşie toate legile Fermei Animalelor, o altă poveste bună (de adormit copiii).
Urmează Avizul Consiliului Legislativ. După greaţa de mai înainte simt un râs nervos cum îmi loveşte creierul ca un baros. Consiliul Legislativ avizează favorabil cu câteva observaţii de genul că nu trebuie să scrie “art.” ci “articolul”, că nu trebuie să scrie data nu ştiu cum…adică numai chestiuni de redactare.
Urmează Punctul de vedere al Guvernului. Nici nu-mi vine să mai desfac acest fişier. Este parcă prea mult. Trebuie să o fac însă, mi-am promis că duc acest demers la capăt. Ei bine, o surpriza plăcută. Desigur, nu s-a schimbat nimic esenţial în ceea ce priveşte pe preşedinte şi relaţia sa, practic închisă şi ferecată, cu organizarea unui referendum, dar tot sunt câteva elemente de… nici nu ştiu cum să le spun. Oricum nu se schimbă mare lucru.
Ultimul pas important înainte de votare, Avizele comisiilor. Avem trei avize negative:
Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului transmite avizul cu nr. 192-NEGATIV
Comisia pentru egalitatea de şanse transmite avizul cu nr. 118-NEGATIV
Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi transmite avizul cu nr. 951-NEGATIV
Desigur, se pune întrebarea ce anume înseamnă trei avize negative, de respingere, şi ce se întâmplă în acest caz. Absolut nimic. Aceste avize atrag atenţia că ceva nu e în ordine, asta e tot.

Desigur, voi copii vă întrebaţi ce anume m-a dus la această maladivă căutare pe analele (anale, adică consemnări istorice şi nu… ce faceţi, la ce vă gândiţi voi copii?) parlamentului. Acum am ajuns la articolul care mi-a provocat această curiozitate:

PD vrea să sesizeze CC în privinţa legii referendumului
Liderul democrat, Emil Boc, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că modificarea Legii referendumului, adoptată marţi de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, este neconstituţională, PD studiind varianta contestării la Curtea Constituţională, dacă plenul Camerei va aproba amendamentul. Deputaţii din Comisia juridică au adoptat, marţi, un amendament al deputatului PSD Eugen Nicolicea la Legea referendumului, conform căruia dacă se stabileşte organizarea unui referendum naţional în aceeaşi zi cu alegerile, acestea se amână automat. Preşedintele PD, Emil Boc, a precizat că amendamentul votat Comisia juridică a Camerei Deputaţilor este neconstituţional. El a completat că democraţii "studiază" varianta contestării acestei modificări a Legii referendumului, dacă plenul Camerei Deputaţilor va menţine prin vot acest amendament. Potrivit liderului PD, modificarea Legii referendumului denotă "spaima faţă de votul uninominal" a partidelor care au fost de acord cu amendamentul. Emil Boc a declarat că amendamentul adoptat de Comisia juridică arată că acestor partide le este frică de momentul când vor fi nevoite să dea socoteală în faţa electoratului, prin vot uninominal. Deputaţii din Comisia juridică au adoptat, marţi, un amendament la Legea referendumului, conform căruia dacă se stabileşte organizarea unui referendum naţional în aceeaşi zi cu alegerile, acestea se amână automat. Amendamentul a fost propus de către deputatul PSD Eugen Nicolicea. Preşedintele Comisiei judirice din Camera Deputaţilor, Sergiu Andon (PC), a declarat că decizia membrilor comisiei de a accepta amendamentul deputatului PSD Eugen Nicolicea la Legea referendumului este "chibzuită". "Întâi a fost ideea de a nu se putea organiza alegeri simultam cu organizarea unui referendum. Propunerea care a fost votată se referă la faptul că, dacă se organizează referendum simultan cu alegerile, acestea din urmă se amână automat. Practic, se obţine acelaşi rezultat. Oricum, sunt prea multe războaie juridice în acest domeniu al referendumului. Până la urmă, trebuie să separăm apa de uscat", a mai declarat Sergiu Andon. Preşedintele Traian Băsescu a avertizat Parlamentul că, dacă Legea privind votul uninominal nu va fi adoptată până la 25 octombrie, va convoca referendum pe această temă în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European, programate în 25 noiembrie.

Nici nu ştiu dacă mai am puterea să trag cu ochiul ce anume a fost în ziua de marţi prin parlament. Hai să încerc totuşi.
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 septembrie 2007
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (rămas pentru votul final)
Domnul Eugen Nicolicea:
................................................
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.
Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului. Nu doreşte să intervină.
Dăm cuvântul reprezentantului comisiei raportoare. Nu doreşte să intervină.
Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.
Conform prevederilor art. 118 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.
Rog reprezentanţii birourilor comisiilor raportoare să facă propuneri. Domnule preşedinte Andon, vă rog frumos să faceţi propunere pentru timpii de dezbatere în regim de urgenţă.
Domnul Sergiu Andon:
Clasicul 5 minute, domnule preşedinte, propunem.
Domnul Eugen Nicolicea:
Vă mulţumesc.
Este cineva împotrivă? Dacă nu, s-a adoptat acest timp de dezbatere.
Vă rog? Am fost înştiinţat acum de stafful tehnic că mai trebuia să vină un raport suplimentar, care nu a venit, fapt pentru care evident că îl vom aştepta şi nu mai discutăm acest proiect.
Până la ce punct, vă rog? Deci, poziţiile până la nr. 20, inclusiv din ordinea de zi nu au raportul suplimentar, prin urmare, le amânăm.
Trecem la poz. 21, este vorba de Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Lege organică.
Nici la poz. 21 nu avem raportul.
................................................
Domnul Eugen Nicolicea:
................................................
Revenim la pct. 21 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Acest proiect de lege l-am sărit, pentru că nu avea materialul aici.
Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.
Dacă din partea comisiei sesizată în fond doreşte cineva să ia cuvântul? Da. Domnul preşedinte Sergiu Andon.
Domnul Sergiu Andon:
Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu atât că doresc, dar am înţeles că e musai să susţin raportul.
Suntem Cameră decizională.
Senatul a respins ordonanţa de urgenţă.
Consiliul Legislativ a avizat-o favorabil.
Noi am dezbătut-o în şedinţa din 11 septembrie, cu prezenţa reprezentanţilor autorizaţi ai Ministerului Reformei Administrative şi Internelor, în cvorum complet, şi am hotărât să supunem plenului, cu unanimitate de voturi a fost luată hotărârea, propunerea de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise, care, de fapt, amendamente admise, transformă legea de respingere, a Senatului, în lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă.
Face parte din categoria legilor organice.
Mulţumesc.
Domnul Eugen Nicolicea:
Dacă nu există obiecţii, rămâne pentru votul final.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă adoptat de Camera Deputaţilor adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constituţia României titlu: Proiect Legislativ privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului; rezultat vot pentru=211, contra=3, abtineri=0, nu au votat=2 (prezenti=216)

Am terminat povestea mea fantastică, în stadiul de copii sunt adormiţi parlamentarii, nu este nici o legătură cu realitatea, micile potriviri de locuri, instituţii, organizaţii şi de nume sunt pur întâmplătoare… Noapte Bună, copii!
Acum că au adormit cu minte de copii, deşi detest violenţa de orice fel, tare îmi vine să-mi dau jos cureaua groasă de piele, să pun pe genunchi toate personajele din povestea asta fantastică, inclusiv pe cei 211 care au votat conform conştiinţei lor, şi să le aplic o pedeapsă ca la mama lor acasă, să o ţină minte. Oare personajele au şi ele un supervizor care să le mai dea o corecţie din când în când? Parcă aud vocea de acum câteva zile… doar alegerile, doar alegerile. Ştiu şi asta, de aceea şi atâta frica de alegeri uninominale pe la “aleşii neamului”.