luni, iulie 07, 2008

Atribuţiile celor doi viceprimari ai Capitalei


http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3928/2571841/1/sorin-oprescu-002.jpg
Primarul General Sorin Oprescu a stabilit, împreună cu cei doi viceprimari – Răzvan Murgeanu şi Robert Ionescu – atribuţiile pe care aceştia le vor avea în următoarea perioadă.
[RazvanMurgeanu-MSP.jpg]

Astfel, Răzvan Murgeanu va coordona activităţile următoarelor direcţii:

- Direcţia Relaţii Internaţionale
- Direcţia Integrare Europeană
- Direcţia Apărare şi Protecţie Civilă
- Direcţia Coordonare-Reglementare Infrastructură
- Direcţia Utilităţi Publice
- Direcţia Administrativ-Transport
- Direcţia Transporturi, Drumuri, Sistematizarea Circulaţiei
- RADET - Regia de Termoficare a Capitalei
- AMEREB - Agenţia Municipală pentru eficientizare şi reglementare în domeniul energiei


The image “http://sector2.png-cd.ro/images/Robert%20Ionescu.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

Lui Robert Ionescu îi revin în coordonare următoarele direcţii:

- Direcţia Învăţământ
- Direcţia Cultură (inclusiv administrarea teatrelor din Bucureşti)
- Direcţia Dezvoltare Turism
- Direcţia Protecţia Mediului şi Educaţie Eco-Civică
- Administraţia Grădina Zoologică
- Centrul de Protecţie a Plantelor




(http://www1.pmb.ro/pmb/primar/cpresa/2008/comunicate/atributii%20VPG%20002.jpg)

10 comentarii:

Anonim spunea...

I-a cam pus la ascutit creioane.

Anonim spunea...

Raspuns la intrebarea de pe blogul dnei Udrea: depinde ce intelegeti prin ales uninominal. Aici nu dumneavoastra ci legea devine pasibila de a interpreta termenul. Teoretic, toti cei care intra in parlament prin efectul unei legi care se refera la un tip de vot numit uninominal sunt alesi uninominali. Daca prin uninominal intelegeti pe cei care inving in colegii, fie absolut fie relativ, atunci da. Daca va referiti la posibilitatea alegerii uninominale a unui candidat care nu a iesit pe locul intii in colegiu, atunci poate fi situatia unor minoritati (art.47/3) care au dreptul la cite un reprezentant in parlament, poate fi situatia unui candidat 'tras in sus' de colegi ai sai din circumscriptia electorala (dar nu situatii curente, ci mai mult intimplatoare, deoarece nu se retine decit partea intreaga a numarului de mandate la prima etapa in atribuirea mandatelor). Da si in situatia in care un partid nu obtine nici o victorie in circumscriptie, in contextul jocului rezultatelor, adica al numarului de voturi si al coeficientului electoral pe circumscriptie. Pina aici, sistemul favorizeaza nu doar pe cei care cistiga in colegii ci si, in unele situatii, pe cei care aduna voturi mai multe, chiar fara sa obtina victoria. Aparitia coeficientului electoral national face posibila obtinerea de mandate - in a doua etapa - si de catre partide care ating 5 procente, adica de presupus ca nu au obtinut victorii in colegii, mergind pina la nici o victorie in vreun colegiu din tara, problema spinoasa fiind in acest caz desfasurarea mandatelor in circumscriptii, putindu-se ajunge pina la trageri la sorti intre partide. Cam neclara este si situatia atribuirii inca din prima etapa a mandatului de deputat pentru un cistigator absolut de colegiu, dar al carui partid obtine un coeficient electoral de circumscriptie prost. Cam asta ar fi, in lipsa unor modelari matematice ori a unor distributii concrete de voturi care sa scoata la iveala toate problemele. Cu stima.

Bibliotecaru spunea...

@ anonim
Eu chiar mă gândeam că delegarea problemelor către cei doi viceprimari nu prea mai lasă probleme primarului.
:)
Ce domenii puteţi indica care nu au fost pomenite ca atribuţii delegate celor doi vice-primari?

Bibliotecaru spunea...

@ instalator
Stimate domn, aveţi perfectă dreptate. Uninominal pentru mine înseamnă ales prin vot direct, restul voturilor (adică cei care nu au luat peste 50%) sunt voturi pe liste. Din experienţa alegerii preşedinţilor de Consiliu Judeţean, se observă că foarte puţini au trecut de pragul de 50%. Există deci posibilitatea ca aceste alegeri să decurgă fără măcar un ales uninominal, adică alegerile vor fi exact ca mai înainte. Chiar şi în cazul când vor exista aleşi uninominali, aceştia vor constituii excepţii. Nu este deci cazul să ne agităm prea tare în analize ale votului uninominal pentru că nu o să fie mari diferenţe cu trecutele alegeri. Un uninominal majoritar în două tururi de scrutin ar fi făcut, cu adevărat, diferenţa. Probabil că şi în acest sistem se vor vedea diferenţele peste 8 sau 12 ani.

Anonim spunea...

Exact, dar cu unele amendamente, daca-mi permiteti contradictia. Este un soi de vot mixt, care favorizeaza partidele mari. Situatia candidatilor partidelor mici e mai putin clara ( cazul unui invingator in colegiu, dar cu rezultat prost pe ansamblu in circumscriptie - specific partidelor mici - e neclar la deputati si mult mai clar la senatori), in plus, un procentaj constant de voturi in alegeri nu mai garanteza un numar constant de mandate ci numarul de mandate ajunge sa depinda si de distribuitia voturilor. Sigur ca un vot uninominal cinstit era de preferat, mai ales de cei ca mine, mincatori de seminte pe santul politicii, fiindca ar fi oferit spectacol si surprize. Dar nici asa nu este totul pierdut. Confuzia va fi mare si o sa ne distram si cu asta.

Anonim spunea...

Era sa uit: dintre partidele mici, este favorizat UDMR, care esta cam singurul in stare sa se incadreze la art. 47/c/2 (sase clasati pe primul loc la deputati si trei la senatori, indiferent procentul pe tara) spre a intra in parlament. Si PRM ar putea profita de alineat, dar cu un deosebit efort. PIN si PNG, care traiesc prin lideri, foarte greu aproape deloc.

Bibliotecaru spunea...

Dacă ar fi deştepţi, partidele mici ar înscrie independenţi.

Anonim spunea...

@bibliotecaru,
Are destule. A se vedea site-ul primariei. Si pâna la urma daca vrea sa supravietuiasca politic va trebui sa tina bine in mâna toate frâiele de la primarie ca sa nu pateasca precum Videanu.

Anonim spunea...

Complicat cu independentii pentru partidele mici. La independenti, regula e simpla si clara: victorie absoluta in colegiu. Pe de alta parte, legea partidelor zice - daca tin bine minte - ca neparticiparea la doua alegeri consecutive duce la desfiintarea automata. Daca liderii candideaza ca independenti iar restul partidului mic ( ca sa contabilizeze participarea) merg in alegeri ca partid, liderii ar putea sa nu fie alesi iar partidul sa ia un procent si mai mic decit de obicei. De bine, de rau, dl Gusa mai poate vorbi de la un 1,5-2%. Dar cu el si dna Sandru in afara parlamentului (candidaturi independente) si cu un 0,25% pentru partid, cam greu dupa aceea, va veni la TV aproape ca persoana particulara. Oricum pentru toate partidele va fi greu sa-si defineasca tactici: am putea avea independenti, dupa modelul dlui Oprescu, desprinsi din partide ca refuzati si care nu vor avea nici mama nici tata, fiind nascuti de o matusa: isi vor risca bani proprii ori de pe la sponsori - dar cu alt statut ca in cazul partidelor - si vor fi precum tigrii. Nu as dori nimanui sa fie un fruntas politic de marca in fata unui astfel de independent care are o singura sansa, aceea de a lua 50%+1vot din prima. Daca, desigur independentul are ceva in cap si o echipa buna.

Bibliotecaru spunea...

Aţi dat exemplul lui Cozmin Guşă şi Lavinia Şandru. Au ei o şansă să intre în parlament ca partid? Eu nu cred, mai ales că partidul domnului Cozmin este format din doi oameni, restul sunt mai de complezenţă. Neavând susţinere în teritoriu, nu se poate vorbi despre "mobilizarea electoratului". Rămâne deci alegerea unei zone în care competiţia este mai mică pentru a câştiga pe baza apariţiilor TV. Dacă domniile lor nu intră în Parlament, prin orice mijloace, nu vor mai fi invitaţi la emisiuni şi, în patru ani nu vor mai exista. Aşa, ca independent, măcar există o şansă. Scrie undeva că dacă eşti membru de partid nu ai voie să candidezi ca independent. Mă îndoiesc.

Despre obligativitatea participării la alegeri, legea electorală spune:

Art. 47.
(1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata in urmatoarele situatii:
b) nu a desemnat candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale parlamentare succesive, in cel putin 18 circumscriptii electorale.

E vorba de 18 circumscripţii electorale. Chiar şi PIN poate găsi atâţia candidaţi.