Robert Turcescu: Doamnelor şi domnilor, bună seara. Ediţia „100%" din această seară este cu domnul Valeriu Stoica, bună seara.
Valeriu Stoica: Bună seara, bine v-am regăsit.
Robert Turcescu: Domnul Valeriu Stoica ne găzduieşte în biroul dumnealui de acasă. Mă gândeam în timp ce vă aşteptam aici în birou, mă gândeam câte întâmplări politice spectaculoase aţi trăit între aceşti patru pereţi?
Valeriu Stoica: Vă dezamăgesc pentru că aceasta este biroul meu profesional, întâmplări politice au fost destul de puţine. Nu spun că nu au fost unele, dar destul de puţine. Acesta este un birou profesional.
Robert Turcescu: Domnule Valeriu Stoica, v-am citit cea mai recentă lucrare din zona politicii. Cartea apărută la Humanitas intitulată „Unificarea dreptei" şi mărturisesc că am citit-o cu grăbire, pentru că m-am gândit, citindu-i titlul, că poate mi-a scăpat ceva, că poate într-adevăr unificarea dreptei s-a petrecut în România şi pentru o clipă de neatenţie am scăpat-o. Am constatat, cu oarecare mâhnire aş putea spune, că lucrurile erau aşa cum le ştiam şi că unificarea dreptei nu s-a produs. PNL-ul e tot acolo, departe de ceea ce înseamnă polul pe care l-au coagulat la un moment dat PNL-ul şi PD-ul. Şi atunci despre ce fel de unificare a dreptei vorbim sau scrieţi dumneavoastră?
Valeriu Stoica: Unificarea dreptei este un proces. Şi cartea aceasta descrie o etapă a acestui proces. Dacă aş fi avut ambiţia să fac istoria completă a unificării dreptei, ar fi trebuit să încep cu anul 1995 pentru că prima etapă în unificarea dreptei a fost unificarea liberalilor într-un singur partid. Şi între 1995 şi 2002 s-a produs acest proces. A doua etapă, care ar fi trebuit să urmeze unificării liberalilor într-un singur partid, era etapa fuziunii PD cu PNL. Aşa cum rezultă dintr-un capitol din această carte, nu s-a mai produs rezultatul aşteptat. Nu a avut loc fuziunea PD cu PNL. Totuşi, ceva s-a întâmplat în... Şi chiar dacă sunt dezamăgiţi şi eu sunt dezamăgit şi chiar dumneavoastră, pentru că nu s-a produs unificarea în ansamblu, unificarea dreptei în ansamblu, totuşi ceva s-a produs în această a doua etapă. Pentru că discuţiile care au avut loc în legătură cu procesul fuziunii între PD şi PNL au dus la o limpezire a apelor în interiorul PNL. În sensul că a fost o aripă foarte categorică, foarte hotărâtă să facă această unificare a dreptei, din păcate această aripă nu a reuşit să câştige majoritatea în PNL. A fost o luptă care a durat între 2004-2006 până în toamnă...
Robert Turcescu: O ştim prea bine.
Valeriu Stoica: Iar în toamnă cei care au susţinut această idee au fost eliminaţi din PNL, au fost excluşi. Am făcut PD-L, şi în final fuziunea s-a produs între PD-L şi PD, din care s-a născut PD-L.
Robert Turcescu: Poate că totuşi, domnule Valeriu Stoica, unificarea liberală, unificarea dreptei s-a produs. Poate că dreapta în momentul de faţă nu înseamnă decât acest PD-L care a apărut şi poate că urmează o altă unificare sau o alianţă foarte puternică între PSD şi PNL.
Valeriu Stoica: Ceea ce spuneţi dumneavoastră ţine de logica jocului politic din ultimii doi ani şi pare previzibil ca în perioada următoare să asistăm la o alianţă de jure, nu de faptă. Pentru că de faptă există de doi ani. La o alianţă de jure între PSD şi PNL. Totuşi, nu m-aş grăbi cu anticipările şi cu predicţiile. În general, de-a lungul timpului am făcut destule predicţii. Nu de puţine ori m-am înşelat pentru că, aşa cum bine ştiţi, e greu să fii profet în ţara ta. Sunt circumspect cu predicţiile. Toată logica jocului politic din ultimii doi ani tinde către rezultatul pe care îl anticipaţi dumneavoastră: o alianţă PNL-PSD, ceea ce ar însemna că, practic, din acel moment, PNL părăseşte dreapta şi se îndreaptă către o altă zonă, de centru stânga, eu dealtfel am şi spus de multă vreme că această tendinţă există în PNL, şi că PNL în loc să rămână şi să ocupe spaţiul de dreapta, care era liber şi îl are deschis, a preferat să mizeze către centru şi să lase acest spaţiu liber cu care a fost ocupat pentru că orice spaţiu liber în politică se ocupă. Şi a fost ocupat întâi de PD şi după aceea, în final, de PD-L, ca urmare a acestei fuziuni.
Robert Turcescu: S-ar întâmpla ceea ce îşi dorea la un moment dat domnul Dinu Patriciu.
Valeriu Stoica: Da. Nu este niciun secret în uniunea asta. Domnul Dinu Patriciu a dorit această alianţă între PNL şi PSD. Dar eu mă întreb acum, domnul Robert Turcescu, şi e o întrebare pe care mi-o pun de multă vreme: oare toţi liberalii să accepte această alianţă PSD cu PNL?
Robert Turcescu: Dacă e profitabilă s-ar putea s-o accepte, domnul Valeriu Stoica. Dacă ea garantează menţinerea într-o anumită zonă de influenţă politică, influenţă financiară, putere politică, putere financiară...
Valeriu Stoica: Asta înseamnă că dumneavoastră reduceţi liberalii la staff-ul liberal. Eu nu aş merge până acolo, încât să spun că liberalii înseamnă doar cei care conduc astăzi PNL şi filialele locale. Pentru că, într-adevăr, dacă avem în vedere conducerea la nivel naţional şi dacă avem în vedere conducerea la nivelul filialelor PNL, ceea ce spuneţi dumneavoastră e fost adevărat. Interesul primează. Dacă interesul îi merge cu PSD, merg cu PSD. Dar un partid nu se compune doar din conducători. Un partid are şi membri. Oameni care nu au nicio funcţie, oameni care au venit în partid care realmente cred în principiile liberale....
Robert Turcescu: Ce putere au aceşti oameni?
Valeriu Stoica: Oameni care de-a lungul timpului au votat cu dreapta, nu cu stânga, oameni care nu sunt deloc mulţumiţi când văd o apropiere de Ion Iliescu, de Viorel Hrebenciuc, de Mitrea, de Adrian Năstase şi de alţii. Până şi şeful... aici dacă vă reamintiţi şi sunt sigur că vă reamintiţi, înainte de '89 a circulat o carte a lui Havel şi după '89 a fost un mare boom cu ea: „Puterea celor fără de putere".
Robert Turcescu: Da.
Valeriu Stoica: Eu cred că puterea adevărată, de fapt aparţine de fapt acestor oameni, domnul Robert Turcescu, şi ei o vor folosi în dublu sens: fie pentru a împiedica PNL-ul să meargă în direcţia PSD-ului, fie pentru a se desprinde la un moment dat de acest PNL.
Robert Turcescu: De ce nu fac acum, domnule Stoica?
Valeriu Stoica: Pentru că există un moment de conflict, domnul Robert Turcescu. Şi mărturisesc că eu m-am înşelat atunci când am crezut că acel joc publicitar al conducerii PNL va fi mai repede sesizat de către membrii PNL în primul rând de la baza partidului. M-am înşelat pentru că, de fapt, eu consideram că procesul este mai greu. Cât timp PNL este la guvernare, cât timp are această vizibilitate prin poziţiile pe care le ocupă. Există, ca să zic aşa nu numai seducţia financiară. Aceasta operează între cei care au interese. Dar există şi seducţia poziţiei, seducţia vizibilităţii. PNL este într-o poziţie de vizibilitate şi membrii PNL cred că dacă PNL în această poziţie şi mai ales dacă acum recent la bătălia pentru locale, PNL a câştigat un scor aproape neaşteptat...
Robert Turcescu: Aici voiam să ajung.
Valeriu Stoica: Aşa... Asta înseamnă că de fapt PNL-ul e pe drumul cel bun. Şi atunci aceşti membri sunt evitaţi, pe de o parte, nu sunt mulţumiţi pentru că PNL se apropie de PSD, dar pe de altă parte, nu sunt încă foarte hotărâţi să se desprindă de PNL. Nici nu sunt hotărâţi să lupte în PNL pentru a schimba această stare de lucruri. Se va produce însă un moment al adevărului, domnul Robert Turcescu. Acel moment al adevărului va fi în momentul în care PNL nu va putea să mai aibă poziţie hrănită cu steroizii şi hormonii bugetului. În momentul în care PNL nu va mai avea poziţia de prim-ministru şi nu va mai decide în legătură cu bugetul, în acel moment al adevărului se vor separa apele de uscat. Şi atunci PNL va trebui să opteze. Şi mai ales membrii PNL vor trebui să opteze. Şi aici vreau să spun un lucru. S-a spus că în ultimele săptămâni, în ultimele luni, că PNL, spre surprinderea multora, chiar şi spre surprinderea mea, a reuşit să obţină un scor la alegerile locale peste aşteptări. Şi că deci, practic, PNL s-a validat prin strategia politică pe care a avut-o în ultimul timp.
Robert Turcescu: Şi nu e aşa?
Valeriu Stoica: Şi că deci apropierea de PSD nu a fost nocivă pentru PNL.
Robert Turcescu: Şi nu e aşa?
Valeriu Stoica: Aparent aşa este. Dar eu încerc să gândesc un pic mai departe. Şi în acelaşi timp să gândesc mai adânc. Haideţi să vedem ce poziţie avea PNL în 2004. În 2004, PNL a fost partidul major în coaliţia care a dat primul-ministru. Şi asta explică de ce PNL a primit postul de prim-ministru. Tot în 2004, PNL avea în mână atuurile pentru a construi marele partid de dreapta în jurul structurilor sale. Ce se întâmplă acum, în 2008? PNL, e adevărat, are un scor foarte bun în alegerile locale. Nu se poate contesta. Dar nu trebuie omis un alt lucru care s-a întâmplat. Pentru prima dată din '92 şi până astăzi, un partid de dreapta reuşeşte la locale să obţină cel puţin cât marele partid de stânga. Spun cel puţin pentru că nu vreau să intru în discuţii: cine a câştigat alegerile, cine a pierdut...
Robert Turcescu: Dacă e să îi ascultăm pe liderii politici, fiecare a câştigat.
Valeriu Stoica: Fiecare a câştigat, nu asta mă interesează.
Robert Turcescu: Da.
Valeriu Stoica: Pe mine mă interesează altceva. Până în 2008, până la locale, România a avut un sistem politic bazat pe un partid dominant şi pe mai multe partide mici. Aceste partide mici, pentru a putea să ţină piept colosului, respectiv PSD-ului, trebuia să creeze tot felul de alianţe. Alianţe conjuncturale, ţineau cât ţineau şi se rupeau. E, în 2008, acum la locale, s-a văzut că un partid de dreapta, de unul singur, pe picioarele lui, a adunat cel puţin cât marele partid de stânga. Deci asta înseamnă că s-a schimbat structura partidului politic din România. Unde se află PNL-ul în această structură? Nu este nici partid de dreapta, nici partid de stânga. De ce la mijloc. Şi se va spune: păi dar şi aceasta este o poziţie bună pentru că PNL ar putea să fie în România ce a fost PNL în Germania vreme de o jumătate de secol. Adică era când cu stânga, când cu dreapta...
Robert Turcescu: Sau UDMR-ul la noi. Partidul-balama, cel care se poate...
Valeriu Stoica: Ei bine, spre deosebire de UDMR, PNL nu are avantajul omogenităţii etnice. Mai mult decât atât, chiar UDMR în ultimul timp nu mai reuşeşte să reziste numai cu avantajul omogenităţii etnice. Vedeţi că acolo există nişte fisuri, nişte falii. Există un al doilea partid maghiar, o să vedem ce se va întâmpla la parlamentare cu acest al doilea partid maghiar.
Robert Turcescu: Da, dar nu se va putea face un guvern în toamnă fără PNL. Dacă lucrurile rămân măcar în formula aceasta...
Valeriu Stoica: Aşadar, ceea ce spuneţi dumneavoastră este de văzut şi pare să fie adevărat. Dar eu mă întreb: în PNL, ca partid-balama, cum spuneţi dumneavoastră...
Robert Turcescu: Nu îmi aparţine formula, dar e foarte des folosită.
Valeriu Stoica: Da, eu ştiu că oamenii din PNL preferă forma partid-pivot.
Robert Turcescu: Aha!
Valeriu Stoica: Şi mi se pare că forma partid-balama e supărătoare. Eu pot să folosesc formula partid-pivot. Şi pivotul, şi balamaua se învârt. Şi ştiţi povestea cu şoarecele cu nuca şi aluna. Da? Te uiţi când în stânga, când în dreapta şi te întrebi ce mănânci: mănânci nuca sau aluna? Mă duc la guvernare cu PSD sau mă duc la guvernare cu PD-L? Cine îmi oferă mai mult? Cine îmi dă mai mult? Unii vor zice vrem cu PD-L. Aţii vor spune vrem cu PSD. Asta înseamnă că într-un partid-balama, vrând-nevrând se creează o falie. Tot timpul există o falie. Unii vor într-o parte, alţii vor în cealaltă parte. Şi va trebui să vedem ce se va întâmpla după parlamentare. Dacă această falie va fi atât de puternică, încât să ducă la separarea apelor de uscat, în sensul că anumiţi parlamentari, anumiţi oameni politici din PNL să spună: domnule, noi vrem la guvernare cu stânga sau alţii spun: noi vrem cu dreapta. Deci va fi foarte riscant sub aspectul coeziunii interne a PNL. Dar hai să ne imaginăm situaţia în care nu se produce această ruptură.
Robert Turcescu: Dar vreau să vă propun un alt scenariu.
Valeriu Stoica: În ceea ce mă priveşte...
Robert Turcescu: Aşa...
Valeriu Stoica: Eu cred că o alianţă PD-L cu PNL este în acord cu natura acestor două partide. Se pare că o alianţă PNL cu PSD sau o alianţă PSD-PD-L este împotriva naturii.
Robert Turcescu: Deci dumneavoastră spuneţi că este posibilă refacerea acestei formule de...
Valeriu Stoica: Dacă mă întrebaţi pe mine, nu numai că e posibilă. Eu mi-o doresc.
Robert Turcescu: PNL-ul cu PD-L-ul?
Valeriu Stoica: Adică îmi doresc ca dreapta să revină în matca ei prin recuperarea liberalilor.
Robert Turcescu: Da.
Valeriu Stoica: Pentru că PD-L este un partid cu o puternică, solidă, componentă liberală, dar nu este tot liberalismul la noi în PD-L. Şi deci eu sunt conştient de faptul că un liberalism de centru, chiar cu unele nuanţe de centru stânga, există, el este în PNL astăzi, dar aceşti oameni de la baza partidului sunt mai apropiaţi de PD-L decât de PSD. Dar mai este o altă problemă care va trebui să fie limpezită în perioada următoare. Este problema PSD. E adevărat că acum aripa conservatoare în PSD pare să fi câştigat din nou bătălia.
Robert Turcescu: Ion Iliescu este din nou în frunte.
Valeriu Stoica: Ion Iliescu, Mitrea, Adrian Năstase, Viorel Hrebenciuc par să fie stăpânii jocului. Eu mă întreb dacă totuşi această situaţie va dura la nesfârşit? Las la o parte faptul că în mod nefiresc există o schimbare biologică a generaţiilor.
Robert Turcescu: Va dura cât va trăi Ion Iliescu, domnule Valeriu Stoica.
Valeriu Stoica: Eu, eu...
Robert Turcescu: Realitatea ultimilor ani ne-o demonstrează.
Valeriu Stoica: Eu nu mă pronunţ pe această chestiune, cât va trăi Ion Iliescu. E treaba dumnealui, să-i dea Dumnezeu sănătate. Deşi pentru România, cazul Ion Iliescu nu a fost un caz de sănătate. Ion Iliescu a fost boala României. Şi este în continuare boala României pentru că a împiedicat PSD-ul să se reformeze, practic a împiedicat stânga să creeze un partid modern european în România, ceea ce pentru sistemul politic din România, daţi-mi voie să spun, este un mare handicap. Dar eu nu cred că acest proces va putea fi oprit la nesfârşit. Că va trăi mai mult sau mai puţin Ion Iliescu, asta nu mă interesează. Dar procesul de modernizare al stângii se va produce, domnul Robert Turcescu. E adevărat că poate nu în 2008, ci în 2012. Dar cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru PSD şi apoi pentru România. Şi vreau să vă spun că, după parlamentare, eu nu ştiu care va fi raportul de forţe din PSD. Acum pare să fi câştigat aripa conservatoare. Eu nu ştiu ce parlamentari vor ieşi din acest vot uninominal. Pentru că e o roată a norocului votul uninominal din România. Pentru că în încercarea de a combina ideea de vot uninominal cu ideea de vot proporţional s-a ajuns ca sistemul de vot să fie o roată a norocului. Ştiu cine intră în morişcă, dar nu ştiu cine iese.
Robert Turcescu: Atât a putut sistemul politic din România.
Valeriu Stoica: Da, şi este un mare handicap. Dar vreau să spun că PSD şi PNL, care l-au promovat, nu au vrut sistem de vot majoritar în două ture, au vrut acest sistem, da? Că până la urmă PSD şi PNL sunt părinţii acestui sistem. S-ar putea ca marii perdanţi, nu per total, dar marii perdanţi individual să fie din PSD şi din PNL. De ce? Pentru că imaginaţi-vă că vor candida anumiţi oameni din PSD, nu dau nume, dar e uşor de dat nume. Vor câştiga acele alegeri uninominale cu 50% ca să fie siguri că intră în Parlament? Dacă vor avea mai puţin de 50% vor intra în morişcă. Şi din morişcă nu se ştie cine iese.
Robert Turcescu: Domnule Valeriu Stoica...
Valeriu Stoica: Ne vom trezi în situaţia în care liderii importanţi din partidele care candidează...
Robert Turcescu: Da.
Valeriu Stoica: Vor vedea că...
Robert Turcescu: Dacă mă uit la...
Valeriu Stoica: Nu au norocul să câştige un loc la roata norocului.
Robert Turcescu: Dar dacă mă uit la ceea ce s-a întâmplat la alegerile locale şi la testul pe care putem să îl numim, în felul acesta, în felul alegerilor preşedinţilor de Consilii Judeţene, care a fost, dacă vreţi, un fel de antrenament pentru votul uninominal din toamnă. Şi ne uităm că unii dintre baronii PSD, atât de mult huliţi în ultimii ani, atât de mult arătaţi cu degetul în mass-media au câştigat şi încă triumfau în anumite zone, nu aş avea emoţii pentru actualii baroni de la nivelul central.
Valeriu Stoica: Votul, acesta pentru preşedinţii de Consilii Judeţene, a avut şi el o anomalie, dar a oferit totuşi o siguranţă. Care a fost anomalia? Ideea câştigării postului de preşedinte cu majoritatea relativ. Aşadar, ai câştigat 15%, dar ai cel mai mare scor? Eşti preşedinte. Din punct de vedere democratic e o fisură aici. Trebuie să recunoaştem. Dar cel puţin, acest sistem a dat garanţia că acel candidat, care are cele mai multe voturi, e preşedinte. Votul acesta de la Parlament nu dă această garanţie, domnul Robert Turcescu. Aşadar, un lider PSD de astăzi s-ar putea să ia cele mai multe voturi în circumscripţie, dar s-ar putea să nu ia 50%. Să ia 40%. Nu e sigur că va fi în Parlament. S-ar putea ca unul cu 20% să intre în Parlament. Unul de pe locul 3 să intre în Parlament, iar cel de pe locul 1 să nu intre în Parlament. Aşadar, hazardul va juca un rol foarte important. Şi revin la ceea ce spuneam mai devreme. Din această roată a norocului s-ar putea să iasă din PSD oameni care să fie mai ataşaţi de aripa conservatoare sau mai ataşaţi de aripa reformistă. Nu se ştie cum va fi majoritatea în PSD după aceste alegeri parlamentare. Vreau să spun că vor fi mutaţii politice greu de evaluat în momentul de faţă şi de aceea va trebui să fim foarte atenţi la ceea ce se va întâmpla după parlamentare pentru că acela va fi momentul în care se vor face toate aceste reaşezări.
Robert Turcescu: Prin urmare, dacă încercăm să anticipăm...
Valeriu Stoica: Deci prima reaşezare s-a făcut după locale în sensul că avem două mari partide şi un partid de mijloc. Atunci se va face o reaşezare în interiorul PSD şi în interiorul PD-L şi atunci se va vedea dacă PD-L va avea un partener în PNL sau nu, sau doar într-o parte din PNL sau în anumiţi parlamentari din altă parte. Deci eu nu m-aş grăbi acum datorită acestei mari necunoscute, care este noul sistem de vot, să fac predicţii, pentru că plutim pe un pământ foarte mişcător. Sunt însă sigur de un lucru, că PD-L va câştiga alegerile, nu ştiu cu cât, dar le va câştiga, aş putea să...
Robert Turcescu: De ce sunteţi aşa de sigur?
Valeriu Stoica: Aş putea să-mi întemeiez siguranţa aceasta pe ultimele sondaje de opinie. Spre deosebire de...
Robert Turcescu: Lăsaţi că sondajele de opinie îl arătau pe Vasile Blaga câştigător la Bucureşti şi a ieşit Sorin Oprescu.
Valeriu Stoica: Da, aş zis că aş putea.
Robert Turcescu: Da.
Valeriu Stoica: Nu fac asta.
Robert Turcescu: Mai bine lăsăm asta.
Valeriu Stoica: Da, deşi mă întemeiez pe altceva: mă întemeiez pe rezultatul de la locale. Este prima dată când un partid de dreapta are o maşină de vot comparabilă cu maşina PSD. Tocmai pentru că PNL a câştigat la locale...
Robert Turcescu: PSD şi fura foarte mult.
Valeriu Stoica: Nici mai mult, nici mai puţin, dar aproximativ cât a câştigat PSD, da?
Robert Turcescu: Sau avea parte de tot soiul de...
Valeriu Stoica: Haideţi, dacă tot vorbim de un lucru, să vă spun ceva despre sondajele de opinie care e frapant. Înainte de locale, PSD era creditată în sondaje cu mult mai puţin decât a câştigat. A câştigat cu 28% şi nu mai ştiu cu cât era creditat: 24,23. El a câştigat în raport de sondaje 4-5 procente. Nu e doar un viciu al sondajelor de opinie. E o altă explicaţie, domnul Robert Turcescu. Explicaţia este următoarea: maşina de vot a PSD-ului, care a funcţionat foarte bine pentru că avea din 2004 o puternică implantare locală. Niciun alt partid din România nu avea maşina de vot a PSD pentru că niciun alt partid din România nu avea această puternică bază locală. E, acum există un al doilea partid, PD-L, care are o bază locală la fel de puternică, comparabilă în orice caz cu aceea a PSD.
Robert Turcescu: Poate în ţară, dar nu în Bucureşti, domnule Valeriu Stoica.
Valeriu Stoica: Şi atunci...
Robert Turcescu: În Bucureşti această maşină de vot a fost defectă dacă ne gândim la ce s-a întâmplat.
Valeriu Stoica: Eu vorbesc de ansamblu. Dacă eu vorbesc de ceea ce s-a creat ca rezultat al acestor alegeri locale, nu de ceea ce a fost înainte. S-ar putea ca în Bucureşti să avem slăbiciuni tocmai pentru că localele nu au fost pentru noi o mare fericire în Bucureşti. Dar pe ansamblul ţării aceste alegeri locale ne-au dat în administraţia locală, de la comune până la marile oraşe, de la sate până la preşedinţii de Consilii Judeţene, poziţii care ne situează, un momentul de faţă, în rolul de marele partid de dreapta. Da? Ceea ce a făcut PSD, câştigând mai mult decât în sondajele de opinie, noi ar trebui să facem invers. Să nu luăm mai mult decât ne dau sondajele de opinie. Dar să luăm măcar cât ne dau sondajele de opinie. Deci, dacă PSD a reuşit să extragă, cu maşina de vot rezultate cu 4-5 procente mai mult decât în sondajele de opinie, dacă noi acum folosim cum trebuie, acum nu spun că şi vom folosi, dar dacă folosim cum trebuie maşina de vot creată ca urmare a localelor, noi avem şansa să obţinem cel puţin scorul din sondaje. Dar cum PSD-ul a obţinut mai mult decât sondaje, asta înseamnă că teoretic, spun teoretic, nu practic, o asemenea maşină de vot îţi dă posibilitatea să obţii chiar mai mult decât în sondaje. PNL cum a câştigat? Că şi PNL a câştigat mai mult decât în sondajele de opinie. Singurii care am câştigat mai puţin am fost noi, PD-L-ul. Dar PNL a câştigat mai mult. De ce? Nu atât pentru că a avut o maşină de vot comparabilă cu a PSD-ului, că nu a avut. Dar a avut bugetul. Şi cum spuneam, hormonii şi steroizii bugetului într-o campanie pentru locale mai ales înseamnă foarte mult. Numai că atunci când nu vei mai avea această resursă care este bugetul rămâne de văzut ce poate să îţi facă maşina de vot.
Robert Turcescu: În acelaşi timp, domnule Valeriu Stoica, o lungă perioadă de timp ceea ce a însemnat PD-ul, mai apoi sau acum PD-L-ul, şi-a bazat în bună măsură succesul electoral şi pe popularitatea preşedintelui Traian Băsescu. Popularitatea şefului statului în momentul de faţă şi rolul lui de locomotivă par a fi în descreştere şi o arată şi sondajele de opinie. În condiţiile acestea intervine încă o perioadă de câteva luni, destul de multe până la alegerile locale, de eroare a acestei popularităţi. E greu de anticipat acum ce scor ar putea obţine PD-L-ul în alegerile generale şi dacă va fi, într-adevăr, câştigător al acestor alegeri.
Valeriu Stoica: Eu cred că PD-L are mai multe resurse pentru a câştiga alegerile parlamentare.
Robert Turcescu: Vă propun să mi le spuneţi imediat după publicitate. O ediţie specială „100%". Invitat domnul Valeriu Stoica, suntem chiar în biroul domnului Valeriu Stoica. Discutam despre ce ar putea să se întâmple cu PD-L la alegerile generale din toamnă şi îmi exprimam rezerva unui scor electoral pe măsura celui pe care îl dau acum sondajele de opinie având în vedere faptul că imaginea preşedintelui Traian Băsescu, capitalul de care dispune în prezent se diminuează. Prin urmare, rolul de locomotivă începe să fie mai mic.
Valeriu Stoica: Eu spuneam că PD-L are mai multe resurse pentru a câştiga alegerile şi chiar unul detaşat. Să vedem dacă le va folosi. O resursă este chiar aceasta pe care v-am spus-o dumneavoastră. Prima. Şi ar fi o mare eroare din partea PD-L să nu folosească această resursă.
Robert Turcescu: Resursa Traian Băsescu.
Valeriu Stoica: Resursa Traian Băsescu. Nu în sensul că îl transformăm pe el în agent electoral al nostru, dar este fără îndoială, în percepţie publică, PD-L şi Traian Băsescu sunt asociaţi, e firesc să fie aşa, aşa cum a fost asociat PSD cu Ion Iliescu multă vreme şi este în continuare. Ar fi o mare greşeală ca noi astăzi să dăm curs unei încercări de manipulare care e tot mai evidentă şi anume crearea unei rupturi între PD-L şi Traian Băsescu. Şi să se spună, a, ia uite că Traian Băsescu a început să cadă, deci el va fi un balast pentru PD-L sau invers.
Robert Turcescu: S-a spus chiar că a fost un balast pentru Vasile Blaga Traian Băsescu.
Valeriu Stoica: Da, sau invers se spune: PD-L e un balast pentru Traian Băsescu. Eu cred că asemenea manipulări care se fac în mod firesc de către adversarii noştri trebuie să fie tratate cu toată atenţia şi în orice caz nu ar trebui să cădem în această capcană. Traian Băsescu şi PD-L sunt parteneri într-o luptă politică ale cărei mize sunt cruciale pentru România de mâine. Şi aici nu e vorba de legătura personală, pentru că se speculează foarte mult pe această legătură personală. Noi îl susţinem pe Traian Băsescu nu numai pentru că el ca persoană trebuie să stea acolo, îl susţinem în poziţia în care este pentru că este un bastion foarte important în lupta politică pe care o dăm, iar această luptă politică are foarte multe mize. Temele lui Traian Băsescu sunt şi temele noastre şi dacă vorbim de lupta împotriva corupţiei, dacă vorbim de această limpezire necesară într-o societate după prăbuşirea comunismului, dacă vorbim de tot ceea ce ţine de trecut, de Securitate, de nomenclatură şi aşa mai departe, astea sunt teme pe care le susţinem şi noi.
Robert Turcescu: De vorbit vorbim despre ele, dar de făcut e mai greu.
Valeriu Stoica: Dacă vorbim de învăţământ, de sănătate, astea-s temele pe care le susţinem şi noi. Dar dincolo de această resursă, pentru că spuneam că sunt mai multe, sunt alte două resurse, cel puţin la fel de importante. Despre o resursă deja am vorbit şi anume baza din Administraţia locală creată de aceste alegeri locale. Dacă această resursă va fi folosită cu aceeaşi eficienţă cu care este folosită de PSD de exemplu, ar trebui să luăm cel puţin atâtea voturi cât ne dau sondajele de opinie, dacă nu mai mult.
Robert Turcescu: Staţi puţin, că asta mă înfiorează puţin şi chiar mă sperie. Ce înseamnă să folosiţi această bază domnule Stoica? Că deja văd nişte armate din astea de oameni care au ocupat poziţii în administraţia locală, şurubărind, învârtind lucrurile astfel încât la alegerile generale să obţină un scor bun prin metode deloc ortodoxe.
Valeriu Stoica: Aşadar, eu nu contest faptul că de exemplu maşinăria PSD utilizează şi asemenea metode. Poate că prin unele locuri s-ar putea ca şi oamenii noştri să...
Robert Turcescu: Toate partidele.
Valeriu Stoica: Eu nu vreau să spun că unii sunt îngeri şi alţii demoni. Dar eu mă refer la ceea ce reprezintă aspectul onest al acestei maşini de partid. Şi eu sunt sigur că PSD a câştigat cât a câştigat nu numai pentru că a furat, n-a furat 28%, poate că 2-3% procente o fi furat, dar restul? Înseamnă rezultatul muncii acestor oameni de la baza partidului. Eu spun asta. Şi atunci despre asta vorbesc, nu despre manevrele...
Robert Turcescu: Bun, Traian Băsescu, cei din administraţia locală şi a treia resursă?
Valeriu Stoica: A treia chestiune, care este mai importantă decât primele două din punctul meu de vedere: avem şase luni la dispoziţie pentru a pune în dezbatere programul nostru de guvernare, pentru a propune viziunea noastră despre reforma constituţională, pentru a propune viziunea noastră despre reforma administraţiei pe baza principiului subsidiarităţii şi insist asupra acestei idei pentru că partidele populare din Europa au ca principiu cardinal principiul subsidiarităţii şi nu în ultimul rând va trebui să impunem viziunea noastră despre dezvoltarea economică a României. Să le luăm pe rând.
Robert Turcescu: Nu ştiu dacă avem timp.
Valeriu Stoica: Aveţi o preferinţă?
Robert Turcescu: Da, am.
Valeriu Stoica: Vă ascult, v-am dat cel puţin patru teme importante majore cu care vom ocupa dezbaterea publică în această vară şi la toamnă, până la alegerile parlamentare.
Robert Turcescu: Preferinţa mea şi discuţia pe care vreau s-o deschid e legată de această reformă constituţională, despre care se vorbeşte foarte intens în momentul de faţă. A fost elaborată în momentul de faţă o strategie clară în legătură cu reforma constituţională pe care o propun, iată, PD-L-ul şi Traian Băsescu?
Valeriu Stoica: Aşadar nu i-am identificat problemele, nu am propus soluţiile, şi nu le-am propus încă pentru că în anumite privinţe soluţiile nu cred că aparţin doar unui partid sau altuia. Deci care sunt problemele? Prima şi cea mai gravă problemă este bicefalismul puterii executive. A doua problemă este funcţionalitatea Parlamentului, a treia problemă este structura administrativă depăşită a României de astăzi. A patra problemă este justiţia, mecanismul justiţiei, a cincea problemă este Curtea Constituţională, a şasea problemă este Ministerul Public. Aranjamentul constituţional al autorităţilor publice s-a dovedit a fi nu foarte fericit şi asta explică de ce ele nu funcţionează bine. Şi mă refer la prima problemă: bicefalismul puterii executive. Se spune că sunt două soluţii pentru tranşarea acestei probleme, ori republică parlamentară, ori republică prezidenţială. Se zice că mai e şi a treia: monarhie constituţională. De ce să nu o luăm în calcul şi pe asta?
Robert Turcescu: Chiar credeţi că trebuie luată în calcul?
Valeriu Stoica: Eu cred că onest este s-o luăm în calcul, cel puţin pentru a preveni manipularea acestei chestiuni de către diverşi oameni politici din România. Când spun asta, mă gândesc la faptul că dacă monarhia doreşte să intre cu fruntea sus din nou în istoria României trebuie să aibă curajul să-şi asume această cale în mod direct şi noi românii trebuie să avem curajul să testăm această cale în mod direct. Ce înseamnă asta? Când vorbim de monarhie, de republică parlamentară, de republică prezidenţială, introducem şi această...
Robert Turcescu: Da, să poată fi bifată, am înţeles.
Valeriu Stoica: Da, pentru că altfel riscul este ca anumiţi oameni politici să speculeze pe această temă cum a speculat PNL în 1992, când s-a propus ca preşedinte al României Regele Mihai, da? Şi acum se folosesc tot felul de idei asemănătoare, or eu cred că asta este o cale de a compromite monarhia, nu de a o reabilita. E nevoie să punem toate temele în discuţie.
Robert Turcescu: Dumneavoastră pentru ce aţi vota?
Valeriu Stoica: Dacă aş fi trăit într-o lume ideală aş fi votat pentru monarhie constituţională.
Robert Turcescu: Netrăind într-o lume ideală...
Valeriu Stoica: ...rămâne să optăm pentru republică prezidenţială sau parlamentară.
Robert Turcescu: Dar v-am întrebat direct, dumneavoastră pentru ce aţi vota?
Valeriu Stoica: Nu vă pot spune în momentul de faţă nu pentru că nu vreau, ci pentru că eu însumi reflectez la această chestiune şi reflectez de câţiva ani buni şi la un moment dat eram tentat să cred că republica parlamentară este cea mai bună soluţie pentru România. Nu sunt convins că e cea mai bună soluţie republica prezidenţială acum, dar am ezitări foarte mari în ce priveşte formula aceasta. Şi atunci eu aş spune că nu Valeriu Stoica hotărăşte treaba asta.
Robert Turcescu: Eram convins că nu Valeriu Stoica hotărăşte.
Valeriu Stoica: Eu v-am spus care-i părerea şi frământarea mea. Dar soluţia acestei probleme trebuie dată cum? Din ce gândiţi dumneavoastră, domnule Turcescu, din ce gândesc cei care ne filmează, ce gândesc cetăţenii României. Şi eu cred că din acest punct de vedere soluţia politică trebuie să fie precedată de o consultare a poporului român.
Robert Turcescu: Când să se întâmple asta?
Valeriu Stoica: Eu am spus asta, cât mai curând cu putinţă, am spus că e nevoie de un referendum cu această întrebare. Vreţi monarhie constituţională, republică parlamentară sau poate că nu republică prezidenţială pentru că nu suntem America, o republică semiprezidenţială consolidată? Dar înainte de a face referendumul trebuie să explicăm românilor ce înseamnă asta. Pentru că din păcate astea sunt formule incantatorii.
Robert Turcescu: Poate nu mai repetăm greşeala de la referendum cu votul uninominal când nimeni n-a ştiut ce înseamnă...
Valeriu Stoica: Asta e! Şi atunci Partidul Democrat Liberal are pentru toată această perioadă şi pentru anul următor o adevărată cruciadă de dezbateri în toată ţara prin care asta dorim să facem, să creăm conştiinţa clară la mediul cetăţenilor români, în legătură cu ce înseamnă republică parlamentară, republică prezidenţială sau semiprezidenţială consolidată, ce înseamnă monarhie constituţională.
Robert Turcescu: Modificarea aceasta constituţională, credeţi că trebuie să aibă loc până la viitoarele alegeri prezidenţiale sau e nevoie să se încheie ciclul complet al alegerilor?
Valeriu Stoica: Dacă mă întrebaţi pe mine, această alegere trebuia să fie din 1991. Deci e târziu deja. Dar în acelaşi timp eu am experienţa unei revizuiri constituţionale.
Robert Turcescu: Se face greu.
Valeriu Stoica: Şi ştiu că noi ne putem dori dar negocierea politică este foarte grea, revizuirea Constituţiei se face cu două treimi din membrii Parlamentului şi aici vreau să disipez o iluzie pe care unii o au, iluzia că s-ar putea modifica această Constituţie altfel decât prin procedura prevăzută în această Constituţie. Deci noi nu putem să modificăm această Constituţie decât cu procedura care există acolo. Nu ne putem trezi peste noapte că nu ştiu ce constituantă convocăm noi aşa şi zicem gata, acum votăm o altă Constituţie, nu. Suntem obligaţi de regulile statului de drept să urmăm cu stricteţe procedura prevăzută în această lege fundamentală, bună sau proastă. Dacă suntem democraţi trebuie să urmăm această procedură. Această procedură presupune că trebuie să ai două treimi din numărul parlamentarilor. Asta înseamnă că e o utopie să crezi că un partid va putea să facă revizuirea Constituţie de unul singur.
Robert Turcescu: Nici n-ar fi bine.
Valeriu Stoica: Nici n-ar fi bine. Şi atunci este nevoie de câteva etape. Prima etapă: fiecare partid să-şi precizeze poziţia în legătură cu această revizuire, deci să fie un document de poziţie al fiecărui partid. A doua etapă: e nevoie de o negociere între partide pentru a se ajunge la un compromis. Ştiţi cât timp a luat compromisul din 2003? Aproape trei ani, de discuţii între partide pentru un compromis asupra unor chestiuni importante, dar nu atât de importante precum sunt cele de acum. Deci atunci au fost 2-3 chestiuni importante, dar în raport cu magnitudinea problemelor de acum, alea erau mai puţin importante.
Robert Turcescu: Înseamnă că vorbim despre o revizuire aşa... într-o perspectivă foarte largă.
Valeriu Stoica: Nu imposibilă, deci dacă mă întrebaţi pe mine orizontul raţional de timp pentru revizuire este între 2 şi 4 ani. Mai devreme de doi ani este imposibil, mai mult de patru ani e deja grav pentru România. De ce e grav pentru România? Vedeţi dumneavoastră că noi trăim într-o lume în care România pare să-şi fi găsit locul, dar este o iluzie că şi-a găsit locul. Adică noi spunem aşa: dom'ne, suntem membri NATO, suntem în Uniunea Europeană, gata, ne-am văzut cu sacii în căruţă. Ia uite că după...
Robert Turcescu: Şi Guvernul ne spune asta.
Valeriu Stoica: Uite că nu este aşa!
Robert Turcescu: De ce?
Valeriu Stoica: Din două motive cel puţin. Primul motiv: ambele căruţe - şi NATO şi Uniunea Europeană - nu sunt ele însele sfârşitul istoriei. Aceste două căruţe în care ne aflăm şi care ni se păreau tot ceea ce ne puteam dori în urmă cu cinci ani de zile de exemplu, se dovedesc acum şubrede. Vedem că NATO scârţâie, că nu există vitalitatea necesară pentru a reforma structura NATO pentru a o face adaptată noilor provocări, vedem că Uniunea Europeană scârţâie când e vorba de adoptarea noului Tratat Constituţional, nu se ştie ce se va întâmpla, ca urmare faptul că suntem în NATO şi în Uniunea Europeană nu ne-a rezolvat problemele. Dacă România doreşte să rămână o naţiune şi nu o simplă populaţie trebuie să participe real la reconstrucţia acestor două structuri în care se află astăzi. Şi trebuie să aibă o contribuţie de idei în primul rând, de proiecte, de propuneri la restructurarea Uniunii Europene şi NATO. Asta înseamnă că această... asta este prima cauză pentru care spuneam că nu suntem chiar unde am...
Robert Turcescu: Glumiţi, nu? Noi nu suntem în stare să absorbim fonduri europene, plătim în momentul de faţă mai mulţi bani decât luăm de la Uniunea Europeană şi dumneavoastră spuneţi de contribuţia României la reformarea sistemelor NATO şi UE?
Valeriu Stoica: Eu nu sunt doar om politic, nu sunt doar un profesionist al dreptului, sunt şi un visător.
Robert Turcescu: Aha. Bun, ne-am lămurit. Asta era doza de idealism a lui Valeriu Stoica...
Valeriu Stoica: Şi îmi place să visez la o Românie care este capabilă nu doar să fie trasă la coada acestor două căruţe, îmi imaginez o Românie care nu să fie conducătorul NATO sau al Uniunii Europene, că asta deja este o iluzie prea mare, dar îmi imaginez o ţară decentă, aptă să participe la procesul de reconstrucţie a acestor două structuri.
Robert Turcescu: Un mânz care să meargă în faţa căruţei, nu trage el foarte tare, dar măcar...
Valeriu Stoica: Dar care măcar să spună ceva. Visez la asta şi visez că vom avea la un moment dat o clasă politică, aptă să facă acest lucru. Veţi spune că n-am avut niciodată. Eu nu aş fi aşa de drastic în aprecieri.
Robert Turcescu: Eu vreau să mă cert cu dumneavoastră pe altceva.
Valeriu Stoica: A fost perioada mai ales de după Primul Război Mondial, în aceste două perioade România a avut o clasă politică perfect adaptată jocului politic european, asta şi explică de cele mai mari succese româneşti au fost atunci. E momentul să reconstruim această clasă politică. Mai este după aceea o chestiune pe care trebuie s-o luăm în seamă. Vedeţi că deja a devenit poate banal să vorbim despre globalizare şi mulţi deja strâmbă din nas când aud de globalizare. Numai că noi trebuie să ţinem seama că această globalizare produce o transformare a statului, nu a statului român, a ideii de stat. Pentru că aşa cum se spune în politologie, în ultimul secol s-a trecut de la statul teritorial la statul comercial pentru a se ajunge la statul virtual. Ce înseamnă asta? Până aproape de secolul XX, marea bătălie era pentru teritorii şi acum mai spunem, dom'ne, ce bine e să avem Basarabia înapoi, ce bine este să avem Cadrilaterul şi aşa mai departe. Ăsta este un mod de gândire în termeni ai secolului XIX. Este vorba de statul teritorial, pentru că resursele statului, tradiţional, teritorial, proveneau din pământ, pământ nu doar în sensul de agricultură, pământ în sensul de petrol, de cărbuni, tot ce se află în pământ. Şi atunci teritoriul era principala resursă a statului. S-a trecut după aceea la statul comercial, mai ales din perioada interbelică, după cel de Al Doilea Război Mondial când schimbul e cel care a făcut ca statele care produc şi au pieţe de desfacere să domine lumea. Japonia nu are mari bogăţii, în schimb, este una dintre cele mai bogate ţări ale lumii. De ce? Pentru că produce şi schimbă. Acum, la sfârşit de mileniu doi şi început de mileniu trei, e vorba de un nou tip de stat, statul virtual în care se pune preţ pe mobilitatea capitalului. Ceea ce fac marile corporaţii astăzi fac şi statele, aţi văzut că vorbim de faptul că nu ştiu ce corporaţie din Germania şi-a mutat activitatea în România sau nu ştiu unde.
Robert Turcescu: La Jucu.
Valeriu Stoica: La Jucu. Nu mai avem telefoane Nokia făcute în Germania, o să le avem la Jucu. Made in Jucu. Asta este mobilitatea capitalului. Nu mai contează unde eşti teritorial pus, contează unde poţi produce mai ieftin şi unde poţi să obţii profituri mai mari. Şi al doilea element foarte important este resursa umană. Nu mai contează numai petrolul, cărbunele, ele încă joacă un rol foarte important. Dar în perspectivă inteligenţa, cunoaşterea, proprietatea intelectuală, mai ales cea industrială, vor fi adevăratele resurse ale unei naţiuni. Veţi spune iar că sunt visător, şi eu recunosc că sunt visător. Râvnesc să trăiesc o clipă în care oamenii politici din România vor încerca să fie contemporani cu procesele globalizării, pentru că dacă rămânem tot timpul în urmă şi noi gândim încă în termenii statului teritorial şi ne gândim încă să câştigăm teritorii sau să pierdem teritorii, înseamnă că suntem cu totul anacronici. Or, ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani în România este rezultatul anacronismului clasic politicii româneşti. Am avut o clasă politică... să nu folosesc un termen urât, era să zic retardată, o clasă politică întârziată în timp. Unii trăiau în perioada interbelică, alţii trăiau în comunism. Am avut două elemente ale clasei politice după 1990, unii formaţi în comunism, alţii în perioada interbelică. E nevoie să fim contemporani cu ce se întâmplă în lume şi dacă vrem ca România să aibă o şansă în viitor să rămână, ca stat şi ca naţiune, trebuie să ne adaptăm regulilor statului virtual.
Robert Turcescu: Aş fi vrut să mă cert cu dumneavoastră pe o idee...
Valeriu Stoica: Vă rog să o faceţi, pentru că eu nu o să mă cert cu dumneavoastră.
Robert Turcescu: Era o ceartă, o polemică, să zicem, de la ziarist la om politic, deci nu o ceartă în adevăratul sens al cuvântului. Spuneaţi aici la un moment dat...
Valeriu Stoica: Haideţi să avem o discuţie de la analist la analist.
Robert Turcescu: Da. Spuneaţi aici la un moment dat că această clasă politică a rămas mult în urmă şi că electoratul din România e mult înaintea clasei politice. V-aş fi contrazis, uitându-mă la rezultatul alegerilor locale...
Valeriu Stoica: La Bucureşti.
Robert Turcescu: ... în care populismul a fost fin nou învingător în foarte multe zone.
Valeriu Stoica: În unele zone, în altele nu.
Robert Turcescu: Însă vreau să închei această întâlnire întrebându-vă altceva. Să facem o comparaţie între două momente recente oarecum, între ceea ce ni se întâmplă acum, în prezentul imediat în România şi ceea ce ni se întâmpla în urmă cu patru ani de zile, poate în toamnă, la momentul marilor promisiuni de schimbare. Dincolo de apariţia, iată, unui nou partid politic creat printr-o fuziune, dincolo de micile schimbări care au mai apărut într-un fel sau altul pe scena politică, de fapt ce s-a schimbat fundamental în sistemul politic din România? Şi daţi-mi un răspuns scurt.
Valeriu Stoica: Rezum ceea ce am spus mai devreme. S-a echilibrat scena politică. Ăsta este lucrul cel mai important. Am trecut de la un sistem bazat pe un partid dominant la un sistem firesc, normal, european. După aceste alegeri locale România are un sistem politic european. Ca în fiecare ţară europeană, avem un mare partid de dreapta şi un mare partid de stânga şi între ele unul, două partide care ţin echilibrul. Marele câştig al acestor locale este că România s-a racordat la sistemul politic european. Şi dacă am avut ambiţia să perseverez în proiectul acestor unificări de-a lungul timpului, această ambiţie a avut acest scop. Să reuşim, ca pe lângă partidul de stânga, despre care nu discut cât de mare e şi cât de modern este, să avem un partid de dreapta care să aibă aceeaşi forţă electorală. Şi la aceste alegeri locale e pentru prima dată când s-a întâmplat acest lucru. Ăsta este marele câştig. Marea transformare a sistemului politic.
Robert Turcescu: Vă propun să mai avem o discuţie în toamnă, sau spre iarnă, să zicem, după alegerile generale...
Valeriu Stoica: Când vom vedea dacă PD-L reuşeşte să îşi folosească maşina de vot la fel de bine ca PSD.
Robert Turcescu: Eu vă propun să discutăm atunci în momentul acela de foc care va urma pentru constituirea unei majorităţi parlamentare, pentru stabilirea unui guvern care să aibă într-adevăr ancore puternice. Mai avem doar câteva luni.
Valeriu Stoica: Nu am vorbit despre asta şi mă temeam că o să mă întrebaţi, dar nu m-aţi întrebat, este obligatoriu ca PD-L să aibă în perioada următoare propuneri concrete pentru cele mai importante poziţii din guvern şi pentru funcţia de prim-ministru. Pentru că se întâmplă ceva nou în România, toată lumea are în vedere doar un element al noutăţii, are în vedere votul uninominal, care e într-adevăr o bulversare extraordinară în sistemul electoral, dar lumea uită al doilea element, care e poate nu la fel de important ca primul, dar e foarte important. Şi anume, că e pentru prima dată când sunt decalate alegerile parlamentare în ultimii 12 ani. E pentru prima dată când partidele nu mai au locomotiva prezidenţială. Vor avea nevoie de o altă locomotivă, domnule Turcescu.
Robert Turcescu: Stolojan prim-ministru.
Valeriu Stoica: Aşadar, eu nu mă pronunţ. Vreau să spun că ceea ce este important este să stabilim procesul. Deci persoana e importantă. Problema este cum o desemnăm, administrativ sau pe baza unui proces intern...
Robert Turcescu: Păi în cartea asta criticaţi faptul că partidele din România au fost partide care s-au bazat foarte mult pe locomotive, pe persoane care să le tragă. Ne întoarcem acolo?
Valeriu Stoica: O secundă. Sunt două fenomene la fel de negative. Primul fenomen este fenomenul omului-partid sau partidului lider, şi deci tot partidul stă doar în lideri şi când liderul cade, cade şi partidul, şi asta critic în carte. Al doilea fenomen este partidul birocratizat. Un partid care nu mai produce idei. În realitate, partidul este mare când ţine echilibru între capacitatea de a produce idei şi maşina de vot din teritoriu. Dacă un partid are aceste două elemente e un partid mare. şi eu cred că PD-L va reuşi să impună procese interne de selecţie a liderilor şi la nivel local, şi la nivel naţional.
Robert Turcescu: Ne vedem în toamnă.
Valeriu Stoica: Ne vedem în toamnă.
Robert Turcescu: Succes! Mulţumesc, ne oprim aici, ne revedem la o nouă ediţie specială "100%". O noapte liniştită tuturor. La revedere!
(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, 100% - Ediţie Specială, Ora: 22:00 - Transcript preluat de pe www.monitoring.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu